INTRODUCERE

Circuitele sunt prezente in foarte multe domenii tehnice: in sistemul electroenergetic, in

calculatoare, in sistemele de telecomunicatii, in aparatura audio sau TV etc. Un circuit fizic este
format prin interconectarea mai multor dispozitive electrice: rezistoare, bobine, condensatoare,
diode, tranzistoare, amplificatoare operationale, baterii, transformatoare, motoare electrice,
generatoare electrice si altele.
Teoria circuitelor foloseste relatii matematice care descriu comportarea electrica a acestor
circuite fizice. Unui circuit fizic format din dispozitive electrice i se asociaza un circuit electric
alcatuit din modele idealizate care se numesc elemente (ideale) de circuit. Un element de circuit
modeleaza un singur fenomen fizic descris de o relatie matematica simpla intre tensiunile si curentii
bornelor. Daca elementul are doua borne, este parcurs de curentul i(t) si are tensiunea u(t) intre
borne atunci:
rezistorul ideal caracterizat de relatia u(t)!"i(t) modeleaza efectul rezistiv,
bobina ideala caracterizata de relatia u(t)!#di(t)$dt modeleaza efectul inductiv,
condesatorul ideal caracterizat de relatia i(t)!Cdu(t)$dt modeleaza efectul capacitiv,
unde u si i sunt functii de timpul t iar ", # si C sunt constante in raport cu u(t) si i(t).
%rice model (circuit electric), este o aproximatie a circuitului fizic. De e&emplu o bobina
realizata pe un tor de ferita (la care efectul inductiv predomina in raport cu cel rezistiv si cu cel
capacitiv) se poate modela printro bobina ideala. Daca rezultatele teoretice obtinute in urma
analizei circuitului electric corespund cu rezultatele practice obtinute in urma masuratorilor
facute asupra circuitului fizic inseamna ca modelul este corect. Comportarea unui dispozitiv
electric poate fi apro&imata prin mai multe modele (scheme echivalente) in functie de conditiile
de lucru (semnale mari sau semnale mici, gama de frecvente a semnalelor utilizate, gama
temperaturilor de functionare etc.). De e&emplu un tranzistor bipolar are modele diferite pentru
semnale mari sau semnale mici si pentru frecvente de ordinul 'ilohertzilor sau megahertzilor.
(enomenele electromagnetice se propaga cu o viteza apro&imativ egala cu viteza luminii in
vid c!) *+
,
m$s. (ie un semnal sinusoidal s(t,&)!-sin.f(t&$c) de frecventa f care se propaga cu
viteza c dupa directia &. /ropagarea dupa directia celei mai mari dimensiuni d
ma&
a circuitului fizic
introduce o intarziere t!d
ma&
$c. Daca t este negli0abil fata de cea mai mica perioada T
min
!*$f
ma&
(f
ma&
frecventa ma&ima) a unui semnal de interes practic, este evident ca efectul de propagare
poate fi negli0at. 1n acest caz se poate considera ca semnalele se propaga instantaneu (cu viteza
infinita) si un astfel de model se numeste circuit electric cu parametri concentrati. Conditia
t22*$f
ma&
este echivalenta cu d
ma&
22
min
unde
min
!c$f
ma&
este lungimea de unda corespunzatoare
1
frecventei ma&ime de interes practic. Daca efectul de propagare nu se poate negli0a (d
ma&
nu se
poate negli0a fata de
min
) circuitul fizic se modeleaza cu un circuit electric cu parametri
distribuiti. 1ntrun circuit cu parametri distribuiti curentii si tensiunile sunt functii de timp si de
variabile spatiale3 comportarea circuitului este influentata de pozitia relativa a dispozitivelor
electrice. 1ntrun circuit cu parametri concentrati, admitand ca propagarea se face instantaneu,
curentii si tensiunile sunt functii numai de timp nu si de variabile spatiale3 un astfel de model nu
tine seama de pozitia relativa a dispozitivelor electrice. (iind mai simplu, modelul de circuit cu
parametri concentrati este de preferat atunci cand poate fi utilizat.

(ie, de e&emplu, un cablu cu lungimea #!*4m format din doua conductoare. Daca prin
cablu trece un curent i cu f!.5+46z rezulta !*,.4m# si se adopta un model cu parametri
distribuiti. 1n acest caz, daca & este distanta masurata de la un capat al cablului, i(t,&)!1sin.f(t
&$c)!1sin(.ft.&$) si la acelasi moment t i are valori diferite in functie de & (de e&emplu
i(t,+)!1sint.ft si i(t,$.)!1sin(.ft)). Daca prin cablu trece un curent de frecventa industriala
f
*
!5+6z rezulta !7+++4m88# si i(t,&)!1sin.f
*
t nu depinde de &.
Teoria prezentata in continuare se refera numai la circuitele cu parametri concentrati. Teoria
circuitelor include analiza calitativa si cantitativa a comportarii circuitelor. 1n consecinta,
instrumentele acestei teorii sunt matematice si conceptele si rezultatele utilizate sunt e&primate prin
variabile de circuit si ecuatii de circuit care leaga intre ele aceste variabile. Teoria circuitelor nu se
ocupa de fenomenele fizice care au loc in interiorul unui element de circuit.
Capitolul * trateaza a&iomele teoriei circuitelor (teoremele lui 4irchhoff si teorema
transferului de putere pe la bornele unui multipol), consecinte ale acestora valabile in orice regim de
functionare si elemente de topologie a circuitelor. Capitolul . se ocupa de circuitele rezistive
incluzand elementele de circuit, ecuatiile circuitelor, teoreme si metode de analiza ale circuitelor
rezistive. Capitolul ) contine o prezentare a elementelor dinamice de circuit, proprietatile acestora,
studiul circuitelor de ordinul intai si doi, ecuatiile si metodele de rezolvare a circuitelor dinamice in
domeniul timpului3 se definesc regimurile de functionare ale circuitelor. Capitolul 9, dedicat
regimului periodic, se ocupa de regimul sinusoidal al circuitelor liniare (circuitele de curent
alternativ monofazat si trifazat) si de regimul nesinusoidal. Capitolul 5 abordeaza, cu a0utorul
transformatei #aplace, regimul variabil ca timp al circuitelor liniare.
2
Cursul este conceput avand in vedere specificul facultatii de automatica si calculatoare. :e
utilizeaza concepte din teoria sistemelor (ecuatii de stare, planul fazelor, e&citabilitate si
observabilitate a modurilor circuitului, etc.) si se prezinta aplicatii specifice (circuite cu
amplificatoare operationale, oscilatoare, circuite cu comportare haotica, etc.).
CAPITOLUL 1
TEOREMELE LUI KIRCHHOFF
1.1. Elementele de circuit
Comportarea unui element de circuit este descrisa de relatiile intre curentii bornelor
(terminalelor) si tensiunile intre aceste borne. Conditiile in care se pot defini bornele unui dispozitiv
electromagnetic astfel incat comportarea acestuia sa fie descrisa de aceste relatii se formuleaza in
teoria campului electromagnetic. ;lementele de circuit se simbolizeaza astfel:
Daca elementul de circuit are n borne (terminale), el se numeste npol (cu . borne dipol, cu )
borne tripol, cu 9 borne cuadripol). Un curent al unui terminal are un sens de referinta simbolizat
printro sageata3 o tensiune intre doua borne are un sens de referinta simbolizat prin alta sageata. De
e&emplu la elementul dipolar curentul i intra in borna * si iese din borna . iar tensiunea u intre
bornele * si . este u!v
*
v
.
unde v
*
si v
.
sunt potentialele bornelor * si .. #a npoli tensiunile se
considera fata de un punct de referinta arbitrar (de regula borna n). -tunci cand sagetile curentului
si tensiunii <ies din aceeasi borna= u si i sunt asociate dupa regula de la receptoare. Daca sagetile
curentului si tensiunii nu <ies din aceeasi borna=, u si i sunt asociate dupa regula de la generatoare.
3
%rice element de circuit este caracterizat de ecuatia de functionare (
'
(i
*
,i
.
,. . .,i
n
*
,u
*
,u
.
, . . . ,u
n*
)!+, '!*, . . . ,n* care reprezinta dependenta dintre marimile la borne (curenti si
tensiuni). ;cuatiile (
'
()!+ pot fi algebrice sau diferentiale in functie de fenomenul fizic modelat.
Elementele rezistive de circuit sunt caracterizate de ecuatii algebrice, iar elementele dinamice de
circuit sunt
caracterizate de ecuatii diferentiale. (
'
pot fi functii liniare sau neliniare.
;&ista multipoli la care bornele pot fi grupate in perechi astfel incat o pereche de borne
(care formeaza o poarta) este parcursa de acelasi curent. Daca toate bornele sunt grupate in porti
multipolul este un multiport. ;cuatia de functionare a multiportului este de forma
(
'
(i
*
,i
.
,. . . .,i
n
,u
*
,u
.
, . . . . ,u
n
)!+ , '!* , . . . . ,n.
Daca ecuatiile (
'
()!+ sunt algebrice multiportul este rezistiv, iar daca cel putin o ecuatie este
diferentiala multiportul este dinamic.
1ntrun circuit fizic bornele dispozitivelor sunt conectate intre ele prin conductoare de
legatura. Un circuit electric este format dintr-o multime de elemente de circuit ale caror borne
sunt conectate direct intre ele. Desi de regula acest model nu tine seama de caracteristicile
conductoarelor de legatura, atunci cand este necesar si aceste conductoare pot fi modelate prin
elemente de circuit. #ocul in care sunt conectate cel putin doua borne este un nod3 orice borna
izolata este considerata nod.
Teoria circuitelor se ocupa de analiza circuitelor electrice admitand ca sunt valabile
teoremele lui 4irchhoff, teorema transferului de putere pe la bornele elementelor de circuit si
relatiile intre tensiunile si curentii unui element de circuit. -ceste teoreme si relatii, considerate ca
a&iome in teoria circuitelor electrice, pot fi demonstrate in teoria campului electromagnetic.
1.2.Teremele lui Kirc!!""
Teorema lui Kirchhoff referitoare la tensiuni (Teorema II)
1ntruun circuit cu n noduri se alege in mod arbitrar un nod de referinta al carui potential se
considera nul (v
n
!+). /otentialele v
'
ale nodurilor *,...,n* sunt functii de timp. Tensiunile intre
nodurile *, ..., n* si nodul n sunt
u V u V u V
n n n n n * * . . * *
= = =

, ,..., .
Circuitul se conside
#
ra conex (plecand dintrun nod arbitrar se poate a0unge la oricare alt nod parcurgand o cale care
trece numai prin elemente de circuit).
Conform primei forme a teoremei lui 4irchhoff referitoare la tensiuni, tensiunea u
!
(t) dintre nodul
si nodul ! este diferenta tensiunilor
u t si u t
n !n
( ) ( )
u
!
(t) " u
n
(t) -u
!n
(t) (*)
"ezulta imediat ca u
!
(t) " u
!n
(t) - u
n
(t)" - u
!
(t).
(ie o multime de noduri care incepe si se sfarseste cu acelasi nod. /arcurgand aceasta
multime prin treceri succesive de la un nod la vecinul acestuia se poate defini. #ceasta multime se
numeste o cale inchisa care contine toate nodurile multimii multime de tip $.
De e&emplu in multimea de tip > ?*,.,),..., ', *@ calea inchisa care pleaca din nodul . este
?.,),...,',*,.@. Conform Teoremei a 11a a lui 4irchhoff se poate scrie:
u
%&
" u
%n
- u
&n
, u
&'
" u
&n
- u
'n
, ..., u
-%
(

" u
-%n
- u
n
, u
%
" u
n
- u
%n

Daca adunam aceste relatii se obtine: u
% &
) u
& '
) ... ) u
- %(
) u
%


*
Aeneralizand se obtine o alta forma a teoremei a 11a a lui 4irchhoff:
+uma al,ebrica a tuturor tensiunilor care corespund caii inchise care contine toate nodurile unei
multimi de tip $ este nula( pentru orice t.
u
'
' >
t

= ( ) +
(.)
1n aceasta suma se iau cu B tensiunile orientate in sensul de parcurgere a buclei si cu
tensiunile orientate in sens contrar acestuia.
De e&emplu, pentru multimea de tip > ?*,.,),9,*@ din figura : u
%&
) u
&'
- u
-'
-u
%-
" *
-m aratat mai inainte ca forma (*) implica forma (.). :e poate arata ca si forma (.) implica forma
(*). (ie multimea de noduri de tip > ?p,C,r,p@ pentru care u
p.
)u
.r
)u
rp
"*. Daca se alege v
r
"* ,
tinand seama ca u
rp
"u
pr
(rezulta u
pr
"u
.r
. Deci formele (%) si (&) ale teoremei a II-a a lui Kirchoff
sunt echivalente.
$
Teorema lui Kirchhoff referitoare la curenti (Teorema I)
+uma al,ebrica a curentilor care intra si ies dintr-o suprafata inchisa + este nula( pentru
orice t.
i
'
' :
t

= ( ) +
1n aceasta suma se iau cu B curentii care ies din : si cu curentii care intra in :.
% suprafata inchisa : poate contine in interior unul sau mai multe noduri. De e&emplu:
Cele doua teoreme ale lui 4irchhoff conduc la ecuatii algebrice liniare si omogene cu
coieficienti de valorile +, *, *.
1.3.Elemente de t%l&ie ' circuitelr
Topologia circuitelor se refera la modul de conectare a elementelor de circuit. Unui circuit
electric i se ataseaza un graf constituit dintro multime de noduri (*,.,...,D) legate intre ele prin
laturi (l
%
( l
&
(...(l
/
). Daca laturile sunt orientate (au sens de referinta), graful este orientat. Araful
circuitului contine toate informatiile despre interconectarea elementelor de circuit, dar nu contine
informatii asupra dependentelor dintre u

(t) si i

(t).
%rice element de circuit poate fi reprezentat printrun element al grafului:
un dipol se reprezinta printro latura a grafului conectata intre cele doua noduri,

un tripol si, generalizand, un npol se reprezinta astfel
(
Araful radial cu n noduri si n* laturi care reprezinta un npol contine numai laturi ale caror tensiuni
si curenti sunt marimi liniar independente intre ele. De e&emplu, pentru tripol u
*.
! u
*)
u
.)
si i
)
! i
*
i
.
iar tensiunea u
*.
si curentul i
)
nu sunt asociate nici unei laturi din graf.
Eodul de conectare a unui element multiport cu celelalte elemente de circuit este descris
e&clusiv cu a0utorul variabilelor u
'
(t), i
'
(t), '!*,...,n deci graful multiportului este multiplu cone&
(vezi figura). Un circuit care contine astfel de elemente poate avea un graf multiplu cone&.
-sa cum se va vedea in continuare scrierea sistematica a ecuatiilor date de teoremele lui
4irchhoff este formulata pentru circuite cu grafuri cone&e. ;ste deci utila transformarea unui graf
multiplu cone& intrun graf cone& pastrand aceleasi e&presii pentru ecuatiile date de teoremele lui
4irchhoff. Eodul in care se face aceasta transformare este ilustrat printrun e&emplu. 1n figura de
mai 0os
graful transformatorului (care este un diport) este desenat cu linie ingrosata. Tensiunile si curentii
raman aceiasi daca in graful circuitului se adauga latura *F.F (desenata cu linie punctata)3 in acest fel
graful circuitului devine cone&. Curentul prin aceasta latura fiind nul, nodurile *F si .F se pot
suprapune.
Araful circuitului se obtine reprezentand toate elementele de circuit prin grafuri
interconectate intre ele la fel ca elementele carora le corespund. -cesta descrie proprietatile de
intercone&iune ale circuitului si, daca este orientat, arata si sensurile curentilor si tensiunilor.
Exemplu Circuitului din figura ii corespunde graful alaturat. :agetile de pe laturi indica sensurile de
)
referinta ale curentilor si tensiunilor, u
'
si i
'
fiind asociate dupa regula de la receptoare. Araful are
D!5 noduri si # ! G laturi.
1ntrun graf A cu D noduri si # laturi se definesc urmatoarele multimi de laturi:
*. % bucla este o multime de laturi care formeaza o cale inchisa3 fiecare latura intra o singura data
in aceasta cale. 1n e&emplul precedent >
*
!?*,5,9@ si >
.
!?5,7,G@ sunt bucle. Dodurile buclei
formeaza o multime de tip >. :crisa pe o bucla, teorema a doua a lui 4irchhoff este
u
'
' bucla
t

= ( ) +
.
.. Un arbore # este o multime de laturi care conecteaza intre ele toate nodurile din A fara sa
formeze bucle. 1n e&emplul precedent # ! ?*, ), 5, 7@ este un arbore. Un graf poate avea mai
multi arbori. Un arbore are D* laturi (rezulta din definitia arborelui). % latura a arborelui se
numeste ramura.
). Un coarbore 0 este format din multimea laturilor grafului care nu sunt continute in arborele
corespunzator #. Hn e&emplul precedent coarborele 0 ! ?., 9, G@ corespunde arborelui # ! ?*,
), 5, 7@. Dumarul coarborilor este acelasi cu al arborilor. Un coarbore contine #DB* laturi ( #
(D*) ). % latura a coarborelui se numeste coarda.
9. +istemul fundamental de bucle este multimea buclelor obtinute atasand la o coarda calea din
arbore care uneste nodurile coardei respective. Deci numarul buclelor fundamentale este #DB*
(acelasi cu numarul coardelor).
5. +ectiunea este o multime de laturi intersectate de o suprafata inchisa care are in interior cel
putin un nod.
*
!?*,),5,G@ sau
.
!?G,7@sunt doua sectiuni in e&emplul precedent. Teorema
intai a lui 4irchhoff se scrie:
i
'
t
' tiune
( )
sec
= +
7. +istemul fundamental de sectiuni este multimea sectiunilor pentru care fiecare suprafata
'
intersecteaza cate o singura latura a arborelui . Deci numarul sectiunilor fundamentale dintrun
graf este D* (acelasi cu numarul ramurilor) .
1n e&emplul precedent sistemul fundamental de bucle in raport cu arborele ?*,),5,7@ este format din
#DB*!) bucle (?*,9,)@, ?),.,5@, ?5,7,G@ ) si sistemul fundamental de sectiuni este format din D
*!9 sectiuni (?*,9@, ?.,),9@, ?.,5,G@, ?7,G@).
:e cauta un sistem de bucle pentru care ecuatiile
u
'
' bucla
t

= ( ) +
date de teorema a 11a a
lui 4irchhoff sa fie liniar independente. Din definitiile anterioare se observa ca sistemul de bucle
fundamentale corespunde acestui deziderat: fiecare bucla contine cate o coarda restul laturilor fiind
ramuri, deci tensiunea corzii ce determina
bucla respectiva apare doar in ecuatia scrisa pentru acea bucla. Deci prin scrierea teoremei a 11a a
*
lui 4irchhoff pentru un circuit cu # laturi si D noduri se obtin #DB* ecuatii liniar independente.
1n e&emplul precedent (#! G, D! 5) am ales arborele -!?*,),5,7@ si sistemul de bucle fundamentale
este format din #DB*!) bucle si anume: >
*
!?*,),9@, >
.
!?),5,.@, >
)
!?5,7,G@. ;cuatiile date de
teorema a 11a a lui 4irchhoff (alegand drept sens de parcurgere al buclei sensul corzii din bucla)
sunt: u
9
Bu
*
Bu
)
!+ , u
.
Bu
5
Bu
)
!+ si u
5
B u
7
Bu
G
!+. :e poate arata ca orice ecuatie scrisa pe alta bucla
este o combinatie liniara a ecuatiilor scrise pe buclele fundamentale, deci numarul ma&im al
ecuatiilor liniar independente este #DB*.
#a fel ca in cazul teoremei a 11a a lui 4irchhoff se pune problema determinarii unui sistem
de sectiuni astfel incat ecuatiile
i
'
t
' tiune
( )
sec
= +
date de teorema 1 a lui 4irchhoff sa fie liniar
independente intre ele. Din definitiile anterioare se observa ca sistemul de sectiuni fundamentale
corespunde acestui deziderat deoarece fiecare sectiune fundamentala difera de celelalte printro
ramura pe care o contine In e&clusivitate. Deci prin scrierea teoremei 1 a lui 4irchhoff pentru un
circuit cu # laturi si D noduri se obtin D* ecuatii liniar independente.
Exemplu: pentru graful din figura (#!G, D!5) si pentru - ! ?*,),5,7@ sistemul de sectiuni
fundamentale este:
*
! ?*,9@,
.
! ?9,),.@,
)
! ?.,5,G@,
9
! ?G,7@. ;cuatiile date de teorema 1
a lui 4irchhoff sunt (considerand sens pozitiv pentru latura care iese din suprafata inchisa
'
si sens
negativ pentru latura care intra in
'
): i
*
i
9
!+ , i
.
i
)
Bi
9
!+ , i
.
Bi
5
i
G
!+ , i
G
i
7
!+. :e poate arata ca
ecuatia scrisa pe orice alta sectiune este o combinatie liniara a ecuatiilor scrise pe sectiunile
fundamentale.
1.4. Scrierea matriceala a teoremelor lui Kirchhoff
/entru scrierea matriceala a ecuatiilor date de teoremele lui 4irchhoff se defineste matricea
- de incidenta a laturilor la noduricare este o matrice cu # coloane si D* linii. Un element din linia
i si coloana 0 poate avea valoarea:
+ daca latura 0 nu este conectata la nodul i,
B* daca latura 0 iese din nodul i,
* daca latura 0 intra in nodul i.
Teorema 1 a lui 4irchhoff se scrie matriceal - 1 ! +
+
unde 1 este vectorul curentilor laturilor grafului 1
t
!J1
*
, 1
.
, . . . ,1
#
K.
/entru e&emplul precedent:
- !
*
.
)
9
* . ) 9 5 7 G
* *
* * *
* * *
* *
+
+
+ +
+
Considerand vectorul U al tensiunilor laturilor grafului ( J ,..., K) U U U
t
/
=
*
in care
tensiunea U
'
este asociata dupa regula de la receptoare cu curentul 1
'
, teorema a 11a a lui
4irchhoff in forma (*) se scrie U!-
t
V unde V este vectorul potentialelor primelor D*
noduri (V
t
!JV
*
,...,V
D*
K) si V
D
!+.
1.$. Terem' lui Telle&en
(ie doua circuite * si . care au acelasi graf orientat A cu D noduri si # laturi (sensurile
tensiunii si curentului se asociaza dupa regula de la receptoare pentru toate laturile). 1aca 2I3
(%)
"
2i
%
(i
&
(...(i
l
3
t
este vectorul curentilor din laturile circuitului % care satisfac teorema I a lui Kirchhoff
si 2U3
(&)
" 2u
%
(u
&
(...(u
l
3
t
este vectorul tensiunilor laturilor circuitului & care satisfac teorema a II-a
a lui Kirchhoff( atunci:
u
'
t i
'
t
'
#
( )
( )
( )
( )
. *
+
*
=
=

1emonstratie: Teorema lui Tellegen este o consecinta a teoremelor lui 4irchhoff. Trebuie sa aratam
ca 2 U 3
(&)T
2 I 3
(%)
" *. Daca 2I3
(%)
si 2U3
(&)
satisfac teoremele lui 4irchhoff, atunci avem:
-1
(*)
! + si U
(.)
! -
t
V
(.)
"ezulta: JU
(.)
K
T
J1
(*)
K ! J-
t
V
(.)
K
t
1
(*)
! V
(.) t
- 1
(*)
. Dar -1
(*)
! + deci U
(.) t
1
(*)
!+. L.;.D.
-m demonstrat ca e&istenta celor doua teoreme ale lui 4irchhoff implica teorema lui
Tellegen. :e poate demonstra ca oricare dintre teoremele lui 4irchhoff impreuna cu teorema lui
Tellegen implica cealalta teorema a lui 4irchhoff si anume:
daca tensiunile satisfac teorema a 11a a lui 4irchhoff (20
b l
3 2U3 " * ) si este satisfacuta
teorema lui Tellegen (2U3
T
2I3 " *), atunci curentii I satisfac teorema 1a a lui 4irchhoff3
daca curentii satisfac teorema 1 a lui 4irchhoff (20
l
3 2I3 " *) si este satisfacuta teorema
lui Tellegen (2U3
T
2I3 " *), atunci tensiunile U satisfac teorema a 11a a lui 4irchhoff.
Demonstratiile acestor doua teoreme sunt similare cu demonstratia teoremei lui Tellegen.
1.(. Tr'n,"erul de %utere %e l' -rnle unui multi%l
1.
(ie un npol cu marimile la borne: potentialele v
'
(t) ('!*,.,...,n*), v
n
(t)!+, curentii i
'
(t) si
tensiunile u
'
(t) considerate ca in figura. :e observa ca u
'
(t) si i
'
(t) ('!*,.,...,n*) sunt asociate dupa
regula de la receptoare. 4uterea instantanee absorbita de n-pol la momentul t este
1n cazul unui dipol puterea absorbita este p
a
(t)!u(t)i(t) u si i fiind asociate dupa regula de la
receptoare. ;vident puterea debitata de acelasi dipol va fi p
d
(t)! p
a
(t)!u(t)i(t)!uF(t)i(t), unde
uF(t)! u(t) este tensiunea asociata cu i(t) dupa regula de la generatoare.
/uterea absorbita de un nport cu bornele *,*F,.,.F,...,n,nF se poate e&prima numai in functie
de u
'
si i
'
. 1ntradevar daca v
nF
!+, p
a
(t)!v
*
(t)i
*
(t) B v
*F
(t)Ji
*
(t)KB ... Bv
n
(t)i
n
(t)!
u
'
t i
'
t
'
n
( ) ( )
=

*
1ntrun circuit care contine elemente dipolare, multipolare si multiport produsul u
'
(t) i
'
(t)
reprezinta puterea p(t) absorbita sau debitata de latura ' a grafului la momentul t. :eparand puterile
debitate de laturile grafului care corespund unor surse (cu u
'
si i
'
asociate dupa regula de la
generatoare) de cele absorbite de laturile grafului care corespund unor consumatori (cu u
'
si i
'
asociate dupa regula de la receptoare), teorerma lui Tellegen se poate scrie
p
d
t p
a
t
toti
consumatorii
toate
sursele
( ) ( ) =
-ceasta relatie se numeste bilantul puterilor instantanee si reprezinta principiul conservarii
puterilor (principiul 1 al termodinamicii).
p t u
'
t i
'
t
'
n
( ) ( ) ( ) =
=

*
*
11
12