Sunteți pe pagina 1din 122

2

,M bucur de o corfe co un copiI de o jucrie"






...Iucrof nsufIe|if de drogosfeo
copiiIor, Anosfosio i MicoIoe core
mofiveo; foino confinu, permonenf o
cunooferii, o gndiforuIui....




Ob1eo11ue eduoo1ono1e.

- n|eIegereo moduIui de func|ionore oI sisfemeIor de
oc|ionore hidrouIic i pneumofic simpIe

- Dobndireo opfifudinii de concep|ie o sisfemeIor de
oc|ionore hidrouIic i pneumofic simpIe

SisfemeIe penfru AC\IOMAPE HIDPAULIC I PMEUMATIC sunf desfinofe
re;oIvrii unor probIeme fehnice de cfre inginer core n demersuI su or frebui
s considere:
profec|io mediuIui,
foscino|io fenomenuIui creofiv
c ,erooreo esfe oporfunifofeo de o ncepe din
nou, dor moi infeIigenf"
Henry Ford









3






CUPPINS


CupitoIuI pog.
I Infroducere b
Z PrincipiuI de func|ionore oI sisfemeIor hidrouIice IZ
3 Circuife hidrouIice I7
4 Ecuo|iiIe fundomenfoIe ufiIi ;ofe n hidrouIic Z9
b EIemenfeIe componenfe oIe circuifeIor hidrouIice b0
o ApIico|ii 87
7 UfiIi;oreo sisfemeIor hidrosfofice I00
8 SimuIoreo sisfemeIor hidrosfofice I04
9 EIemenfe de pneumofic IIZ
I0 ProbIeme de hidrosfofic II8
8ibIiogrofie IZ9



4

PrincipiuI Iui PuscuI: Presiuneo opIicof osupro unui
fIuid (go; sou Iichid) nchis nfr-o incinf se propog
uniform n nfreogo mos de Iichid i osupro pere|iIor
incinfei

PuscuI's principIe : Pressure oppIied fo on encIosed
fIuid is fronsmiffed undiminished fo every porf of fhe
fIuid, os weII os fo fhe woIIs of fhe confoiner

Iuise PuscuI (I9 iunie IoZ3 - I9 ougusf IooZ) o fosf un
mofemoficion, fi;icion i fiIosof fronce; ovnd
confribu|ii n numeroose domenii oIe fiin|ei, precum
consfruc|io unor coIcuIofoore meconice, considero|ii osupro feoriei
probobiIif|iIor, sfudiuI fIuideIor prin cIorificoreo concepfeIor de presiune i vid,
Wikipedio, encicIopedio Iiber



5
1, Introducere



Ob1eo11ue eduoo1ono1e.
- Dcmturcu domcnuu dc studu
- n(ccgcrcu uuuntucor dczuuuntucor sstcmcor
Idruucc
- Dcprndcrcu cupuctu( dc compuru(c u sstcmcor
Idruucc cu utc sstcmc dc conucrsc cncrgctcu
- Idcntcurcu domcnor dc upcu(c u uutoucIcu u
sstcmcor dc uc(onurc Idruucu pncumutcu




1.1 NoIunI IntroductIve

Ac{ionrilc Iidraulicc i ncunaiicc (AHP} asigur func{ionarca unui sisicn
al auiovcIiculului folosind convcrsia cncrgici inir-
un fluid. AHP sc lazcaz c rinciiul lui Pascal.
Idcca fundancnial lcgai dc AHP csic siniciizai
in aiona raciic. cncrgic sc iransniic cficicni
rin licIidc, nai cficicni rin undc roagaic in
licIidc, iar inforna{ia c calc clcciric".

Idcca cnun{ai arai avaniajclc oicn{ialc alc sisicnclor Iidraulicc i vinc in
inianinarca solu{ionrii confliciului Iidraulic vcrsus clcciric.

Sisicnclc Iidraulicc in gcncral sc lazcaz c convcrsia cncrgici, folosind ca
nas dc srijin un licIid. Encrgia uriai dc licIid arc o cononcni
oicn{ial, dcscris rin rcsiunca sa i o cononcni cinciic, dcscris
rin viicza dc curgcrc.

Sisicnclc Iidraulicc carc sc lazcaz in rincial c cononcnia cinciic
suni cunoscuic ca sisicnc Iidrodinanicc i uiilizaic ca anlrciajc sau
convcriizoarc Iidrodinanicc (viiczc dc curgcrc dc aroinaiiv 50 n/s}.
Sisicnclc lazaic c cncrgia oicn{ial a licIidului sc dclascaz la viiczc
rcdusc (4-5 n/s} dar la rcsiuni foaric nari (400-700 lar} i suni nuniic
sisicnc Iidrosiaiicc.

Sisicnclc dc convcrsic a cncrgici carc foloscsc ca nas dc srijin acrul sc
nuncsc sisicnc ncunaiicc.

Avaniajclc i dczavaniajclc sisicnclor Iidraulicc suni siniciizaic in ialclul
1.1.




6

Tab.1.1.
Avantaje Dezavantaje
Transnisia dc uicri i for{c foaric nari Scnsililiiaica licIidului la varia{ii
dc icncraiur rin nodificarca
viscozii{ii
Conand coniinu, lin i raid Conrcsililiiaica ulciului,
crc{ilor conduciclor
Posililiiaica rcglrii iura{ici Scnsililiiaic narc la rczcn{a
acrului in licIid
Faoaric nari dc iransnisic inir-o gan
coniinu
Picrdcri dc uicrc rin frccrilc
licIidului (csic noiivul cniru
carc viiczclc suni liniiaic la valori
rcdusc}
ScIinlarca sinl i raid a scnsului
dc nicarc
Consiruciiv rollcna cscn{ial
csic asigurarca cianrii
Conand caci Prccizic dc falricarc ridicai
Micarc uniforn Eisi osililiiaica aari{ici
ocurilor la func{ionri
ncconirolaic
Transnisia nicrii fr ocuri Ncccsiiaica diagnosiicrii i
ncnicnan{ci fluidului dc lucru.
Siguran{ in func{ionarc inclusiv fa{ dc
surasarcini
Transnisia cncrgici la disian{
Sisicnclc conlcc cniru rcalizarca
func{iilor conlcc, oi fi consiruiic
nodular din sulsisicnc sinlc
Anlasarca cononcniclor nu csic
inus dc sisicnul Iidraulic i sc oaic
adaia crfcci alica{iilor
Duraliliiaic i fialiliiaic ridicai
Sinliiaic in conand i rcglaj
Influcn{c asura ncdiului rivind
zgonoiul, scurgcrilc din sisicn i
cricolul arindcrii ulciului carc
rin nicrofisuri csic ulvcrizai i
dcvinc in ainosfcr inflanalil
Dcnsiiaic dc uicrc foaric narc (galarii
i nas rcdusc}

Siandardizarc ciins ccca cc facc
osilil consiruc{ii nodularc, dcci
icInologicc

Moncni dc incr{ic rcdus, ccca cc ducc la
conoriarc dinanic ccclcni

Ungcrc i iransori cficicni a cldurii
rczuliaic din frccarc rin licIidul dc
lucru

Posililiiaic sinl dc rccucrarc a
cncrgici dc franarc in sccial cniru
condi{ii dinanicc (sisicnclc Iidraulicc
oi sioca i ccda cncrgii nari, siocarca
ins nu sc oaic ncn{inc c iin foaric

7
indclungai daiorii cianrilor
incrfccic sisicn dc rccucrarc
ccclcni cniru auioluzc sau circula{ia
urlan in gcncral}

Conara{ia sisicnclor Iidraulicc cu alic sisicnc dc convcrsic a cncrgici csic
rcdai in ialclul 1.2


SIsteme mecanIce versus hIdrauIIce versus eIectrIce
Tab.1.2.
ParametruI
comparat
mecanIce hIdrauIIce eIectrIce
DensItatea de
putere
transmIs
++ + -
TransmIterea
puterII Ia
dIstan
- + ++
PosIbIIItIIe
de comand I
regIaj
- + +
Randament + - -
FIexIbIIItate
constructIv
-
(cosiisiior}
+
(cosiisiior}
++
(icfiin}

Paranciri nccanici. conara{ic sisicnc Iidraulicc i clcciricc.

Tab.1.3.
ParametruI comparat SIstemuI hIdrauIIc SIstemuI eIectrIc
Masa 1 14
GabarItuI 1 26
MomentuI de InerIe 1 ?2

Daiclc siniciicc alc ialclclor dc nai sus, arai osililii{ilc i liniiclc
alicalilii{ii difcriiclor sisicnc. Eisi in rczcni o icndin{ dc inlocuirc a
sisicnclor Iidraulicc rin sisicnc clcciricc (c. roloii}, nizandu-sc c
rcalizarca unui sisicn uniiar dc iransnisic i conirol, accsica din urn fiind
rcalizai inconicsialil ccl nai cficicni rin sisicnc clcciricc. Fcalizrilc
aciualc in doncniul noioarclor clcciricc cniru iransnisia auiovcIiculclor
suni caracicrizaic dc nasc nari la uicri rclaiiv rcdusc i rc{ dc cosi
ridicai. Accsica sc roduc in gcncral la iura{ii nari (cniru a avca
conaciiiaic, nas i rc{uri dc cosi nai rcdusc}, ccca cc inunc naicrialc
sccialc cniru noioarclc clcciricc i un rcducior nccanic carc crcic
icrdcrilc, cosiul i nasa sisicnului dc roulsic. Dc ascncnca clccironica
dc uicrc csic un doncniu carc ncccsii inova{ii sulincniarc cniru
niniaiurizarc i cficicniizarc. Conanda noioarclor cniru clccironolilc sc
facc dificil i cniru rcalizarca raciic unclc solu{ii ncccsii cuiii dc viiczc
nccanicc. Solu{iilc icInicc sccialc cisicnic c clccironolilclc narilor
roduciori func{ioncaz in gcncral la iura{ii foaric nari, acocrind inircg
8
doncniul dc func{ionarc. n cazul gcncral suni solu{ii sccialc i dc scric
nic.

Sisicnclc Iidraulicc cniru a fi alicalilc c scar nai larg, (clc acocr
ar{ial sau cclusiv alica{iilc c auiovcIiculc sccialc. siivuiioarc, naini
agricolc, naini nari carc lucrcaz c icrcn grcu}, ncccsii inova{ii in
gcncrarca rcsiunii i rcduccrca icrdcrilor dc frccarc cniru a crcic
randancniul glolal al iransnisici, rcduccrca galariiului sisicnclor dc
conand, olicciiv rcalizalil rin uiilizarca cniru accsi sco a sisicnclor
clccironicc.


1.2 . DomenII de utIIIzare a sIstemeIor hIdrauIIce

Sisicnclc Iidraulicc au o alicaliliiaic foaric narc la auiovcIiculc i din
accsi noiiv csic uiil o clasificarc a lor. Accsic sisicnc lucrcaz conlinai
cniru rcalizarca unor func{ii conlcc rccun csic sisicnul ESP. Uiilizarca
rinciiilor Iidrosiaiicc in ac{ionarca sisicnclor auiliarc csic uiil daiorii
faiului c func{ionaliiaica accsiora sc oaic ol{inc la iura{ii joasc alc
noiorului icrnic, ca surs rinar dc cncrgic, rin volunul varialil al
clcncniclor Iidrosiaiicc.

Sisicnc inlicaic in.

dInamIca IongItudInaI:

motor:
- sisicnul dc injcc{ic
- sisicnul dc ungcrc
- nccanisnc dc rcgla a disirilu{ici (iacIc{i Iidraulici, dcfazoarc a
ungIiului dc dcscIidcrc Iidraulicc, ac{ionri Iidraulicc dc suac}
- iniinzioarc dc lan{ Iidraulicc
- ac{ionarc vcniilaior

ambreIaj acIonat hIdrauIIc

cutIa de vIteze
- nccanisn dc cularc
- ac{ionarca iransnisiilor auionaic
- convcriizoarc Iidrodinanicc

ac{ionarc difcrcn{ial

sisicnul dc franarc, ADS, ASF, rccucrarc cncrgic dc franarc

iransnisic Iidronccanic

iransnisic Iidrosiaiic inicgral

dInamIca transversaI

9
sisicnul dc dircc{ic

dInamIc vertIcaI

suscnsia aciiv

rcglajul nivclului auiovcIiculului (c. auiocarc, DMW Z3, Audi A6}

sIsteme de conIort I sIguran

- incIidcrc ccniralizai,
- rcglaj faruri
- insiala{ia dc slarc
- ac{ionarc lafon la auiovcIiculc dccaoialilc (c. DMW Z3, Mcrccdcs
nodclc calrio}
- cianarc (unflarc furiun du incIidcrca iraci dc lafon i orilagaj
la Pcugcoi 206}
- sisicnul ESP

sIsteme de Iucru pe autovehIcuIe

Sisicnclc dc lucru dc c auiovcIiculc ncccsii un rcgin dc lucru
indccndcni dc rcginul dc func{ionarc al noiorului. O clasificarc a
sisicnclor csic osilil cu dificuliaic. Func{ic dc dcsiina{ic cisi
nuncroasc sisicnc dc lucru carc foloscsc cniru avaniajclc salc dc dcnsiiaic
dc cncrgic i osililiiaic dc iransniicrc a cncrgici la disian{, sisicnc
Iidrosiaiicc. Sc oi considcra.

- auiovcIiculclc cniru agriculiur (iracioarc, scnniori, conlinc,
rcsc dc aic, cic.},
- consiruc{ii (ccavaioarc, nacaralc, incrcioarc, conrcsoarc, naini
ccavai iunclc, auiovcIiculc consiruc{ii drunuri, onc dc lcion,
cic.}, forcsiicrc,
- conunalc,
- dc onicri,
- siivuiioarc, cic.

Pc accsic auiovcIiculc cisi nuncroasc sisicnc Iidrosiaiicc dc ac{ionarc i
lucru, carc uiilizand o surs uniiar dc cncrgic Iidraulic ac{ioncaz difcriic
sisicnc in cclc nai divcrsc condi{ii, sinulian, succcsiv, coniinuu, dinanic,
la iura{ii/viiczc nari, foaric lcni, cu difcriic uicri, cic. .Dc ccnlu.
- cilindrii Iidraulici cniru ac{ionarca lra{clor dc lucru;
- anircnarca nccanisnului dc roia{ic al calinci ccavaioarclor nari;
- aiclajc fa{ i saic la iracioarc;
- franc la rcnorc;
- sisicnc llocarc difcrcn{ial;
- sisicnc dc ungcrc cniru iransnisii, cuiii dc viiczc;
- ac{ionarc irolii;
- ac{ionarc naini agricolc.
10
n s1n1ez, de re1nu1 !

Caracicrisiic cniru ioaic accsic sisicnc csic faiul c sc lazcaz c
cncrgia iransnis Iidraulic cu dcnsiiaica narc dc uicrc, la disian{,
in cclc nai divcrsc condi{ii (siaiicc/dinanicc; sinulian/succcsivc;
lcnic/raidc; difcriic uicri}, ornind dc la o singur surs cncrgciic
cficicni inc dc la ornirc, i suni conandaic clccironic cniru
rcalizarca func{iilor. Fcglajul clccironic crniic ca sisicnclc Iidrosiaiicc
s fic rcalizaic nai sinlu consiruciiv i s crcasc cficicn{a cncrgciic,
ancliorand unul din dczavaniajclc najorc. Accasi icndin{ csic
dcnonsirai dc considcrarca iransnisiilor Iidrosiaiicc cniru
auiovcIiculc convcn{ionalc, du cc i-au dcnonsirai alicaliliiaica la
auiovcIiculc sccialc.

O inaginc a accsior auiovcIiculc, dc undc sc olscrv nuliiiudinca dc
alica{ii csic rcdai in figura 1.1.



























FIg. 1.1
11
ntrebrI recapItuIatIve


Enun|o|i principiuI core sf Io bo;o func|ionrii oc|ionriIor hidrouIice i
pneumofice.

Core esfe diferen|o dinfre sisfeme hidrosfofice i hidrodinomice 7

Core esfe soIu|io de perspecfiv penfru oc|ionoreo hidrouIic 7

Ce sisfeme impIicofe n dinomico fronsversoI o oufovehicuIuIui foIosesc
oc|ionoreo hidrouIic 7




12
2. PrIncIpIuI de IuncIonare aI sIstemeIor hIdrauIIce


Ob1eo11ue eduoo1ono1e.

- n(ccgcrcu moduu dc conucrsc u cncrgc ntr-
un sstcm Idruuc
- n(ccgcrcu moduu dc upcu(c pructcu u
conucrsc Idruucc u cncrgc
- Cunoutcrcu structur dc Iuzu u sstcmcor
Idruucc AHP
- Cunoutcrcu smIouror u scIcmcor dc ucru
utzutc n AHP


PrIncIpIuI IundamentaI al sisicnclor Iidraulicc sc lazcaz c gcncrarca
rcsiunii inir-un licIid, roccs dcscris rin rinciiul lui Pascal. ScIcna
fundancnial csic rczcniai in figura 2.1. Ac{ionand cu o for{ asura
isionului 1, accsia dcicrnin o crcicrc dc
rcsiunc in licIid carc sc roag in inircaga
nas i ac{ioncaz uniforn c io{i crc{ii incinici
in carc sc afl. La caiul ous al sisicnului sc
gscic sarcina carc ircluic ridicai (dc ccnlu}.
Prcsiunca in sisicn crcic an in noncniul in
carc csic us in nicarc sarcina, adic an
cand for{a (ca rcsiunc aria isionului} gcncrai, concnscaz sarcina (in
ccnlu grcuiaica icsci dc ridicai}. Prin coniinuarc nicrii la isionul dc
ac{ionarc, rcsiunca nu nai crcic, ci sc dclascaz isionul sarcinii i
inlicii sarcin.















FIg. 2.1
Inoriani csic faiul c rcsiunca sc dczvoli in inircaga nas dc licIid,
ccca cc crniic iransniicrca cncrgici la disian{, la nai nulic cononcnic,
disusc in difcriic ozi{ii, unclc siiua{ii fiind ccnlificaic in figura 2.2.


13
Aceast proprIetate susIne apIIcabIIItatea practIc a sIstemeIor
hIdrostatIce pentru acIonarea Ia dIstana a eIementeIor de execuIe
destInate Ia dIIerIte modurI de depIasare, Iore I pozIIe de ampIasare.



FIg. 2.2


Pcniru alica{iilc raciicc, isionul ac{ionai liniar
csic inlocuii cu o on carc livrcaz coniinuu
licIid, scoul sisicnului Iidraulic fiind asigurarca
cncrgici Iidraulicc cniru dclasarca unci sarcini,
scIinlarca scnsului dc dclasarc i nodificarc
for{ci rin carc csic ac{ionai sarcina.
Maicrializarca in alica{ii icInicc a rinciiului dc lucru cnun{ai sc
rcalizcaz rin circuiic Iidraulicc a cror siruciur dc laz csic rczcniai
in figura 2.3a inrcun cu sinlolurilc siandardizaic (ISO TC131/SC 1
Iii.//www.iso.org/iso/iso_caialoguc/caialoguc_ic/} alc cononcniclor (fig.
2.3 l}.

14

a) b)
FIg. 2.3
Modu1 de ]uno1onore

Pona 1 csic anircnai dc un noior cu ardcrc inicrn sau noior clcciric i
alsoarlc licIidul Iidraulic din rczcrvorul 2. Ca i isionul din figura 2.2,
ona Iidrosiaiic, dcicrnin o dclasarc a fluidului dc lucru (o varia{ic dc
volun dar nu inir-un sa{iu incIis}. Prcsiunca accsiuia va crcic nunai
cand va inianina oriundc in aval o rczisicn{ Iidraulic. Prcsiunca dc
lucru dcindc aadar dc sarcina sisicnului Iidraulic, iar volunul dc licIid
dc lucru us in circula{ic in uniiaica dc iin dcindc dc consiruc{ia
sisicnul dc onarc, roor{ional cu volunul dislocai in uniiaica dc iin
(volun i iura{ic}. Fluidul dcliiai dc on csic dirijai rin suaa uniscns
3, src disiriluiiorul 6 i aoi src cilindrul 5 carc cfcciucaz lucrul
nccanic. Suaa uniscns arc rolul s crnii dccularca ansanllului dc
onarc dc rcsiul circuiiului Iidraulic. n accsi caz, disiriluiiorul arc irci
ozi{ii carc corcsund la irci rcginuri dc func{ionarc i sc rcrczini rin
irci csu{c in carc suni indicaic dircc{iilc dc curgcrc. Pc figur sc rcrczini
ozi{ia ncuir a disiriluiiorului, noiai rin 0". Cclclalic ozi{ii sc noicaz
cu liicrc nici. a,l,cic.. La accasi ozi{ic sc rcrczini conciunilc
Iidraulicc. P lcgiura dc la on, T lcgiura la rczcrvor (ianl}, A,D...
lcgiurilc la clcncniclc dc cccu{ic. n accsi caz cisi 4 lcgiuri i 3 ozi{ii
alc disiriluiiorului, carc sc noicaz 4/3 n ozi{ia 0", alincniarca
cilindrului Iidraulic csic llocai, in ozi{ia a" sc asigur curgcrca licIidului
dc la on src arica siang a isionului cilindrului Iidraulic, ccca cc
dcicrnin dclasarca sa src drcaia. Parica drcai a isionului csic us
in lcgiur cu rczcrvorul, ccca cc crniic scurgcrca licIidului Iidraulic. Prin
dclasarca clcncniului dc conand a disiriluiiorului in ozi{ia l", cilindrul
ii invcrscaz scnsul dc dclasarc. Elcncniul 4 csic suaa dc rcsiunc.
P T
a 0 b
A B
15
Folul su csic s ncn{in in circuiiul Iidraulic o rcsiunc nain
rcsialilii carc s nu dccasc valoarca adnisilil a cclui nai u{in
rczisicni clcncni din circuiiul Iidraulic. Prcsiunca csic un aranciru cfcci,
crcic in func{ic dc sarcin i sc liniicaz rin iniroduccrca unui clcncni
clasiic carc conirolcaz lcgiura dinirc circuiiul Iidraulic dc rcsiunc i
rczcrvor. Dac rcsiunca crcic csic valoarca sialilii, for{a asura
clcncniului dc conirol crcic, csic invins for{a arcului i accsia crniic
scurgcrca la rczcrvor. Un clcncni sirici ncccsar cniru func{ionarca raciic
csic filirul Iidraulic, carc asigur roicc{ia clcncniclor Iidraulicc dc uzur
rcnaiur.
Accasi siruciur asigur rinciial func{ionarca oricrui sisicn Iidraulic.
Ca clcncni dc cccu{ic oaic fi un noior Iidraulic, sisicn carc convcricic
cncrgia Iidraulic in cncrgic nccanic in nicarc dc roia{ic. Dc ascncnca sc
oi conccia nai nulic clcncnic dc cccu{ic.


SImboIurI generaIe

Pcniru rcalizarca func{iilor dc cccu{ic sc foloscsc i alic clcncnic Iidraulicc
a cror sinloluri suni siniciizaic in ialclul 2.1. Cu ajuiorul accsiora sc
rcrczini sinlu i iniuiiv circuiiclc Iidraulicc.

Tab.2.1.
SImboIuI SemnIIIcaIa SImboIuI SemnIIIcaIa


Sinlolul dc laz
al noioarclor
Iidraulicc

M

Moior clcciric dc
anircnarc

Sinlolul dc laz
al onclor
Iidraulicc

M

Moior clcciric dc
anircnarc



Posililiiaica
rcglajului

M

Sisicn ncclcciric dc
anircnarc



Sinlolul dc laz
al ozi{ici
disiriluiioarclor



Conduci cu fluid dc
lucru



Dircc{ia dc
curgcrc a unui
curcni dc licIid

Conduci Iidraulic
dc conand sau dc
colcciarc




Filiru Lcgiur nccanic



ScIinlior dc
cldur



Lcgiur flcilil




Acunulaior
Iidrosiaiic

Dcliniiarca
sulsisicnclor
16




Fczcrvor cu
conduci
Sisicn Iidraulic




Scaraior dc
fluidc i / sau
iransfornaior dc
rcsiunc
Sisicn ncunaiic
Aparate de msur



Dcliinciru

Dcliinciru sunaior

U
P

Traducior clcciric
dc rcsiunc
Tcrnonciru




Manonciru dc
rcsiunc linii


17
3. CIrcuIte hIdrauIIce

Ob1eo11ue eduoo1ono1e.

- n(ccgcrcu moduu dc rcprczcnturc u crcutcor
Idruucc
- Idcntcurcu prncpucor crcutc utzutc n
Idruucu cu modu dc unc(onurc dcstnu(u
uccstoru


Pcniru dcscricrca nodului in carc sc rcalizcaz o anunii func{ic icInic sc
foloscsc circuiic Iidraulicc carc ilusircaz nodul dc cularc al clcncniclor
inirc clc i diagranc func{ionalc, carc dcscriu nodul in carc func{ioncaz
difcriiclc clcncnic.


3.1 CIrcuItuI hIdrauIIc de baz (IIg. 3.1)-

Circuiiul dc laz dcscric ac{ionarca Iidraulic a unui clcncni dc iransla{ic
cilindru Iidraulic























FIg. 3.1
S.2 C1rou11u1 ser1e

Sisicnul anicrior sc conlcicaz cu un circuii sulincniar, concciai la
icirca src rczcrvor a circuiiului ini{ial, ccca cc rcrczini o conciunc in
18
scric a cclor dou circuiic (fig. 3.2}. La accsi ii dc conciunc aar
urnioarclc condi{ii func{ionalc.





























FIg. 3.2

Nu oi func{iona nai nulic clcncnic dc cccu{ic sinulian fr a fi
influcn{ai for{a i viicza clcncniului dc cccu{ic.

La ac{ionarca cilindrului 2 sc gcncrcaz o rcsiunc cc dcindc dc aria
isionului 2 i dc sarcin la isionul 2. Acccai rcsiunc sc afl i in arica
drcai a cilindrului 1, rcsiunca fiind aici roor{ional cu aria isionului
din carc sc scadc aria iransvcrsal a iijci i dc sarcina asura isionului 1.
Prcsiunca din cilindrul 1 rczuli din for{a rczisicni carc ac{ioncaz la
nivclul isionului 1 i for{a rcsiunii indusc in sisicn dc cilindru 2 i aria
isionului din drcaia cilindrului 1. Dac for{a din arica siang a
isionului 1 invingc cclc dou for{c ncn{ionaic, aiunci anlclc isioanc sc
vor dclasa src drcaia. Viicza dc dclasarc va fi in acclai raori in carc sc
gscsc ariilc din drcaia isionului 1 i aria isionului 2.

Fcvcnirca licIidului in circuii sc facc rin uniiaica filirani F. Consiruc{ia
sa csic rcvzui c lang clcncniul filirani roriu-zis cu o sua
uniscns, carc aiunci cand accidcnial filirul csic llocai, crniic circula{ia
licIidului src rczcrvor, ocolind filirul.

19
S.S C1rou11u1 poro1e1

Circuiiul Iidraulic (fig. 3.3} csic rcvzui cu o on cu dclii varialil.
Pona csic ac{ionai dc un noior clcciric dc iura{ic consiani. Volunul
onci csic nodificai rinir-un noior clcciric varialil n. Pon furnizcaz
un dclii volunic circuiiului Iidraulic. Prinir-o lifurca{ic fluidul csic condus
rin disiriluiioarclc 5,6,7 la clcncniclc dc cccu{ic 8,9,10. Disiriluiioarclc
suni dc ii 4/3, ac{ionaic clcciric i ncn{inuic rin arcuri in ozi{ia ncuir.
Elcncniclc dc cccu{ic suni un cilindru iclcscoic (8}, un cilindru cu
anoriizarc (9} i un cilindru cu anoriizarc i rcvcnirc rin arc (10}. Pan la
disiriluiioarc, rcsiunca in sisicn corcsundc rcsiunii rcglaic la suaa dc
rcsiunc 3. Accasi rcsiunc oaic fi ciiii la nanoncirul 4, ac{ionand
luionul disiriluiiorului nanoncirului, carc rin ozi{ia 2 a disiriluiiorului
facc lcgiura dinirc nanonciru i sisicn. n ozi{ia ncuir, ncn{inui dc
un arc, nanoncirul csic dcscrcai rin lcgiura la rczcrvor. Cularca
aralcl crniic func{ionarca nai nulior clcncnic dc cccu{ic in acclai
iin, doar dac cisi caniiiaic suficicni dc licIid carc s ncn{in
rcsiunca dc lucru ncccsar.

Prcsiunca din sisicn sc va sialiliza la nivclul inus dc cca nai nic
rczisicn{. Asifcl rinul va fi ac{ionai clcncniul dc cccu{ic carc rcalizcaz
rczisicn{a ninin. Dc-alia du cc clcncniul dc cccu{ic cu rczisicn{a
ninin (ccl carc inducc i rcsiunca ninin in circuiiul Iidraulic} ajungc in
ozi{ia circn, rcsiunca crcic la nivclul rczisicn{ci urniorului clcncni
dc cccu{ic. Alifcl crinai clcncniclc dc cccu{ic suni ac{ionaic func{ic dc
rcsiunca indus dc sarcin.

























FIg. 3.3

20
S.4 C1rou11u1 1drou11o 1no1s

Pariiculariiaica accsiui ii dc conciunc a clcncniclor Iidraulicc csic
concciarca dircci a cvacurii noiorului cu adnisia in on. n figura 3.4
csic rcrczcniai scIcna circuiiului dc laz in variania circuii incIis. n
najoriiaica alica{iilor ona csic varialil i crniic anlclc scnsuri dc
circula{ic. Moiorul ircluic in accsi caz s crnii i cl anlclc scnsuri dc
curgcrc i oaic la fcl s fic varialil, cniru a crniic un doncniu nai larg
dc iura{ii. Sc olscrv c anlclc ranuri dc lcgiur oi lucra la rcsiuni
joasc sau inalic i ircluic rcvzuic i consiruciiv cniru accsic func{ii.








































FIg. 3.4
21
Elcncniclc ariicularc alc circuiiului incIis suni.

sgurun(u u(u dc supruprcsun;

Cclc dou suac dc rcsiunc 3 i 4, carc au rol in liniiarca rcsiunii
nainc, liniicaz rcsiunca in conducia dc rcsiunc inali (indifcrcni carc
csic accasia}. LicIidul sulincniar csic dirijai src conducia dc joas
rcsiunc. n acclai iin, cclc dou clcncnic dc suac dc rcsiunc ajui la
franarca noiorului, aiunci cand dcliiul onci csic nul (orirca anircnrii
onci}.

crcutu dc rcumcnturc trurc

Sisicnclc Iidraulicc nu suni cianc, asifcl c un circuii Iidraulic incIis
ncccsii un sisicn rin carc s fic conlciai licIidul Iidraulic icrdui rin
ncciancii{i. Dc ascncnca nicroariiculclc dcsrinsc in roccsul dc frccarc
al icsclor ncialicc aflaic in nicarc rclaiiv, ircluicsc filiraic. Pcniru
circuiic conlcc cu nuncroasc disia{ii, licIidul sc inclzcic i ncccsii
rcirc. Suaa dc filirarc 5 csic un disiriluiior ac{ionai Iidraulic. Cand
ona 1 csic in ozi{ia dc dclii nul, ona dc alincniarc 6, carc arc rolul
dc a rcunlc circuiiul Iidraulic i dcliicaz src rczcrvor licIidul rin
disiriluiiorul 5 aflai in ozi{ia dc nijloc, rin suaa dc rcsiunc 7 i
rciiorul 8. Prcsiunca liniiai dc suaa dc rcsiunc 7 csic rcsiunca in
circuiiul dc joas rcsiunc, liniiai in gcncral la 8...15 lar.

Dac clcncniul dc conand al onci 1 sc gscic inir-o ozi{ic in carc
ona dcliicaz licIid, rcscciiv sc alincnicaz noiorul Iidrosiaiic, aiunci
circuiiul dc inali rcsiunc ac{ioncaz asura disiriluiiorului 5. Asifcl sc
rcalizcaz conciunca inirc circuiiul dc joas rcsiunc i suaa dc rcsiunc
7. Accsi roccs arc loc indifcrcni dc ranura carc csic la un noncni dai
circuiiul dc inali rcsiunc.

Fic dc ccnlu ranura din sianga a circuiiului dc inali rcsiunc.
Disiriluiiorul csic dclasai src drcaia. Circuiiul dc joas rcsiunc csic
concciai cu suaa dc rcsiunc 7. Accasia csic ac{ionai Iidraulic rin
circuiiul onci dc alincniarc 6. Asifcl din circuiiul dc joas rcsiunc,
licIidul va curgc rin disiriluiiorul 5 i suaa dc rcsiunc 7 src rczcrvor,
c irascu arcurgand rciiorul. n acclai iin, ona dc alincniarc
furnizcaz rin suaa uniscns 9, licIid in rc{caua dc joas rcsiunc
concnsand licIidul scurs c irascul disiriluiior 7 sua dc rcsiunc 8.
Circuiiul dc inali rcsiunc ncn{inc suaa uniscns 10, incIis. Prin
circuiiul dc alincniarc, sc conlcicaz licIidul icrdui rin ncciancii{i, sc
rccic i filircaz. Praciic csic ciras o anunii caniiiaic dc licIid cniru
rcirc i filirarc i in acclai iin, csic rcunlui circuiiul cniru a ncn{inc
sisicnul func{ional. Prin scIinlarca scnsului dc curgcrc, disuncrca
sinciric a suaclor i disiriluiioarclor facc ca sisicnul s func{ionczc
rccun a fosi dcscris nai sus, indifcrcni dc circuiiul dc curgcrc. Prin linic
unci, s-a dcliniiai circuiiul dc rcglaj Iidraulic.
n figura 3.5. a i l suni rcdaic scIcnclc unui circuii incIis cu disuncrca
disiriluiioarclor i indicarca valorilor oricniaiivc a arancirilor Iidraulici
22
cniru rcginul dc alincniarc (ona la volun nul} i rcgin dc sarcin
(ona la volun ncnul}

a}

















b)


















FIg. 3.S
23
S.S C1rou11e 1n buo1 1no1s J deso1s


CIrcuItuI n bucI nchIs (fig.3.6} inlic fccdlacl,
rcscciiv gcncrarca unui scnnal roor{ional cu
nrinca dc icirc i uiilizarca accsiuia cniru
adaiarca arancirilor dc inirarc du conara{ia
cu o valoarc olicciiv.
FIg.3.6


La cIrcuItuI n bucI deschIs crfornan{clc circuiiului suni dcicrninaic
dc caracicrisiicilc individualc alc cononcniclor i dc nodul dc inicrac{iunc
in circuii. Circuiiul din figura 3.1 csic dc accsi ii.


3.6 CIrcuIte cu centru deschIs J nchIs (cIosed centre J open centre)

La circuiiul ocn ccnirc ona csic lcgai la rczcrvor cand disiriluiiorul
csic in ozi{ia ncuir (fig.3.7}.

FIg.3.?


3.? CIrcuIte specIaIe

C1rou11e de pu1ere 1n1erm11en1.

Eisi siiua{ii cand csic ncccsar o caniiiaic narc dc cncrgic carc ircluic
clilcrai inir-un iin scuri. Pcniru accasia sc uiilizcaz circuiic cu
24
acunulaior, carc crnii siocarca cncrgici (fig. 3.8}. Pona anircnai dc
noiorul Dicscl incarc acunulaiorii cu un dclii nai rcdus, dccai csic
ncccsar la noior, dcci cu cncrgic nai nic. Cand csic ncccsar sc nodific
ozi{ia disiriluiiorului i cncrgia acunulai sc dcscarc raid c noior. O
dcscrcarc src on csic inicdicai dc suaa uniscns. Pona dc
nanuala arc rolul dc a incarc acunulaioarclc in cazul in carc cisia
scurgcri in circuii.



























A11e modur1 de oup1ore o e1emen1e1or 1drou11oe

O on cu nai nulic iciri, carc foloscic acclai arlorc dc anircnarc
alincnicaz nai nu{i consunaiori.

FIg.3.9
Pompa
Motor
Diesel
Acumulatoare Motor
hidraulic
Pompa
manuala
FIg. 3.S
25

Dou onc ac{ionaic scarai furnizcaz cncrgic Iidraulic inir-un circuii
conlc


FIg. 3.10

26

ntrebrI recapItuIatIve

Indico|i desfino|io urmfooreIe circuife hidrouIice seIecfnd din Iisfo de
moi jos
CircuituI Figuru
Circuif de sincroni;ore
Circuif cu ocumuIofori
Circuif de fiIfrore
Circuife penfru mofoore
Circuife de confroI o presiunii
Circuife de descrcore o pompeIor
Circuife regenorfive
Circuife secven|ioIe
Circuife de comond o vife;ei

ExpIico|i moduI de func|ionore oI urmfooreIor scheme hidrouIice indicnd
roIuI eIemenfeIor hidrouIice i efecfuI osupro eIemenfeIor de execu|ie.









27






28
4. EcuaIIIe IundamentaIe utIIIzate n hIdrauIIc

Ob1eo11ue eduoo1ono1e.
- n(ccgcrcu cgutur dntrc cnomcncc dc curgcrc
rcu(c mutcmutcc
- potczcc dc ucru n cuIorurcu ccuu(or
- dcprndcrcu moduu dc utzurc u ccuu(or
- ormurcu unu sstcm dc upcurc u ccuu( n unuzu
sntczu sstcmcor Idruucc ntr-o ctupu dc
prcdmcnsonurc

Ecua{iilc sisicnclor Iidraulicc, sau alc Iidrosiaiicii sc rcfcr la fluidc idcalc,
considcraic fr nas, carc sc dclascaz fr frccri i suni inconrcsililc.

Dcduccrca lcgii{ilor Iidrosiaiicii sc facc c laza rinciiului lui Pascal.
Efcciul unci for{c asura unui licIid in rcaus sc roag c ioaic dircc{iilc
in inicriorul fluidului. Mrinca rcsiunii din licIid csic raoriul dinirc for{a
cicrn i aria surafc{ci c carc ac{ioncaz. Prcsiunca ac{ioncaz
inioidcauna crcndicular c surafc{clc carc dcliniicaz sa{iul in carc sc
gscic fluidul.

Pcniru nicarca dc iransla{ic i dc roia{ic sc urnrcic dcfinirca lcgiurii
dinirc aranciri caracicrisiici ai fluidului i aranciri nccanici ncccsari
cniru a gcncra cncrgic Iidraulic, rcscciiv a iransforna cncrgia Iidraulic
in cncrgic nccanic.

M1ooreo de 1rons1o1e

Pcniru nicarca dc iransla{ic sc urnrcic dcicrninarca dclasrii, lucrului
nccanic i uicrii.

n figura 6.1 csic rczcniai scIcna unui licIid aflai inir-un sa{iu
dcliniiai rcvzui cu doi crc{i nolili, nuni{i isioanc, asura crora
ac{ioncaz for{clc cicrnc F1, rcscciiv F2. La nivclul isionului 1 sc
ac{ioncaz cu o for{ i la isionul 2 sc urnrcic cfcciul.













FIg. 4.1.
F
1
sarcina


x
2
F
2

A
1

A
2
x
1

p

29

Conforn rinciului lui Pascal, rcsiunca csic cgal aiai c surafa{a A1 cai
i c A2 , fiind valalil ccua{ia.

2
2
1
1
A
F
A
F
p = =
(4.1)

Prin dclasarca isionului 1 cu sa{iul 1, csic dislocai un volun V1 1A1.
Considcrand in nod idcal, inconrcsililiiaica licIidului, rczuli c isionul
2 va fi dclasai cu volunul V2 V1. Fczuli.

1
2
2
1
2 2 1 1 2 1
A
A
x
x
A x A x V V = = =
(4.2)

Ecua{ic carc arai raoriul dinirc sa{iilc arcursc dc cclc dou isioanc.
Avand in vcdcrc c dclasrilc s-au rodus in acclai iin, ccua{ia sc oaic
ciindc i cniru viiczc.

1
2
2
1
A
A
v
v
=
(4.3)

ccua{ic carc crniic sialilirca ccua{ici dc coniinuiiaic in Iidrosiaiic.

v1 A1 = v2 A2 = Q (4.4)

Q rcrczini dcliiul volunic.

Lucrul nccanic ccrciiai la isionul 1 csic.

W1 = F1 x1 (4.S)

i accsia, ncglijand frccarca sc iransniic la isionul 2

W2 = W1 F1 x1 = F2 x2 (4.6)

sau

1
2
2
1
F
F
x
x
=
(4.?)

ccua{ic nunii i lcgca argIici in Iidrosiaiic.

Faoriul for{clor la cclc dou isioanc considcrand ccua{iilc (4.4} i (4.7}
csic.

1
2
1
2
A
A
F
F
=
(4.S)

Puicrca csic dcfinii ca lucrul nccanic cfcciuai in uniiaica dc iin.
30

dt
dx
F
dt
dF
x
dt
) Fx ( d
dt
dW
P + = = = (4.9)

i considcrand for{a consiani in iin, rczuli.

P = F v (4.10)

Considcrand dcfini{ia for{ci Iidrosiaiicc F = pA i folosind dcfini{ia dcliiului
volunic Q = vA cniru crinarca viiczci v = QJA sc ol{inc crcsia uicrii
func{ic dc aranciri Iidraulici.

pQ
A
Q
pA P = = (4.11)


M1ooreo de ro1o1e

Fa{ionancniclc urnioarc urnrcsc dcicrninarca lcgiurii dinirc aranciri
gconcirici (volun} Iidraulici (uicrc, noncni, rcsiunc, viicz ,dclii} i cci
nccanici (uicrc, noncni, iura{ic} cniru un licIid aflai in nicarc dc
roia{ic.

Dcduccrca ccua{iilor csic lcgai dc gcncrarca cncrgici Iidraulicc la o on,
narcai rin indicclc 1 i ol{incrca unui cfcci uiil rin iransfornarca
cncrgic Iidraulicc in cncrgic nccanic la nivclul noiorului, narcai rin
indicclc 2. Cclc dou sisicnc forncaz o iransnisic Iidrosiaiic (vczi
scIcna dc calcul din figura 4.2}.


Ap

Q
motoruI pompa
A
dJ2 n1, M1 V1 V2
n2,M2
A





FIg. 4.2.

Maina csic rcvzui cu un incl cilindric, in carc sc dclascaz un ision
avand aria A. Pisionul csic lcgai rinir-un lra{ dc lunginc d/2 cu arlorclc
nainii.
31

n ioicza c nu suni clcncnic clasiicc i nu aar frccri, la o roia{ic
conlci a isionului in inclul cilindric, csic dislocai volunul.

V1 = A d t (4.12)

Considcrand c in uniiaica dc iin arcurgc n roia{ii, rczuli dcliiul
rcalizai la o iura{ic n1 csic.

Q1 = V1 n1 (4.13)

Viicza isionului csic

) n 2 (
2
d
2
d
v t = e = (4.14)

iar dcliiul csic

n V Q n ) d A ( A ) n 2 (
2
d
A v Q = t = t = = (4.1S)

undc n csic crinai in roia{ii c sccund (1/s}.

Moiorul, noiai cu indicc 2, va alsorli volunul dislocai dc on (vczi in fig.
D68 nodul in carc suni lcgaic ona i noiorul}.

V2 = A d t (4.16)

i dac accsia sc roicic cu iura{ia n2 rczuli dcliiul volunic alsorlii dc
noior.

Q2 = V2 n2 (4.1?)

Avand in vcdcrc c noiorul rcia inircgul dclii (volun dislocai in uniiaica
dc iin} rczuli.

Q1 = Q2 V1 n1 = V2 n2 (4.1S)

Dc undc rczuli raoriul iura{iilor in iransnisia Iidrosiaiic.

2
1
1
2
V
V
n
n
=
(4.19)

Dac dcoaric i dc alia a isionului nainii sc afl o difcrcn{ dc rcsiunc
A (vczi fig. 6.2} aarc o for{ iangcn{ial carc dcicrnin un noncni fa{ dc
arlorclc nainii Iidrosiaiicc.

M Ior bra
2
a
A p brat forta Moment A = = (4.20)

32
Considcrand crcsia arici din ccua{ia volunului (4.16 } rczuli.

d
V
A
1
t
=
(4.21)

carc crniic rcscricrca ccua{ici noncniului.

t
A =
|
|
.
|

\
|
t
A =
2
V
p
2
d
d
V
p M
1 1
1

(4.22)

in nod analog cniru noior, noncniul rczuliani csic.

t
A =
|
|
.
|

\
|
t
A =
2
V
p
2
d
d
V
p M
2 2
2

(4.23)

Faoriul noncniclor csic.

1
2
1
2
V
V
M
M
=
(4.24)

La o func{ionarc fr frccri, uicrca Iidraulic dcliiai dc on csic
cgal cu uicrca nccanic gcncrai in on.

1 1 1 1
1
1 1 1
Q p n V p n 2
2
V
p M P A = A = t
t
A = e =
(4.2S)

Ecua{ia (4.25} csic sinilar cu ccua{ia dcicrninai in condi{ii dc iransla{ic
cniru o rcsiunc cgal cu zcro in circuiiul dc joas rcsiunc.

Puicrca dcliiai dc noior in condi{ii idcalc sc ol{inc ascnnior
considcrand c inircaga cncrgic Iidraulic sc iransforn in cncrgic
nccanic dc roia{ic.

P2 = Ap Q2= M2 e2 (4.26)

Ecua{iilc dc nai sus crnii calculul glolal al iransnisiilor Iidrosiaiicc,
dcicrninarca raoariclor dinirc rincialc nrini, rccun i idcniificarca
cvcniualclor scrii dc iiodincnsiuni aflaic in falrica{ic cniru noioarc i
onc. Dc ascncnca sciul dc ccua{ii dcicrninaic in accsi caiiol au fosi
uiilizaic in analiza nodului dc cularc i rcglaj al iransnisici Iidrosiaiicc,
rcscciiv dcicrninarca caracicrisiicii cicrnc.

Surse1e de p1erder1 1 rondomen1e1e s1s1eme1or 1dros1o11oe

Curgcrca dcicrninai dc varia{ia dc volun a clcncniclor onci, csic o
curgcrc in gcncral unidincnsional, afcciai dc icrdcri rczuliaic rin
frccarca dinirc siraiurilc dc fluid, frccarca cu crc{ii (icrdcri disiriluiic} i
icrdcri localc gcncraic dc varia{ii lruic dc dircc{ic sau scc{iunc dc curgcrc,
33
varia{ii carc nodific caracicrul uniforn al dclasrii, inducand frccri
sulincniarc inirc siraiurilc dc fluid. Avand in vcdcrc viicza rcdus dc
curgcrc, rccun i dincnsiunilc rclaiiv rcdusc al conduciclor i sa{iilor
rin carc circul fluidul Iidraulic, icrdcrilc sc dcscriu rin rcla{iilc
fundancnialc alc nccanicii fluidclor, rcscciiv ccua{ia cncrgici (ccua{ia lui
Dcrnoulli} scris cniru condi{ii sia{ionarc.

_

A
+ o +

= o +

2
2
2
2
2
2
2
1
1
1
1
p
2
u p
2
u p
(4.2?)

undc o rcrczini cocficicniul Coriolis (o 2 cniru curgcri laninarc i o 1
cniru curgcri iurlulcnic}; u csic viicza ncdic dc curgcrc, rcsiunca
siaiic i dcnsiiaica in unciclc considcraic.

Tcrncnul _A/2 curindc aiai icrdcrilc disiriluiic in lungul conducici
(frccrilc cu crc{ii i inirc siraiurilc dc fluid} cai i c cclc localc (icrdcri dc
inirarc in conduci, coiuri, saliuri dc scc{iunc, suac, lifurca{ii}.

_ _ _

A
2
u
d 2
u I p
2
m
2
(4.2S)

cocficicni dc frccarc (sc dcicrnin ccrincnial, daiclc fiind gruaic in
diagrana Moody}. Pcniru curgcrca laninar valoarca aroinaiiv csic.

Re
64
=

l lunginca conducici
dn diancirul inicrior ncdiu al conducici
cocficicniul icrdcrilor localc (csic dcicrninai ccrincnial, dcindc dc
condi{iilc dc curgcrc}.

Fc criicriul Fcynolds. Fc u d/v undc v csic viscoziiaica cincnaiic a
licIidului. La valori alc Fcynolds 2000 2300, curgcrca laninar irccc in
rcgin iurlulcni.

n dincnsionarca cncrgciic a onci ircluic considcrai accasi icrdcrc
dc rcsiunc. Puicrca consunai cniru acocrirca icrdcrilor A, sc
calculcaz cu rcla{ia uicrii (6.26}.

PpIerderIIor hIdrauIIce = Q Ap (4.29)

O surs sulincniar dc icrdcri suni ncciancii{ilc sisicnului. Prin
ncciancii{i sc scurgc un dclii q. Puicrca disiai rin curcniul dc licIid
ciras din sisicn rin ncciancii{i sc calculcaz ca uicrca curcniului dc
licIid in condi{ii rcalc, {inand scana dc aria rin carc arc loc scurgcrca,
difcrcn{a dc rcsiunc i icrdcrilc localc dc rcsiunc.

34
Picrdcrilc dc rcsiunc din circuii i cclc daioraic ncciancii{ilor sc rcuncsc
in icrdcrilc Iidraulicc alc disoziiivului analizai.

Considcrand sulincniar icrdcrilc nccanicc carc aar la nivclul noiorului
i al onci, daiorii frccrilor in icsclc aflaic in nicarc rclaiiv, lilan{ul
uicrilor va fi.
Ppomp + PhIdrauIIce pomp + PmecanIce pomp + PdIstrIbuIte cIrcuIt hIdrauIIc
+ PIocaIe cIrcuIt hIdrauIIc + Pmotor + PhIdrauIIce motor + PmecanIce motor = 0


(4.30)


Pc laza accsior uicri sc dcfincsc urnioarclc randancnic.

Fandancniul Iidraulic al onci sau noiorului

IdeaI
pomp hIdrauIIc IdeaI
IdeaI
reaI
hp
P
P P
P
P

= = q
(4.31)

Fandancniul nccanic al onci sau noiorului

IdeaI
mec IdeaI
mp
P
P P
= q


(4.32)
Fandancniul glolal al onci sau noiorului.
qg = qh qmec (.33)


Fandancniul Iidraulic glolal, dcnunii i volunic al iransnisici
Iidrosiaiicc.

qhIdrauIIc = qh pomp qh conduct qmotor (4.34)

Fandancniul nccanic al iransnisici Iidrosiaiicc

qm = qm pomp qm motor (6.3S)

Fandancniul glolal al iransnisic Iidrosiaiicc.

q = qhIdrauIIc qm (4.36)

Valori oricniaiivc cniru randancniclc ncn{ionaic suni 80 90%.

Pcniru icrdcrilc Iidraulicc din circuiiul Iidraulic csic foaric dificil dc
csiinai icrdcrilc glolalc accsica dcinzand dc arIiicciura circuiiului.

n figura 4.3 suni rcrczcniaic curlclc randancniclor volunciricc i glolalc
iiicc cniru un noior Iidrosiaiic. n figura 4.4 suni rcrczcniaic curlclc dc
randancni surausc csic caracicrisiicilc dc noncni cniru un noior dc
volun consiani i unul dc volun varialil conandai rin lac laladoarc.


35














randancniul volunciric randancniul glolal

FIg. 4.3.

















caracicrisiica noiorului caracicrisiica noiorului
dc volun fi dc volun varialil

FIg. 4.4.


n figura 4.4 s-a noiai M1 - noncniul cfcciiv, P1 - uicrca cfcciiv, Qcff -
dcliiul volunic cfcciiv, - rcsiunca, qi - randancniul ioial, o - ungIiul
lcii laladoarc, Vcff - volunul cfcciiv

O inaginc siniciic asura rincialclor rcla{ii i lcgiurii cu sisicnul
Iidraulic csic dai in figura 4.5



36

FIg. 4.S

DetermInarea temperaturII IIchIduIuI de Iucru

Evaluarca icncraiurii licIidului dc lucru csic ncccsar cniru a cviia
cfcciclc indusc dc o crcicrc sulincniar a icncraiurii. varia{ii dc
viscoziiaic, icnsiuni sulincniarc rin dilaia{ii, nccianri sulincniarc,
cic. }

Tcncraiura licIidului dcindc dc.

naiura licIidului (rin caaciiaica caloric};

icncraiura licIidului in rczcrvor (rcirca rczcrvorului dc ulci};

cncrgia icrnic clilcrai in uniiaica dc iin (sursa dc crcicrc a
icncraiurii i sc daiorcaz frccrilor, laninrilor};

naiura naicrialclor carc conun licIidul (carc influcn{caz rin
cocficicn{i dc conduc{ic} iransfcrul dc cldur dinirc ncdiu i licIidul
dc lucru.

Sursa dc cncrgic icrnic csic frccarca licIidului (inirc siraiuri i cu crc{ii}.
Proccsul csic dcscris rin randancniclc volunicc alc onci, noiorului i
conducici.

qhIdruaIIc = qpomp qconduct qmotor

(4.3?)

Puicrca icrdcrilor Iidraulicc csic.

Ph = (1- qhIdruaIIc) PIdeaI = (1- qhIdruaIIc) Ap Q (4.3S)

Accasi uicrc sc iransforn in cncrgic icrnic, fiind ccdai in sccial
licIidului dc lucru carc joac i rol dc ncdiu dc rcirc.

37
Ph = QtermIc (4.39)

LicIidul fiind in nicarc, iransfcrul dc cldur sc roducc in sccial rin
convcc{ic, conforn ccua{ici.

QtermIc = _ k A AT (4.40)

undc l csic cocficicniul dc iransfcr dc cldur.

medIu
T IIchId
s 1
k
1
o +

+
o
=
(4.41)

inirc licIidul dc lucru, avand cocficicniul dc convcc{ic olicIid rin crciclc dc
grosinc s al conducici rcalizaic din naicrialul cu cocficicni dc conduciiviiaic
icrnic T src ncdiul cu cocficicni dc convcc{ic oncdiu.

Valori caracicrisiicc cniru arancirii carc inicrvin in calculul icrnic al
circuiiului Iidraulic suni siniciizaic in ialclul 4.1.

Tab.4.1.
MedIuI de Iucru
CoeIcIentuI de
convecIe
kcaIJm
2
h grd
MedIuI de Iucru
CoeIIcIent de
conductIvItate
termIc
kcaIJm h grd Ia
20C
Ulci sul rcsiunc
(in rciioarc}
Fcii cu acr
Fcii cu a
1500...1400
95...150
Ulciuri
nincralc
finc

0.107...0.108
0.124
Acr for{ai
v 2 n/s
v > 2 n/s
20...25
6,5 v
0.75
A
Clicoli
0,514
0,352
Acr cu circula{ic
dificil (sul
agrcgaic}
8.5...8
O{cl olinuii
Foni
40...48
48...50
Acr us in
nicarc rin
inclzirc
Dclasarc
asccndcni
Pcrcic
crcndicular
Transfcr dc
cldur src aric
infcrioar
12...13
9...10
0...0.2
O{cl Cr-Ni
Dronz
Aluniniu
Curu
12.5...12.8
36...37
180..181
320...330
Circula{ia ulciului
in conducic
v > 1,5 n/s
v 1,5 n/s
8...10
6..7

38
OscIIaII I unde de oc

Pcniru func{ionarca sisicnului conforn lcgii{ilor dcscrisc i dcdusc in
sulcaiiolclc anicrioarc csic ncccsar cunoaicrca nodului in carc suni
ini{iaic, sc roag i sc dclascaz oscila{iilc cu scoul cviirii
surasoliciirilor sau a disfunc{ionalii{ilor. O viziunc sccial lcgai dc
oscila{iilc in licIidc, csic uiilizarca cncrgici iransoriaic i conccniraic dc
accsica cniru cficicniizarca sisicnului Iidraulic.

n lucrarca dc fa{ nc von liniia la rina aiiiudinc fa{ dc oscila{ii, inviiand
ciiiiorul cniru viziunca a doua s consulic ullica{iilc scnnaic dc Cogu
Consianiincscu i rcalizarca unui siudiu lilliografic cniru accsi sulicci.

Oscila{iilc suni varia{ii in iin alc rcsiunii i viiczci licIidului. Elc oi avca
caracicr criodic, s fic caracicrizaic rin gradicn{i nari dc varia{ic, nuniic
in accsi caz ocuri, rcscciiv rin anliiudini nai nuli sau nai u{in
inicnsc.

Cauzclc oscila{iilor suni sisicnaiicc sau accidcnialc.

ulsa{ii consiruciivc alc gcncraioarclor dc rcsiunc;

ulsa{ii indusc dc sisicnul dc anircnarc al onci Iidrosiaiicc
(c. noiorul cu ardcrc inicrn nu iransniic un noncni uniforn
la ona anircnai;

rcginuri dc rczonan{ dcicrninaic dc ulsa{iilc rorii alc
sisicnclor clasiicc culaic;

cularca difcriiclor suac, disiriluiioarc;

aari{ia accidcnial a fisurilor i icrdcrilor dc licIid.

La o varia{ic lrusc a viiczci dc dclasarca a fluidului aarc, varia{ia dc
rcsiunc indus i dcscris rin ccua{ia lui Julovsli.

Ap = c Av v a p A = A (4.42)

undc c csic viicza sunciului, dcnsiiaica fluidului i Av varia{ia dc viicz
carc a arui in dclasarca sa.

Fcnoncnul csic nunii oc Iidraulic sau loviiur dc lcrlcc (Iydraulic ran,
waicr Ianncr}.

Fcnoncnul sc roducc in sccial la orirca unci curgcri. Fluidul din incr{ic
conrin siraiurilc aflaic in incdiaia aroicrc a suaci. Daiorii
clasiicii{ii rcdusc a licIidului aarc crcicrca dc rcsiunc ncn{ionai.
Ecua{ia (6.41} csic caci cniru cazul in carc nu csic iin cniru rcflcc{ia
undclor, rcscciiv iinul dc incIidcrc al suaci csic nai nic dccai iinul
dc rcflcic al undclor.

39
c
L 2
conduct
nchIdere
< t (4.43)

Viicza dc roagarc a oscila{iilor in licIidc (viicza sunciului} dcindc dc
clasiiciiaica crc{ilor, rczcn{a gazului dizolvai in licIid i a caviia{ici. Dc
accsic dccndcn{c sc {inc scana rin rcla{iilc.

s E
d E
1
E
c
C
I
+

=
(4.44)

undc E csic nodulul dc clasiiciiaic al licIidului, - dcnsiiaica licIidului; d
diancirul inicrior al conducici, EC nodulul dc clasiiciiaic al naicrialului
conducici, s grosinca crciclui conducici.

Nunriorul frac{ici din ccua{ia (6.44} rcrczini viicza sunciului in licIid
in condi{ii idcalc.

n rczcn{a gazclor, nodulul dc clasiiciiaic al licIidului sc inlocuicic cu
nodulul dc clasiiciiaic al ancsiccului gaz licIid, dai dc rcla{ia.

gaz IIchId
E E ) 1 (
E
1
o + o = (4.4S)

undc o rcrczini ariicia{ia volunic a gazclor.

2
g
2
L g L
2
g
2
g
2
L
2
L
2
g
2
2
L
2
2
c c
c c
) 1 (
c c
) 1 (
c
1

+
o o +
o
+
o
=
(4.46)

CondIIIIe de rezonan aar aiunci cand oscila{iilc indusc sc suraun
csic oscila{iilc rorii alc sisicnclor cononcnic alc circuiiului Iidraulic.

Frccvcn{a unci onc carc sc roicic cu iura{ia n i csic rcvzui cu z
isioanc (alcic, din{i, cic.} csic

(

= v
s
1
60
z n

(4.4?)

Frccvcn{a roric a unci coloanc dc licIid dc lunginc L i viicz dc
roagarc a sunciului c csic.

(

= v
s
1
L 2
c

(4.4S)

Pcniru anoriizarca oscila{iilor sc foloscsc anoriizoarc Iidraulicc sau
acunulaioarc Iidraulicc, disoziiivc sul forn dc rczcrvor, avand un crcic
nolil carc dcsaric licIidul dc lucru dc clcncniul dc anoriizarc. Accsia din
40
urn oaic fi un arc sau un gaz (azoi} i arc rolul dc a fi un clcncni clasiic
culai in circuiiul Iidraulic. Undclc dc surarcsiunc ccdcaz cncrgic
clcncniului clasiic, in iin cc in crioadclc dc dcrcsiunc, cncrgia clasiic
csic ccdai licIidului dc lucru, asifcl unifornizandu-sc siarca dc curgcrc.
Anoriizoarclc au caaciiaic rcdus dc innagazinarc a cncrgici Iidraulicc i
au rolul doar dc a nciczi cvolu{ia rcsiunii din conduci in iin.
Acunulaioarclc Iidraulicc rciau o caniiiaic narc dc cncrgic Iidraulic
cniru a o ccda la un noncni ulicrior.




Metoda sonIc - SonIcItatea

Soniciiaica, fundancniai dc Cogu Consianiincscu rcsuunc licIidul ca
fiind un sisicn clasiic i dcliniicaz doncniul dc alicarc al nciodci la
sisicnclc clasiicc, inclusiv culaic. Tcoria ccrcciiorului ronan sus{inc un
doncniu iiin{ific carc fundancnicaz icorciic dczvoliarca sisicnclor icInicc
cc sc lazcaz c clasiiciiaica licIidului i nai gcncral c fcnoncnc dinanicc
in licIidc, rcscciiv iransniicrca cncrgici rin undc roagaic in licIidc.
Accasia ncioda csic raciic calca dc iransniicrc cu cclc nai rcdusc icrdcri.

Princialclc cononcnic alc rc{clclor sonicc suni.

rczisicn{a sonic;
Q
p
R
S
A
=
(4.49}

caaciiaica sonic;
p
Q
C
S
=
(4.50}

i induciiviiaica sonic.
Q
p
L
S
A
=
(4.51}

Parancirii scnnificaiivi ai oscila{ici, clasiiciiaica (caaciiaica}, nasa
(induciiviiaica} i frccarca (rczisicn{a sonic} suni rcariizaic la licIidc
uniforn in inircaga nas
Cononcniclc sonicc ncn{ionaic, lcgaic in scric, suni dcscrisc rin ccua{ia.

)
+ + = Qat
C
Q L QR p
S
S S
1

(4.52}
Cononcniclc sonicc dcfiniic au crcsii ariicularc cniru ficcarc solu{ic
icInic.


RezIstIvItatea sonIc
Accasia roriciaic dcscric influcniclc carc sc oun unci curgcri. Accsica
suni lcgaic dc licIid sau dc clcncniclc carc dcliniicaz sa{iul dc lucru.
41

Viscoziiaica csic una din rorici{ilc inorianic alc licIidului folosii ca
sisicn icInic. Conforn ioiczci ncwionicnc, icnsiunca iangcn{ial csic
roor{ional cu gradicniul dc viicz.
ay
x a
q t =
(4.53}

undc q rcrczini viscoziiaica dinanic.

Pc lang frccrilc dinirc siraiurilc dc fluid la nivcl nolccular, aar frccri
daioraic iurlulcn{ci i frccrilor cu crc{ii. Ecua{ia Hagcn-Poiscuillc,
fornulcaz lcgiura dinirc dclii i cdcrca dc rcsiunc rin ccua{ia.

p
L
r
Q A =
q
t
8
4
(4.54}
cniru o conduci circular dc raza r i lunginc L cu rugoziiaic nul.
Fczuli cniru accasia conduci, crcsia rczisiivii{ii sonicc.

4
8
r
L
R
S
t
q
= (4.55}

iar cniru o fani dc l{inc l i inl{inc I.

3
12
bh
L
R
S
q
= (4.56}


CapacItatea sonIc
Un licIid suus unci rcsiuni ii nodific volunul oirivii conrcsililii{ii
salc. Varia{ia dc volun AV indusa dc o crcicrc dc rcsiunc A csic dai dc
rcla{ia.

lichia
E
p
J l A J
A
= A = A
0

(4.57}

undc V0 csic volunul ini{ial, iar ElicIid nodulul dc clasiiciiaic al licIidului.
Dcrivand ccua{ia varia{ici dc volun ( } func{ic dc iin, sc ol{inc dcliiul
rczuliai in urna conrcsililii{ii licIidului.

p
E
J
at
aJ
Q
0
= = (4.58}

carc csic roor{ional cu viicza dc varia{ic a rcsiunii. Faciorul dc
roor{ionaliiaic csic caaciiaica sonic.

lichia
S
E
J
C
0
=
(4.59}

42
Modulul dc clasiiciiaic al licIidului dcindc dc naiura sa, dc rcsiunc,
icncraiur, aari{ia caviia{ici, rczcn{ci acrului dizolvai in licIid i
clasiiciiaica crc{ilor sa{iului dc lucru. Dc accii faciori sc iinc scana rin
dcfinirca nodulului dc clasiiciiaic corcciai ElicIid. ScIcna dc calcul csic dai
in figura 4.6.



















Caaciiaica unui clcncni nccanic clasiic ncn{inui culai cu licIidul (dc
ccnlu conforn figurii 4.7, csic dai dc rcla{ia.

2
4
3
8
A
G a
ND
C
S
= (4.60}

undc s-a noiai cu N nunrul dc sirc al arcului, D, diancirul dc infurarc,
d, diancirul sirci, C nodulul dc clasiiciiaic iransvcrsal al naicrialului
rcsoriului i A aria scc{iunii iransvcrsalc a conducici dc curgcrc.

nscricrca caacii{ilor sonicc sc facc du rcgula.

_
=
i i
C C
1 1

(4.61}


InductIvItatea sonIc

Pcniru fluidul curins inir-o conduci sc dcducc induciiviiaica sonic
ornind dc la rcla{ia.

Q L Q
A
L
at
av
A
A
L
at
av
A
AL
A
at
av
m
A
F
p
S
conaucta conaucta conaucta
= = = = = = A


(4.62}


FIg.4.6

FIg. 4.?
43
Induciiviiaica sonic a unci coloanc dc licIid dc dcnsiiaic curins inir-o
conduci dc lunginc L i aric a scc{iunii iransvcrsalc, A, dcscric difcrcn{a dc
rcsiunc ncccsar unci varia{ii dc volun din condi{ii incr{ialc, rcscciiv,
difcrcn{a dc rcsiunc ncccsar unci varia{ii dc volun a crui siarc dc incr{ic
sc nodific (csic accclcrai sau dccclcrai}.


InductIvItatea unuI motor
Fic un noior liniar cniru carc sc caui dcduccrca induciivii{ii, conforn
figurii 4.8.










FIg. 4.S
FIg. 4.S

Dcliiul rin cilindru csic.

x A Q
P
= iar dcrivaia sa x A Q
P
= . (4.63}

Accclcra{ia isionului rczuli conforn lcgii lui Ncwion.

P
pA x m F A = =
m
pA
x
P
A
= (4.64}

dc undc rczuli crcsia incdan{ci sonicc.

2 2
P P
SMotor
A
m
p
m
A
p
L =
A
A
=
(4.65}

Induciiviiaica unui noior roiaiiv avand noncniul dc incr{ic J, sc calculcaz
din condi{ia invingcrii noncniului dc incr{ic al noiorului.

e
motor
J M =
(4.66}

Din condi{ii Iidraulicc noncniul inir-un noior dc volun V csic.

t 2
p J
M
A
= iar dcliiul rin noior
t
e
2
J N J Q = =
(4.67}

44

nlocuind in rcla{ia noncniului, viicza ungIiular din ccua{ia dcliiului
(4.67} rczuli.

J
Q
J
p
J
motor
t
t
2
2
=
A
dc undc conforn dcfini{ici induciivii{ii
Q
p
L
S
A
= rczuli.

2
2
|
.
|

\
|
=
t
J
J
L
motor
S

(4.68}

Lcgarca cononcniclor sonicc sc oaic facc in scric sau aralcl. Conforn
icorici sonicii{ii, rczcn{a caacii{ii in circuii iniroducc un dcfazaj inainic
inirc rcsiunc i dclii dc t/2, in iin cc incdan{a, un dcfazaj ncgaiiv.
Pcrioada sc ncn{inc.

Varia{ia dc rcsiunc inirc circnii{ilc conducici cniru circuiiul scric csic
dai dc rcla{ia.

Q
C
L i RQ p
S
S
)
1
(
e
e + = A
(4.69}

i carc arai c vcciorul dc varia{ic al rcsiunii csic rczuliania vcciorului
FQ, in faza cu Q i Q
C
L
S
S
|
|
.
|

\
|

e
e
1
dcfazai in avans fa{ dc Q cu
2
t
, conforn
figurii 4.9.















FIg. 4.9

Condi{ia dc rczonan{ inirc caaciiaic i incdan{a sc ol{inc cniru 0, dc
undc.

1
2
= e
S S
C L (4.70}

(L
S
e-1/C
S
e)
p
RQ

45
e csic ulsa{ia sursci dc cciia{ic.

Pcniru noniajul cononcniclor in aralcl csic valalil ccua{ia.

p
L
C i p
R
Q
S
S
|
|
.
|

\
|
+ =
e
e
1 1

(4.71}

Lucrul nccanic cfcciuai dc curcniul sonic csic dai dc rcla{ia.

pQat aW =
(4.72}

Ecua{iilc sonicii{ii iransfornaic, dcvin in caz gcncral ccua{ii cu dcrivaic dc
ordinul doi, iar idcniificarca solu{iilor dcindc dc condi{iilc ini{ialc. O solu{ic
ascnnioarc cclci rczuliaic la ncioda acusiic, rcscciiv solu{ia ccua{ici
undci sc ol{inc i in soniciiaic cniru condi{ii ini{ialc sinusoidalc.

Avaniajclc najorc alc icorici sonicii{ii suni.
fundancniarca naicnaiic a rinciiilor dc func{ionarc a unor
sisicnc carc valorifica fcnoncnclc dinanicc;
la sisicnclc c carc lc alordcaz, icoria sonicii{ii csic raciic
suficicni in dcscricrca i analiza sisicnclor analizaic;
dcscricrca fcnoncnclor dinanicc cu un aarai naicnaiic acccsilil;
osililiiaica includcrii a nuncroi aranciri caracicrisiici ai
fluidului i sisicnclor nccanicc aiaaic sul forn nodulara;
osililiiaica analizci sinulianc a sisicnclor dinanicc dc naiur
difcrii culaic.

Dczavaniajclc nciodci suni lcgaic dc alordarca unidincnsional, alordarc
carc ncccsii rczuliaic ccrincnialc i nu crniic surrindcrca
fcnoncnclor iridincnsionalc in sulsisicnclc cu volunc avand cclc irci
dincnsiuni gconciricc rclaiiv roor{ionalc.



ntrebrI recapItuIatIve

indico|i moduI n core se poofe modifico vife;o unui ciIindru hidrouIic

indico|i moduI n core se poofe modifico furo|io unui mofor hidrouIic

indico|i moduI de sincroni;ore o doi consumofori, foIosind reIo|iiIe mofemofice
din ocesf copifoI
46
S. EIementeIe componente aIe cIrcuIteIor hIdrauIIce

Ob1eo11ue eduoo1ono1e.
- dcntcurcu cutcgoror dc ccmcntc Idruucc
- n(ccgcrcu prncpucor crtcr dc sccc(c u uccstoru
- n(ccgcrcu moduu dc unc(onurc u uuruntcor
constructuc


Du cun s-a vzui in siruciura circuiiclor Iidraulicc cisi o scric dc
cononcnic conunc carc sc conlin cniru rcalizarca func{ici olicciiv. n
accsi caiiol sc analizcaz cononcniclc i ascciclc carc ircluicsc luaic in
considcrarc cand sc adoi o anunii cononcni.

n gcncral sc arc in vcdcrc.

caaciiaica clcncniului func{ic dc alica{ic carc dcicrnin dcliiul i
viicza;
rcginul dc lucru, sia{ionar, dinanic;
condi{iilc dc ncdiu. icncraiur, raf, unidiiaic, cic.
rcsiunca dc lucru carc dcicrnin for{a ccrciiai dc clcncniul
rcscciiv;
duraliliiaica clcncniului carc dcicrnin nunrul dc orc dc
func{ionarc;
conciunilc clcncniului;
dincnsiunilc dc galarii i nasa;
randancniul nccanic i Iidraulic;
cosiurilc ini{ialc i dc inirc{incrc;
calii{ilc dc rcara{ii c icrcn i in aiclicr, disonililiiaica icsclor dc
scIinl;
disonililiiaica clcncniclor cononcnic;
doncniilc dc alica{ic alc clcncniului an la sclcc{ia sa,
alicaliliiaica in condi{ii sinilarc sau aroiaic;

Elcncniclc Iidraulicc sc oi clasifica in.

nasa dc srjin (licIidul Iidraulic}
clcncniclc dc convcrsic cncrgciic (onc , noioarc, acunulaiori}
clcncnic dc conirol (suac};
clcncnic auiliarc (conducic, rczcrvoarc, fiiinguri, filirc}

S.1 LIchIduI hIdrauIIc

LicIidul dc lucru indclincic airu func{ii dc laz.
asigurarca for{ci i dclasrii cand dcliiul csic convcriii in rcsiunc;
asigurarca ciancii{ii cand licIidul csic curins inirc surafc{clc
ncialicc;
ungcrca surafc{clor in nicarc rclaiiv i iransoriul inurii{ilor;
rcirca clcncniclor cononcnic.
47

Sulincniar sc ccrc.
- s ail rczisicn{a nccanic a cliculci ridicai cniru a rcvcni rucrca
accsicia ;
- s ail o rczisicn{ cIinic i icrnic ridicai;
- s ail o sialiliiaic ridicai la oidarca i dcsconuncrca cIinic ;
- s nu dcgajc vaori la icncraiuri olinuiic dc lucru;
- s nu con{in, s nu alsoarl i s nu dcgajc acr in caniiiaic narc i s
nu fornczc sun ;
- s nu rovoacc corodarca clcncniclor cononcnic i dcicriorarca
clcncniclor dc cianarc;
- s ail o varia{ic ninin a viscozii{ii cu icncraiura, src a rcvcni
crcicrca cagcrai a disia{ilor volunicc;
- s ail un unci ridicai dc inflanaliliiaic;
- s ail un nodul dc clasiiciiaic volunic ridicai;
- licIidul i rodusclc dcsconuncrii salc s nu fic nocivc;
- s ail cocficicni ridicai dc conduciililiiaic icrnic, cldur sccific
narc i cocficicni dc dilaiarc icrnic rcdus ;
- s ail calii{i izolaioarc i diclcciri cc ridicaic;
- s ail con{inui ninin dc inurii{i nccanicc i cIinicc.


LicIidclc dc lucru au o siruciur dc laz la carc sc adaug adiiivi cniru
inluni{irca calii{ilor. Princialclc siruciuri dc licIidc suni.


UIeIurI mIneraIe DIN S1SS24J ISO 6?43J4 BS 6413J4
- produs pe baz de IeI adItIvat
tIp uIeI caracterIstIcI
HH Ulci ncadiiivai
HL Adiiivi aniirugin i aniicorozivi
HM Calii{i HL + adiiivi anii uzur
HV Cali{i HM + adiiiv cniru inluni{irca indicclui dc
viscoziiaic
UIeIurI rezIstente Ia InIIamare
HFAE Enulsic dc ulci in a
HFAD Enulsic dc a in ulci (40% a}
HFAS Solu{ic aoas
HFC Solu{ic a olincr (a glicol}
HFDF Ulci siniciic c laz dc fosfai csicr
HFDS Ulci siniciic c laz dc Iidrocarluri clorinaic
LIchIde bIodegradabIIe - ecoIogIce pe baz de uIeI de pIante
HTC irigliccridc
HPC oliglicoli
Esicri siniciici





48
S.2. Pompe hIdrostatIce.


RoI

Ponclc Iidrosiaiicc convcricsc cncrgia nccanic rovcnii dc la o surs
cicrn (noior cu ardcrc inicrn, noior clcciric} in cncrgic Iidrosiaiic, rin
dclasarca licIidului. Dac accsici dclasri sc ounc o sarcin, aarc o
crcicrc dc rcsiunc. n func{ic dc clcncniul carc inrin dclasarca
licIidului, cisi.


onc cu ision;
onc cu ro{i din{aic;
cu angrcnarc inicrioar;
cu angrcnarc cicrioar;
onc cu alcic;
onc cu loli.


n func{ic dc nodul in carc csic asigurai volunul dc lucru, sc dcosclcsc.

onc dc volun consiani;
onc dc volun varialil.



Pompe ou p1s1on
Cula ision cilindru arc osililiiaica s f ic cianai foaric linc, ccca cc
crniic func{ionarca la iura{ii joasc, dczvoliand rcsiuni nari. Pisionul, ca
clcncni dc lucru, arc osililiiaica s rcia rcsiuni nari, ccca cc asigur
dcnsiiaica dc uicrc a accsior agrcgaic. n consccin{ s-au us la unci o
scric dc solu{ii icInicc, du cun urncaz.

onc cu.
isionac aialc
isionac radialc
isionac in linic

PompeIe cu pIstonae axIaIe (aclc isioanclor suni aralclc cu aa dc
roia{ic a arlorclui onci (fig. 5.1}

ScIcna dc rinciiu

49

FIg. S.1



ArIorcc pompc untrcncuzu un dsc uunt pc curc sc sprnu pstouncc
dspusc pc crcumcrn(u dscuu. Prn mcurcu dc rotu(c u dscuu,
pstouncc sunt untrcnutc ntr-o mcurc utcrnutuu, curc ducc u
dcpusurcu cIduu. Hcucnrcu pstouncor pcrmtc uIsorI(u unc no
cunttu( dc cId, ustc ncut ccu unc(onu sc rcu. Amptudncu
mcur pstouncor dctcrmnu uoumu pc curc poutc dcItu pompu n
tmpu unc rotu(.


CaracterIstIcI

- Puicrc sccifica (lW/lg} naina;
- Moncni dc incr{ic rcdus rczuli calii{i dinanicc;
- EcIililrarc foaric luna
- Doncniu dc iura{ii 0 4000 1/nin;
- Doncniu dc rcsiuni. 21 70 MPa
- Doncniu dc dcliic> 3 800 l/nin
- Doncniu dc uicri 3500 lW
- Posililiiaic sinl dc invcrsarc a scnsului dc roia{ic
- Posililiiaic sinl dc ircccrc in rcgin dc noior

Eiaclc func{ionalc in iinul roia{ici, considcrand un isiona dc lucru suni
rcdaic in figura 5.2.











50

































FIg. S.2

La solu{iilc dc volun varialil sc oaic nodifica ozi{ia discului fulani, asifcl
incai sc nodific volunul dislocuii c o curs (fig 5.3}.









FIg. S.3


Inagini afcrcnic accsiui ii dc on suni rcdaic in figura 5.4.

51








































FIg. S.4



52


























FIg. S.4 - contnuurc
O solu{ic scciala csic iransfornaiorul Iidrosiaiic a crui sco csic
anlificarca rcsiunii din varia{ia diancirclor isioanclor dc lucru. O
scc{iunc rinir+un iransfornaior nodul dc inicgrarc inir-un circuii
Iidrosiaiic csic rcdaia in figura 5.5 a.


53
















FIg.S.S a







Pcniru nicarca lincar, iransfornaioarclc sc lazcaz c difcrcn{a dc aric a
dou isioanc disusc c o iij conun (fig. 5.5l}. LicIidul dc joas
rcsiunc, ac{ionand c surafa{a nai narc, dcicrnin dclasarc iijci, carc
ac{ioncaz isionul dc dianciru nai rcdus. Accsia gcncrcaz o rcsiunc nai
narc in licIidul curins in incinia din fa{a sa. Faoriul rcsiunilor csic
invcrs roor{ional cu ccl al ariilor isioanclor aflaic c acccai iij.


FIg. S.S b
54
La pompeIe cu pIstonae radIaIe aclc isioanclor
suni crcndicularc c aa dc roia{ic a arlorclui
onci i oi fi
cu ac{ionarc cicrn (lcnic}
cu ac{ionarc inicrn

ScIcna dc rinciiu (fig.5 6} i nodul dc func{ionarc




FIg. S.6


nir-un roior lasai cccniric faia dc siaior, coruri
configuraic cilindric, sc afla isioanclc disusc
radial. Micarca dc roia{ic anircncaz dclasarca
alicrnaiiv a isioanclor. Alsorl{ia sc facc in zona
dc volun nain crcai dc cclc dou coruri
cilindricc i rcfularca in zona dc volun ninin.




Inagini afcrcnic accsiui ii dc noior suni rcdaic in figura 5.7



FIg. S.?




55































FIg. S.? contnuurc




56
La pompeIe cu pIstonae n IInIe (aclc isioanclor suni aralclc inirc clc
i crcndicularc c aa dc roia{ic a arlorclui onci}

ScIcna dc rinciiu (fig.5.8} i nodul c func{ionarc

FIg.S.S


Unul sau nai nulic isioanc aflaic in nicarc
dcicrnina varia{ia dc volun. Sa{iul dc lucru csic
conirolai rin suac uniscns.

Accsi ii dc onc oi lucra la rcsiuni ulirainalic
(200 300 MPa}.




Inagini afcrcnic accsiui ii dc on suni rcdaic in figura 5.9.























FIg. S.9

57




FIg. S.9 - contnuurc

Pompe cu paIete

Schema de prIncIpIu (IIg. S.10)

58


FIg. S.10


Mod de IuncIonare

La accsi ii dc ona alciclc anircnaic dc roiorul lasai cccniric,
dclascaz licIidul din zona dc adnisic, dc volun nain, src zona dc
cvacuarc, dc volun ninin. Consiruciiv, cisia variania cu sinla ac{iunc si
cu dulla ac{iunc. Dc ascncnca rin rcvcdcrca unui disoyiiiv cu ;urul
carc crniic dclasarc roiorului sc nodific| volunul onci.

Inagini afcrcnic accsiui ii dc onc suni rcdaic in figura 5.11.
















FIg. S.11
Pompe cu roI dInate

Schema de prIncIpIu (IIg.S.12)

59


FIg. S.12

Mod de IuncIonare

Ponclc cu ro{i din{aic dclascaz licIidul dc la inirarc src icirc rin
inicrncdiul din{ilor, licIidul fiind curins in golul dinirc din{i i crc{ii
carcasci. Eisia variania cu angrcnarc inicrioar, cicrioar i sccior din{ai.
Dazandu-sc c o icInologic convcn{ional suni icfiinc i sc alic la doncnii
dc rcsiunc joas (20 MPa} i iura{ii ridicaic, dcoarccc nu sc rcalizcaz
crfcci

Inagini afcrcnic accsiui ii dc on suni rcdaic in figura 5.13
















FIg.S.13

Pompa cu IobI csic func{ional ascnnioarc cu ona cu ro{i din{aic,
ridicand rollcnc icInologicc in rcalizarca lolilor. ScIcna dc rinciiu i
inagini afcrcnic suni rcdaic in figura 5.14





60
























FIg. S.14


61
S.3. Motoare hIdrostatIce

Oricc solu{ic consiruciiv dc on Iidrosiaiica oaic lucra ca noior,
rczuliand avaniajc icInologicc.
O caicgoric aaric suni noioarc dc rcsiunc narc i iura{ic rcdus.
Princiial accsica suni radialc, alincniaic la ccniru i cu srijin c cicrior
cniru a asigura un lra{ al for{ci dc rcsiunc cai nai narc i inlicii
noncni dc lucru inir-o consiruc{ic conaci. Inagini ilusirand rinciiul
noioarclor cu isioanc radialc suni rcdaic in figura 5.15







FIg. S.1S



62














FIg. S.1S - contnuurc


O solu{ic aaric dc noior Iidrosiaiic lcni csic solu{ia noiorului orliial, carc
sc lazcaz c clcncni aciiv din{ai disus ollic in carcas (fig. 5.16}


FIg.S.16








Modul dc inicgrarc cniru roulsia
auiovcIiculului csic ilusirai in figura 5.17.


FIg.S.1?
63
S.4 CIIIndrII hIdrauIIcI

Cilindrii Iidraulici au rolul dc a convcrii cncrgia Iidraulic in cncrgic
nccanic dc iransla{ic. Alica{iilc iiicc suni ac{ionarca lra{clor sisicnclor
dc lucru alc uiilajclor.
Poi fi consirui{i cu sinl sau dull ac{iunc. Solu{ia iclcscoic crniic
ol{incrca unui doncniu larg dc dincnsiuni gconciricc.

Lcgiura dinirc for{a nccanica i arancirul Iidraulic rcsiunc csic daia
rin gconciria isionului. ( F = p*A} iar viicza dc dclasarc sc ol{inc
considcrand rcla{ia dcliiului. Q = A * v

ScIcna dc rinciiu csic daia in figura 5.18, inrcun cu sinloluri
siandardizaic.




FIg.S.1S

Cilindrii iclcscoici (fig.5.19} orncsc dc la o
lunginc scuri, ajungand la dincnsiuni nari. Un
asifcl dc cilindru con{inc dc la 2 la 5 clcncnic,
ficcarc fiind disus in inicriorul unuia nai narc.

LicIidul sul rcsiunc iningc clcncniul din
inicrior, iar du cc accsia a ajuns la cai csic
ac{ionai urniorul clcncni.

Fig.5.19

Inagini consiruciivc alc cilindrilor Iidraulici suni
rcdaic in figura 5.20


64






Fig.5.20



O rollcn sccial csic anoriizarca (cusIioning} la caiul cursci (fig.
5.21}, dai dc viicza dc scurgcrc a licIidului rins la cai. Accasia viicz sc
oaic rcgla rin nodificarca surafc{ci dc ircccrc, conirolai rinir-un
urul.


Fig.5.21

65
S.S. SupapeIe hIdrauIIce

Suaclc au rolul dc a conirola.
dircc{ia dc curgcrc (disiriluiioarc},
rcsiunca (suac dc rcsiunc},
viicza (suac dc dclii}
licIidului Iidraulic cniru rcalizarca scoului
rous. Aa cun s-a ariai in scIcna dc
rinciiu, suaa dc rcsiunc i disiriluiiorul
aar in scIcna dc laz a circuiiclor
Iidrosiaiicc.


DIstrIbuItoare

Scoul func{ional al accsior clcncnic Iidrosiaiicc csic dc a dirija licIidul dc
lucru dc la sursa dc rcsiunc src organul aciiv dc lucru sau src alic
clcncnic alc sisicnului, rccun i cvacuarca accsiuia src rczcrvor, du
cfcciuarca convcrsici cncrgciicc (fig. 5.22}.
Func{ic dc alica{ic, accasi func{ic ircluic s sc dcsfoarc.

silcn{ios;
fr ocuri;
cu iin ninin dc ircccrc dinir-o ozi{ic in alia }incr{ic ninin;
cu ozi{ionarc rccis a clcncniului dc conand;
icrdcri nininc dc uicrc;


FIg.S.22


Disiriluiiorul carc rcalizcaz accasia func{ic csic ilusirai in figura 5.23 in
cclc dou ozi{ii func{ionalc. Sc dcfincic disiriluiiorul dc ii 4/2 (4 orificii
P on, T rczcrvor, A clcncniul dc cccu{ic A, D clcncniul dc
cccu{ic D, 2 ozi{ii}
66

FIg. S.23

Un ali rinciiu consiruciiv csic solu{ia roiaiiv (fig. 5.24}


FIg. S.24


Eisi o nuliiiudinc dc varianic consiruciivc carc sc uiilizcaz func{ic dc
alica{ic i nodul dc conand. Sinloluri afcrcnic accsior solu{ii suni daic
in figura 5.25.

67


FIg. S.2S

Disiriluiioarclc oi fi ac{ionaic in difcriic noduri, siniciizaic in figura 5.26.
A nanci; D iloiai Iidraulic sau ncunaiic; C luion; D iloiai i
ncn{inui rin arcuri in ozi{ic ncuir; E clccironagnciic. F - can

FIg. S.26

Consiruciiv sc oi grua nai nulic disiriluiioarc inir-o singur carcas
cniru a avca o conand nai sinl, du cun sc vcdc in figura 5.27

Pcniru siiua{iilc in carc ircccrca dinir-o ozi{ic in alia sc facc lin, sau csic
osilil o func{ionarc in carc orificiilc dc dircc{ionarc sc incIid ar{ial sc
foloscsc disiriluiioarclc roor{ionalc, ac{ionaic clccironagnciic func{ic dc
un scnnal dc conand. Accsica sc sinlolizcaz rin linic dull, ca in figura
5.25.

FIg. S.2?

68
Disiriluiioarclc, i in gcncral sisicnclc dc conand, suni sursc dc icrdcri
in sisicnc Iidraulicc, daiorii scIinlrilor dc dircc{ic inrinaic licIidului.
Accsic icrdcri dcind dc aria dc curgcrc i suni roor{ionalc iraiul
dcliiului dc curgcrc. Un ccnlu csic dai in figura 5.28.

FIg. S.2S

Din accsi noiiv rcluarca func{iilor dc conand dc sisicnc clccironicc ducc
la cficicniizarca sisicnclor Iidraulicc.
69
Supape de presIune

RoI: roicjarca circuiiului Iidraulic sau r{i alc accsiuia
dc rcsiuni carc dccsc o linii inus dc uiilizaior.

Ca varianic consiruciivc oi fi.

Suac dc rcsiunc (dc dcscrcarc}
Suac dc rcduccrc rcsiunc
Suac dc conirol rcsiunc
Suac dc coniralalansarc
Suac dc dcscrcarc

SupapeIe de presIune au rolul dc ncn{inc in circuii o rcsiunc nain
sialilii ini{ial. Accasi rcsiunc csic dcicrninai dc rorici{ilc arcului
carc concnscaz ac{iunca rcsiunii din circuii. Eisi onc la carc
rcsiunca rcglai csic varialil.

1a 1b
FIg. S.29


Supapa de reducere a presIunII (fig.5.30}
liniicaz rcsiunca nain inir-un circuii
sccundar indifcrcni dc varia{iilc dc rcsiunc
in circuiiul rinar. Suaa csic nornal
dcscIis. Scc{iunca dc ircccrc rcdus
dcicrnin o scdcrc dc rcsiunc.

FIg. S.30

Supape de debIt

RoIuI suaclor dc dclii csic rcglajul viiczclor clcncniclor
dc cccu{ic rin inicrvcn{ic asura dcliiului. Dcliiul
dcicrnin caniiiaica dc cncrgic iransfcrai la oricc
rcsiunc. Suaa dc dclii sc lazcaz c nodificarca
dcliiului rinir-o rczisicn{ local, ccca cc inducc icrdcri
cncrgciicc rin cldur, ccca cc facc ca licIidul Iidraulic s sc inclzcasc.
n gcncral sc cvii uiilizarca lor la alica{iilc nolilc cniru a cviia
surainclzirca licIidului. n figura 5.31 csic ilusirai scIcna consiruciiv,
sinlolurilc ISO cniru sua dc dclii consiani i varialil i un ccnlu dc
inicgrarc in circuiiul Iidraulic. Ecnlul sc rcfcr la siiua{ia cand csic
ncccsar asigurarca anuniior dcliic cniru difcri{i consunaiori.
70

FIg. S.31

O solu{ic sccial dc alicarc a suaclor dc dclii csic accca in carc
consunaiorii ncccsii acclai dclii indifcrcni dc sarcin. n accsi caz
sarcinilc sc dclascaz cu acccai viicz. O asifcl dc solu{ic csic ilusirai in
figura 5.32. Un ali nod dc a solu{ia accasi rollcn csic noniarca a dou
noioarc dc volun consiani lcgaic nccanic (fig.5.33}.



FIg. S.32 FIg.S.33


Supape unIsens

Suaa uniscns (fig. 5.34} csic dcsiinai asigurrii curgcrii inir-un singur
scns. Esic fornai dinir-un clcncni dc cianarc ncn{inui in ozi{ic incIis
dc un clcncni clasiic. Consiruc{iilc aciualc suni fornaic dinir-o sfcr sau
clcncni conic ncn{inui c un scaun dc un arc. Pcniru dcscIidcrca suaci
csic ncccsar o anunii rcsiunc cniru invingcrca for{ci arcului. O
rcsiunc dc arica arcului, aas clcncniul dc cianarc c scaun i sc
inicdic curgcrca invcrs.

71

FIg. S.34

Inagini dc suac uniscns suni rcdaic in figura 5.35

FIg.S.3S


Ca oricc clcncni Iidraulic, suaclc
uniscns suni o surs dc icrdcri localc,
accsica fiind dcscrisc rin nonogranc
dc iiul cclci din figura 5.36



FIg.S.36






EIemente auxIIIare

FItIngurIIe I cupIeIe au rolul s asigurc cularca clcncniclor Iidraulicc
inirc clc. Princialclc ccrin{c suni lcgaic dc asigurarca ciancii{ii , noniarc
uoar i iniroduccrca dc icrdcri Iidraulicc cai nai rcdusc. n igura 5.37
suni rcdaic inagini dc fiiinguri i culc.



FIg. S.3?

72
ConducteIe I IurtuneIe dirijcaz licIidul dc lucru la cononcniclc
Iidraulicc aflaic la disian{. Dac clcncniclc nccanicc sc afl in nicarc
rclaiiv sc foloscsc furiunc.
n adoiarca scc{iunii conduciclor sc rcconand urnioarclc valori cniru
viiczc.

DestInaIa conducteI VIteza recomandat
conduci asira{ic / 0,5 . 1,5 n/s
conduci rcsiunc //
50 lar
4 5 n/s
conduci rcsiunc //
50 300 lar
5 6 n/s
conduci rcsiunc //
> 300 lar
6 7 n/s
conduci rciur /// 3 n/s


n noniarca i disuncrca conduciclor ircluic avui in
vcdcrc s nu sc iniroduc icrdcri cncrgciicc sau llocri
alc fluidului cc oi ducc la rcsiuni rcdusc, cIiar
caviia{ic. Dc ascncnca sc arc in vcdcrc ca la noniaj,
conduciclc i furiunclc s nu fic surasoliciaic, dcoarccc
in iiul func{ionrii daiorii inclzirii fluidului aar
soliciiri sulincnirac. n figura 5.38 suni indicaic
noduri dc disuncrc a conciunilor cniru difcriic
siiua{ii dc dirijarc a licIidului .


n sialilirca criicriilor dc sclcc{ic cniru disuncrca i
alcgcrca conduciclor sc foloscic, cniru roccdcul STAMPED, acronin
cniru Sizc, Tcncraiurc, Alicaiion, Maicrials, Prcssurc, Ends, and
Dclivcry. dincnsiunc, icncraiur, alica{ii, naicrialc, rcsiunc, cacic,
furnizarc.


73




FIg.S.3S






AcumuIatorII suni sisicnc carc crnii siocarca cncrgici Iidraulicc, avand
urnioarclc alica{ii.
Siocarca cncrgici cniru condi{iilc dc
func{ionarc inicrniicni (sau cu varia{ii
nari dc sarcin} a circuiiclor Iidraulicc.
Asifcl sc oaic rcducc sulsian{ial
caaciiaica sursci rinarc dc cncrgic
Iidrosiaiic.
Aicnurii oscila{iilor dc rcsiunc, ccca cc
asigur o func{ionarc lin i siguran{ in
func{ionarc.

74
Princiial, siocarca cncrgici sc
facc iransfornand cncrgia
Iidraulic in cncrgic oicn{ial
a unui gaz sau clcncni
nccanic (arc sau nas
suscndai (fig 5.39}.





FIg. S.39

Cclc nai uzualc solu{ii sc lazcaz
c cncrgia siocai inir-un gaz
conrinai, scarai dc licIid
rinir-o ncnlran sau ision
(fig.5.40}.






FIg.S.40


FIg. S.41

n figura 5.41 suni ilusiraic 6 ciac dc lucru alc acunulaiorilor, indifcrcni
dc solu{ia consiruciiv. a} acunulaior gol, gazul nu csic sul rcsiunc, l}
acunulaiorul a osi rcincrcai cu azoi uscai, c} rcsiunca din sisicn
dccic rcsiunca dc rcincrcarc i licIidul Iidraulic irundc in
acunulaior, d} sc ajungc la rcsiunca nain, in acunulaior fiind rcluai
75
caniiiaica nain dc licIid i suaa dc dcscrcarc sc dcscIidc, c}
rcsiunca in sisicn scadc, rcsiunca dc rcincrcarc dcicrnin curgcrca
din acunulaior src sisicn, f} rcsiunca din sisicn aiingc nininul cniru a
cfcciua lucru nccanic.

n figura 5.42 suni ilusiraic noduri dc cularc a acunulaiorilor cniru
crcicrca caacii{ii dc siocarc.





FIg. S.42


FIItreIe suni clcncnic dcsiinaic clininrii inurii{ilor din licIidul
Iidraulic, inurii{i carc oi ducc la uzura i dcicriorarca clcncniclor
Iidraulicc. Modul dc inicgrarc a filirclor in circuiiul Iidraulic (fig. 5.42},
oaic fi c circuiiul dc rciur, dc asira{ic (filirc dc joas rcsiunc} sau c
circuiiul dc inali rcsiunc.



FIg. S.42





Cradul dc conianinarc al licIidului Iidraulic csic dcfinii dc dincnsiunca i
conccnira{ia inurii{ilor conforn NAS 1638 sau ISO 4406.




76

Conforn NAS 1638 sc coniorizcaz
urnioarclc dincnsiuni.





5..15 n
15..25 n
25..50 n
50..100 n
> 100 n

Frccvcn{a rczcn{ci ariiculclor csic
rcrczcniai c o scar logariinic
rczuliand linii drcic nuncroiaic
consccuiiv (fig. 5.43}.
FIg.S.43

GraduI de IIItrare csic dcicrninai dc dincnsiunca orilor.
Sc dcfincic cocficicniul | conforn ISO 4572, considcrand
faiul c ariiculclc suni rc{inuic alia du nai nulic
filirri. Cocficicniul |, arai dc caic ori nunrul dc ariiculc
nai nari dccai o anunii valoarc la inirarca in filiru csic
nai narc dccai nunrul dc ariiculc la icirc din filiru. O valoarc iiic dc
filirarc csic ?S:1.
Dc ccnlu noia{ia |10 = ?S, arai c din 75 dc ariiculc dc 10 n, una a
irccui dc filiru.
n ialclul 5.1 csic rczcniai o rcconandarc rivind uiilizarca filirclor.
Tab. S.1
CIasa de
contamInare
FIItruI necesar
NAS ISO
|x =
?S
materIaI
pozIIe
IocaIe
SIstemuI hIdrauIIc
6 1SJ12 3
? 16J13 S
filiru c
circuii dc
rcsiunc
1

S 1?J14 10
anorganIc
(pe baz
de vat
de stIcI)

2

9 1SJ1S 20
> 160
lar
10 19J16 2S
filiru c
circuii dc
rciur sau
circuii dc
rcsiunc
3
4
160
lar
11 20J1?
12 21J1S
2S -
40
organIc
(hrtIe)
filiru c
circuii dc
rciur,
asira{ic
sau
filirarc
ar{ial

S


77
n ialclul 5.1 s-a noiai cniru sisicnul Iidraulic, cu 1 suac scrvo
(conand}, 2 suac dc dclii, disiriluiioarc, 3 suac roor{ionalc, 4
onc, 5 sisicnc dc joas rcsiunc

Inagini ccnlificaioarc alc
consiruc{ici filirclor suni rcdaic in
figura 5.44.


FIg. S.44







e re1nu1 !
Filirclc asigur caliiaica func{ional a sisicnului. Fcsccia{i
cu siricic{c caicgoria dc filirarc, inicrvalclc dc vcrificarc i
scIinlarc a ulciului inusc dc roducior.
Fcsccia{i cclc irci rcguli din Iidraulic rcconandaic dc
Danfoss. R1: curenIe, R2: curenIe, R3: curenIe

SchImbtoare de cIdur suni dcsiinaic ncn{incrii unci icncraiuri
func{ionalc a licIidului dc lucru. Pcniru alica{iilc nolilc sc cvii c cai
osilil, conirolul sarcinii rin disiarca dc cncrgic cniru a cviia incrcarc
sisicnului cu un scIinlior dc cldur. n condi{ii dificilc dc func{ionarc
csic osilil ca rczcn{a sa s nu oai fi cviiai. n figura 5.45 csic
ilusirai inaginc dc rinciiu, consiruc{ia unui scIinlior dc cldur ;i
sinlolul su.


FIg. S.4S

Pcniru alica{ii in condi{ii dc icncraiur joas, sc rcvcdc un inclziior
cniru licIidul dc lucru.
78
RezervoruI indclincic rolul dc a ncn{inc caniiiaica dc ulci ncccsar
convcrsici cncrgciicc, i sulincniar asigur.
o surafa{ narc cniru iransfcrul dc cldur (rcirca ulciului};
un volun suficicni cniru orirca licIidului, ccca cc crniic scararca
gazclor i scdincniarca inurii{ilor nai nari;
un volun dc acr dcasura licIidului cniru rcluarca acrului din licIidul
Iidraulic;
sa{iu cniru clininarca inurii{ilor i inlocuirca licIidului dc lucru;
sa{iu cniru dcsiindcrca licIidului inclzii, rcvcnirca licIidului du
orirca sisicnului, siocarca caniii{ilor ncccsarc cniru func{ionri
inicrniicnic;
anlasarc unor clcncnic dc conirol a func{ionrii sisicnului (conirol nivcl,
icncraiur};
suori cniru noniarca alior cononcnic.


Pcniru dincnsionarca i siruciura consiruciiv a rczcrvorului s-au clalorai
nornc, dc ccnlu NFPA/T3.16. n alica{iilc nolilc, cniru o rin
dincnsionarc a rczcrvorului sc rcconand ca volunul dc licIid s fic cgal cu
volunul dcliiai in uniiaica dc iin dc circ on. Asifcl inir-un circuii a
crui on dcliicaz 100 l/nin, volunul dc licIid csic aroinaiiv 100 l.
Pcniru sialilirca volunului ioial al rczcrvorului sc adaug 10 15% sa{iu
ianon dc acr. Accasi valoarc oricniaiiv oaic fi nodificai func{ic dc
alica{ii. Inaginca iiic a unui rczcrvor dc licIid Iidraulic csic rcdai in
figura 5.46.


FIg. S.46



SIstemuI de comand asigur func{ionarca clcncniclor Iidraulicc asifcl
incai accsica s rcalizczc func{ia olicciiv conforn inforna{iilor ocraiorului,
condi{iilor dc lucru i siruciurii sisicnului Iidraulic.

Sisicnclc Iidraulicc oi conirola sarcina in dou noduri.

ncioda disia{ici dc cncrgic, la carc curgcrca src clcncniul dc
cccu{ic csic conandai rin suac, fiind dcviai un anunii dclii,
func{ic dc ncccsii{i;

79
ncioda volunic, la carc cursa unci onc cu volun varialil
dcicrnin caniiiaica dc licIid dcliiai in uniiaica dc iin.

Sisicnclc carc uiilizcaz onc dc volun varialil suni nai cficicnic, nai
scunc i rcac{ioncaz nai lcni dccai sisicnclc carc foloscsc suac
roor{ionalc alincniaic dc la o surs dc rcsiunc consiani. O{iunca
cniru unul dinirc sisicnc dcindc dc alica{ic i cosiuri. La accsi uliin
unci o{iunca fiind cosiuri ini{ialc rcdusc i cosiuri dc func{ionarc ridicaic,
rcscciiv cosi ini{ial nai narc asociai cu cosiuri rcdusc dc cloaiarc. n
rczcni, cniru alica{iilc nolilc, a cror caracicrisiic csic func{ionarca in
rcginuri varialilc, icndin{a csic src un rcglaj func{ic dc ncccsii{i a
caniii{ii dc cncrgic dcliiaic.



PrIncIpIuI Load SensIng LS consi in inrcgisirarca sarcinii
Iidraulicc, iar sisicnul dc conand LS asigur dcliiul i
rcsiunca cniru asigurarca cncrgici ncccsarc
Scnnalul caracicrisiic al sarcinii, rcsiunca, csic nsurai
inirc un orificiu dc scc{iunc varialil i sarcin (fig. 5.47}. Scnnalul csic
uiilizai la conanda onci, la carc sc nodific dcliiul asifcl incai cdcrca
dc rcsiunc c orificiu Ap, s fic consiani











FIg. S.4?




Avaniajclc sisicnului LS suni.
ccononiciaic scnnificaiiv (conforn figurii 5.48};
durai dc via{ nai narc rin scdcrca soliciirilor;
rcglaj raid i rccis al sarcinii;
rcduccrca incrcrii icrnicc a sisicnului Iidraulic;
rcduccrca nunrului dc onc cniru siruciuri conlcc.
80

FIg. S.4S








o probIem recapItuIatIv

indico|i principoIeIe criferii de seIec|ie o unei componenfe hidrouIice, eIobornd o
fi de seIec|ie penfru fiecore cofegorie de componenfe hidrouIice







81
, ApIicu]ii,

Ob1eo11ue eduoo1ono1e.
- n(ccgcrcu moduu dc ucru u sstcmcor Idruucc
pcntru dcrtc upcu(
- n(ccgcrcu moduu dc upcurc u prncpucor ccuu(
n unuzu sstcmcor Idruucc
- Idcntcurcu scIcmcor dc ucru u posItu(or dc
comInurc pcntru dcrtc upcu( u uutoucIcuc


6.1. TransmIsII hIdrostatIce.

Transnisiilc Iidrosiaiicc (THS) au rolul dc a asigura
iransfcrul dc cncrgic dc la o surs rinar, dc olicci
noior cu ardcrc inicrn cu caracicrisiici func{ionalc
caracicrisiicc la o sarcin avand roriilc caracicrisiici
func{ionalc. ro{ilc noioarc. n iinul accsiui roccs sc
rcglcaz iura{ia, noncniul, uicrca i scnsul dc roia{ic,
coniinuu c un doncniu dcfinii, in iin cc sursa rinar lucrcaz la
iura{ic consiani.

Siruciura iransnisici Iidrosiaiicc csic sinl. o on lcgai dc noiorul
cu ardcrc inicrn dcliicaz licIidul src noiorul Iidrosiaiic carc
anircncaz sarcina

THS au o scric dc avaniajc.
iransnii uicrc narc folosind un galarii rcdus (dcnsiiaic dc uicrc};
for{c i noncnic dc incr{ic rcdusc;
lucrcaz cficicni c un doncniu larg dc noncnic i iura{ii;
sc ncn{inc, in liniiclc roicciaic, iura{ia indifcrcni dc sarcin, cIiar
i la func{ionarca in scns invcrs;
oaic iransniic uicrc dc la o surs la loca{ii nuliilc dc difcriic
ozi{ii cIiar dac sc nodific loca{ia;
oaic sia orii fr dcicriorri sul sarcini nari cu icrdcri rcdusc;
nu sc llocIcaz la viicz nul;
asigur un rsuns nai raid dccai iransnisiilc nccanicc sau
clccironccanicc dc caaciiaic conaralil;
oi fi rcalizaic in consiruc{ii inicgralc;
oaic asigura franarc dinanic i rccucrarca cncrgici dc franarc.

THS ircluic roicciai cniru o corclarc oiin inirc noior i sarcin.
Accasia crniic ca noiorul s func{ionczc la iura{ic corcsunzioarc
cficicn{ci ccononicc i ccologicc nainc i adairilc la condi{iilc dc
func{ionarc sc fac la nivclul HST. Proccsul dc acordarc csic un conronis
inirc cficicn{ i roduciiviiaic. O iransnisic roicciai cniru cficicn{
nain arc un rsuns lcni la sarcini varialilc, carc rcducc
roduciiviiaica, iar un rsuns raid sc ol{inc cu randancni nai rcdus
dcoarccc caniii{i nari dc cncrgic ircluic suni disonililc in oricc noncni,
cIiar i aiunci cand nu csic sirici ncccsar accsi cccs.
82

Transnisiilc Iidrosiaiicc oi fi rcalizaic in divcrsc configura{ii func{ic dc
iiul onclor i noioarclor (fig. 6.1}. A cu noior i on dc volun
consiani, D cu on dc volun consiani i noior fi, C cu on dc
volun fi i noior dc volun consiani, D cu noior i on dc volun
varialil.



FIg. 6.1

Sc olscrv c un doncniu larg dc iura{ii, caracicrisiic idcal i noncni
nain la iura{ii zcro sc oaic ol{inc cniru on i noior dc volun
varialil.

ArIiicciura roulsici Iidrosiaiicc sc lazcaz c rorici{ilc func{ionalc alc
circuiiclor Iidraulicc i c ariicularii{ilc func{ionalc alc sursclor rinarc
dc cncrgic.

aiai noiorul cu ardcrc inicrn sau alicrnaiivclc salc icrnicc, cai i
noiorul clcciric func{ioncaz cficicni la o iura{ic consiani, in rcgin
sialilizai;

gcncraiorul dc cncrgic Iidrosiaiic (ona} lucrcaz la iura{ic
consiani;
83

cncrgia Iidraulic sc iransniic rin licIid dc la on la noior;

rcsiunca in circuiiul Iidraulic carc sc insialcaz dcindc dc noncniul
rczisicni inianinai la noiorul Iidrosiaiic;

iura{ia noiorului rczuli din volunul su i din dcliiul volunic
furnizai dc on;

cniru rcglajul iura{ici noiorului (viiczci dc dclasarc} a
auiovcIiculului, sc oi rcgla.

volunul onci;
volunul noiorului;
anlclc volunc;

Succcsiunca cauzal a rcglajului iura{ici dc icirc sc facc du urnioarca
scIcn.

anircnarca la iura{ic consiani a onci varia{ia volunului onci
rczuli dclii varialil din iura{ic consiani i volun varialil licIidul cu
dclii consiani arcurgc conducia dclii consiani furnizai dc on
gscic un anunii volun us la disozi{ic dc noior din dclii volunic
raoriai la volun rczuli iura{ia cniru a nodifica iura{ia la noior cand
dcliiul csic consiani furnizai dc on sc nodific volunul noiorului;



Pcniru a ol{inc o gan larg dc iura{ii sc arcurgc doncniul dc rcglaj al
onci dc la volun ninin la volun nain.



np = constant (6.1)

VPmInIm VPmaxIm (6.2)
Dcliiul onci conforn rcla{ici dc nai jos arcurgc doncniul dc la ninin la
nain
Qp = VP np = QP mInIm QPmaxIm (6.3)

Pcniru sarcin consiani (dc ccnlu rularc cu rczisicn{c la inainiarc
consianic} sc gcncrcaz rcsiunca .
Moncniul alsorlii dc on csic.
t
A =
2
V
p M
P
P

(6.4)
Iar uicrca alsorlii dc on.
PP = Ap QP (6.S)

84
Sc consiai c o dai cu crcicrca volunului dc la valoarca ninin la cca
nain, VPninin VPnain, crcsc liniar aiai noncniul cai i uicrca (fig.
6.2}.





















FIg. 6.2

n accsi iin noiorul sc afl la volun nain cniru a crniic o crcicrc
sulincniar a iura{ici, dcoarccc conforn rcla{ici.

QM = VM nM
(6.6)

la dclii consiani furnizai dc on (la iura{ic consiani i volun nain}
crcicrca iura{ici sc ol{inc rin scdcrca volunului. La noior doncniul dc
iura{ii sc ol{inc rin varia{ia volunului dc la valoarca nain la cca
ninin.

VM maxIm VMmInIm (6.?)

Pcniru accsi inicrval ccua{iilc uicrii i noncniului suni idcniicc cu cclc
uiilizaic in calculul onci.

t
A =
2
V
p M
P
P

(6.S)

PP = Ap QP (6.9)

Sc olscrv c uicrca in accsi doncniu csic consiani, ccca cc facc ca
noncniul func{ic dc iura{ic s scad conforn unci Iicrlolc ccIilaicrc.

85
=
t
=
30
n M P constant
(6.10)

Considcrand ccua{ia noncniului

t
A =
2
V
p M
(6.11)

la rcsiunc consiani, dccndcn{a noncniului dc iura{ic va rcsccia
acccai varia{ic ca i volunul. Accsia din urn conforn ccua{ici.

Q = V n, (6.12)

cniru Q consiani va fi in lcgiur cu iura{ia conforn unci Iicrlolc
ccIilaicrc.

Caracicrisiica cicrn a iransnisici Iidraulicc folosind ccua{iilc dc nai sus
csic rcrczcniai caliiaiiv in figura 6.2, curla MM.

Sc olscrv c sisicnul nu ncccsii anlrciaj, cuiic dc viiczc, caracicrisiica
cicrn avand ascciul caracicrisiicii idcalc dc irac{iunc. Accasi
caracicrisiic sc ol{inc cniru noiorul cu ardcrc inicrn carc func{ioncaz
la iura{ic consiani, ccca cc crniic noc nininc i cficicn{ cncrgciic
nain.
Puicrca cfcciiv csic afcciai dc randancniul volunic (carc {inc scana dc
icrdcrilc Iidraulicc i dc randancniul nccanic (carc {inc scana dc frccrilc
icsclor aflaic in nicarc rclaiiv}. Anlclc randancnic sc dcfincsc aiai la
on cai i la noior.

PeIectIv = qgIobaI P IdeaI = qVpompa qm pomp qV motor qm motor Ap Q

(6.13)



ApIIcaII pe autovehIcuIe

Transnisii Iidrosiaiicc au fosi rcccni alicaic in rogranc dcnonsiraiivc dc
Agcn{ia dc Mcdiu a SUA EPA (Environncni Proicciion Agcncy} inrcun cu
aricncri indusiriali cu alica{ic c auiovcIiculc urlanc UPS (fig. 6. 3}.





FIg. 6.3






86
Progranul dcnonsiraiiv (www.ca.gov} condus in anul 2007 a ariai c
solu{ia Iilrid Iidraulic csic cca nai cficicni i acccialil din unci dc
vcdcrc cosiuri. Asifcl ccononia dc conlusiilil ol{inui csic 70 % i
rcduccrca dc CO2 40%. TcInologia unic dc rccucrarc a cncrgici in iinul
franrii rcducc uzura franclor cu 75%, rcducand cosiurilc dc ncnicnan{.

n figura 6.4 suni rczcniaic scIcnc alc unor iransnisii Iidraulicc alicaic
in sccial la auiovcIiculc grclc, in difcriic configura{ii carc inlic i
iransnisii nccanicc sau rcducioarc nccanicc.









































FIg. 6.4

87








































FIg. 6.4 contnuurc

6.2. SIstemeIe autovehIcuIuIuI.

Sisicn dc injcc{ic cniru noioarc dc auiovcIicul i ac{ionarc Iidraulic a
suaclor

88


ScIcna Iidraulic a sisicnului dc sialiliiaic ESP

















Suscnsic aciiv cniru auiovcIiculc

89


Scrvodircc{ic cniru uiilajc grclc
















90
6.3. SIsteme de Iucru de pe autovehIcuI.

Sisicn inicgrai alicai cniru iracior (du Saucr Danfoss} la carc o on
cu isioanc radialc dc volun varialil, cu conand LS, asigur alincniarca
scrvodircc{ici (cu rioriiaic}, a suscnsici i a uiilajclor agricolc (fig. .




Sisicnul Iidraulic al auiolasculanici asigur scrvodircc{ia i ridicarca lcnci
cu doi cilindri carc lucrcaz sinulian.





O on cu dclii varialil cu rcglaj LS furnizcaz ulci iransnisici i
sisicnului Iidraulicii dc lucru. Alicarca LS crniic ccononic dc
conlusiilil dc 30% i crcicrca roduciivii{ii cu 60%.
91




ntrebrI recapItuIatIve

expIico|i moduI de func|ionore oI fronsmisiiIor hidrosfofice din figuro o.b

92












93
?. UtIIIzarea sIstemeIor hIdrostatIce
AtenIe ! WarnIng!
n sisicnclc Iidraulicc suni ocra{ionalc licIidclc sul rcsiunc. Fluidclc
aflaic la rcsiuni inalic suni criculoasc i oi dcicrnina vinarc grav
sau noaric. Nu cfcciua{i nodificri, rcara{ii sau adairi (inroviza{ii} la
oricc sysicn Iidraulic dac nu avc{i concicn{a ncccsar sau lucra{i sul
suravcgIcrc concicni. Dac avc{i indoicli consulia{i un iccInician sau
ingincr sccializai.

Ob1eo11ue eduoo1ono1e.

- n(ccgcrcu proIcmutc rdcutc dc sstcmcc
Idruucc n cxpouturc
- Idcntcurcu unc modutu( dc consdcrurc u
rccomunduror dc cxpouturc

Inormu( dn uccst cupto sunt prcucrutc dupu rccomundurc
Suucr Dunoss

Vcrcurcu ucuu Idruuc

70% din rollcnclc sisicnclor Iidraulicc sc daiorcaz sirii ulciului;
rczcn{a aci ducc la coroziunca surafc{clor dc o{cl, rcduccrca
surafc{ci aciivc a filirului;
icncraiura nornal dc func{ionarc a ulciului csic 30 - 60C
duraia dc via{ a ulciului dcindc dc icncraiur;
ficcarc SC csic 60C injuni{csc duraia dc via{ (ex. uIeIuI Ia
90C are 10% dIn durata de vIa a uIeIuIuI Ia 60C). Accasia sc
daiorcaz oidrii ulciului in rczcn{a acrului.

Instuurcu sstcmuu

Du calculc i adoiarca sisicnului sc unc rollcna anlasrii
cononcniclor. Sc rcconand.
anlasarc cniru acccs sinlu;
asigurarc dc surafc{c nari cniru rcirc;
rcduccrca zgonoiului rin fiarca cononcniclor rin clcncnic
clasiicc;
uiilizarca dc furiunc inirc clcncniclc cu nicarc rclaiiv;
aicn{ic najor la cur{cnia sisicnului in iinul noniajului;
unlcrca sisicnului rin insiala{ii dc unlcrc cu clcncnic filiranic 40
n cniru asira{ic i 5 n cniru rcfularc;
aicn{ic ca luioiul dc ulci s fic rcvzui cu filiru dc acr;
sc rcscci cclc irci rcguli.
cur{cnia in iinul insialrii
cur{cnic in iinul func{ionrii zilnicc
cur{cnic in iinul inscc{ici i rcara{ici
94
Pornrcu rodurcu sstcmuu Idruuc

CIiar i cand sc rcscci condi{iilc dc cur{cnic la insialarc aar inurii{i
in iinul func{ionrii ini{ialc. Din accsi noiiv nu csic rcconandai
func{ionarca la sarcini nainc.

Proccdura rcconandai dc ornirc curindc, conforn Danfoss, urnioarclc
ciac.

sc vcrific cur{cnia rczcrvorului
sc unlc insiala{ia cu sisicn dc unlcrc
inainic dc ornirca onci
vcrifica{i dac ioaic flanclc au fosi siransc (inioidcauna cisi
una carc nu csic sirans conlci}
vcrifica{i dac disiriluiiorul csic in ozi{ia ncuir (dac nu csic
rczuliaiclc ar uica fi caiasiroficc}
suaa dc rcsiunc csic sciai la valoarca sa ninin;
ona sc roicic in dircc{ia corcci;
csic ona i conducia dc asira{ic unluic cu ulci;
suni noniaic nanoncirc c rincialclc conducic;
conccia{i icirca din on la un rczcrvor dc 5 10 liiri;
ozi{iona{i ona la 40% din volunul nain;
anircna{i ona la 800 900 1/nin;
du cc a asirai ori{i ona i conccia{i icirca onci la sisicn;
rcorni{i ona. Ac{iona{i ficcarc disiriluiior la cca nai nic rcsiunc
osilil. Fccia{i ocra{ia an cand ulciul dc rciur nu nai suncaz
i noioarclc i cilindrii func{ioncaz lin.
Vcrifica{i frccvcni ulciul i cvcniual conlcia{i cu ulci in condi{ii dc
ncn{incrc a cur{cnici;
Vcrifica{i rcsiunca rcconandai in conducia dc asira{ic a onci i
c conducia dc drcnaj;
Cula{i volunul nain al onci i lsa{i sisicnul s func{ionczc la
iura{ic nain iin dc aroinaiiv 20 ninuic, an cand s-a
sialilizai icncraiura ulciului. ScIinla{i frccvcni dircc{ia dc roia{ic a
noioarclor i dc dclasarc a cilindrilor;
Scia{i rcsiunca la suaclc dc rcsiunc la valorilc noninalc;
ndcria{i nanoncirclc dc vcrificarc, inlocuindu-lc cu culc;
nlocui{i clcncniclc filiranic
Vcrifica{i nivclul dc ulci.
Vcrifica{i ulciul dac suni caniii{i nari dc ulci (nai nari dc 100 liiri},
cvcniual irini{and rolc la laloraiorul furnizorului dc ulci.
Sisicnul oaic fi us s lucrczc.

ntrc(ncrcu sstcmuu Idruuc

Vcrificarca criodic. Esic nai ccononic vcrificarca dccai rcararca
cononcniclor Iidraulicc. Dac a arui o dcfcc{iunc la o
cononcni, sc vcrific ioaic cononcniclc Iidraulicc.

Fcscciarca inicrvalclor dc inirc{incrc cniru ulci, clcncnic dc
cianarc
95

Elalora{i o roccdur dc vcrificarc considcrand circuiiul ulciului in
sisicnul Iidraulic

Fczcrvorul
Sc vcrific nivclul dc ulci. Accsia ircluic s ailc iiul i viscoziiaica
rcscris. Criicriilc dc arccicrc a calii{ii ulciului suni lcgaic dc
crcicrca viscozii{ii, cifra dc acidiiaic i con{inuiul dc inurii{i. La
caniii{i nari sc irinii nosirc cniru analiz. Dac nu csic disonilil
ccIiancni adccvai sc olscrv culoarca ulciului. Ulciul dcicriorai csic
incIis, niroasc ranccd sau ars, oaic fi gallcn, iullurc sau lios,
indicii carc arai rczcn{a aci.

Conducia dc asira{ic
Sc vcrific dac nu csic avariai conducia dc asira{ic, dac nu suni
dcuncri carc ingusicaz scc{iunca cc ducc la func{ionarc
zgonoioas, caviiani. Sc vcrific inlinrilc.

Pona
Sc vcrific cianrilc onci. Ficcarc cononcni sc vcrific dac csic
cian. Sin{ul iaciil i audiiiv oi ajuia la idcniificarca unor
disfunc{ionalii{i carc ulicrior oi ducc la cdcrca sisicnului.

Conducia dc rciur i filirul dc rciur
Sc vcrific cianrilc i gradul dc inlacsirc al filirului dac accsia arc
un indicaior cniru accsi sco.


Idcntcurcu dccc(unor

La accsi caiiol, ircluic ca cci doi faciori dc laz rcsiunca i dcliiul s sc
incadrczc in sccifica{ii. Dac csic valalil conirariul, ninic nu va func{iona
corcci.
Dac sc susccicaz ona, accasia sc dcculcaz dc la rcsiul sisicnului
Iidraulic i sc culcaz la un nanonciru rin inicrncdiul unci suac dc
dclii. Sc nsoar i dcliiul cu un dcliinciru. Pc osi dc dcliinciru sc
oaic folosi un noior fr sarcin la carc sc nsoar nunrul dc roia{ii in
uniiaica dc iin, folosind rcla{ia.

(iura{ic cilindrcc} / 1000 dclii (l/nin}

Pcniru icsiarca onci.
sc vcrific dcliiul cu suaa dc dclii conlci dcscIis ;
sc incIidc suaa an cand sc aiingc rcsiunca dc lucru;
sc nsoar dcliiul i sc conar cu valoarca dc caialog;
randancniul volunciric sc calculcaz cu rcla{ia.
ne farapresiu
presiune
vol
Q
Q
= q
Dac randancniul volunciric csic nai rcdus ona rczini scurgcri
inicrnc daiorii uzurii.

96
Pcniru idcniificarca dcfcc{iunilor sc rcconand gandirca unci roccduri dc
lucru logicc i sisicnaiicc.
Esic in{clci s sc incca cu.
vcrificarca nivclului dc ulci;
vcrificarca sirii ulciului i a filirclor;
vcrificarca dac rcsiunca, dcliiclc i dircc{iilc dc curgcrc suni cclc
sccificaic;
icncraiura ulciului csic rca narc sau rca rcdus;
suni zgonoic i vilra{ii ncolinuiic.

Pasul urnior csic aclarca la rcconandrilc dc idcniificarc a dcfcc{iunilor
claloraic dc roduciorii dc cononcnic, urnand rcconandrilc accsiora.

ntrebrI recapItuIatIve
eIoboro|i un procedeu de verificore o opero|iiIor necesore Io punereo n
func|iune o unui sisfem hidrouIic
s idenfifico|i cou;eIe defec|iunii penfru un mofor hidrouIic core nu se
rofefe
97
S. SImuIarea sIstemeIor hIdrostatIce

Ob1eo11ue eduoo1ono1e.
- n(ccgcrcu uttu( u moduu dc upcurc u
modccor dc smuurc pcntru sstcmc Idruucc
- n(ccgcrcu structur unu modc
- Idcntcurcu moduu dc ntcrprcturc u rczututcor

Sinularca sisicnclor Iidrosiaiicc csic ncccsar cniru cvaluarca
crfornan{clor unui sisicn cisicni, idcniificarc condi{iilor dc func{ionarc, a
liniiclor func{ionalc, a osililii{ilor dc a aducc nodificri sisicnului
cisicni. n cazul in carc sc conccc un nou sisicn, sc oi cvalua
crfornan{clc, idcniifica aranciri Iidraulic i in rinul rand vcrifica, dac
sisicnul conccui csic rcalizcaz func{ia cniru carc a fosi dcsiinai.
n coniinuarc sc rczini nodul dc alicarc al sinulrii la concc{ia unui
sisicn Iidrosiaiic nou, iransnisic Iidrosiaiic cniru roulsia unui
auiovcIicul. Alica{ia uiilizcaz rogranul AMESIM. n figura 8.1 csic
rczcniai scIcna sisicnului uiilizai cniru sinularc carc curindc
nodclul rcginului dc func{ionarc (ciclul NEDC}, nodclul conduciorului
auio, al noiorului cu ardcrc inicrn, al nccanisnului dc anircnarc al
sisicnului Iidraulic, al sisicnului Iidraulic roriu-zis i al
auiovcIiculului. Sc olscrv c nodclul crniic considcrarca sisicnclor carc
influcn{caz func{ionarca THS.


FIg. S.1




98
ModeIeIe subsIstemeIor


Modclul conduciorului auio rclucrcaz inforna{ii rivind
viicza auiovcIiculului, i conand accclcra{ia i franarca
auiovcIiculului.



Modclul auiovcIiculului rcconsiiiuic rczisicn{clc la
inainiarc. rczisicn{a la rularc, a ranci/anici, rczisicn{a
acrodinanic. n func{ic dc accsic rczisicn{c,
caracicrisiicilc auiovcIiculului, noncniului dc franarc i
noncniului dc irac{iunc sc calculcaz viicza
auiovcIiculului.


Fornulclc folosiic suni.

- For{a dc rczisicn{ daioraic ranci.

undc. nasa auiovcIiculului
g accclcra{ia graviia{ional
u ungIiul anici


- For{a dc rczisicn{ la rularc.

undc. cocficicniul dc rczisicn{ la rularc
I cocficicni cc {inc scana dc viicza auiovcIiculului i dc
coniciul fornulci dc calcul

- For{a dc rczisicn{ a acrului.

undc. Cx cocficicniul acrodinanic al auiovcIiculului
S Surafa{a froniala a auiovcIiculului
pur dcnsiiaica acrului
uund viicza vaniului

Princialclc caracicrisiici alc auiovcIiculului suni dcialiaic in ialclul dc nai
jos.
99



ModeIuI motoruIuI termIc csic folosii cniru sinularca
noioarclor cu ardcrc inicrna, la ornirc la rccc sau la
cald. Sulnodclul oaic calcula noncniul, cnisiilc
oluanic, consunul dc conlusiilil, raia dc rccircularc a
gazclor arsc i icrdcrilc icrnicc daioraic ardcrii.



ModeIuI pompeIor I motoareIor hIdrostatIce
sc lazcaz c rincialclc ccua{ii dcdusc in caiiolul
6 i crniic calculul arancirilor nccanici i
Iidraulic func{ic dc gconciria adoiai.
.



RezuItateIe sImuIrII
Olicciivul sinulrii a fosi idcniificarc osililii{ii func{ionrii unci
auiovcIicul cu iransnisic Iidrosiaiic carc s indclincasc o func{ic
olicciiv, rcscciiv arcurgcrca ciclului NEDC.
n figura 8.2 csic rcrczcniai curla idcal a ciclului (curla 2} i curla
rcalizai dc auiovcIiculul cu iransnisic Iidrosiaiic (curla 1}.
100


FIg. S.2

Parcurgcrca accsiui ciclu rcsuunc invingcrca rczisicn{clor la inainiarc
conforn figurii 8.3.


FIg. S.3

Pcniru invingcrca accsior rczisicn{c sc dczvoli in fa{a noiorului Iidrosiaiic,
rcsiunca din figura 8.4. Sc olscrv dczvoliarca unor rcsiuni nari, daiorii
faiului c suni ncccsarc noncnic nari dc accclcrarc. Accsic rcsiuni nu
nai au valori aiai dc nari in uliina aric a ciclului cand auiovcIiculul sc
dclascaz cu viiczc nai nari, dar nu nai suni noncnic dc accclcrarc aiai
dc nari. n scIinl conirarcsiunca dc c circuiiul dc rcfularc urnrcic
cvolu{ia sarcinii ncccsarc func{ionrii doriic (fig. 8.5}

101



FIg. S.4 | FIg.S.S!




Dcliiul dcicrnin cvolu{ia viiczci, i csic dc aiciai ca accsia s fic sinilar
cu viicza dc dclasarc a auiovcIiculului. Sc consiai c valorilc nainc alc
dcliiului suni rclaiiv rcdusc, ccca cc inlic rczcrvor dc dincnsiuni rcdusc
i icrdcri dc cldur dc ascncnca rcdusc. Evolu{ia dcliiului csic
rcrczcniai in figura 8.6.
102


FIg. S.6



n figura 8.7 csic
rcrczcniai cvolu{ia
dcliiului rin suaa dc
rcsiunc, cvolu{ic carc
arai cisicn{a unui
dclii scnnificaiiv i
ncccsiiaica dc
rcdincnsionarc a
cononcniclor Iidraulicc
cniru a cviia accsi dclii
asociai cu icrdcri
cncrgciicc.



FIg.S.?

O alica{ic uiil csic analiza faciorilor dc influcn{ asura
conoriancniului sisicnului. Esic ccnlificai rcac{ia sisicnului la
crcicrca viiczci vaniului la 10 n/s (fig. 8.8}.
Sc consiai c sisicnul nu nai oaic rcaliza func{ia olicciiv (curla 1} .







103



FIg. S.S


Evolu{ia dcliiului (fig. 8.9} arai c
sisicnul Iidraulic sc conori
sinilar in liniiclc roicciaic cu
ccc{ia viiczclor nari, carc nu nai
oi fi acocriic daiorii rczisicn{ci
acrodinanicc.






FIg. S.9



Modificarca caacii{ii noiorului dc la 30 la 50 cnc crniic nodificarca
radical a arancirilor Iidraulici rcsiunc i dclii, conforn figurii 8.10.









104
prcsuncu


dcItu


FIg. S.10
o probIem recapItuIatIv

eIoboro|i modeIuI hidrosfofic penfru un sisfem de recuperore o energiei de
frnore foIosind progromuI AMESIM
105
9. EIemente de pneumatIc


Ob1eo11ue eduoo1ono1e. n(ccgcrcu.
- dcrcn(c dntrc sstcmc Idruucc pncumutcc;
- dc cc s-ur utzu sstcmc pncumutcc n ocu ccor
Idruucc;
- dczuuuntuc uc sstcmcor pncumutcc;
- cunoutcrcu unor cxcmpc dc upcu( pncumutcc
- cunoutcrcu componcntcor tpcc uc sstcmcor pncumutcc
- consdcru( dc proccturc u sstcmcor pncumutcc;
- n(ccgcrcu prncpuu dc unc(onurc u sstcmcor pncumutcc
- n(ccgcrcu prncpuu prn curc oIcctcc sunt rdcutc dc sstcmc
dc uucuum

Difcrcn{clc dinirc Iidraulic i ncunaiic
A. rinciii sinilarc, difcr ncdiul dc lucru. n ncunaiic sc
foloscic acr, in Iidraulic ulci
D. n ncunaiic sc lucrcaz cu rcsiuni nai rcdusc
C. Cononcniclc ncunaiicc suni dc sarcini nai rcdusc

Dc cc s-ar acla la sisicn ncunaiicc
A. licIidclc au incr{ic nai narc dccai gazclc
D. licIidclc au viscoziiaic nai narc, ccca cc inscann icrdcri dc
rcsiunc i uicrc nai nari;
C. nu csic ncccsar rc{incrca acrului, sc oaic culza in ainosfcr;
D. nai u{in cosiisiioarc

Dczavaniajclc ncunaiicii
A. Conrcsililiiaica acrului facc ca nicarca i ozi{ionarca s fic
inrccisc;
D. Nu sc oaic cfcciua lucru dc narc uicrc

Ecnlc dc alica{ii ncunaiicc la auiovcIiculc
A. ac{ionarca uilor la auioluzc
D. ac{ionarca icrgioarclor dc arlriz
C. sisicn dc franarc ncunaiic
D. suscnsic ncunaiic

Cononcniclc iiicc alc unui circuii ncunaiic suni.
A. conrcsorul
D. filirul
C. rcgulaiorul dc rcsiunc
D. ungiorul
E. usciorul
F. suac
C. clcncnic dc cccu{ic

Dc iiui la roicciarca sisicnclor ncunaiicc
A. Acrul nu cosi, dar conrcsia sa, da
106
a. Conrcsorul csic cononcnia cca nai scun;
l. Conrcsorul oaic fi suradincnsionai
D. dincnsiona{i corcci suaclc i clcncniclc dc cccu{ic;
Un cilindru narc va rcaliza func{ia, dar oaic o va facc i
unul nai nic la cosiuri nai rcdusc

C. Pcniru conirolul viiczci sc rcglcaz caniiiaica dc acr carc icsc din
cilindru, conforn zicalci. cand cisi dulii, rcglcaz la icirc !"
D. Dcliiul, nu rcsiunca dcicrnin viicza clcncniului dc cccu{ic.

Princiiul dc lucru rin carc olicciclc suni ridicaic" rin vacuun.

Casulclc vacuunaiicc nu ridic oliccic. Elc asigur o zon dc joas
rcsiunc, nai nic dccai cca ainosfcric. Accasi difcrcn{ dc
rcsiunc dcicrnin ridicarc olicciului src casula vacuunaiic.

ScIcna dc rinciiu a unui circuii ncunaiic dcsiinai rcalizrii unui lucru
nccanic dc iransla{ic, dc ccnlu cniru ac{ionarca ncunaiic a unor ui,
csic ilusirai in figura 9.1



FIg.9.1
Componen1e 1ns1o1o111or de oo1onore pneumo11o

Comprcsoru csic sisicnul carc iransforn cncrgia nccanic rinii in
cncrgic ncunaiica, rin rcduccrca volunului sccific al acrului, adic rin
nrirca rcsiunii. Din cauza ca in najoriiaica cazurilor, alincniarca cu acr
conrinai sc facc ccniralizai, dc la o rc{ca, conrcsoarclc suni considcraic
ca nu fac aric in nod cfcciiv din insiala{ia dc ac{ionarc ncunaiica.

Ecmcntu pncumutc dc cxccu(c suni cilindrii sau noioarclc ncunaiicci
Cilindrii ncunaiici suni dc doua fcluri. cilindrii ncunaiici cu ision i
cilindrii ncunaiici cu ncnlran sau cancrc ncunaiicc cu ncnlran.

107
DstrIutourcc suni aaraiclc ncunaiicc carc rcalizcaz disirilu{ia acrului
conrinai c anuniic circuiic alc insiala{ici, oirivii unor concnzi riniic.

Supupcc suni clcncnic dc disirilu{ic auionai. Elc rcglcaz, in nod
auionai, func{ionarca insiala{ici, rin nodificarca rcsiunii acrului
conrinai din circuiic, in func{ic dc anuniic condi{ii inicrnc alc ac{ionarii.
Suaclc suni dc doua fcluri. suac dc rcsiunc si suac dc scns.

Ecmcntcc uuxurc uc nstuu(or pncumutcc au rolul dc a rcgii acrul
conrinai sau dc a inicrvcni asura accsiuia. cu scoul dc a asigura
func{ionarca insiala{ici in lunc condi{ii.
Accsi gru dc clcncnic ncunaiicc curindc.
filirclc;
ungioarclc;
rczcrvoarclc;
anoriizoarclc fonicc.

Ftrcc suni clcncnic ncunaiicc carc au rolul dc a rciinc raful aflai in
suscnsic in acrul conrinai la inirarca in insiala{ic.

Ungutourcc suni clcncniclc carc au rolul dc a discrsa in insiala{ia dc
ac{ionarc ncunaiica o caniiiaic dc lulrifiani, ncccsar cniru rcduccrca
frccrii dinirc organclc ncialicc in nicarc.

Hczcruourcc suni clcncniclc carc innagazincaz o caniiiaic oarccarc dc acr
conrinai. Scoul accsici innagazinri csic dc a crniic o alincniarc
uniforn a consunaiorilor dc acr conrinai, dc a cviia cdcri nari dc
rcsiuni in conducia dc alincniarc a insiala{ici si dc a clinina unidiiaica
con{inuia in acr rin condcnsarc. nnagazinarca acrului conrinai in
rczcrvor crniic, dc ascncnca, orirca criodica a conrcsorului, aiunci
cand consunul dc acr csic rclaiiv sczui.

Amortzourcc oncc suni clcncniclc carc au rolul dc a anoriiza zgonoiclc
nclcuic rovocaic dc cvacuarca acrului sul rcsiunc din insiala{ic.

Conductcc suni clcncniclc carc scrvcsc la iransoriarca acrului conrinai
in insiala{ic.

Not: Pentru cIrcuIteIe pneumatIce se utIIIzeaz aceIeaI sImboIurI ca
ceI pentru sIstemeIe hIdrauIIce, trIunghIurIIe caracterIstIce pompeIor,
motoareIor I cIIIndrIIor IIInd necoIorate


Ren1ob1111o1eo oo1onor11or pneumo11oe


Dinirc agcn{ii uriiori dc cncrgic carc suni uiiliza{i in icInica, acrul
conrinai csic, fr indoiala, ccl nai cosiisiior. Faiul sc clica rin
naiura roccsclor dc roduccrc, siocarc si uiilizarc a acrului conrinai.
Acrul ncccsar ac{ionarii ncunaiicc csic asirai din ainosfcra dc un
conrcsor si conrinai ana la rcsiunca dc uiilizarc. In accsi roccs, o
108
frac{iunc din acrul nccanic alsorlii dc conrcsor dc la noiorul dc
anircnarc sc icrdc rin frccri si rin nccian{ciiaiilc suaclor i
garniiurilor. Acrul conrinai csic siocai inir-un rcciicni, undc sc rccic,
dc la icncraiura rczuliaia in urna conrinrii, ana la icncraiura
ncdiului anliani. Prin accasia acrul icrdc o frac{iunc din cncrgia sa
inicrna cvidcn{iaia rin scdcrca icncraiurii. Din rcciicni, acrul
conrinai csic irinis src uiilizarc, undc, daioriia rcsiunii, ac{ioncaz un
ision. Aici inicrvin icrdcri dc cncrgic daioriia faiului ca acrul nu oaic fi
dcsiins conlci ana la rcsiunca ainosfcrica, icrdcri daioriic frccrilor si
icrdcri dc cncrgic inicrna cauzaic dc scIinlul dc cldura cu ncdiul
cicrior in iinul dcsfurrii roccsului. Calculclc araia ca inir-o insiala{ic
dc ac{ionarc ncunaiica la carc conrinarca si dcsiindcrca sc roduc fr
scIinl dc cldura cu cicriorul si la carc sc ncglijcaz icrdcrilc dc cncrgic
dc la cilindrul dc lucru, (daioriic cvacurii acrului la o rcsiunc nai narc
dccai cca ainosfcrica si frccrilor}, icrdcrilc dc cncrgic sc rcariizcaz
asifcl.
frccri in conrcsor 20%
icrdcri dc acr rin ncciansciiaii la conrcsor 8%
icrdcri dc cncrgic inicrna rin rcirc in rcciicni l9%
icrdcri dc cncrgic rin dcsiindcrc in cilindrul dc ac{ionarc ncunaiica
36%
icrdcri ioialc dc cncrgic 83%
cncrgic disonilil 17%
Fandancniul cncrgciic dc 17% rcrczini roccniul din cncrgia nccanica
furnizaia conrcsorului carc csic iransfornaia in lucru nccanic uiil dc
circ ac{ionarca ncunaiica. Un randancni cncrgciic dc 17% si nai u{in,
csic aarcni ncccononic.






o probIem recapItuIatIv


Olicciul rollcnci csic siudiului sisicnului ncunaiic cniru franarca i
suscnsia ncunaiic a unui auiovcIicul (fig. 9.2}.










109




















FIg. 9.2

CerIne

a) Conrcsorul ircluic s alincniczc rczcrvorul A la rcsiunca dc 7 lar i s
ncn{in accasi rcsiunc. Accasia ircluic rcalizai rinir-un sisicn dc
conand. Dcscna{i accsi sisicn dc conand 1!

b) Fczcrvorul D alincnicaz suscnsia i alic agrcgaic. Accsia ircluic s fic
unlui doar cand rcsiunca in rczcrvorul circuiiului dc franarc arc ccl u{in
6 lar, cniru a asigura oricand func{ia dc franarc. Carc csic clcncniul 2
ncccsar in circuii ?

c) Cc clcncni dc ac{ionarc 3 csic ncccsar cniru iransniicrca for{ci dc
asarc la cdal in rcsiunc dc franarc in circuiiul franci dc scrviciu ?.

d) Frana dc arcarc 4 ircluic s oai fi ac{ionai nanual. Ea sc ccrcii
rin inicrncdiul unui cilindru. Din noiivc dc siguran{, ca ircluic s fic
cficacc i la cdcrca rcsiunii, caz in carc ircluic s fic llocai. Cun ircluic
s araic suaa dc ac{ionarc i cilindru cniru accsi sco ?

e) Pcniru clilcrarca raid a franci dc scrviciu, acrul nu ircluic cvacuai rin
suaa dc ac{ionarc (3}. Cun sc oaic rcaliza accasia ? Dcscna{i sisicnul
adccvai 5 !

I) Unlcrca suscnsici ircluic corcciai auionai rin suac adccvaic
func{ic dc incrcarc. Conlcia{i circuiiul suscnsici !
Frna de
parcare
Frna de
serviciu
suspensia
110
10. ProbIeme de hIdrostatIc.

Scoul rczolvrii rollcnclor csic dolandirca
aiiiudinii dc analiz i sinicz a sisicnclor
Iidrosiaiicc.


Pentru re:olvare se folosesc relatiile aeause in curs. O sinte: a lor este
pre:entat mai fos impreun cu relatiile ae conversie a unittilor ae msur.

Marimea Expresia matematica
Unitatea de
masura
Observatii
Aria unci
scc{iuni
circularc
4
2
a
A
t
= n
2

Moncniul
unui agrcgai
Iidraulic in
nicarc dc
roia{ic
t 2
pJ
M
A
= Nn
For{a
ccrciiai
Iidraulic
A p F =
N
rcsiunca, A aria
scc{iunii iransvcrsalc
Dcliiul
rinir-un
agrcgai
Iidraulic
n J Q = roia{ic

A u Q = iransla{ic
n
3
/s
l/nin
V volunul
agrcgaiului, n
iura{ia agrcgaiului
U viicza dc curgcrc,
A aria scc{iunii
iransvcrsalc
Puicrca
Iidraulic
p Q P A =
W, lW
Puicrca
nccanic
e M P = ,
nicarc roia{ic

Fv P =
nicarc iransla{ic
W, lW
Varia{ia dc
volun
daiorai
crcicrii dc
rcsiunc
total
E
p
J J
A
= A
0

n
3

Varia{ia dc
volun a unui
rczcrvor
suus unci
rcsiuni
inicrioarc
s
D
E
p
J J
otel
conaucta conauct
A
= A
n
3
D diancirul inicrior
al conducici
S grosinca crciclui
Criicriul
(nunrul}
Fcynolds
v
u D
h
= Re
DI diancirul
Iidraulic; u viicza dc
curgcrc a licIidului
111
Fc 2300 curgcrc
laninar
Fc > 2300 curgcrc
iurlulcni
Diancirul
Iidraulic
U
A
D
h
4
= n
A - aria scc{iunii
iransvcrsalc a
conducici, U
crincirul conducici
Dcliiul
rinir-un
orificiu

o
p
A Q
A
=
2

n
3
/s
l/nin
Calculai in condi{ii
sia{ionarc
Dcliiul
rinir-o
fani ingusi

rcl. Hagcn
Poisciullc
l
p bh
Q
fanta
q 12
3
A
=
n
3
/s
l/nin
l - laza fanici, I -
inl{inca, q -
viscoziiaica
cincnaiic ( v q = }, l
adancinca fanici,
rcscciand condi{ia
l/I >100
Viicza dc
roagarc a
oscila{iilor

ulei
E
a = n/s
Tinul criiic
a
L
t
critic
2
= s
Tinul in carc
oscila{ia arcurgc
conducia i rcvinc la
unciul dc criurlarc
Anliiudinca
ocului
Iidraulic
rcl. Julovsli
v a p A = A
MPa
lar
Ecua{ia valalil cand
iinul dc incIidcrc al
unci fanic csic nai
nic dccai iinul criiic
Ecua{ia dc
conscrvarc a
cncrgic (cc.
Dcrnoulli
_ _
+ =
|
|
.
|

\
|
+ +
|
|
.
|

\
|
+ +
i
i
i i
i
u u
a
l
g:
u
p g:
u
p
2 2 2 2
2 2
2
2
2
2 1
2
1
1

g accclcra{ia graviia{ional; u - viicza dc curgcrc; rcsiunca, z
aliiiudinca, - dcnsiiaica, - cocficicniul dc icrdcri disiriluiic (cniru
curgcri laninarc 64/Fc}, - cocficicniul dc icrdcri localc.
Obs. DIIerena strII energetIce ntre puncteIe 1 I 2 se datoreaz
pIerderIIor dIstrIbuIe I IocaIe


Fcla{ii dc convcrsic a unii{ilor dc nsur (loldai suni unii{ilc din
sisicnul inicrna{ional SI}. O convcrsic acil sc oaic ol{inc acland la
rcsursc wcl. www.onlincconvcrsion.con


presIune

1 Pa (PascaI) = 1 NJm
2
1 lg/cn
2
0,981 lar nu sc nai foloscic
1 lar 10
5
N/n
2
1 si (ound cr squarc incI} 0,0703 lar SUA
1 MPa 10 lar
112

debIt

dclii volunic. m
3
Js, l/nin; 1 m
3
Js 60 000 l/nin
dclii nasic. kgJs

putere: W, kW
s
m
N W = 1

moment: Nm


turaIe: s
-1
, nin
-1
, 1/nin; roi/nin

113
1
Enun:
Fic scIcna sisicnului Iidraulic din figura 10.1.






FIg. 10.1


CerIne:

a} dcnuni{i clcncniclc cononcnic alc sisicnului Ii drosiaiic;
l} inr{i{i scIcna in irci sulsisicnc caracicrisiicc. sursa dc cncrgic
Iidraulic, sisicnul dc conand, clcncniul dc cccu{ic;
c} dcscric{i nodul dc func{ionarc al sisicnului Iidraulic rcrczcniai rin
scIcna din figura 10.1.;
d} indica{i rincialclc avaniajc i dczavaniajc alc convcrsici Iidraulicc a
cncrgici;
c} indica{i cc ii dc circuii Iidraulic csic rcrczcniai in figura 10.1 i
arguncnia{i dc cc.


114
2

Enun. La o insiala{ic csic ncccsar ridicarca unci nasc dc
10.000 kg Ia o nIIme de 2S cm.
Pcniru a uica folosi o on dc joas rcsiunc avand
rcsiunca nain pmax = 4S bar sc foloscic un iransfornaior
Iidrosiaiic (fornai din cilindrii A1 i A2} conforn scIcnci din
figura 10.2.

Sc cunosc urnioarclc daic.

A2 = 40 cm
2
;
A3 = S0 cm
2
;
debItuI pompeI - Qp = S0 IJmIn


FIg. 10.2

CerIne:
a} Carc csic rcsiunca ncccsar in cilindrul dc lucru A3 ?
l} Cai dc narc ircluic s fic surafa{a A1, cniru ca nasa s oai fi
ridicai ?
c} Carc csic for{a iransnis dc iija iransfornaiorului Iidrosiaiic ?
d} Cai dc narc csic viicza isionului iransfornaiorului ?
c} Cai dc narc csic viicza isionului cilindrului dc lucru ?
f} Cai iin durcaz cursa ?

R: a} 3 200 lar; l} A1 177,78 cn
2
; c} F 80000 N; d} v 4,69 cn/s; c} v
3,75 cn/s; f} i 6,67 s
115
3

Enun: O iransnisic Iidrosiaiic in circuii dcscIis (fig. 10.3} ,
lucrand in ioicza ncglijrii icrdcrilor, csic caracicrizai rin
urnioarclc date:



cIIIndreea pompeI: Vp=0 - S0 cm
3

turaIa pompeI: np = 14?S 1JmIn
cIIIndreea motoruIuI: Vm=1S0 cm
3

momentuI rezIstent: M2 = 4?? Nm

FIg. 10.3

CerIne:

a} Pona arc volun coniinuu varialil. Calcula{i urnioarclc nrini.

Q1 na, n2 na, 1 i M1 na;

l} Fcrczcnia{i curlclc.

1 f(M2} i n2 f(V1}

c} Puicrca noiorului dc anircnarc csic dc 1S kW. Cc volun nain csic
crnis s fic rcglai la on ?

R: a) Q1 max = ?3,?S IJmIn; n2 max = 491 1JmIn; M1max = 1S9 Nm
b)






c) V1 = 30,S4 cm
3
p
1

199
bar
M
2
477 Nm
n
2

492
1/min
V
1
50 cm
3
116
4


Enun: Sc considcr un disoziiiv dc nsurarc a nodulului dc
clasiiciiaic al ulciului E (fig. 10.4}. Du o curs a onci dc
nan, rcsiunca in rczcrvorul cu crc{i sul{iri a crcscui la
160 bar.
Sc dau urnioarclc date.

V1 = 10 cm
3
; Vrezervor = 1000 cm
3
; D = 1S mm, s = 1,S mm, EoeI = 2,1 x
10
6
bar


FIg. 10.4


CerIne:

a} Calcula{i nodulul dc clasiiciiaic dcicrninai ccrincnial.

l} Carc csic nodulul dc clasiiciiaic rcal al ulciului ?


R. a) 16160 bar b) 1?493 bar

117
S

Enun:
a) Dcicrnina{i fornal caaciiaica Iidraulic cniru cclc irci
nodalii{i dc siocarc uiilizaic la sisicnclc Iidrosiaiicc (fig.
10.5 a}.



volun dc ulci V0 curins inirc crc{i rigizi;
volun dc ulci V0 curins in acunulaior cu arc dc consiani
clasiic cK, isionul avand aria AP;
volun dc ulci V0 curins in acunulaior cu ncnlran
scaraioarc dc gaz, avand volunul VC.



FIg. 10.S a

b) Dcicrnina{i fornal induciiviiaica Iidraulic a urnioarclor cononcnic
(fig. 10.5 l}:

conduci cu ulci dc lunginc 1 i dianciru d;
nas m, in nicarc dc iransla{ic suus, c surafa{a
iransvcrsal dc aric A, ac{iunii unui licIid aflai sul rcsiunca p
i a crui dclasarc sc caracicrizcaz rin dcliiul Q;
noncni dc incr{ic d i nas m in nicarc dc roia{ic sul
ac{iunca unui noior Iidraulic dc volun V i dclii Q.



FIg. 10.S b

118
6

Enun
Fic un sisicn dc conducic (fig. 10.6} lcgaic rin airu coiuri,
sisicn carc dcicrnin o cdcrc dc rcsiunc ^ 1 - 2 2,32
lar . Sc cunosc urnioarclc daic.


diancirul inicrior di 11 nn;
lunginca ioial Li 3n;
dcliiul dc licIid. Q 35 l/nin
viscoziiaica cincnaiic a ulciului. v 40 nn
2
/s
dcnsiiaica ulciului. p 860 lg / n
3









FIg. 10.6

CerIne
a} Dcicrnina{i nunrul Fcynolds i indica{i dac csic curgcrc laninar sau
iurlulcni;

l} Dcicrnina{i cdcrca dc rcsiunc in conducic i cocficicniul dc icrdcri al
unui coi;

c} Cc icrdcrc dc rcsiunc ioial ^ aarc dac sisicnul csic rcvzui cu
conducic avand diancirul inicrior di 19 nn.

d} Conducia oaic fi rcalizai inir-o scc{iunc drciungIiular (a l 10
nn 8 nn}. Calcula{i icrdcrca dc rcsiunc ^.


R: a) 16SS,S b) Ap = 1,6S bar = 0,99; c) 0,26 bar d) 2,03 bar
p1 p2
Q
119
?

Enun: Fic o nas sus{inui dc o coloan dc licIid, conforn
figurii 10.7.




Sc cunosc urnioarclc date:

masa suspendat m = 2000 kg
dIametruI pIstonuIuI d = S0 mm
nIImea pIstonuIuI c = 20 mm
toIerana cIIIndru pIston Ar = 1S m
vIscozItatea uIeIuIuI v = 40 mm
2
Js
densItatea uIeIuIuI p = S60 kg J m
3

moduIuI de eIastIcItate EuIeI = 1,4 x 10
4
bar
coeIIcIentuI orIIIcIuIuI caIIbrat oD = 0,?
dIametruI orIIIcIuIuI caIIbrat dB = 1,2 mm




FIg. 10.?

CerIne

a} Carc csic rcsiunca insialai in coloana dc licIid ?
l} Cand suaa csic incIis, cilindrul coloar daiorii ncciancii{ii
crfccic. Calcula{i viicza dc dclasarc in accsic condi{ii !
c} Cai dc narc csic viicza dc colorarc aiunci cand disiriluiiorul csic in
ozi{ia colorarc ?
d} Lunginca conducici dinirc cilindru i disiriluiior csic 6 n. Calcula{i
iinul criiic dc incIidcrc (la carc sc forncaz undc dc oc} al
disiriluiiorului.
c} Diancirul inicrior al conducici csic 10 nn. Calcula{i anliiudinca undci
dc oc, dac sc ncglijcaz cncrgia cinciic a nasci i iinul dc incIidcrc al
disiriluiiorului csic nai nic dccai iinul criiic.
f} n cai iin ircluic incIis suaa cniru ca anliiudinca ocului
Iidraulic s nu dccasc 10 lar

R: a) 100 bar ; b) 0,64 mmJs; c) 6,2S cmJs; d - 9,3S ms; e - 16,S? bar; I
- 1S,S ms;
120
S O prob1em de oonoep1e

Conccc{i scIcna Iidraulic cniru.

A. TransmIsIa hIdrostatIc a unuI autovehIcuI, avnd urmtoareIe
caracterIstIcI:

Transnisic inicgral (4 4};
Moioarc Iidrosiaiicc lasaic in roai;
Fccucrarca cncrgici dc franarc;
Fcalizarca func{ici dc difcrcn{ial";
Dlocarca difcrcn{ialului" c unic i inicraial";
Fcalizarca func{ici dc ncrs inaoi;
Adoiarca unor nsuri dc rcduccrc a dcliiului la viiczc nari dc
dclasarc (inclzirca ulciului nai rcdus, caniiiaic ncccsar dc ulci
nai rcdus, nas nai rcdus a sisicnului Iidraulic}


B. SIstem de acIonare utIIaje dIspuse pe un autovehIcuI poIIIuncIonaI
ce urmeaz s acIoneze de Ia o surs de presIune hIdrostatIc (dc
ccnlu circuiiul dc la unciul A, vzui ca lloc}, urmtoareIe sIsteme:

Sisicn dc ridicarc laiforn rin inicrncdiul a doi cilindri;
Troliu cniru auioiraciarc din icrcn grcu;
Dra{ olifunc{ional fornai din irci cilindri cu osililiiai c dc roia{ic
Circular iiai lcnnc;
Cosiioarc ac{ionai auionai.

C. Sisicn Iidroncunaiic cniru siocarca ncunaiic a cncrgici i
roulsic Iidrualic


Not: Indica{i cniru ficcarc func{ic, ozi{ia disiriluiioarclor






121



ILIOSPAFIE

n compIeforeo Iisfei bibIiogrofice, recomond o ofifudine, opeIoreo infensiv Io
resurseIe infernef penfru o men|ine confocfuI permonenf cu ce esfe nou n
domeniu, cu diversifofeo de produse, posibiIif|i, mefode. Penfru probIemeIe
fundomenfoIe se opeIeo; Io sife-uriIe ocodemice (de ex. ifos, fIuid power nef,
efc.) penfru cursuri procfice Io sife-uriIe orgoni;o|iiIor profesionoIe (nofionoI
fIuid power ossociofion, brifish fIuid power ossociofion, efc.), penfru recomondri
procfice i nouf|i fehnice Io sife-uriIe firmeIor. ConsuIfo|i ocesfe pogini
periodic, ior cnd opore o probIem, opeIo|i Io mofooreIe de cufore.
Imporfonf esfe co penfru probIemeIe specifice (de ex. pornireo insfoIo|iei
hidrouIice, verificoreo uIeiuIui, consfruc|io pompeIor, dimensionoreo mofooreIor,
efc.) s reoIi;o|i o fi, sinfefic, ocfuoIi;of din surseIe bibIiogrofice
consuIfofe, osffeI co informo|io s devin disponibiI, ufiI, fronsformof n
cunofin| opIicof.

JertracJ - EFTFAC Eurocan Foad Transori FcscarcI Advisory
Council, Siraicgic rcscaarcI agcnda, dcccnlric 2004, www.crirac.org
JIreedcarJ - www.ccrc.cncrgy.gov/vcIiclcsandfucls/
JrapEPAJ - Uniicd Siaics Environncnial Proicciion Agcncy, Progrcss Fcori
on Clcan and Efficicni Auionoiivc TccInologics Undcr Dcvcloncni ai EPA,
EPA420-F-04-002, January 2004
Jdoc1J - Sanjccv, CI., Fidc and Foll Pcrfornancc Analysis of a vcIiclc wiiI
sring loadcd inicrconnccicd Iydro-ncunaiic suscnsion, icza dc dociorai
Concordia Univcrsiiy Monircal, 1998
JestJ-Encrgy Saving Trusi,Low Carlon F&D Progrannc TccInology
PaiIway, 2005, www.csi.org.ul
JwtwJ - EUCAF-Eurocan council for auionoiivc F&D, Eurocan
Connission-Dirccioraic gcncral-Joini rcscarcI ccnirc,Wcll-To-WIccls
Analysis Of Fuiurc Auionoiivc Fucls And Powcrirains In TIc Eurocan
Conici, Dcccnlric 2005,
JIJFP1J - S. OsIina, T. Lcino, M. Linjana, K. T. Koslincn, M. Vilcnius,
Effcci Of Caviiaiion In Waicr Hydraulic Poci Valvcs, Inicrnaiional Journal
of Fluid Powcr, 2001
JIJFP2J - W. Xiang, S. C. Fol, F. F. Ya, A Fuzzy Ncural Nciworl
AroacI To Modcl Hydraulic Cononcni Fron Inui/Ouiui Daia,
Inicrnaiional Journal of Fluid Powcr, 2004
JGoIdJ - Coldncr, F.D., Zcrigian, P., Hull, J.F. A Prclininary Siudy of
Encrgy Fccovcry in VcIiclcs ly Using Fcgcncraiivc Magnciic SIocl
Alsorlcrs, SAE TccInical Pacr 2001-01-2071
JBoschJ - Forsicrling, H., Hydro-Pncunaiic Drivc Powcrcd ly Conrcsscd
Air for Molilc MacIincry Esccially Uiiliiy VcIiclcs, 5
iI
Inicrnaiional Fluid
Powcr Confcrcncc, AacIcn 2006, vol. III, .57-68
122
JAachenJ - Kunzc, C., s.a., TIcrno-Iydraulic frcc ision cnginc as a
rinary roulsion unii in nolilc Iydraulic drivcs, 5
iI
Inicrnaiional Fluid
Powcr Confcrcncc, AacIcn 2006, vol. III, . 119-129.
JTSJ - Consianiincscu, C. Tcoria Soniciiaiii, Ed. Acadcnici Fonanc, 1981
/LDE/ Larocl, D. E., Jcson, F. W., Waiicrs, C. Z., HydrauIIcs oI
PIpeIIne Systems, CFC Prcss, 2000
/HS/ Hancu, S., .a., HIdrauIIc apIIcat, SImuIarea numerIc a mIcrII
nepermanente a IIuIdeIor, Ediura TcInic, Ducurcii, 1985
/Idcl/ Idclcil, I. E., ndrumtor pentru caIcuIuI rezIsteneIor hIdrauIIce,
Ediiura TcInic, Ducurcii, 1984
/Ion/ Ioncscu, F., Cairina, D., Dorin, A., MecanIca IIuIdeIor I acIonrI
hIdrauIIce I pneumatIce, Ed. did. i cd., Ducurcii, 1980
/Kras/ Krasilnilov, V. A., Unde sonore n aer, ap I corpurI soIIde,
Ediiura TcInic, Ducurcii, 1977
/Pcrc/ Pcrcs, CI., .a., TransmIsII specIaIe I acIonrI pentru tractoare,
Univcrsiiaica din Draov, 1989
/Lan/ Lcncasirc, A., Handbook oI HydrauIIc EngIneerIng, JoIn Wilcy &
Sons, 1987



Iii.//www.Iydraulicsncunaiics.con/
Iii.//fluid.owcr.nci/
Iii.//www.nfa.con/
Iii.//www.lfa.co.ul/

S-ar putea să vă placă și