"Daruri si anateme.

Ce a adus crestinismul lumii" , de Diacon Andrei Kuraev

Editura Sophia, 2003
(frament!
Crestinismul a creat premisele necesare pentru aparitia stiintei . Astronomia ca stiinta este
posi"ila numai cu conditia ca stelele sa incete#e a fi #eitati . $eile care descriu caderea unei pietre pe
pamant tre"uie sa fie aplica"ile si la miscarea stelelor . %entru a indra#ni sa afirmi acest lucru fara sa
fii pedepsit ( cum o patise filo#oful rec Ana&aoras ('(! ! este necesar ca societatea si reliia
dominanta sa se puna de acord cu privire la faptul ca stelele sunt niste )pietre* , si nu suflete ( sau
corpuri , sau ochi ! ale #eitatilor . )+imeni , fie el rec sau "ar"ar , nu va e#ita in a recunoaste ca
Soarele si $una sunt #eitati ca si celelelate cinci corpuri ceresti indeo"ste numite )ratacitoare* , credea
Apuleius . Dar s-au asit si oameni care au trecut peste aceasta opreliste , si anume crestinii .
%e fundalul vociferarii inteleptilor paani ( )%rivand stelele de ratiune , ei impiedica
cunoasterea adevarului* . %lotin, Eneade, 2,/,01 ! , 2iserica a declarat 3 )cel care spune ca cerul ,
Soarele , $una , stelele , apele aflate deasupra Cerurilor sunt niste fiinte insufletite si forte materiale
insestrate cu ratiune , sa fie anatemi#at ( A 4-a anatema a Sinodului din anul 053 ! . Aceasta anatema
venita de la 6asarit , la fel ca si condamnarea adeptilor lui Averroes, care a avut loc la 7 martie (277
din 8ccident (%unctul /2 din Edictul incriminatoriu ii ostraci#a pe cei care propovaduiau invatatura
conform careia )corpurile ceresti se misca , chipurile , in virtutea principiului launtric , respectiv
sufletul9 ele se misca aidoma unei fiinte vii numai ratie sufletului si na#uintei acestuia 3 asa cum un
animal se misca spre un scop , tot astfel se misca si cerul* ! au nete#it calea vi#iunii stiintifice asupra
lumii ('2! .
Astronomia ca stiinta apare atunci cand miscarea stelelor este descrisa nu in lim"a:ul
psiholoiei , ci in cel al matematicii , adica intr-un lim"a: strain de pasiuni , precum invidia , elo#ia ,
iu"irea , etc.
Daca ;hales are dreptate spunand ca )divinitatile sunt pretutindeni* (Aristotel , Despre suflet ,
(,0,5((a7 ! si , totodata )fiecare isi vede de trea"a sa 3 una fulera , alta inseninea#a cerul etc.*
( Apuleius , Despe divinitatea lui Socrate , 0 ! , atunci cercetarea esentei lucrurilor tre"uie sa devina
cercetarea a divinitatilor , adica teloie. %entru demiti#area fi#icii tre"uie sa fie inlaturata orice
referire la intriile si poftele #eilor ( )toate acestea se fac prin vointa , prin putere si inaduinta a
necredinciosilor* ! .<dem1 din ta"loul lumii indeo"ste recunoscut . =i#icienii , sinuri , nu au cum sa
faca acest lucru .
+umai reliia Dumne#eului >nic a putut scapa lumea de numarul e&or"itant de #ei . +umai
reliia Dumne#eului mai presus de stele si mai presus de cosmos a putut sa puna pe acelasi plan lumea
stelelor si lumea pietrelor pamantesti , facand astfel posi"ila descrierea miscarilor astrelor in lim"a:ul
mecanicii terestre . +umai reliia $oosului <ntrupat a permis ca procesele care se petrec in lumea
fi#ica ( unde nimic nu este ideal ! sa fie descrise in lim"a:ul matematicii ( al cifrelor si al formelor
ideale ! .
<n fine , numai incredintandu-ne ca Dumne#eu este <u"ire am putut depasi scepticismul si am
inceput sa studiem lumea cu certitudine cute#atoare ca marea carte a >niversului este scrisa pe lim"a
matematicii umane ('3!.
<n epoca reformei din secolele ?@<-?@<< , crestinismul avea mai mult ca oricand nevoie de
aparitia imainii ne-mitice a lumii . <n Evul Aediu se produsese o su"stituire treptata a manierei
paane o"isnuite de descriere a fenomenelor naturale printr-o e&plicatie mai pro#aica . S-a o"servat ca
manetul atrae un metal nu pentru ca intre sufletele lor e&ista o simpatie reciproca , ci in virtutea
eneriilor pe care le dea:a , supunandu-se leii presta"ilite de Creator . Aceasta su"stituire s-a sfarsit
in 8ccident cu un mare esec 3 in epoca 6enasterii , cultura superioara a fost din nou napadita de
maie , alchimie , astroloie , de ocultism , care au fost accepate ca vi#iune asupra lumii . 2iserica
occidentala , tre#ita de lovitura pe care i-o daduse reforma , a reactionat prin )vanatoarea de
vra:itoare* , prin inchi#itie si B. prin sustinerea conceptiei mecaniciste asupra lumii . @i#iunea
stintifica universului a fost spri:inita de 2iserica , ea avea mare nevoie de aliati in lupta impotriva
inamicului comun - ocultismul .
<n enere , istoria ne ofera un fapt indiscuta"il de mare insemnatate 3 locul nasterii ta"loului
stiintific al lumii este "ine cunoscut si situat cu e&actitate atat in spatiu cat si in timp . revolutia
stiintifica a avut loc in Europa occidentala la rascrucea veacurilor ?@< si ?@<< . Stiinta s-a nascut nu
in epoca ateismului ( sec. ?@<<< ! , nici in cea a inorarii pro"lematicii reliioase ( sec. ?@ ! , nici in
cea a sta"ilitatii reliioase ( sec. ?<<< ! , ci in epoca reformei si a Contrareformei - in epoca marelui
avant al luptei reliioase in viata Europei crestine .
Si nu tre"uie sa spunem ca marii creatori ai noului ta"lou stiintific al lumii au )devansat
veacul lor* si s-au situat deasupra )fanatismului reliios al multimii*.
Copernic era nepot de episcop , administrator de ospodarie eparhiala , mem"ru al consiliului
eparhial . Kepler a studiat trei ani la =acultatea e teoloie a >niversitatii din ;u"inen , dar, fara voia
lui a primit insarcinarea de a preda matematica la Cra# . )%entru Kepler aceasta deci#ie insemna
spul"erarea tuturor vechilor lui sperante . El nu putea sa-si inchipuie ca drumul spre cariera de preot
este de acum "arat , si totusi a fost nevoit sa se supuna . Dar sentimentul reliios profund si na#uinta
de a )pune in concordanta* stiinta cu propria vi#iune sincera , cucerita prin suferinta , asupra lui
Dumne#eu au ramas caracteristice pentru intreaa sa viata* . )Am voit sa fiu slu:itorul lui Dumne#eu
si am depus un mare efort pentru lucrul acesta 9 in cele din urma , iata am inceput sa-$ slavesc pe
Dumne#eu prin lucrarile mele de astronomie B Eu am demonstrat celor care vor citi aceasta carte
slava faptelor ;ale 3 in orice ca# , in masura in care ratiunea mea limitata a putut sa cunoasca ceva din
maretia ;a nemasurata* ( Dohannes Kepler !.
$a varsta de (5 ani , Calilei s-a inscris in ordinul ie#uitilor , )dar tatal sau nu voia in nici un
chip sa-si vada fiul in haine de caluar si l-a adus acasa su" prete&tul ca ar avea nevoie de tratament
pentru o "oala de ochi* .
$ei"nit# ( sa amintim celor care au uitat , este vor"a de fondatorul calcului diferential ! a
dedicat )teodiceii* , intru )indreptatirea* lui Dumne#eu , principala sa opera .
+eEton se ocupa de talmaciri ale cartilor "i"lice scrise de prorocul Daniel si de apostolul <oan
;eoloul .
Descartes (sa amintim ca este creatorul asa-#isului sistem carte#ian de coordonate ! si-a facut
studiile la un coleiu ie#uit , )citadela antiocultismului* , iar in corespondenta cu principesa 2oemiei ,
Elisa"eth , a luat apararea catolicismului.
Chimistul 2oFle ( va mai amintiti de leea 2oFle-Aariotte G ! considera ca cercetarile
stiintifice sunt folositoare intrucat implica ratiunea in lupta cu patimile trupesti 3 )Cine este in stare sa
o"lie cele mai marunte intamplari din propria viata si chiar florile din radina sa sa-i tina preleeri de
etica si teoloie , acela nu va simti nevoia sa evade#e in carciuma*
('(! Ana&aoras spunea ca soarele este o "ucata de metal incandescent 9 vor"a asta l-a costat
condamnarea la moarte . Discipolul sau %ericle l-a aparat si a o"tinut eli"erarea lui , dar Ana&aoras ,
intr-un moment de sla"iciune a spiritului , isi dadu sinur moartea 9 intelepciunea lui s-a dovedit
neputincioasa .
('2! Critica te#elor averroismului si tomismului , intreprinsa de episcopul %arisului Etienne ;empier ,
a constituit un impuls pentru deschiderea noilor perspective in cunoasterea lumii .
('3! Celalat en de certitudine il avem atunci cand ne andim ca nu e a"solut nici o posi"ilitate ca un
lucru sa fie altfel decat il andim . Ea este fondata pe un principiu metafi#ic foarte siur , care este
acela ca Dumne#eu , fiind a"solut "un si sursa oricarui adevar . fiind cel ce ne-a creat 1 , e siur ca
puterea sau facultatea ce ne-a dat-o pentru a putea distine adevarul de fals nu ne insala atunci cand o
folosim corect B Aceasta certitudine se e&tinde asupra tot ceea ce a fost demnstrat in matematica*
6.Descartes, %rincipiile filo#ofiei .