Sunteți pe pagina 1din 1

Provocarile ecumenismului, Pr.

Diacon Andrei Kuraev


Editura Sophia, Bucuresti 2006
pag. 116
e!erindu"se la ta#lourile care ornea$% #isericile din Apus, S!&ntul 'gnatie (Briancianinov) comentea$%* +',i po,i
da seama c% pictorii care le"au reali$at erau oameni -ntrutotul .lume/ti0 care nu aveau nici cea mai mic% idee despre cele
duhovnice/ti nu .re$onau0 -n nici un !el cu acestea, nu erau -n stare s% picte$e ni/te oameni -nduhovnici,i. 1eav&nd ha#ar
de cum poate s% arate chipul unui s!&nt cu!undat -n rug%ciune, ce e2presie cap%t% ochii lui, gura, m&inile, tot corpul, -n
ignoran,a lor, -/i compun -n minte un model " rod al acestei ignorante /i al ar#itrarului ", -n !unc,ie de care -/i aleg un
model"#%r#at sau !emeie care s% le po$e$e /i lu&nd penelul -n m&n% a/tern pe p&n$% sau pe perete o t&mpenie a#solut%.
Este ca /i cum un orator, oric&t de str%lucit ar !i, se a!l% -n situa,ia de a ,ine un discurs pe o tem% de care nu are ha#ar3 e
lesne de -n,eles c% va spune numai prostii. 4odul de repre$entare a s!in,ilor tre#uie s% !ie str%in de orice po$%, -n sensul c%
tre#uie evitate mi/c%rile care e2prim% e2altare, !e,e -n po$i,ii romantice, sentimentale, cu gura c%scat%, cu capul s%ltat sau
cu privirea aruncat%, e2agerat, -n sus. Dup% cum nici s!intele !emei /i !ecioare nu se cuvine s% !ie pictate cu ochii l%sa,i -n
5os, o !ecioar% -ncepe s%"/i lase privirea -n 5os doar atunci cand se simte ap%sat% de p%cat, c&nd este inocent% prive/te drep
-n !a,%.6
1
Deose#irile dintre ta#lourile religioase /i icoane nu ,in, /i simplu, de di!eren,ele dintre /colile de pictur%. Ele se
disting la modul esen,ial tocmai -n privin,a concep,iei pe care o au oamenii despre rug%ciune, -n !unc,ie de e2perien,a pe
care o au -n practicarea acesteia. 7. 8spens9i consider% c% aceste ta#louri +de un realism sentimental: nu te pot a5uta cu
nimic s% te rogi, ci mai degra#% te -ndep%rtea$% de rug%ciune.
S% ne amintim perceperea +e2teriorului6 catolic de c%tre un om a!lat la originile mi/c%rii ecumenice ruse/ti,
p%rintele Serghie Bulga9ov. 'n perioada tinere,ii sale ateiste tr%ise o puternic% emo,ie de ordin religios -n !a,a 4adonei
Si2tine. Peste c&teva decenii, v%$&nd"o din nou, de ast% dat% -n emigra,ie /i nemai!iind t&n%rul nihilist, ci preotul,
slu5itorul Bisericii, /ocul resim,it a !ost de cu totul alt% natur%. +Aceast% !rumuse,e era una pur omeneasc%, este drept,
a5uns% la per!ec,iune, cu un mesa5 religios echivoc, dar lipsit% de har; 1u te po,i ruga -n !a,a acestui ta#lou, ar !i o
#las!emie; 4"au enervat, -n primul r&nd, acei -ngera/i /i acea <arvar% de par!u"merie, po$&nd cu !alsitate, cu acel
semisur&s cochet. 8n soi de !amiliaritate pro!anatoare. Po,i oare dup% ce ,i"ai -nchipuit cum putea s% arate 4aica
Domnului s% accep,i o asemenea atitudine= Aceasta nu este o icoan%, ci un ta#lou. >&n%ra mam% ,in&nd -n #ra,e Pruncul
vestit de pro!e,i -/i croie/te drum, cu un mers greoi, omenesc printre nori gro/i ca ti/te troiene de $%pad%. 1imic care s%
sugere$e ?ecioria, cu atat mai pu,in Pururi"!ecioria, !iindc% g&ndul te poart% cu totul aiurea* !emeie, !eminitate, se2. 4i"
am dat seama .pe viu0 c% ceea ce a !%cut s% nu"mi plac% picturile lui a!ael a !ost or#itoarea -n,elepciune a icoanei
ortodo2e3 ea mi"a deschis ochii s% v%d de$acordul strig%tor la cer dintre scop /i mi5loace. 'n !rumuse,ile renascentiste nu
e2ist% sacralitate, ci acel principiu am#iguu, demonic, care cosmeti$ea$% de/ert%ciunea /i pe care -l reg%sim -n $&m#etul
echivoc de pe #u$ele persona5elor lui 7eonardo.: Bulga9ov -/i aminte/te c% 7ev >olstoi se pronun,ase -n termeni mult mai
duri despre a pictur%* +@ !eti/can% a dat na/tere unui copil3 asta e tot. Ae"ar mai putea s% -nsemne=: Atunci aceast%
remarc% l"a indignat pe Bulga9ov. +Ast%$i am -n,eles /i am sim,it !rivolita tea ta#loului lui a!ael, a unui penel impregnat
de sen$uali tate /i a unei pro!anatoare lipse de modestie.6
2
Deose#irea dintre ortodo2ie /i catolicism const% -n modul -n care sta#ilesc !iecare hotarul dintre a!ectivitate /i spi"
ritualitate. @ deose#ire care operea$% -n mai multe s!ere. Aeea ce -n ortodo2ie r%m&ne doar o stare !ireasc%, -n mistica
catolic% poate trece drept o stare haric%. Picturile occidentale /i icoanele r%s%ritene arat% clar aceast% deose#ire. A. 7osev
consider% c% aceste di!eren,ieri !ac s% se resimt% +contrastul dintre concep,ia plin% de smerit% umilin,% a imaginii iconice
/i sen$a,ia de lips% de modestie /i de teluric% materialitate pe care o dega5% o statuie religioas%.6
B
Ci -n teologia propriu"$is%, /i -n mistic%, /i -n mu$ic%
D
multe lucruri pre$entate -n @ccident ca !iind de ordin
duhovnicesc /i haric sunt apreciate -n %s%rit ca mani!est%ri emo,ioal"a!ective, con!ec,ii prin e2celen,% umane. >ocmai
aceasta re!lect% o stare de !rumuse,e am%gitoare. 1u numai severul ascet 'gnatie (Briancianinov) a sesi$at p%relnica
splendoare din mani!est%rile de v&r! ale misticii apusene, ci /i acela/i 7osev avea s% scrie despre +-n/elarea evident% /i de
principiu a acestei e2perien,e (este vor#a de cea catolic% E n. a.)6
F
.
1
S!. 'gnatie (Briancianinov), Noiunile de erezie si schism, pp. 2GD"2GF
2
Prot Serghie Bulga9ov, nsemnri autobiografice, -n +4os9ovs9ii Bestni96, nr. F, pp. B12"B1D.
3
7osev A. ?, Studii despre simbolica antichitii si mitologie, 4oscova, 1GB0, pag. H66
D
'at% impresiile lui <. Pecerin, +ie$uitul rus6* +-n mu$ic% -nt&lnim aceea/i sen$a,ie de !alsitate. 'n capela papal% de la <atican se c&nt% oarecum
accepta#il. 'n alte locuri, doar mu$ic% de oper%. Ar mai lipsi s% !ie chemat Strauss sa e2ecute un vals -n timpul 4essei. >re#uie s% spunem c%, spre
onoarea ei, Biserica greceasc% a p%strat, -mpreun% cu alte vechi ritualuri, /i m%rea,a, evlavioasa c&ntare din vechime. -n Apus, ea s"a pierdut cu des%"
v&r/ire (Pecerin <. S., Apologia vieii mele, 4oscova, 1GHG p. IB). >re#uie sa remarc%m, printre altele, c% o#serva,ia lui Pecerin se re!er% la Biserica
@rtodo2% a Jreciei, nu la Biserica us% /i, -n al doilea r&nd, c% ast%$i in @ccident a -nceput s% se arate un sus,inut interes !a,% de mu$ica gregorian%,
cea care -n Evul 4ediu apusean !usese analog% c&nt%rii #i$antine.
F
7osev A. ?., op. cit, p. HF6.