Franta

REPUBLICA FRANCEZA (RPUBLIQUE FRANAISE)

NATURA
Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime
(Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima
Mont Blanc, 4 !" m), cu vai adanci si relief #laciar tipic (#$etari, lacuri, creste ascutite, vai),
in %& se afla Muntii 'irinei la #ranita cu %pania (altitudine maxima ( 4"4 m ) si Muntii )ura si
&os#i mai scun*i si mai vec$i (altitudine su+ ! ,-" m) in E, +ine impaduriti, caror li se adau#a
re#iuni colinare si podisuri (Ardenii in ., Masivul Armorican in .&, Masivul /entral dominat
de inaltimi vulcanice, precum si de +a*ine si culoare depresionare: +a*inul 'arisului, al
Acvitaniei, culoarul 0$1nului, campia Alsaciei si campiile litorale: 2an#uedoc, 0oussillon,
3asco#ne).
/lima este temperat4oceanica, cu precipitatii mai +o#ate in & si in muntii inalti (peste
!""" mm5an) si mediteraneana (precipitatii -"" mm5an) pe litoralul sudic unde vanturi reci
precum mistralul si tramontanul pot sa compromita recoltele de citrice.
0eteaua $idro#rafica este densa, le#ata printr4un sistem de canale (46"" 7m) si orientata
spre Oceanul Atlantic (%eine, 2oire, 3aronne, Moselle, 0$in) si spre Marea Mediterana
(0$1ne). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind 2eman53eneva (-88 7m
8
, la #ranita cu
Elvetia), Bour#et si d9Annec:.
'este ; din teritoriu este acoperit de paduri (ste<ar, fa#, conifere)= in insula /orsica
(muntoasa cu altitudinea maxima de 8 ,!" m) dominant este ma>uisul mediteranean. Exista in
Alpi si 'irinei numeroase re*ervatii ce prote<ea*a elemente rare din flora si fauna, inclusiv
animale aclimati*ate, precum muflonul, cer+ul si7a, capra nea#ra etc.
POPULATIA
%tat in vestul Europei, --! -"" 7m
8
,
-, 8"6 """ locuitori, capitala 'aris
(? (!? """ locuitori), ?6 departamente, *iua
nationala: !4 iulie (se aniversea*a caderea
Bastiliei, !,?), lim+a oficiala: france*a,
moneda nationala: francul france*.
@n Franta sunt -, 8"6 """ locuitori, natalitatea este de !(,( A. Mortalitatea este de
?,8 A, iar populatia ur+ana repre*inta ,4 B.
A#lomeratii principale ur+ane se inre#istrea*a in: 2:on (! 868 mii locuitori), Marseille
(! ", mii locuitori), 2ille (?-" mii locuitori), Bordeaux (6- mii locuitori), Coulouse (6"
mii locuitori), .antes (4?! mii locuitori), .ice (4,- mii locuitori), Coulon (4( mii locuitori),
3reno+le (4"" mii locuitori), %tras+our# (( mii locuitori) si 0ouen ((" mii locuitori).
France*ii sunt (,6 milioane. @mi#rantii repre*inta 6,(B din populatia tarii (dintre care
88B portu#$e*i, 8"B al#erieni, !4B spanioli, !(B italieni, B marocani, tunisieni, iu#oslavi,
turci, sene#ale*i si malieni.
/ele mai mari densitati ale populatiei se inre#istrea*a in re#iunea pari*iana (?"
locuitori57m
8
,adica 8B din suprafata Frantei si !?B din populatia tarii), in re#iunea .ord4'as
de /alais ((8" locuitori57m
8
), Marseille4.ice (8?" locuitori57m
8
), 2:on4%t Etienne (8"
locuitori57m
8
) si in Alsacia (!?6 locuitori57m
8
). &alori mult su+ media pe tara se intalnesc in
Auver#ne si Franc$e4/omtD (-"4," locuitori57m
8
), in /$ampa#ne4Ardenne (-8 locuitori57m
8
),
in re#iunea 2imousin (4( locuitori57m
8
) si in insula /orsica ((" locuitori57m
8
).
/ulte pre*ente in Franta: catolicism ?"B, protestantism, islamism si iudaism.
ISTORIA
Ceritoriul Frantei este populat in antic$itate de tri+urile celtice (#alii) si cucerit de /e*ar
(-?4-! @E) si transformat in provincie romana. Francii, popor #ermanic sta+ilit in sec. al &4lea
in 3alia, se contopesc cu #alo4romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului france*.
Ba*ele 0e#atului Franc sunt puse de /lovis (4!4-!!) provenit din dinastia
Merovin#ienilor. /arol cel Mare (,64!4), cel mai de seama repre*entant al dinastiei
/arolin#iene, poarta ra*+oaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, lon#o+ar*ilor si este
incoronat imparat al Occidentului, la 0oma, in anul "". Cratatul de la &erdun (4() consacra
de*mem+rarea @mperiului /arolin#ian, a carui parte occidentala va forma viitoarea Franta.
@n sec F@@4F@&, in timpul domniilor lui Filip al @@4lea Au#ust si Filip al @&4lea cel
Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii re#ale si al centrali*arii statale. Gupa
infran#erile france*e din prima parte a 0a*+oiului de !"" de ani purtat impotriva An#liei
(!((,4!4-(), avantul national ()eanne d9Arc) permite inc$eierea victorioasa a indelun#atei
confruntari. 2udovic al F@4lea (!46!4!4() reprima opo*itia marilor seniori, iar domnia lui
Francisc @ (!-!-4!-4,) inau#urea*a epoca a+solutismului.
0aspandirea calvinismului in prima <umatate a sec al F&@4lea declansea*a pustiitoarele
ra*+oaie reli#ioase (!-684!-?) inc$eiate de Eenric al @&4lea intemeietorul dinastiei de
Bour+on (!-?4!(") prin edictul de toleranta de la .antes (!-?).
Gomnia lui 2udovic al F@&4lea (!64(4!,!-) marc$ea*a apo#eul a+solutismului france*
(Hstatul sunt euI), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele ra*+oaie din
timpul lui 2udovic al F@&4lea si 2udovic al F&4lea (!,!-4!,,4) accentuea*a tensiunile
sociale, pierderea prin tratatul de la 'aris (!"."8.!,6() a posesiunilor din @ndia si a /anadei
adancind cri*a economica si cea de credi+ilitate a a+solutismului Bour+onilor.
0evolutia france*a (!4.",.!,?, caderea Bastiliei) culminea*a cu proclamarea la
88."?.!,?8 a 'rimei 0epu+lici, cu executia lui 2udovic al F&@4lea (8!."!.!,?() si cu
dictatura iaco+ina (!,?(4!,?4). 0a*+oaiele de aparare ale 0epu+licii France*e sunt continuate
de .apoleon Bonaparte, devenit in !"4 imparat al france*ilor si ar+itru omnipotent al
Europei continentale.
0estaurata in !!-, domnia Bour+onilor este inlaturata de revolutia din iulie !(", care
impune monar$ia constitutionala a lui 2udovic Filip (!("4!4). @n urma revolutiei din
fe+ruarie !4 este proclamata a @@4a 0epu+lica (!44!-8), apoi puterea este acaparata de
2udovic .apoleon (nepotul lui .apoleon @), care se proclama su+ numele de .apoleon al
@@@4lea @mparat al Frantei (!-84!,").
@nfran#erea in ra*+oiul cu 'rusia (!,"4!,!) are ca urmare proclamarea de la
4."?.!," a celei de4a @@@4a 0epu+lici si scurtul interme**o al insurectiei proletare a /omunei
din 'aris (martie4mai !,!). 'acea de la Fran7furt pe Main (!"."-.!,!) consacra pierderea
Alsaciei si a 2orenei. /ucerirea Al#eriei (!("4!4,) este urmata in a doua <umatate a
secolului al F@F4lea de constituirea celui de4al doilea mare imperiu colonial al lumii (Africa
septentrionala, ecuatoriala, occidentala, @ndoc$ina, Oceania etc). @mpreuna cu 0usia si Marea
Britanie pune +a*ele Criplei Aliante (!?"4) care, in primul ra*+oi mondial (!?!44!?!) o+tine
victoria asupra Blocului 'uterilor /entrale. 'rin pacea de la &ersailles (!?!?) Alsacia si
2orena sunt retrocedate de catre 3ermania Frantei.
2a (."?.!?(? 3ermania incearca sa se revanse*e si4i declara Frantei ra*+oi, dupa care
invadea*a teritoriul france*, pentru ca la 88."6.!?4" maresalul '. 'Dtain sa semne*e actul de
capitulare. 3eneralul /$arles de 3aulle lansea*a in iunie !?4", la 2ondra, cele+rul apel la
continuarea luptei de catre france*i si constituie /omitetul .ational France* care coordonea*a
re*istenta antina*ista. Ge+arcarea din .ormandia (6."6.!?44) si insurectia victorioasa a
'arisului (!?48-.".!?44) permit instalarea #uvernului provi*oriu pre*idat de #eneralul de
3aulle. /onstitutia din octom+rie !?46 proclama cea dea @&4a 0epu+lica si transforma
@mperiul /olonial in Jniunea France*a. 'oliticianismul si ra*+oaiele de emancipare nationala
din @ndoc$ina (!?4-4!?-4) si Al#eria (!?-44!?68) adancesc cri*a celei de4a @&4a 0epu+lici si
duc la instalarea unui #uvern in frunte cu #eneralul de 3aulle care proclama la 4.!".!?- cea
de4a &4a 0epu+lica, cu atri+utii sporite pentru seful statului.
@n 'ompidou (!?6?4!?,4) marea ma<oritate a coloniilor france*e (!",- milioane 7m
8
, 4
milioane locuitori in !?(?) isi do+andesc independenta, iar Franta initia*a o politica externa
independenta, de distantare fata de $e#emonismul nord4american, retra#andu4se din
or#anismele militare ale .ACO si %EACO si intretinand relatii speciale cu J0%% si /$ina.
Ale#erile din !?! sunt casti#ate de FranKois Mitterrand, candidatul 'artidului %ocialist
France*, devenind cel de4al FF@4lea presedinte al Frantei (reales pentru un nou mandat in
!?), iar cele le#islative din acelasi an au dat casti# de cau*a aceluiasi partid, care o+tine
ma<oritatea a+soluta in Adunarea .ationala. Gupa o Hcoa+itareI a presedintelui Mitterrand cu
un #uvern de centru4dreapta (!?64!?), ale#erile parlamentare din !? readuc la putere
'artidul %ocialist, care sufera insa o *dro+itoare infran#ere in martie !??(, parasind scena
politica.
STATUL
Franta este 0epu+lica 're*identiala, potrivit /onstitutiei din 6.!".!?-. Activitatea
le#islativa este exercitata de presedinte si de catre 'arlament, compus din %enat si Adunarea
.ationala. 'uterea executiva apartine atat presedintelui cat si /onsiliului de Ministri (numit de
presedinte in urma ale#erilor le#islative). Exista 88 de partide politice, printre care: Adunarea
pentru 0epu+lica (!?,6), Jniunea pentru Gemocratia France*a (!?,, alianta de patru
partide), 'artidul %ocialist France* (!?"!), Miscarea 0adicalilor de %tan#a (!?,(), 'artidul
%ocialist Jnificat (!?6"), 'artidul /omunist France* (!?8"), 'artidul Ecolo#ist (!?4).
ECONOMIA
%ituata printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franta dispune de variate
resurse minerale, dar cu o productie modesta si in scadere, apeland in masura din ce in ce mai
mare la importul de materii prme si semifa+ricate. @ndustria are un ridicat nivel te$nolo#ic,
competitiv mai ales in aeronautica, material rulant, ener#ia nucleara, industria alimentara. @n
ansam+lul economiei mondiale, po*itia Frantei s4a erodat in ultimele doua decenii (in !?,"
repre*enta ,8B din productia industriala a OE/G iar in !??" doar -,,B).
'olitica de reconversiune ener#etica (reducerea dependentei de importul de
$idrocar+uri) a condus la sporirea la ,"B a ponderii centralelor nucleare in productia de
ener#ie electrica (locul intai pe #lo+). Marile concentrari industriale sunt: re#iunea pari*iana,
valea 0$1nului, %ena inferioara, *ona 2:on. 'roductia industriala este extrem de diversificata,
pondere mai mare in cadrul exportului avand industria autove$iculelor, utila<elor industriale,
aeronautica, c$imia de sinte*a si industria alimentara (unt, +ran*eturi si vinuri).
A#ricultura antrenea*a ,B din populatia activa desi are o contri+utie redusa in '.B
((,(B), Franta situandu4se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia de cereale./a
valoare a exporturilor a#ricole, Franta ocupa locurile doi4trei pe #lo+. &iticultura este si ea
lar# repre*entata (locul al doilea pe #lo+ la productia de stru#uri si de vinuri). /resterea
animalelor asi#ura -(B din valoarea porductiei a#ricole. %e cresc +ovine, porcine si ovine.
0eteaua cailor de comunicatii este +ine de*voltata si polari*ata de capitala.
Balanta comerciala este ec$ili+rata, principalii parteneri fiind tarile /EE. Curismul are o
contri+utie insemnata (peste 8" miliarde J%G anual) la +alanta de plati. A<utorul financiar
extern acordat de Franta insumea*a ,,- miliarde J%G anual.