CARTE DE LEACURI

I REETE NATURISTE



Accident vascular: (reeta mnstireasc), rdcin de spnz de mrimea palmei, se
toac, se pun 2 litri de ap cldu, se las la cldura camerei la macerat pn face floare
deasupra, se filtreaz. Se nmoaie un tifon pus n 4 n lichid, se pune pe cap, se acoper cu
un fes timp de 1 ora, apoi se usuc prul la aer. ratamentul se face o dat pe zi timp de !
zile.
Afte i abcese" frunze de morco# 1$$ %. &ntr'un litru de ap se fier( )i se face %ar%ar
pentru a cicatriza.
Artrit tem!r!"mandibular" amestec de ceaiuri de coada calului, mesteacn,
soc, urzic, lemn dulce, diet, refle*oterapie, acupunctur
Arter!scler!#$ fra%ilitate vascular" pul(ere de ctin 1 lin%uri de 4 ori+zi, pe
stomacul %ol, a,ut la elasticitatea )i inte%ritii #asculare. -fecte miraculoase se o(in cu
a,utorul amestecului format din, 1 lin%uri pul(ere de ctin, una de polen )i una de
miere, 4 lin%urie+zi, timp de 2 luni. S'au recuperat destul de repede )i pacienii cu
accidente #asculare.(#ezi, medicamente.)
/oada calului, 0 1 4 lin%urie pul(ere+zi, cu #rsta cantitatea de siliciu scade din
or%anism, determinnd ri%idizarea si scleroza #aselor de sn%e, planta conine cea mai
mare cantitate de siliciu solu(il, n cure de 2 1 0 luni.
Astenia$ !b!seala" tinctur de smirn 2$ 1 0$ pic, diluate n puin ap, de 4 1 2
ori+zi. -fect n#iortor puternic, stimulnd circulaia cere(ral, fa#oriznd acti#itatea
intelectual. Se #a folosi numai smirna procurat din farmaciile )i ma%azinele naturiste.
3acerat de isop, (1 lin%uri plant ntr'un pahar de ap, la tremperatura camerei, se
macereaz de seara pn dimineaa) 4 litru ndulcit cu miere. ratamentul dureaz 21
zile. /u aciune tonica asupra psihicului, fa#orizeaz concentrarea )i alun% %ndurile
ne%re.
5lei de somon (ome%a 0), reduce ni#elul colesterolului, fluidific6 sn%ele, re%leaz6
tensiunea, a,ut6 inima s6 funcioneze normal. /eai de sun6toare )i tei ndulcit cu miere,
a,ut6 pentru un somn lini)tit.
&lefarit$ c!n'uctivit" se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de ptrun,el, se in
2$ 1 0$ min.. ratamentul se face ! zile.
Cderea rului " 1 lin%ur %az lampant, 1 lin%ur oet de mere, 1 ou, 1 cpn
usturoi pisat, se amestec, se face prul crri )i se un%e. Se las s acioneze 0 ore, apoi
se spal cu )ampon. ratamentul se face o data pe sptmn.
/ura cu oet de la#and (1$ lin%uri de plant mrunit cu 4 litru de oet, se macereaz
1$ zile la temperatura camerei), se maseaz la rdcina prului.
7dcin de (rusture pus la macerat cu alcool, timp de 1$ zile, se maseaz capul u)or,
zilnic timp de o lun
8mestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud se adau% 1 parte de miere.
Se ntinde amestecul pe cap, se las timp de 1 or, apoi se spal capul cu ap cldu.
9ac prul este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de msline.
8mestec de suc de castra#ei cu miere, pre#ine cderea prului )i contri(uie la scderea
colesterolului. 1 pahar de suc de castra#ei cu 1 lin%ur de miere se ia pe stomacul %ol
dimineaa )i seara nainte de culcare.
:ampon cu miere, 0$ %. flori de mu)eel puse n 1$$ ml. ap fier(inte, se infuzeaz 1 or,
se strecoar )i se adau% 1 lin%uri de miere, prul se umeze)te cu aceast ;infuzie, dup
0$ ' 4$ min. se limpeze)te cu ap cldu, se repet la 1$ zile.
2$$ ml. %az lampant, 4 ou, 2$$ ml. alcool ;$, 2$$ ml. ulei de ricin, 2$$ %. usturoi pisat,
#itamina <2 4 fiole de = ml, 4 lin%uri sare de mare. Se pun la macerat, timp de 2
sptmni. >reparatul se folose)te de 2 ori+spt., se frecioneaz prul la rdcin )i dup
4 1 = ore se clte)te cu ceai de rdcin de (rusture sau urzic.
/ataract" 1 pictur miere nclzit puin, se un%e pleoapa de sus apoi se clipe)te, ustur
puin.
<rocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu, #itamine 8 )i /, care au
efect antio*idant. Se folose)te su( form de suc, sau salata crud cu zeam de lmie.
Cearcne$ vase de s(n%e sarte e fa)" alimentaie %re)it sau o afeciune
hepatic. &nceputul de #arice, e#ideniaz lipsa de elasticitate a #aselor. 9iet fr
colorani, arome, conser#ani, carne de porc, tutun, alcool )i cafea. Se ia echinaceea,
an%hinare )i preparate cu 8loe ?era, capsule cu ulei de pe)te, care re%leaz secreiile
hormonale. >e fa se un%e cu un%uent de %l(enele sau ulei de msline.
Cancer de limb" (#ezi cancer esofa%ian)
Sau pul(ere de ctin 4 ' 1 lin%uri nainte de mas, mre)te apetitul, stimuleaz puterea
de aprare a or%anismului. ( #ezi, medicamente..)
Candid!# lin%ual" se (adi,oneaz lim(a cu o soluie de =$ %. %licerin simpl, 0 t(
stamicin, 2 fiole #itamina 12, de 0 ' 4 ori+zi. :i %ar%ar de 0 ori+zi, cu o soluie din 1
lin%uri de (icar(onat de sodiu, ntr'un pahar de ap, pentru schim(area ph'ului.
/eai de mu%uri de plop, sp6l6turi (ucale, tamponarea lim(ii cu soluie de propolis sau se
su% ta(lete >roposept.
C!n'unctivit*" se pune pe ochi comprese cu infuzie din petale de trandafir, timp de 4
or6. -ste )i un e*celent tratament cosmetic, pentru com(aterea cearc6nelor )i a ridurilor.
De%enerescen)* macular*" /arotenoid comple* 1$$@ naturist, cre)te imunitatea
or%anismului, se ia la 1$ min. dup6 mesele principale. 8re rezultate (une )i pentru
cataract6, %laucom.
Deresia$ an+ietatea$ stresul" tratament cu la#and tinctur (ntr'un (orcan se pune A
plant, se completeaz cu alcool de !$, se las la macerat 14 zile, a%itnd din cnd n
cnd (orcanul) 1 lin%uri la 4 pahar de ap de 0 ' 4 ori+zi, pe stomacul %ol, timp de 0
luni.
Suntoarea este considerat remediul clasic antidepresi#, rednd (una dispoziie )i
alun%nd %ndurile rele , efectul ei este e%al cu antidepresi#ele de sintez. 3od de
folosire 1 lin%uri de plant la 1 can de ap clocotit, de 0 ori+zi.
Binsen%ul amelioreaz strile de o(oseal )i de stres, urmnd o cur de 2 ' C sptmni.
>lanta conine #itamina <1, <2 )i estro%en producnd o stare de calm.
?aleriana conine su(stane acti#e e*trase din rdcin, care lini)tesc ner#ii )i rela*eaz.
-fectul calmant )i somnifer #ine din uleiurile eterice. Se %se)te su( form de tinctur,
ceai, dra,euri.
3edicamente cu csu(stane acti#e 1$$@ naturale, 7hodiolin (7hodiola 7oseea) )i Doni
lichid (morinda citrifolia), se #a #indeca sistemul ner#os )i inunitar, Stron% <ones 2
capsule+zi cu 0$ min. nainte de mas6.
3acerat rece din petale de trandafir, de 0 ori+zi, c6te o can6, timp de o lun6.
Durere de ca$ l!vituri$ vase sarte$ c,ea%uri : miere si tmie pisat n pari e%ale se
un%e capul desprind prul n crri. Se las s se usuce mierea, apoi se spl cu ap
cldu.
/ura cu la#and ulei (se o(ine numai industrial, se %se)te n ma%azinele naturiste), 1' 2
pic, cu puin miere. /a tratament ndelun%at se recomand pul(erea de la#and (#ezi
ficat, dischinezie (iliar), 1 lin%uri de 0 ' 4 ori+zi, pe stomacul %ol
5leiul de la#anda o(inut prin macerare n ulei de msline, (nu este to*ic), se folose)te l a
masarea tmplei, frunii )i %tului, ndeprteaz cu u)urin durerea de cap.
3estecarea ctor#a tulpini de m6rar #erzi com(ate durerea de cap, astenia )i stresul.
Dureri de ca$ febr" tinctur mu%uri de plop ne%ru, =$ pic. de 0 ori+zi
Dureri de din)i- pe dintele dureros, se pune un tampon de #at m(i(at cu suc de ceap.
Eilesie- cure succesi#e de 4$ zile, cu 1$ ' 2$ zile pauz, se ia pe nemncate 1 lin%uri
de pul(ere de (rnca ursului de 0 ' 4 ori+zi, cu ceai de suntoare sau (usuioc. Supra
dozat d reacii aler%ice, #asodilataie periferic )i hipotensiune.
-ste o (oal n care (olna#ul respect cu strictee indicaiile medicului, poate duce o #ia
normal, iar crizele pot fi nlturate de multe ori pentru toat #iaa.
8lcoolul, a%ra#eaz frec#ena )i intensitatea crizelor. -fortul fizic )i psihic prea mari sunt
contraindicate. Se respect timpul necesar de odihn )i somn. ratamentul prescris se ia
toat #iaa n ritmul recomandat, deoarece ntreruperea (rusc, poate declan)a noi crize.
5neori insuflaia aerului n spaiul arahnoidian, poate nltura pentru mult timp crizele.
9eci (olna#ii de epilepsie nu sunt in#alizi, dac se trateaz corect )i duc o #ia
cumptat, (oala se ine n fru
<ila de (ou, care se %se)te n fiere )i se ia de la a(ator. Se scoate cu o serin% = ml. (ul,
1 #rf de cuit de (icar(onat, != ml. apa distilat, 1$ pic. suc de lmie, se pun la fiert,
amestec (ine, se dau n cte#a clocote.
>rima sptmn, 1$ pic. de 0 ori+zi, n puin ap, nainte de mas.
Sptmna a 2 a, 1= pic. de 0 ori+zi.
Sptmna a 0 a, 2$ pic. de 0 ori+zi.
Sptmna a 4 a, 0$ pic. de 0 ori+.zi
8mestecul se pstreaz la fri%ider, se face mereu proaspt
E+!ftalmie" eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur )i fitoterapie. Se face un
amestec din semine de armurariu, lim(a mielului, al(strele, silur, rdcin de ppdie,
)i coada )oricelului n pri e%ale, se mrunesc prin ma)ina de cafea, se ia 1 lin%uri de
pul(ere de 4 ori+zi, pe care o inei su( lim( timp de 1= min. apoi se n%hite cu ap plat.
8ceste plante au rol de antiinflamatoare, acionnd asupra ochilor )i re%leaz %landa
suprarenal ( care produce cortizonul). Eocal se pot pune comprese cu macerat rece din
mu)eel, coada )oricelului, silur, al(strele. &nainte de a face maceratul se spal plantele
(se pun ntr'o sit )i se las cte#a min. la ,etul de ap).
Fr miros )i %ust" se renun la <i*tonim )i 7inofu%. Se face un amestec n pri
.!t!f!bia" simptom care ine de patolo%ia ficatului, masai'# la ceaf, la (aza craniului
)i punctele de la mini )i picioare pe meridianul intestinului %ros, plmn )i ficat.
/ria$ %uturai" tinctur mu%uri plop ne%ru in alcool ;$ timp de 1$ ' 12 zile ' macerat,
=$ ' 1$$ pic. de 4 ori +zi, nu se iau cu ap, se depreciaz, se iau pe pine sau zahr.
5ntul de lmie, 1 lmie se pune n ap fier(inte 1 min., se toac prin ma)ina de tocat
mpreun cu coa,a, se amestec cu 1$$ %. unt, se adau% 1 ' 2 lin%uri de miere, se
folose)te n cantiti mari n timpul epidemiilor de %rip.
Buturai, sensi(ilitate la rceli" sirop de ctin, (#ezi, medicamente.) se iau pre#enti# = '
2 lin%urie+zi, pe stomacul %ol, timp de minimum 0 sptmni.
&n cazul n care afeciunea este declan)at, se iau 1$ ' 12 lin%urie+zi, pentru a a,uta
or%anismul s se apere.
>icurai n fiecare nar o pictur de ulei de ment, de 2+zi. Gn acela)i timp se un%e cu
ulei fruntea, tmplele, urechile, ceafa, prile e*terioare ale nasului. 5leiul de ment de
poate amesteca )i cu camfor.
/in%iile" retracia lor este o manifestare a paradontozei. Se iau 1$ ta(lete de aspirin, se
piseaz (ine, se onine un praf foarte fin, se amestec cu o lin%uri de (icar(onat de
sodiu )i una de sare de (uctrie. /u acest praf, aplicat pe periua dini, se fac splturi de
2 1 0 ori+zi. Se su% de 2 1 0 ori+zi ta(lete de >roposept cu propolis, sau se fac splturi
dentare cu tinctur de propolis
0i!acu#ie" deficienele auzului )i ale urechii, in de o tul(urare a ener%iei rinichilor cu
care te na)ti deficitar. ratament cu refle*oterapie )i acupunctur
Infec)ie cu stafil!c!c la !c,i" comprese cu #in natural de cas
Ins!mnia- capsule cu o planta 7hodiola rosea, trandafir sl(atic din Si(eria, mai com(at
ner#ozitatea de peste zi, depresia,
8mestec din plante uscate, talpa %)tei, flori de pducel, rdcin de #alerian, n
cantiti e%ale. >este 1 lin%ur de amestec se pun 2$$ ml. ap clocotit, se infuzeaz 1
or, se (ea cldu cte =$ ml. de 4 ori+zi nainte de mesele principale )i nainte de somn
/ura de la#and tinctur (#ezi depresia, cap), 1 lin%uri de 0 ori+zi.
Inflama)ii ale cavit)ii bucale" 1 lin%ur de frunze mrunite de sal#ie, cu 2$$ ml. ap
clocotit, se infuzeaz 0= min. apoi de face %ar%ar
Ins!mnia" melatonina este un hormon din corpul uman, secretat n momentul cnd se
ntunec, pre%tind or%anismul pentru odihn. /nd se dere%leaz meta(olismul ncep
tul(urarile de somn, se recomand (io'melatonina ctre resta(ile)te echili(rul, inducnd
astfel un somn profund )i odihnitor. -ste )i un antio*idant prote,nd celula mpotri#a
radicalilor li(eri
1eratit- picturi pe (az de aloe sta(ilizat, de 2 ' 0 ori+zi dup cte#a aplicri nltur
senzaiile neplcute (nepturi, fotofo(ia, ochi uscai
2a,mureala- se poate nltura cu tinctur de ment, 2$ pic. Se pun ntr'un pahar cu ap
rece, se (ea toat apa o dat, dispare durerea de cap )i senzaia de cap %reu.
2trea)- 2 lin%uri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2 lin%uri ap distilata si 2
lin%uri ulei de msline, se amestec )i se maseaz capul, se las 2o de minute, apoi se
spal cu )ampon.
Sau" n )ampon se pun 0$ de aspirine pisate se amesteca (ine
2asa' e+tern urec,e" 0 pic. la#and, 0 pic. tei, 2 pic. mu)eel, se amestec )i se maseaz
in ,urul urechii.
2em!rie" dac la trezire a#ei minile )i picioarele reci, este un semn al sla(ei circulaii
periferice )i inclusi# a creierului. >entru ameliorare se ia BinH%o <ilo(a, <ilo(il. &n
alimentaie se introduc urmtoarele alimente pentru m(untirea circulaiei, usturoi
(%ermaniu n#ioreaz circulaia), elin, ardei iute, hrean, cui)oare, scori)oar, urzici.
SU3ER S45A LECITIN6" m(unte)te acti#itatea intelectual, atenia.
Eipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n mare msur. 5n medic
I.7.E. a sftuit un printe s nu')i opereze copilul )i s'i dea 1 aspirin mprit n 4
astfel, J la ora 1;, J la ora 1;,1=. J la ora 1;,0$, J la ora 1;,4=. Ea ora 2$, (ea o can
de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de 1$ zile.
2i%rena- cauzele sunt %enerate de unele alimente. 5n re%im alimentar ar putea duce la
#indecare. re(uie eliminat consumul de ciocolat, ca)ca#al, citrice )i cafea. Se reduce
cantitati# oule, laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe (az de zahr, pe)tele )i
conser#ele din pe)te, produsele conser#ate prin srare e*cesi#, (erea, cola, zmeura,
%rul, porum(ul, mazrea, ciupercile, nucile. >entru %sirea #ino#atului, ar tre(ui e*cluse
pe rnd din diet. 9ac nu se mai declan)eaz nici o criz n perioada de a(stinen,
produsul incriminat se introduce n diet, pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic,
reapariia unei noi crize confirmnd rolul nefast al acestuia. 8lte alimente se recomand a
fi consumate su( forma unor mese mici )i numeroase" cereale, pine pr,it, unt sau
mar%arin, (iscuii, ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, le%ume (#arz, mrar,
fasole #erde, ridichi), #in al(, (rnz de #aci, sau telemea, mere, cire)e, produse apicole,
care s nlocuiasc zahrul. 9e asemenea sunt necesare suplimente nutriti#e (o%ate n
#itaminele <2, <2, )i -, sruri de ma%neziu, calciu )i zinc.
4tita- se pune n ureche un tampon m(i(at cu 1$ ' 1= pic. de propolis, soluie alcoolic
de = ' ! @, de 2 ori+zi. <oala este cauzat de o disfuncie a rinichiului )i a #ezicii (iliare.
Se consum ceaiuri de %l(enele, lemn dulce )i ppdie. 8limentaia cu ct mai multe
le%ume, fructe, suc de morco#i, elin, usturoi, ceap )i ct mai puin carne.
&r!n,!r!n" #ezi infeciile respiratorii.
Gnflamaia urechii medii sau otita acut se ntlne)te la copii, este o infecie n urechea
medie pro#ocat de rceal. %rip, scarlatin puroiul )i scade auzul.
ratament, se pun n ureche picturi n amestec n pri e%ale de tinctur de propolis cu
miere, 2 pic. n am(ele urechi 1 dat+zi seara. Se mai poate pune miere cald de 2 ' 0 pic.,
o dat +zi seara. >entru a scpa de durere se introduce n ureche o frunz proaspt de
mu)cat, care #a calma durerea )i nltur inflamaia
I dat pe zi se pune n ureche 1 ' 2 pic. zeam de lmie.
Iperaie plastic )i reparatorie la ochi" Spitalul de oftalmolo%ie <ucure)ti.
4#en na#al$ rinita atr!fic- tratament la (ile echir%hiol. <ronhoron, (#ezi infeciile
respiratorii).
Suferina ncepe de la pu(ertate )i se accentueaz cu #rsta, durere de cap, mucoziti
purulente )i co,i uscate. ?itamina 8 nu este suficient. Splturile cu ap srat n nas,
apoi se (adi,oneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se completeaz tratamentul cu
aerosoli )i cu anti(iotic recomandat de medic.
Irice tratament amelioreaz, #indecarea se face prin operaie cu anestezie local, care
const n strmtarea foselor nazale, fr a modifica aspectul e*terior al nasului.
3arad!nt!#a" plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie, anticicatrizant. Splturi
(ucale cu ceai de mu)eel concentrat, 0 lin%uri la o can de ap, de 0 1 4 ori+zi. Sau ceai
de sal#ie, 2 lin%urie la 1$$ ml. de ap.
Suntoarea calmeaz durerile dentare, 2 lin%uri la 2$$ ml. ap, de 4 1 = ori+zi. 3asarea
%in%iilor %r(e)te #indecarea m(untind circulaia sn%elui. Se face direct cu de%etul
pe %in%ie, sau din e*terior, prin o(ra,i.
-senial este o diet srac n zahr rafinat )i (o%at n fi(re. Gmportante sunt #itaminele
8, / )i -, zincul, fla#onidele prezente mai ales n ceapa proaspt.
3r b!%at" se iau cantiti e%ale, cte un pumn din plantele, urzic, frunze de nuc, de
mesteacn, de soc )i o tulpin nct rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se fier(e,
apoi #asul se acoper cu un capac )i se las = min. /u 4 infuzie se spal prul cu spun
de cas, se clte)te cu ap, iar cu cealalt 4 de infuzie se clte)te prul, se las s
acioneze, nu se mai clte)te cu ap.
3duc,i i al)i ara#i)i" 0 ' 4 pic ulei de la#anda se amestec cu 1 lin%uri de oet, se
aplic pe pr, apoi capul se acoper timp de 0' 4 ore, pentru a forma un mediu de #apori,
care #or sufoca insectele. ratamentul se aplica ! ' 1$ zile la rnd.
3istrui- se fricioneaz pielea cu suc proaspt de ceap.
>este o ceap tiat mrunt se toarn 1$$ ml. oet de mere, se las la macerat, 2 ' 0 zile,
se fricioneaz pielea de 2 ' 0 ori+sptmn.
>este 2 ' 0 castra#ei, tiai cu(ulee, se toarn =$$ ml. lapte crud, se macereaz 0 zile,
apoi se aplic de 2 ' 0 ori pe piele )i #or disprea pistruii.
Rinit aler%ic" timp de 1$ zile din lun, se (eau 2 cni de ceai coada )oricelului. 8 2'a
lun, 1$ zile se (eau 2 cni de ceai trei frai ptrai. 8 0'a lun se (eau 1$ zile 2 cni de
ceai de urzic. 8 4'a lun se (ea timp de 1$ zile cte 2 cni de ceai de soc. Irdinea nu
conteaz, toate ceaiurile sunt su( form de infuzie )i cu ele se fac )i splturi nazale.
>icturile de e*tract de mu%uri de coacze ne%ru.
Kilnic nainte )i dup mese se face %ar%ar cu ceai de sal#ie, cu = ' 2 pic. de tinctur de
propolis. Gnfuzia se prepar pentru fiecare procedur. /ura dureaz cte#a sptmni.
Scderea vederii" frunze uscate )i fructe de corn, se pun n ap clocotit, se las 2 min. la
fiert, se acoper #asul )i se las la rcit. Ea 1$$ ml. ap 1 lin%ur de plante. Seara nainte
de culcare se picur n ochi cte 2 ' 0 pic., apoi se pune un tifon steril umed peste
pleoape. Se aplic alternati# 0 seri da, 0 seri nu.
an*ietatea )i aritmia cardiac. /re)te rezistena la stres )i imunitate, cura dureaz 0 luni.
Sc,i#!frenia " macerat rece de isop (1 lin%uri plant ntr'un pahar cu ap, la
temperatura camerei, de seara pn dimineaa) 2 1 0 pahare+zi timp de 2 sptmni, cu
una de pauz. mduie)te sau alin (olile sufletului, chemnd a,utorul n%erilor i pe
9umnezeu.
Scler!#a- sucul de la o 4 lmie, 1+2 pahar de ap fier(inte, 1 lin%uri de miere, se (ea
acest amestec seara, nainte de culcare.
Sinu#it- ca remediu intern se recomand sucul de ceap, decoct din frunze de eucalipt,
ct mai mult ceai de cim(ru, de mu)eel, sau salcie.
&r!n,!r!n" #ezi infeciile respiratorii.
Sr(ncene- lipsa lor se poate remedia cu a,utorul uleiului de ricin (mna lui Gsus), prin
masarea locului de cte#a ori +zi, pn apare un pufu)or.
Sindr!m vestibular dret nec!mensat" se (adi,oneaz urechea cu #at m(i(at n
un%uent de ttneas, chiar introdus )i n conductul auditi#, pusaiile neplcute )i durerea
au disprut.
7(rte' 8n urec,i" ceai de #sc, 1 lin%uri la 2=$ ml. ap se la s la macerat de seara pn
dimineaa, apoi se nclze)te u)or )i se (ea pe stomacul %ol, n%hiitur cu n%hiitur,
cura se ncepe cu 0 ce)ti+zi, timp de 0 sptmni, apoi se (eau 2 ce)ti+zi seara )i dimineaa
timp de 2 sptmn, apoi se continu cu 1 cea)c+zi toat #iaa
9e asemenea, #ei %asi produse naturale deose(it de eficiente in tratarea di#erselor
afectiuni (sunt prezentate in ordine alfa(etica).
Gn plus, #ei putea citi o multime de carti a#and ca su(iect medicina naturista.
>entru astazi am pre%atit un alt articol cu foarte multe informatii utile.

LEACURI
I REETE NATURISTE


7emedii naturale pentru nlaturarea durerilor
Eector 5ni#eristar 8n%ela <-L5
9urerea este cel mai important si mai frec#ent semnal ce ne a#ertizeaza asupra unei
nere%uli inter#enite n or%anism si deci asupra posi(ilitatii aparitiei unei afectiuni.
9urerea dureaza de la cite#a minute la cite#a zile sau pina se ndeparteaza cauza care a
pro#ocat'o.
&n %eneral, n zona dureroasa e*ista un dezechili(ru ener%etic, acesta putind fi determinat
de cauze dintre cele mai #ariate.
9e fapt, durerea reprezinta o comunicare catre creier, care arata ca, ntr'un anumit loc,
ce#a nu este n ordine.
-ste de dorit sa se determine cauza durerii si sa se ia toate masurile necesare pentru
nlaturarea dezordinii aparute n or%anism.
&ntrucit durerea creeaza un puternic disconfort, se pune pro(lema cum poate fi mai repede
nlaturata, ncercind sa re#enim la starea anterioara de (ine.
Gata de ce remediile naturale ne sint de un real folos n aceste cazuri.
Si%ur, aceasta nu elimina necesitatea ur%enta de a descoperi cauza durerii si de a o
nlatura.
?oi ncerca sa pun n e#identa un ansam(lu de remedii naturale pentru nlaturarea durerii,
remedii ce ne sint de un real folos n foarte multe situatii critice.
Fiecare poate ale%e remediul potri#it n functie de #irsta, afectiune sau n functie de
produsele pe care le are la ndemina.
Durerile de ca99
a) /ite#a caracteristici ale durerilor de cap
1. 9urerile de cap difuze, care se manifesta n timpul zilei, sint caracteristice neurasteniei.
2. 9urerile de cap nsotite de fe(ra, #arsaturi, ntepenirea cefei sint tipice pentru
menin%oencefalite.
0. 9urerile de cap nocturne sint caracteristice tumorilor cere(rale.
4. 9urerile de cap mai pot sur#eni n %ripa, indi%estie, hipertensiune arteriala, artroza
cer#icala, tul(urari de #edere etc.
() 7emedii naturale pentru nlaturarea durerilor de cap
1. /omprese pe timple, cu cartofi cruzi rosii. Se mai pot pune rondele de cartofi cruzi pe
frunte sau pe ceafa.
2. /omprese cu frunze de #arza. Se nfasoara picioarele cu frunze de #arza n special
seara la culcare (compresa se pastraza pina dimineata, iar n zilele li(ere se poate pune
compresa cu frunze de #arza si dimineata).
0. /omprese de picioare cu apa si otet: se pun ciorapii umeziti cu apa si putin otet (se
nmoaie ciorapii n apa cu otet si apoi se storc) si peste ei se pun ciorapi uscati de lina.
Se sta cu aceasta compresa 1'2 ore sau, daca adormiti, o scoateti cind #a treziti.
5ltimele doua tipuri de comprese au proprietatea de a a%ita circulatia n partea de ,os a
corpului, atra%ind sin%ele din partea de sus n partea de ,os a acestuia.
4. <ai calde de picioare cu sare si cenusa" n apa calda de 2='22 %rade se pune o mina
plina de sare si e#entual doua miini de cenusa de lemn. Se amesteca, se pune ntr'un #as
si se fac (ai de picioare timp de 12'14 minute. 8ceste (ai atra% sin%ele spre picioare,
sla(ind tensiunea de la cap. -le au efect calmant nu numai n durerile de cap, dar si
pentru durerile de %it si circei.
-le sint (une si pentru e#itarea unui accident cere(ral n cazul n care se simte o tensiune
puternica n re%iunea capului.
= . 5lei de le#antica: = picaturi pe o (ucatica de zahar ' se consuma zilnic.
2 . Gnfuzie de urzica (o lin%urita la o cana de apa). Se (eau 2'0 cani pe zi.
! . Gnfuzie de ciu(otica cucului, 2'0 cani pe zi. 8re efecte deose(ite n durerile de cap pe
(aza ner#oasa si n mi%rene.
C . Gnfuzie de coada soricelului, 2'0 cani pe zi. Se utilizeaza n dureri de cap puternice (de
parca #rea craniul sa pocneasca) si n con%estie cere(rala.
;. >entru durerile de cap localizate deasupra ochilor si la ni#elul fruntii se recomanda o
cura de 0'= saptamini cu infuzie de pelin (o priza mica de pelin se lasa sa stea 0 secunde
ntr'o cana cu apa fier(inte). /eaiul se (ea cu n%hitituri mici, din ora n ora.
1$. &n caz de mi%rene se recomanda:
' Gnfuzie de roinita (o priza de roinita %al(ena ntr'o cana cu apa clocotita si se
lasa sa stea 1$ minute). Se (ea rece, cu n%hitituri mici, 2'0 cani pe zi. ratamentul
dureaza minimum 0 saptamini.
' Gnfuzie de anason, sau infuzie de tei (o lin%urita de planta la o cana de apa).
' /omprese cu suc de lamiie sau cu infuzie de le#antica sau menta.
Dureri de dinti
1. Se face un decoct de ceapa (la un litru de apa se fier( timp de 1= minute, 0 cepe
necuratate, taiate felii" se (eau 2'0 cani pe zi.
2. Se aplica suc de ceapa cruda pe dintii durerosi.
0. Se aplica pe maseaua dureroasa un cocolos format din patrun,el cu sare.
4. Sucul de patrun,el se amesteca n parti e%ale cu alcool de ;$ de %rade.
Eichidul se pastraza ntr'o sticla nchisa ermetic si, atunci cind apare durerea, tamponati
locul (olna# cu #ata m(i(ata n acest amestec.
&n cazul ne#ral%iilor dentare, umeziti cu acest lichid atit %in%ia, cit si o(razul pe ntre%
ma*ilarul.
=. Se clateste %ura, cit de des posi(il, cu infuzie de menta.
2. 9urerile de dinti chinuitoare mai pot fi potolite cu a,utorul uleiului de %aroafe. Se pun
cite#a picaturi pe doua tampoane de #ata. 5nul se apasa pe dintele dureros, iar celalalt se
introduce n urechea aflata pe aceeasi parte cu dintele.
9urerea trece ful%erator.
5leiul de %aroafe se o(tine astfel:
Se umple o sticluta cu flori si frunze de %aroafe. Se toarna deasupra ulei de floarea'
soarelui sau de masline, pina se acopera plantele. Se lasa la soare 1= zile sau mai mult,
apoi se strecoara. Se pastreaza n sticlute, la loc racoros.
!. Se mai pot pune comprese cu ar%ilaM
.
Dureri de urec,i
1. Se introduce n ureche o (ucatica de #ata, m(i(ata cu suc proaspat de ceapa.
2. Se amesteca sucul de patrun,el cu alcool de ;$ de %rade n parti e%ale. Se introduce o
(ucatica de #ata m(i(ata cu acest amestec, n ureche.
0. Se introduce n ureche un (aton destul de lun% ca sa poata sa fie scos, continind o
,umatate de %raunte de usturoi ras si amestecat cu putin ulei.
4. Se picura n ureche zeama de praz copt.
=. Se picura n ureche untdelemn fier(inte.
Dureri de %it
9urerile de %it apar n farin%ite, larin%ite si ami%dalite.
1. Foarte eficienta este impachetarea %itului cu cartofi.
Se pun la fiert trei cartofi. /artofii fierti se stri#esc si se pun ntr'un ser#et, care se pune
apoi n ,urul %itului, su( forma de compresa.
Se acopera compresa cu un fular %ros. /artofii tre(uie lasati pe %it nca doua ore.
2. Se pot aplica si cataplasme calde cu ceapa coapta, cenusa cu sare, praz fiert si presarat
cu putin piper, miez de piine m(i(at cu spirt.
0. 5ntura rinceda se ntinde pe felii de ceapa si se pune la %it.
4. Gnfuzie de nal(a ' 0 cani pe zi.
=. Bar%ara cu infuzie din una dintre plantele: patrun,el, nal(a mare, sal#ie, cim(risor,
musetel, salcie, frunze de dud uscate (se face de 0 ori %ar%ara pe zi).
2. Bar%ara cu apa cu otet de mere. /oncentratia de otet o pre%ateste fiecare dupa cum o
suporta.
9in aceasta solutie se ia din ora n ora cite o %ura cu care se face %ar%ara.
9in cind n cind se si n%hite putina solutie pentru a fi atinse si partile profunde ale
%itului.
>e masura ce ,ena din %it nceteaza, %ar%arele #or fi facute tot mai rar.
Dureri abd!minale acute
8pendicita acuta ' se manifesta prin dureri #ii, localizate n partea de ,os a a(domenului,
n dreapta, nsotite de %returi, #arsaturi, diaree, fe(ra. &n acest caz este necesara
prezentarea ur%enta la medic. Sint contraindicate compresele calde.
>ina la #enirea medicului se pot pune comprese cu apa rece, schim(ate cit mai des.
Se mai poate (ea ceai de frunze de mur.
Icluzie intestinala ' se manifesta prin dureri insuporta(ile nsotite de #arsaturi si oprirea
scaunului.
>ina la #enirea medicului se poate pune o compresa locala rece sau %heata. /ompresa
calda este contraindicata.
5lcer perforat ' care se manifesta prin dureri #ii n capul pieptului.
>ina la #enirea medicului se #or pune comprese cu apa calda pe spate si cataplasme cu
#arza cruda pe a(domen.
>ancreatita acuta ' se manifesta prin dureri n partea superioara a a(domenului ce apar
mai ales dupa o masa copioasa. -ste necesara prezentarea de ur%enta la medic.
Sarcina e*trauterina ' se manifesta prin dureri n partea inferioara a a(domenului, nsotita
de paloare si stare de molesala.
-ste a(solut necesara prezentarea de ur%enta la medic.
/istita acuta ' se manifesta prin dureri n partea inferioara a a(domenului si prin urinari
frec#ente.
Se recomanda cataplasme pe locul dureros cu praz fiert cald, (ai de sezut calde cu apa si
putin otet, precum si (ai calde la picioare.
9izenterie ' manifestata cu dureri n tot a(domenul, nsotite de fe(ra si scaune diareice cu
sin%e.
-ste necesara prezentarea ur%enta la medic.
&n cazul durerilor a(dominale se poate (ea ceai de izma cald, e#entual amestecat cu lapte.
Dureri l!mbare
Se recomanda:
1. /omprese cu sare calda (pusa ntr'un saculet de pinza) sau o caramida calda n#elita
ntr'un prosop.
2. /omprese calde cu apa amestecata cu putin otet (sau cu (iter suedez).
0. /ataplasme cu piure de cartofi fier(inte.
4. <ai de sezut cu ceai de coada calului.
=. Se (eau trei cani pe zi de ceai din urmatorul amestec din plante n parti e%ale: coa,e de
salcie, mesteacan, soc, coacaz ne%ru.
Dureri reumatice
&n primul rind se recomanda sa se renunte o perioada mai lun%a la supe de carne, carne de
#ita, carne de porc, afumaturi.
9e asemenea, nu se #a consuma alcool.
1. 9ecoct de coa,a de salcie (2'0 lin%uri de coa,a uscata si pisata pentru un litru de apa).
Se (eau 2'0 cani pe zi.
2. Gnfuzie de coada calului ' zilnic 1'2 cani de ceai, minimum trei saptamini.
0. <ors proaspat ' o cura de o saptamina pe luna linisteste durerile.
<orsul sta(ilizeaza circulatia sin%elui si este un mi,loc e*celent de ntarire a sanatatii.
4. >e locurile dureroase se #or pune comprese cu frunze de #arza (n preala(il se stri#esc
putin cu sucitorul si se ncalzesc pe plita).
=. >e locurile dureroase se pot pune cataplasme cu ceapa cruda taiata felii, cu hrean, cu
frunze calde de #arza fiarta sau cu tamiie calda.
2. Se mai pot pune si cataplasme cu ar%ila.
Dureri menstruale
1. Gnfuzie (cu o lin%urita amestec de plante la o cana de apa) din urmatorul amestec de
plante n parti e%ale: traista cio(anului, %al(enele, coada soricelului. Se (eau 2'0 cani pe
zi.
2. Gnfuzie de menta, de rozmarin sau de conuri de hamei, 0'4 cani pe zi.
0. Gnfuzie de patrun,el (se pun 2$ %rame de frunze proaspete de patrun,el n ,umatate de
litru de apa clocotita si se lasa 1$ minute sa infuzeze. Se (ea pe parcursul unei zile cite o
n%hititura, la inter#ale re%ulate.
4. Se lasa sa fiar(a = minute 1$$ %rame de seminte de patrun,el ntr'un litru de apa, apoi
se lasa acoperit 1$ minute. Se (eau mai multe cescute pe parcursul zilei.
=. Se aplica n re%iunea inferioara a a(domenului cataplasme calde cu frunze de #arza
fiarta.
Dureri de !ase
Se (ea zilnic o cana de infuzie de flori de ciu(otica cucului, pina cind durerile #or
disparea.
Dureri dua amutare
1. /eai de radacina de stin,enel (iris). Se pune o ,umatate de li%urita de stin,enel ntr'un
sfert de litru de apa si se lasa la macerat.
Se (eau n timpul zilei 1'2 cesti, cu n%hitituri mici.
2. <ontul amputat se poate un%e cu tinctura de ceapa (se umple o sticla pina la %it cu cepe
taiate, se toarna apoi alcool si se lasa sa stea zece zile la soare sau la caldura. Se strecoara
si se pastreaza ntr'o sticla.
0. Se mai pot face (ai de cim(ru.

4b!seala
Simptomului comple* al o(oselii cronice a inceput sa i se acorde din ce in ce mai multa
atentie si s'a do#edit ca aceasta apare mai des la adolescenti si la adultii tineri. Femeile
sunt afectate mai des decat (ar(atii.
>entru a e#ita aceste stari, pro%ramul zilnic ar tre(ui sa fie (ine or%anizat: ore fi*e de
lucru, pro%ram de munca si de odihna respectat cu strictete, mers pe ,os sau cu (icicleta,
practicarea unui sport adec#at in timpul li(er, asadar e*ercitii si acti#itati fizice cat mai
des posi(il, repaus o(li%atoriu, de 1'2 zile, dupa e*amene sau altfel de competitii,
e#itarea z%omotului, suprimarea tutunului, a cafelei, a (auturilor alcoolice si a
medicamentelor stimulante, alimentatie rationala (fara e*cese) si echili(rata ((o%ata in
minerale, #itamine si oli%o'elemente), toate acestea ducand in final la un somn profund si
odihnitor. 9e asemenea cel in cauza tre(uie sa se auto'educe, im(unatatindu'si starea
psiholo%ica prin %andire poziti#a.
/a si durerea, o(oseala este o suferinta cunoscuta de toata lumea. 8m(ele sunt semnale
de alarma pe care or%anismul le tra%e cind se afla in pericol, pentru a se lua masurile
necesare. in timp ce durerea da de #este ca intr'o anumita re%iune are loc un proces
disfunctional de tesut, o(oseala a#ertizeaza ca rezer#oarele or%anismului se epuizeaza.
Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea refle*elor,
scaderea randamentului in acti#itatile zilnice.
I(oseala apare dupa o zi normala de acti#itate, fara eforturi deose(ite, care este fireasca
si care dispare dupa C ore de somn. 9upa eforturi sustinute, peste limitele normale ale
or%anismului, apare o(oseala ca forma de (oala, care dispare la terminarea efortului si
trecerea la rela*are si odihna. I(oseala care de#ine permananta si suparatoare, poate fi
datorata unei (oli inca nemanifestate simptomatic, cum ar fi: cancerul, tu(erculoza,
hepatita sau alte (oli. I(oseala psihica, denumita si astenie, este tot mai frec#enta astazi,
datorita modului de #iata stresant, a consumului de stimulente cum ar fi cafeaua, tutunul,
alcoolul si unele medicamente. Simptomele acestei astenii sunt: durerile de cap,
insomnia, scaderea capacitatii de munca fizica sau intelectuala, irasci(ilitatea sau apatia.
8tentieN I(oseala poate fi unul din simptomele unor (oli de ficat, de rinichi, psihice, a
cancerului sau a tu(erculozei.
Tratament naturist
' Se trece la un mod de #iata mai putin stresant, se alcatuieste un pro%ram de lucru
rational, intercalat cu pauze, in timpul carora se pot e*ecuta e*ercitii fizice usoare,
rela*ante. Ea terminarea pro%ramului se poate face un dus reconfortant. in timpul li(er se
recomanda plim(ari in aer li(er sau e*ercitii usoare adec#ate #irstei.
' Se renunta la stimulentele alimentare sau chimice, care pot de#eni to*ice si crea
dependenta.
' -#itarea starilor conflictuale, a stresului, a eforturilor epuizante fizice sau intelectuale.
' Se recomanda plim(ari in aer li(er, e*ercitii usoare de rela*are.
' Se trece la alimentatie (azata pe fructe si le%ume proaspete, (o%ata in #itamine si
minerale.
' Se fac spalari cu otet de mere, (ai de sezut cu ceai din sunatoare.
' Seara, inainte de culcare, se (ea cu in%hitituri mici lapte cald, cu miere.
' Se (eau ceaiuri din plante ca: musetel, conuri de hamei, pelin, roinita, ma%hiran, talpa
%istii, tei, #aleriana, sunatoare, tataneasa, nal(a mare.
' Se fac frectii cu ulei din pin, roinita, portocal, lemn de santal, sau inhalatii in (aia de
a(uri.
' /a preparate naturale se recomanda paducelul si macul in capsule %elatinoase.
' /amera unde se doarme sa fie curata, (ine aerisita, cu o temperatura medie, fara
z%omote puternice.
' I ora de somn intre orele 2$'24 este e%ala cu 2 ore de somn dupa ora 24.
' Se #or e#ita mincarurile %rele, cu condimente, care se di%era %reu, e*citantele, cafeaua,
ceaiul ne%ru, alcoolul, mai ales seara.
' inainte de culcare se face un dus rece, sau se aplica mantaua spaniola, se fac e*ercitii
respiratorii si de rela*are.
' Se e#ita a se consuma alimente care contin noradrenalina si dopamina, cu efect e*citant,
care intirzie adormirea.
' Se #a consuma peste, orez, piine inte%rala, le%ume uscate, (anane, care cresc
concentratia de acid animat (precursor al serotoninei) si care sta(ilizeaza (una dispozitie,
calmeaza somnul.
' Se e#ita a se consuma seara carne, oua, maioneza, condimente, paste fainoase, cartofi
pra,iti.
4b!seala cr!nica
5na dintre pro(lemele actuale ale medicinei secolului nostru este cea a sindromului
o(oselii cronice, ca o noua forma de tul(urare a polisistemului or%anismului, a carei
cauza nu a fost acoperita nici din punctul de #edere al etiolo%iei, nici din punctul de
#edere al pato%enezei. 8ceasta pro(lema este cauza di#erselor tul(urari ale sanatatii
fizice si intelectuale a oamenilor in societatea contemporana. Scaderea capacitatii de
munca fizica si intelectuala, tul(urarile psihosomatice, fenomenele de tul(urare a
personalitatii au nu numai consecinte de ordin medical pentru persoana (olna#a, ci
trezesc si reactia ne%ati#a a celor care o incon,oara pe aceasta. >otri#it pro%nozelor
specialistilor, cresterea numarului si a intensitatii factorilor neprielnici din mediul
incon,urator, cresterea ritmului de #iata al omului contemporan, scaderea capacitatilor lui
de aparare in #iitorul apropiat #or duce la cresterea frec#entei aparitiei persoanelor
suferinde de sindromul o(oselii cronice.
/e este sindromul o(oselii cronice
>otri#it definitiei Dational Gnstitute of Oealth (S58), sindromul o(oselii cronice este o
suferinta sistemica cu o dominare a disfunctiilor sistemului ner#os central, in care
o(oseala este doar unul dintre simptome.
3edicul pune dia%nosticul de sindrom al o(oselii cronice atunci cind pacientul are
urmatoarele caracteristici : o(oseala permanenta, ine*plica(ila sau recidi#anta, timpul
aparitiei careia poate fi determinat destul de e*act" senzatia de o(oseala nu este rezultatul
unei tensiuni permanente fizice sau psihice" starea nu se im(unatateste considera(il dupa
odihna o(isnuita, ceea ce duce la scaderea capacitatii de munca, la scaderea acti#itatii
profesionale, educati#e sau personale " prezenta la pacient a patru sau mai multe dintre
simptomele enumerate mai ,os: scaderea memoriei de scurta durata (memorare) sau a
capacitatii de a'si concentra atentia" inflamarea %itului (senzatia unei dureri, a unei arsuri
in %it, ra%useala) " %an%lioni limfatici la %it sau su( unii muschi care pot fi descoperiti
printr'o simpla palpare (%an%lionii se %asesc pe partea laterala a %itului sau in ca#itatile
su(musculare si au dimensiunea unui (o( de mazare) " dureri ale muschilor (o durere care
se muta, senzatia de apasare, senzatia de sla(iciune a miinilor, picioarelor, muschilor
spinarii) " artral%ie, dureri foarte mari ale articulatiilor (senzatia de durere a articulatiilor
fara a da semne de inroseala, umflaturi sau tul(urari ale miscarilor) " somnul care nu iti
da senzatia de odihna si recapatare a puterilor"
sla(iciune, #la%uire dupa eforturi nesemnificati#e din punct de #edere fizic sau psihic,
o(oseala care dureaza mai mult de 24 de ore. 9aca, dupa ce #'ati testat cu a,utorul
parametrilor dati mai sus, ati descoperit ca puteti suferi de sindromul o(oselii cronice,
tre(uie sa mer%eti la medic. 3ai inainte de toate tre(uie sa e*cludeti toate afectiunile care
sint insotite de o(oseala de lun%a durata ' afectiunile sistemice (reumatism, tu(erculoza
pielii), infectiile cronice, patolo%ia %landei tiroide, afectiunile psihice.
>entru (olna#ii de sindrom al o(oselii cronice sint caracteristice de asemenea unele
semne de o(oseala intelectuala, cum ar fi %reutatile intimpinate in cautarea rapida a
cu#intelor necesare in con#ersatie, imposi(ilitatea de a reproduce ceea ce tocmai au citit.
Se o(ser#a de asemenea tul(urari de #edere ' ima%ini neclare, dureri ale ochilor, actiunea
iritanta a luminii puternice. >entru tul(urarile din sfera psiho'emotionala sint
caracteristice dispozitia proasta, ener#area, nelinistea, iz(ucnirea in lacrimi fara un moti#
concret. 9intre simptomele somatice tre(uie sa atra%em atentia asupra ritmului cardiac
(aritmie, tahicardie), durerilor de stomac, constipatiei sau diareei, tul(urarilor ciclului
menstrual.
/are sint cauzele dez#oltarii acestei (oli
>ato%eneza sindromului o(oselii cronice recunoaste ca (aza a acestuia teoriile
infectioasa, imunitara si neuroendocrinolo%ica. /ea mai apropiata de ade#ar si cea mai
ar%umentata in acelasi timp este teoria psiho'neuroendocrinolo%ica. /a (aza a acestei
teorii pato%eneza sindromului o(oselii cronice ia conditia de tul(urare a a*ei hipotalamo'
hipofizare. 9upa cum se stie, hipotalamusul este o structura a creierului, prin care se
realizeaza informatia care intra prin canalele senzoriale din mediul incon,urator si de
asemenea informatia despre homeostaza (mediul interior al or%anismului). Oipotalamusul
este un sistem polifunctional al autore%larii si automatizarii proceselor neurore%latorii,
care se opun schim(arilor dinamice ale factorilor din mediul incon,urator si homeostaza.
Oipotalamusul este le%at cu adenohipofiza intr'un sistem unitar neuroendocrin, sensi(il la
schim(arile de natura e*o%enica si endo%enica. 8*a hipotalamo'hipofizara raspunde
pentru im(unatatirea functionarii tuturor sistemelor or%anismului ca o rezistenta la
factorii de stres de natura e*o%enica si endo%enica si mentinerea (alansului #e%etati#.
>rintre factorii care determina tul(urari ale corelatiei hipotalamo'hipofizare se numara
incarcaturile psiho'emotionale, situatiile de stres de lun%a durata, schim(arile
crono(iolo%ice (dere%lari ale re%imului de munca si odihna, munca pe timp de noapte,
schim(arile de fus orar in timpul z(orurilor transoceanice). 8cestor factori le putem
adau%a o situatie nefa#ora(ila din punct de #edere ecolo%ic, actiunea razelor
electroma%netice si ionice, care sint continute in produsele alimentare si in mi,loacele
chimice naturale, chiar in medicamente. 8cestia si alti factori care actioneaza prin
intermediul unor sisteme senzoriale determina niste reactii de raspuns in sistemele
superioare de re%lare ale sistemului ner#os central si chiar tul(urari de natura hipotalamo'
hipofizaro'endocrina (ale %landelor suprarenale, ale tiroidei), care duc la tul(urari de
natura meta(olica, imunitara, ner#oasa si psihica (se caracterizeaza ca (oli ale lipsei de
adaptare).
7olul important al tul(urarilor sistemului ner#os central in pato%eneza sindromului
o(oselii cronice ca o (oala a lipsei de adaptare este confirmat de datele despre frec#enta
cazurilor de (oala in timpul unor catastrofe naturale (urmarile din punct de #edere
medical ale ura%anului 8ndreP), in timpul unor actiuni de raz(oi (sindromul #eteranilor
raz(oiului din Bolful >ersic), in timpul catastrofelor ecolo%ice (catastrofa de la /erno(il).
-ste de remarcat si cresterea relati#a a numarului suferinzilor de sindromul o(oselii
cronice in marile orase ale tarilor (ine dez#oltate din punct de #edere intelectual, dar si in
rindul reprezentantilor straturilor societatii care nu e*celeaza din punct de #edere social si
economic.
/ine sufera cel mai des de sindromul o(oselii cronice
>otri#it datelor oferite de statisticile medicale, intre 2= si !C la suta dintre pacientii cu
sindrom al o(oselii cronice sint femeile aflate la #irsta reproducti#a (intre 1C si =$ de
ani). I asemenea statistica este conditionata de un mecanism foarte comple* al re%larii
neuroendocrinolo%ice a homeostazei or%anismului feminin, in particular al re%larii
hipotalamo'hipofizaro'%onadice, pentru care sint caracteristice ciclicitatea
crono(iolo%ica, le%aturile in#erse senzoriale si polior%anice. Fiind complicat prin
constructia si le%aturile sale functionale, comple*ul neuroendocrinolo%ic al femeii este
mai sensi(il la schim(arile mediului incon,urator si ale homeostazei. >entru confirmarea
acestei idei se pot aduce urmatoarele e*emple: amenoreea din timpul raz(oiului,
dez#oltarea sindromului hipotalamo'hipofizar in perioada de pu(ertate la fete ca urmare a
unei tensiuni ner#oase si psihice de lun%a durata (starile de stres continuu la scoala sau in
familie), a (olilor infectioase, a traumelor. Sindromul o(oselii cronice printre femeile din
S58 este raspindit in proportie de $,C'2,= la suta din numarul populatiei, in Gtalia ' $,2C
la suta, iar in 8ustralia ' $,$4 la suta.
/um se trateaza sindromul o(oselii cronice
Gn zilele noastre e*ista cite#a directii in tratarea sindromului o(oselii cronice, dar cu toate
acestea nici una dintre ele nu este determinata din punct de #edere pato%enic si nici destul
de eficace.
>entru cresterea capacitatii de munca fizica si psihica, pentru inlaturarea o(oselii, pentru
re#enirea starii de (una dispozitie, cea mai eficienta este folosirea unor antidepresi#e
naturale. 9e e*emplu, foarte indicat este decoctul de sunatoare ' un mi,loc natural
cunoscut inca din #echime pentru intarirea capacitatilor de aparare ale or%anismului.
5n moment important in terapia sindromului o(oselii cronice este scaderea starii de stres
care insoteste in mod permanent ritmul dezordonat al #ietii noastre. >entru aceasta #a
a,uta preparatele care au la (aza tranchilizatorii naturali. Dici un fel de medicament insa
nu poate inlocui o alimentatie normala, echili(rata, adec#ata eforturilor depuse si starii
psihice si emotionale.
I mare insemnatate au folosirea factorilor naturali de tratare, e*ercitiile fizice,
elementele de psihoterapie care alcatuiesc un tratament determinat din punct de #edere
pato%enic al acestei (oli.
>entru ca toate reactiile sistemelor de re%lare neuro#e%etati# si neuroendocrin sint
nespecifice (e*citant nespecific ' raspuns nespecific), si tratamentul indreptat catre
resta(ilirea echili(rului rupt tre(uie sa se opuna factorilor ne%ati#i cu actiune nespecifica.
8semenea proprietati au factorii naturali de tratament care intra in arsenalul fizioterapiei
si rea(ilitarii medicale. 3etodele fizioterapeutice sint naturale (tratamentul
(alneoclimateric) si artificiale (terapia cu raze laser, terapia cu lumina, hidroterapia) si au
o serie de superioritati fata de terapia medicamentoasa. -le nu produc aler%ii si (oli de
natura medicamentoasa, nu au efecte secundare, nu duc la dependenta de medicamente,
sint asimilate usor de catre (olna#.
'<aia ' mai (una decit somnul
/el mai (un tratament fizioterapeutic este intr'o statiune (alneoclimaterica sau intr'un
spital. Gn arsenalul metodelor recomandate intra ultrasunetele, electroanal%ezia, diferite
proceduri in apa. Gn conditii domestice #a puteti or%aniza propria statiune
(alneoclimaterica. 3ai inainte de toate un dus cu apa calda si rece in fiecare dimineata.
Schim(area re%imului temperaturilor tonifica or%anismul, ii im(unatateste capacitatile de
adaptare. Seara este recomandata o (aie calda. 5n efect uimitor are psihohidroterapia
domestica. Gata reteta ei: la o (aie cu apa calda (temperatura apei 2='0$ de %rade) tre(uie
sa adau%ati = Hilo%rame de sare o(isnuita, %run,oasa si #a cufundati dupa aceea in apele
3arii 3oarte (cine doreste altce#a isi poate ima%ina orice). Stin%eti lumina si odihniti'#a
intr'un intuneric si o liniste profunde 0$'4$ de minute. -ste (ine ca in acest timp sa
ascultati un disc care sa ai(a imprimate sunetele marii. 9upa cum s'a demonstrat prin
e*periment, cele 4$ de minute ale unei asemenea proceduri cu actiune de recuperare sint
e%ale cu sase ore de somn normal. 9intre celelalte metode fizioterapeutice tre(uie sa
amintim tratamentul cu raze ultra#iolete. 9upa cum au o(ser#at cercetatorii americani,
scaderea lun%imii zilei, scaderea actiunii razelor ultra#iolete ale soarelui coincid cu
cresterea numarului de pacienti cu sindromul o(oselii cronice. Soarele poate fi inlocuit cu
solarul. 3elanina prelucrata su( actiunea razelor ultra#iolete intensifica acti#itatea de
secretie a su(stantelor acti#e din punct de #edere (iolo%ic, a mediatorilor, creste ni#elul
hormonilor %landelor suprarenale in sin%e. /u toate acestea, inainte de a mer%e la solar,
tre(uie sa consultati un medic care sa #ada daca nu e*ista oarece contraindicatii pentru o
asemenea procedura.
5nde se odihnesc suferinzii de sindromul o(oselii cronice
9e foarte mare insemnatate este rea(ilitarea (olna#ilor de sindromul o(oselii cronice
intr'o statiune, ale%erea corecta a careia este deose(it de importanta pentru aceasta
cate%orie de pacienti ' de loc si anotimp depinde succesul tratamentului. Schim(arile de
fus orar si de zone climaterice pot determina o a%ra#are a procesului si pot duce la urmari
de nedorit, pentru ca astfel de modificari drastice constituie un stres suplimentar pentru
or%anismul care are ne#oie de odihna. >rocedeul de adaptare la un nou climat este insotit
de o reor%anizare a sistemelor neuroendocrinolo%ic si imunitar. Schim(arile de
temperatura, umiditate, lun%ime a zilelor, de acti#itate solara sint un puternic factor de
stres. 9aca un or%anism sanatos reactioneaza la asemenea schim(ari prin reactii de
adaptare, la un pacient cu sindromul o(oselii cronice acest lucru conduce la o incarcatura
suplimentara a sistemelor afectate si determina o crestere a dis(alansului. 9upa
tratamentul intr'o statiune (alneoclimaterica sau chiar acasa cea mai indicata este
con#alescenta intr'un sanatoriu dintr'o zona cu clima o(isnuita. Gn mod fa#ora(il
actioneaza asupra celor care sufera de sindromul o(oselii cronice climatul din 3untii
/arpati.
Gn tratamentul care are loc intr'un sanatoriu (olna#ilor cu acest sindrom li se aplica tot
arsenalul de factori naturali de terapie, care duc la scaderea stresului, la fortificarea
sistemelor ner#os si imunitar. 8ceste metode sint: di#erse proceduri in apa, (ai de aer,
e*ercitii fizice etc. 9eose(ita atentie tre(uie acordata folosirii terapiei cu radiu. 7adiul
continut in apele minerale ale unor statiuni este un iz#or de raze alfa de mica intensitate.
7adiul din apa care este folosita pentru (aile (olna#ilor (hidromasa,, pneumohidromasa,)
duce la stralucirea pielii datorita particulelor alfa, su( actiunea carora are loc radioliza
apei si a al(uminelor. >rodusele radiolizei sint stimulatorii actiunii 'limfocitelor,
stimuleaza secretia de citochinine si de su(stante acti#e din punct de #edere (iolo%ic. Ea
pacientii care au fost tratati cu aceasta terapie s'a o(ser#at o crestere a imunitatii, o
scadere a fenomenului de fi(romial%ie (pina la disparitia (olii), normalizarea somnului si
cresterea capacitatii de munca. /aracterul cronic al procesului, a(senta unor factori
etiolo%ici determinati si a unei teorii clare a pato%enezei sindromului o(oselii cronice
necesita cautarea unor noi cai in tratarea acestei (oli, cu folosirea atit a terapiei (azate pe
medicamente, cit si pe metode naturale.
Dumai %ri,a permanenta pentru sanatatea proprie, un re%im normal de lucru si de odihna,
o alimentatie echili(rata si (o%ata din punct de #edere nutriti# si o atmosfera psiho'
emotionala fa#ora(ila #a a,uta sa #a impotri#iti unei asemenea suferinte atit de %rele, cum
este sindromul o(oselii cronice.


/astrita
8cute sau cronice, %astritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului, iar
factorii care pro#oaca aparitia (olii sunt:
1. Factori infectiosi: #irali, (acterieni (to*iinfectii alimentare, enterocolite infectioase),
micotici (candida).
2. Factori chimici: e*o%eni (medicamente, su(stante to*ice, alcool), endo%eni (uremie,
acidocetoza).
0. Factori fizici: iradierea.
4. Factori mecanici.
=. Factori aler%ici (sensi(ilitate la medicamente).
2. Factori nutritionali (carente proteice, #itaminice, minerale).
Simptomele sunt: dureri in re%iunea epi%astrica, mai accentuate dupa mese a(undente,
(alonari, %ust neplacut, %reata, re%ur%itari, #arsaturi, diaree, arsuri in re%iunea
epi%astrului si pe tractul esofa%ian.
>oate fi stapanita cu calm, e*ercitii de respiratie si remedii naturale
9e ceQ
Breu de spus ' medicina oficiala nu a %asit o e*plicatie completa pentru acest fenomen pe
cat de des intalnit, pe atat de neplacut. Gn #echime, se spunea ca in tot mediul incon,urator
e*ista un RSfocR su(til, care la #enirea prima#erii de#ine e*trem de acti# in lumea #ie
si face deopotri#a sa re#ina la #iata plantele si intrea%a natura, dar si sa iasa la suprafata
toate zaturile si impuritatile iernii care sunt RSarseR , uneori foarte #iolent, declansand
aceasta (oala.
I e*plicatie cu parfum medie#al, departe de studiile de micro(iolo%ie care pun aparitia
acestei (oli pe seama prezentei unei (acterii in stomac.
Fara indoiala insa ca nu a#em intentia de a deslusi in acest articol finele si atat de
contro#ersatele mecanisme care duc la declansarea %astritei.
Gn cele ce urmeaza ne propunem sa #a prezentam cate#a remedii naturale, simple si
nenoci#e, care sa ne dea o mana de a,utor sa trecem cu (ine acest hop al prima#erii.
8limentatia pentru protectia %astrica
9aca e*ista o re%ula de re%im alimentar in tratarea %astritei hiperacide, aceea este ca nu
pot e*ista doua diete la fel.
3ai e*act, e*ista atatea feluri de re%im cate feluri de pacienti.
7and pe rand, ma,oritatea re%ulilor de fier din tratamentul %astritei au fost demolate de
e*perimente, unele dintre ele incredi(ile.
>ana nu demult se stia ca toate condimentele iuti sunt o ade#arata otra#a in %astrita,
intrucat irita peretii stomacului si cresc secretia de sucuri acide.
-i (ine, in urma cu patru ani, sa#antii au descoperit ca pentru anumiti (olna#i, ardeiul
iute, cel mai focos condiment, este un ade#arat eli*ir, intrucat o su(stanta (capsicina)
continuta de el este un protector al peretilor %astrici si re%leaza productia de secretii
acide.
>entru unii laptele este un ade#arat pansament al stomacului, in timp ce la altii acest
aliment declanseaza dureri de stomac insuporta(ile.
Si atunci, ce este de facut pentru a afla cum mancam in timpul prima#erii, cand
sensi(ilitatea stomacului este ma*imaQ
-i (ine, e*ista cate#a principii de alimentatie pe care daca le aplicam este foarte posi(il
sa ne %asim intr'un timp foarte scurt tipul de dieta care este cel mai prielnic pentru noi.
Gata in continuare cate#a su%estii in acest sens
-liminati zaharul si alimentele cu aditi#i sintetici ' e*plozia de cazuri de %astrita din
ultimii ani este cauzata in (una masura de alimentele im(o%atite cu -'uri, intrucat ele
RSderuteazaR di%estia, fa#orizeaza (mai ales zaharul) dez#oltarea (acteriei
Oelico(acter pilori in stomac, sensi(ilizeaza, in timp, intre% sistemul di%esti# si produc
pertur(ari di%esti#e in lant.
3ai ales cei care au predispozitie sau sufera de,a de %astrita tre(uie sa e#ite strict zaharul
si alimentele cu aditi#i sintetici (in primul rand cei pentru %ust, aroma si colorantii).
7enuntati la consumul de alcool ' indiferent de pro#enienta sau de tarie, alaturi de tutun
este marele inamic al stomacului.
/el putin din luna martie si pana in mai, care este perioada critica pentru stomac, este
(ine sa renuntam la ele sau, daca nu reusim, macar sa le reducem.
Bustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate declansa din senin o criza de %astrita
printr'un mecanism simplu: stimularea %ustati#a intensa produce o secretie puternica de
sucuri %astrice care nu sunt suportate de stomacul sensi(ilizat in perioada de prima#ara si
apar (inecunoscutele arsuri. >referati, asadar, in aceasta perioada alimentele cu %ust mai
(land, echili(rat.
/onsumati cruditati si le%uminoase cu prudenta ' intr'ade#ar, salatele, ridichile si
zarza#aturile crude care alcatuiesc deliciul culinar al primelor saptamani de prima#ara nu
sunt intotdeauna foarte (ine primite de stomac.
8celasi lucru se petrece si cu mancarurile de post pe (aza de fasole, linte sau naut.
/onsumati aceste alimente cu prudenta, fara a face e*cese, pentru a #a asi%ura ca
stomacul d#s. le tolereaza.
>referati alimentele TreciT ' %hilimelele sunt a(solut necesare, intrucat nu ne referim la
temperatura alimentelor (care este (ine sa fie consumate caldute, niciodata reci de la
fri%ider sau foarte fier(inti), ci la o calitate a lor intrinseca.
Gn medicina traditionala indiana, aUur#eda, sunt cunoscute cate#a alimente racoroase,
care calmeaza durerile de stomac si reduc senzatia de arsura.
8ceste alimente sunt: smantana, iaurtul, laptele dulce si untul clarifiat.
5ntul clarifiat se o(tine din untul din comert, care este incalzit intr'o cratita la foc mic
pana se incin%e, apoi se fier(e #reme de 1$'1= minute, pana cand de#ine limpede,
moment in care este luat de pe foc si este turnat intr'un alt #as, fara sedimentele de pe
fundul cratitei.
8cest unt clarifiat este foarte hranitor si in cea mai mare parte a cazurilor este e*celent
tolerat de stomac, fiind chiar un protector %astric.
Gntroduceti condimentele ' este #or(a de fenicul, coriandru si chimen, care sunt calmante
%astrice (lande, prefera(ile condimentelor clasice: sare, piper, diferite pudre din comert
care contin amelioratori de %ust si aroma. Gntroduceti aceste condimente in hrana %atita si
in dulciuri, pentru efectul lor de re%lare di%esti#a
Gncercati dieta lichida ' mai ales daca de,a a#eti crize de %astrita, este (ine sa recur%eti la
alimente usoare, (ine fierte, lichide.
/ele mai (une sunt supele'crema din radacinoase (telina, patrun,el, morco#,
pastarnac) si piureurile, care #or fi %atite fara ulei si condimentate cu sare in cantitati
moderate.
8lte doua eli*iruri lichide sunt sucurile proaspete, o(tinute casnic, din cartofi si #arza,
care prote,eaza stomacul si alina durerea.
>lantele medicinale
-ste #or(a de ier(urile si radacinile cu efect calmant, cicatrizant si de refacere a
finelor straturi de protectie de pe peretii stomacului.
/a si la alimente, nu e*ista o reteta standard care sa se aplice la toate tipurile de
pacienti, in schim( e*ista cate#a plante care acopera un spectru lar% de necesitati in
tratament.
Gata cate#a dintre ele:
4bli%eana ' este fara indoiala re%ina plantelor folosite in tratamentul (olilor de stomac.
3ulti medici au relatat ca folosirea o(li%enei, fara nici un alt tratament, a rezol#at cazuri
de %astrita e*trem de refractare la alte tipuri de terapie, alopata sau naturista.
9e ceQ
>entru ca pe lan%a faptul ca are efecte anti(acteriene si calmante %astrice foarte puternice,
o(li%eana are o su(tila actiune de armonizare la ni#el psihic, in conditiile in care stresul si
ner#ozitatea constituie cauza numarul unu in aparitia acestei (oli.
I(li%eana se administreaza astfel: o ,umatate de lin%urita de pul(ere (o(tinuta prin
macinarea radacinii de o(li%eana cu rasnita electrica de cafea) se ia pe stomacul %ol de
patru ori pe zi, de preferinta inainte de mese.
I(li%eana este insa contraindicata in cazurile in care durerile de stomac sunt insotite de o
senzatie puternica de #oma, caz in care este (ine sa folosim musetelul.
3usetelul ' (landa romanita, cu micile sale flori al(e si parfumate, este un remediu
neasteptat de puternic in tratamentul a'la'lon% al %astritei.
Se administreaza su( forma de macerat la rece: doua lin%uri de flori macinate se lasa intr'
un litru de apa sa se macereze la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se
filtreaza.
Se (ea cantitatea de macerat o(tinuta pe parcursul unei zile, de preferat pe stomacul %ol.
-ste (ine ca persoanele irita(ile sa adau%e la macerat si ,umatate de lin%urita de menta,
care are efecte reconfortante si calmante puternice.
C!ada"s!ricelului " se administreaza su( forma de pul(ere ' o lin%urita de patru ori pe zi
in cazurile a#ansate de %astrita si de ulcer, deoarece are efecte cicatrizante si re%enerati#e
puternice si foarte rapide.
3asa,ul %astric su(sternal si respiratia tip ras
ratamentul ener%etic se face in sensul diminuarii, al disiparii acestei ener%ii noci#e,
e*istand in acest sens o sumedenie de procedee, de la acupunctura la e*ercitii de
respiratie si %imnastica ener%etica. Gn cele ce urmeaza, #a prezentam doua tehnici e*trem
de simple de dispersare si armonizare a ener%iei la ni#elul stomacului.
3asa,ul %astric su(sternal ' se plaseaza de%etul mare al mainii drepte direct pe piele,
central, in zona stomacului, prinzand cu mana stan%a incheietura mainii drepte.
Se roteste apoi de%etul mare al mainii drepte in sensul acelor de ceasornic pe zona
ple*ului solar, fara a freca pe piele, ci masand (land stomacul in profunzime.
Se fac cincizeci de asemenea rotatii, dupa care se face masa,ul cu de%etul mare al mainii
stan%i in sens in#ers acelor de ceasornic de acelasi numar de ori.
-*ercitiul se face de doua ori pe zi, dimineata si seara, pe nemancate, a#and rol de
pre#enire si tratare a %astritei. Gn perioadele de criza, masa,ul se face cu (landete,
intrerupandu'l daca durerea se accentueaza.V
7espiratia tip ras ' e*piram aerul cu putere, dupa care inspiram adanc, rela*and muschii
a(dominali, asa incat aerul sa patrunda din (elsu% in zona inferioara a plamanilor. De
tinem respiratia pana numaram la trei: 0, 2, 1, $, apoi e*piram aerul fractionat,
z%altaindu'ne a(domenul ca si cand am rade sau chiar sa incercam sa radem.
?a aparea o sa#uroasa stare de rela*are si decon%estionare la ni#el fizic si psihic, care se
#a amplifica pe masura ce #om continua e*ercitiul.
Se fac minimum zece asemenea respiratii pe zi.
-ste o tehnica foarte eficienta si in perioadele de criza.
>7-?-DG7- SG 7883-D D857GS:
W8limentele alterate se arunca.
WSe e#ita medicamentele care au efect secundar asupra stomacului.
WDu se consuma ciuperci necunoscute.
WDu se consuma alimente e*citante pentru stomac.
WSe fac clisme, se (eau multe ceaiuri pentru eliminarea din or%anism a to*inelor.
WSe recomanda post de 1'0 zile, timp in care se (ea ceai din scoarta de mesteacan, flori
de tei, urzica, leustean, cim(ru, sal#ie, cim(risor, ma%hiran.
WSe consuma timp de 0 zile le%ume si sucuri, supa de #arza sau #arza cruda.
WSe (ea un pahar de apa in care s'a dizol#at 1 lin%urita de ar%ila.
WSe e#ita (auturile reci, zaharul, pastele fainoase, carnea de porc pra,ita, condimentele,
alcoolul.
W/u ceaiuri din musetel, rostopasca, roinita, menta, chimen, seminte de in, lemn dulce, se
calmeaza durerile de (urta.
WSe aplica pe zona stomacului cataplasme umede si caldute.
WSe (eau cate#a picaturi de ulei din scortisoara sau dafin, cu miere.
W2 lin%uri caimac de pe lapte se amesteca cu 2 %al(enusuri, 2 lin%uri de miere pana se
face o crema, care se ia de 0 ori pe zi cu 1 ora inainte de mesele principale.
WSe recomanda mersul descult pe pietre ude sau iar(a cu roua.
WSe e#ita stresul, se recomanda autosu%estia prin %anduri poziti#e si credinta in
#indecare.
7efle*oterapie: se urmareste im(unatatirea circulatiei mucoasei %astrice pentru refacerea
ei si anihilarea factorilor care au produs aparitia (olii. Se maseaza zona renala si
suprarenala. >unctele masate sunt: zona stomac, punctul 1!, timp de ='1$ minute pe
fiecare picior, zona suprarenale, punctul 20, timp de 0 minute, zona rinichi'uretere'#ezica
urinara, punctele 24, 2=, 22, timp de = minute, zona #ezicii (iliare, punctul 12, timp de 0
minute.
B8S7G- 8/5-
>entru a #a prote,a stomacul #a recomand sa reduceti pe cat posi(il consumul de alimente
care contin e*citanti chimici, precum si produsele care au in componenta lor celuloza. Gn
comparatie cu alte re%imuri, in acest caz se poate (ea cafea, se pot manca cior(e si
(orsuri, carne pra,ita in ulei, paine al(a (dar nu calda) sau pra,ita, unt, telemea, cas
proaspat, s#aiter, le%ume fierte sau preparate la cuptor (morco#i, do#lecei, conopida,
spanac). -ste (ine a nu se consuma laptele dulce, alcoolul, in%hetata, painea nea%ra,
cartofii pra,iti, fructele crude si olea%inoase, mezelurile, carnea pra,ita, %rasimile animale,
(ranzeturile %rase, sosurile cu rantas. re(uie a#uta %ri,a la cantitatea de condimente,
hrean, mustar, ceapa, usturoi, muraturi consumata. Du sunt recomandate aluaturile
fra%ede, dospite, marmelada, dulceata.
7883-D D857GS >-D75 B8S7G8 8/58:
9ieta: 2 zile cura de post cu ceaiuri si suc de lamaie, 1 clisma dimineata cu 2 l infuzie
calduta de musetel, timp de 2 zile. XYn continuare se introduc in alimentatie: suc de
fructe, lapte, iaurt, lapte #e%etal, piure de cereale, apoi se tine un re%im lacto'o#o'
#e%etarian timp de 4'= zile. Se intercaleaza 1'2 zile pe saptamana cura cu fructe, cura cu
preparat din aloe, cura cu suc de orz #erde. Se recomanda suc de #arza inainte de masa cu
0$ minute, 0*=$ ml, iar dupa masa la 1 ora, sucul de cartof, 0*=$ ml.
Se (eau ceaiuri din urmatoarele plante:
7p. 1. ' 2$ %r nal(a mare, 2$ %r roinita, 0$ %r sal#ie, 0$ %r %al(enele, 2$ %r troscot, 0$ %r
tataneasa, 2$ %r ienupar, 1$ %r so#arf, 2$ %r scumpie
7p. 2. ' 2$ %r isop, 0$ %r urzica, 2$ %r menta, 2$ %r patla%ina, 2$ %r tintaur, 1$ %r pelin,
1$ %r anason, 2$ %r coada racului, 2$ %r musetel.
Se poate (ea zilnic lapte de hrisca (2 lin%uri faina de hrisca la 1=$ ml apa caldasi miere).
9in amestecul de plante al celor 2 retete se ia 1 lin%urita la 2=$ ml apa clocotita, se
infuzeaza 2 minute, se (eau 0 cani pe zi, alternand retetele.
Gn caz de %astro'enterita se administreaza urmatoarea reteta: 0$ %r radacina nal(a mare,
1$ %r afin, 1$ %r saschin. Se ia 1 lin%urita din amestecul de plante la 2=$ ml de apa
clocotita, se infuzeaza 0 minute, se (ea cu 0$ minute inainte de masa.
Se poate prepara urmatoarea reteta: 1$$ %r %rau (faina), 1$$ %r faina de o#az, 1$$ %r faina
de orz. Se iau 4 lin%uri din amestec, se fier( in 1 1 litru apa, pana ramane 1 litru de apa.
Se strecoara, se adau%a 1 lin%ura de miere. Ea copilul mic se administreaza 1 lin%urita de
4 ori pe zi, inainte de masa, iar la adult 2 cani pe zi.
Se recomanda (aia #itala de 2 ori pe zi, timp de 2= minute, (aia de trunchi, una pe zi,
timp de 2= minute, (aia rece a ,umatatii inferioare a corpului, 0 pe saptamana, dusul rece
%eneral, de 2 ori pe saptamana, compresa deri#ata pe a(domen in timpul noptii,
fomentatia simpla pe re%iunea epi%astrica sau o (aie calda de sezut, cu temperatua
crescuta timp de 2$ minute, pentru calmarea durerii.
7efle*oterapia: se maseaza punctele 1!, timp de 1$ minute, 20 timp de 0 minute, 24, 2=,
22 timp de = minute si 12 timp de 0 minute.
Stomacul este portiunea tu(ului di%esti# unde se realizeaza, in mare parte, di%estia
alimentelor. -ste situat in partea stan%a a ca#itatii a(dominale si face le%atura intre
esofa% si duoden. >eretele stomacului este alcatuit din mai multe straturi. 9intre acestea,
mucoasa este cel mai important si are o suprafata nere%ulata, formata din multe pliuri,
care maresc suprafata de contact cu alimentele.
Ea ni#elul mucoasei se %asesc %landele care secreta acidul clorhidric si enzimele ce
inter#in in di%estie, dar si cele care secreta mucusul, su(stanta care prote,eaza stomacul
de actiunea celor dintai (O/G si enzimele di%esti#e). Gn plus, tot la ni#elul mucoasei se
%asesc %landele care secreta hormonii si inter#in in re%larea acti#itatilor di%esti#e. 8tunci
cand functionarea acestor %lande e tul(urata, fie in sensul hipersecretiei de O/G, fie in
sensul scaderii cantitatii de mucus, apar, prin ranirea mucoasei, cele mai importante (oli
ale stomacului ' %astritele si ulcerul.
Bastrita este o afectiune a stomacului in care apare inflamatia mucoasei si care se
manifesta prin mici ulceratii (rani), ca niste eroziuni. Gn cazul in care aceste ulceratii
san%ereaza, #or(im despre o %astrita hemora%ica.
Ulcerul %astr!"du!denal este o (oala frec#enta (prezenta la apro*imati# 1$@ din
pacientii cu afectiuni di%esti#e) care afecteaza peretele stomacului sau duodenului. Ea
acest ni#el apare o leziune (rana) profunda, care depaseste mucoasa. 5neori e#olueaza
fara nici un simptom, alteori cauzeaza dureri caracteristice.
Gn cazul ulcerului duodenal, cele mai afectate sunt persoanele intre 0$'4$ ani, iar in
cazul ulcerului %astric, persoanele intre =$'2$ ani.
Eeziunile peretelui apar ca urmare a dezechili(rului intre factorii care prote,eaza
mucoasa di%esti#a si cantitatea de O/G secretat, precum si a altor su(stante din sucul
%astric (pepsino%enul), care afecteaza inte%ritatea stomacului. Gn aparitia ulcerului sunt
implicati atat factori %enetici, cat si factori de mediu...
' Factorii %enetici. >ersoanele care au in familie cazuri de ulcer prezinta un risc cu 4$@
mai mare de a se im(olna#i de ulcer decat restul populatiei. 9e asemenea, ulcerul este
mai frec#ent la persoanele cu %rupa san%uina $ (acesti factori influenteaza secretia de
O/G).
' Factorii de mediu. Sunt printre cei mai importanti care concura la aparitia ulcerului.
9intre acestia, pe primul loc se situeaza fumatul. Fumatul stimuleaza secretia de O/G si
scade secretia su(stantelor care prote,eaza mucoasa stomacului.
' 8lcoolul. 8re un efect iritati# asupra mucoasei %astrice. Gn cazul consumului de
lun%a durata inter#ine in producerea ulcerului, actionand la fel ca fumatul.
' Stresul. -ste, de asemenea, o cauza importanta in producerea ulcerului. Gn cazul unui
stres puternic, apar ulcerele de stres sau %astrita hemora%ica acuta. Stresul de intensitate
mai mica dar de lun%a durata creeaza conditii fa#ora(ile pentru aparitia ulcerului %astro'
duodenal. -*ista si anumite (oli care fa#orizeaza aparitia ulcerului, unele fiind implicate
direct, iar altele inter#enind prin intermediul medicatiei. 8cestea sunt (olile care necesita
administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina, diclofenac, indometacin, etc.
sau deri#ate de cortizon prednison).
Gn ultimii ani s'a descoperit ca e*ista o (acterie, Oelico(acter >Ulori, implicata in
etiopato%enia afectiunilor %astro'duodenale. Statistic, s'a sta(ilit ca cel putin ;$@ din
cazuistica de ulcer peptic este cauzata de Oelico(acter >Ulori. Gn ma,oritatea cazurilor,
ulcerul este unic si cel mai adesea are o forma cu mar%ini netede si (ine delimitate.
3a,oritatea ulcerelor se manifesta prin sindromul dispeptic ulceros, unde durerea este
pe primul plan. 9in fericire, ulcerul se poate trata. 5n tratament corect asi%ura (olii o
e#olutie fa#ora(ila si consta in inchiderea leziunii ulceroase si e#itarea complicatiilor.
>rodusele /ali?ita a,uta atat la tratamentul propriu'zis al ulcerului, cat si la indepartarea
cauzelor care l'au pro#ocat. Gn acest sens, pentru tratamentul ulcerului au dat si dau
rezultate deose(ite suplimentele naturale de Eucerna si Dopal deshidratat ' Breen /are si
Dopalin.
Breen /are contine mari cantitati de #itamina 5 (la fel ca #arza cruda sau zeama de
#arza) si are proprietati antiinflamatoare. >rin continutul (o%at de minerale are o actiune
alcalinizanta, neutralizand O/G. /ontinutul de #itamina Z opreste san%erarea mucoasei
peretelui stomacal, %ra(ind coa%ularea" clorofila accelereaza cicatrizarea leziunii" (etaina
mareste rezistenta mucoasei %astrice" fierul inlatura e#entuala anemie" #itaminele si
mineralele fortifica or%anismul, contri(uind la e#itarea malnutritiei ce insoteste ulcerul,
iar antio*idantii maresc rezistenta sistemului imunitar. Se recomanda administrarea a cate
2 ta(lete la o ora dupa fiecare masa principala.
Dopalinul este un supliment natural comple* care contine aminoacizi, #itamine, minerale,
fi(re #e%etale, mucila%ii, %ume. >rin continutul de fi(re #e%etale si mucila%ii, prote,eaza
mucoasa %astro'intestinala si re%leaza productia de acid %astric, asi%urand in acest mod o
protectie eficienta persoanelor care consuma condimente sau care urmeaza o medicatie
antiinflamatoare. >rin continutul de #itamine, minerale, aminoacizi, prote,eaza
or%anismul si il hraneste. Se recomanda cate 1'2 ta(lete cu 0$ de minute inaintea
meselor. Gn ulcerele a caror cauza este infestarea cu Oelico(acter >Ulori, pe lan%a
produsele amintite mai sus a dat rezultate deose(ite produsul >ara>rote* ' 0 ta(lete+zi
(su(stantele din compozitie distru% (acteria).
Gn cazul (olilor care necesita medicamente antiinflamatoare (aspirina, indometacin, etc.)
se recomanda urmatoarele produse /ali?ita cu proprietati antiinflamatoare:
' Ime%a 0, -#enin% >rimrose Iil ' care contin acizi %rasi nesaturati cu rol antiinflamator"
' Super SoUa Eecithin (lecitina naturala din soia) si [hite [illoP (aspirina naturala).
8tunci cand stresul este cauza producerii ulcerului, produsele /ali?ita ne sunt de un real
folos pentru com(aterea acestuia. Se recomanda a se consuma, pe lan%a Breen /are si
Dopalin, una din urmatoarele destresante deose(ite: Stress 3ana%ement <'comple*,
7hodiolin, /oenzima \1$, <ee >oPer 7oUal LellU ' 2'4 ta(lete+zi.
>entru fumatori, /ali?ita ofera produsul SmoHerade (2 ta(lete+zi), care prote,eaza
or%anismul, datorita antio*idantilor sai foarte puternici, si ii a,uta pe cei care doresc sa
renunte la fumat.
>entru cei care consuma alcool in e*ces, de un real folos este siropul Doni, 0 doze+zi.
>ersoanelor cu %rupa san%uina $, predispuse %enetic la ulcer, /ali?ita le ofera produsul
?ital $, specific acestei %rupe san%uine, care, datorita su(stantelor din compozitie, a,uta
la pre#enirea (olii ulceroase.

Eucerna ' planta cu o mie de proprietati si
produsul Breen/are (e*tract de lucerna) de la /ali?ita

T/e le face (ine #itelor tale, iti face si tieT ' spuneau #echii chinezi. 8nimalele lor
consumau cu atata pofta lucerna, incat chinezii sa consume ' preparate su( diferite forme
' frunzele fra%ede ale acestei plante. Du peste mult timp, tamaduitorii traditionali
recomandau lucerna pentru stimularea poftei de mancare, pro(leme ale aparatului
di%esti#, mai ales pentru ulcere de stomac si duoden. si #racii indieni utilizau in
antichitate aceasta planta ca remediu, in special in ulcere, dar o recomandau si in durerile
cauzate de artrite, precum si in retentii de lichid. 3arele cunoscator al plantelor, diaconul
din Oalim(a, a documentat si efectul anti%usa al lucernei. 8ra(ii isi hraneau cu lucerna
caii, comoara lor cea mai de pret, con#insi fiind ca aceasta ii #a face iuti si puternici. -i
au dat frunzelor (o%ate in minerale si nutrienti ale lucernei numele al'fac'facah, adica
parintele tuturor mancarurilor. Spaniolii l'au prescurtat in alfalfa, care este totodata si
denumirea plantei in lim(a en%leza.
9e multa #reme, in intrea%a lume, lucerna este considerata o planta fura,era importanta,
insa in ultimii 0= de ani ea este foarte apreciata (mai ales %ermenele plantei) si pe post de
aliment nutriti#, multi fiind cei care consuma des salata de lucerna. Gntr'ade#ar, frunzele
lucernei pot fi considerate ade#arati nutrienti (iolo%ic'acti#i, ai caror (iofotoni poarta in
ei puterea (enefica, #indecatoare a ener%iei solare. >rintre altele, acestia pot a,uta la
scaderea colesterolemiei, la alcalinizarea or%anismului si, astfel, la pre#enirea afectiunilor
cardio#asculare si a infarctului miocardic.
Gn 7omania, produsul naturist Breen/are de la /ali?ita este la ora actuala sin%urul
produs naturist cu lucerna e*istent pe piata in%lo(and in compozitia sa comple*a =$$ m%
de e*tract pur de lucerna co(inat cu ma%neziu car(onat pentru o asimilare si utilizare
optima a pricipiilor acti#e ale plantei.
<iolo%ul FranH <ouer a denumit lucerna T#idecatorul cu o mie de propietatiT, dupa ce a
constatat ca frunzele #erzi ale acestei plante contin opt aminoacizi esentiali (pe care
or%anismul nu este capa(il sa ii sintetizeze). Gn plus, fiecare %ram de lucerna contine
C.$$$ 5.G. de #itamina 8, respecti# 2$.$$$'4$.$$$ 5.G. de #itamina Z, care prote,eaza
impotri#a san%erarilor si a,uta la dizol#area chea%urilor de san%e. -ste o sursa importanta
de #itamina <2 si #itamina -, dar contine si o cantitate suficienta de #itamina 9, precum
si calciu si fosfor, care fortifica scheletul osos si dentitia copiilor.
Dumerosi medici recomanda lucerna in afectiuni ale stomacului, (alonari, ulcere si lipsa
poftei de mancare, deoarece contine #itamina 5. ?itamina 5 (ulcus, #itamina anti'ulcer)
este elementul acti# al metioninei. 8,uta la reinnoirea mucoasei lezate a stomacului si, in
%eneral, a aparatului di%esti# (re%enerarea). Gn afara de re%asirea ei in lucerna, #itamina 5
se mai %aseste in cantitati mari in #arza cruda si in zeama de #arza murata. -fectul
alcalinizant al lucernei anihileaza eficient acidul %astric. 9atorita continutului ridicat de
fi(re este (enefica in constipatie, are un usor efect pur%ati#, reduce (alonarea.
Lucerna contine si su(stante antifun%ice, care maresc efectul pro(ioticelor ((acteriilor
]prietenoase^). -ste un antipiretic si diuretic natural. Se recomanda pentru pre#enirea
inflamatiilor #ezicii urinare si ale prostatei sau ca ad,u#ant al tratamentului
medicamentos specific in cazul inflamatiilor de,a e*istente. 8ctioneaza (enefic si in
durerile articulare si reumatice.
Eucerna inma%azineaza o mare cantitate de clorofila. /onform comunicatului pu(licat de
B.[. 7app in 8merican Lournal of >harmacU (7e#ista Farmaceutica 8mericana),
clorofila are un puternic efect anti(acterian. 8ccelereaza #indecarea ranilor si, stimuland
cresterea tesuturilor noi, scade riscul infectiilor. /lorofila este considerata si un
dezodorizant natural.
>e (aza #astei e*periente din ultimii 1= ani, s'a constatat ca lucerna:
_ -ste un tonifiant %eneral, care incepe sa isi e*ercite efectul lent, dar eficient.
_ 8re un efect (enefic mai ales la #arstnici, deoarece fortifica sistemul imunitar, a,uta la
anihilarea si eliminarea reziduurilor acumulate in or%anism de'a lun%ul anilor si, astfel,
creste capacitatea fizica si puterea de #iata.
_ 9eoarece contine in cantitati mari #itamine liposolu(ile, iar acestea ' spre deose(ire de
cele hidrosolu(ile ' se acumuleaza, este permisa administrarea continua a lucernei doar 2'
0 luni, dupa care tre(uie sa se faca o pauza de cel putin o luna.
_ >ersoanele care iau anticoa%ulante (de e*. SUncumar) nu pot consuma produse care
contin #itamina Z sau tre(uie sa ceara sfatul medicului.
_ Eiteratura de specialitate recomanda un consum zilnic de lucerna de 2'4 %, dar conform
prescriptiei dieteticianului sau medicului, se poate consuma si o cantitate mai mare.
Eucerna este o planta cu multiple efecte (enefice, enumerarea tuturor fiind aproape
imposi(ila. 9in pacate, fiind eclipsata de o multime de alte suplimente nutriti#e
comerciale si la moda, lucerna a a,uns sa ,oace rolul /enusaresei. -ste timpul sa isi
recasti%e locul si atentia care i se cu#in.

C!nstiatia

9efinitie: /onstipatia este (oala caracterizata prin eliminarea scaunului dupa mai mult de
4C de ore.

/auze: /onstipatia o(isnuita este cauzata, de cele mai multe ori, de intirzierea, din
diferite moti#e, a prezentarii la toaleta cind apare ne#oia de a a#ea scaun. 8ceasta
senzatie specifica se e*plica prin faptul ca sosirea materiilor fecale in ultima portiune a
intestinului %ros, produce o destindere a acestuia. 9aca se amina eliminarea scaunului din
diferite moti#e, ne#oia resimtita de#ine din ce in ce mai sla(a si mai rara si astfel apare
constipatia. 9e asemenea si o alimentatie nepotri#ita poate determina (oala. Gn mod
o(isnuit, scaunul este format in (una parte din resturile alimentare nea(sor(ite in intestin.
8ceste resturi stimuleaza peretele intestinal in e*ecutatea miscarilor de e#acuare, ser#ind
totodata drept teren pentru dez#oltarea micro(ilor intestinali, care produc %aze si acizi de
fermentatie ce stimuleaza la rindul lor miscarile intestinale. 8stfel, o alimentatie formata
din fainoase de calitate superioara, dulciuri, carne si (rinza, adica o alimentatie lipsita de
le%ume si fructe, deci saraca in resturi #e%etale, lene#este intestinul si intirzie e#acuarea.
?ara si toamna constipatia este mai rara, tocmai datorita alimentatiei mai (o%ate in fructe
si le%ume. /onstipatia mai poate fi cauzata de sla(irea puterii de e#acuare a materiilor
fecale. 8ceasta depinde de forta de contractie a muschilor a(dominali, care marind
presiunea in interiorul a(domenului, determina e#acuarea scaunului. -*ista (oli in care se
produce sla(irea fortei de contactie a acestor muschi, cum ar fi o(ezitatea, sarcinile
repetate, sla(irea mare si (rusca.
Factori de risc: >rincipalii factori de risc sint: ' o(iceiul prost de a amina prezentarea la
toaleta atuci cind este prezenta ne#oia de a e#acua scaunul" ' alimentatia saraca in le%ume
si fructe" ' o(ezitatea" ' sarcinile repetate" ' sla(iri masi#e intr'un scurt inter#al de timp

ipuri: <oala poate e#olua su( doua forme: acuta si cronica. /onstipatia este de cele
mai multe ori cronica, adica dura(ila si nedureroasa. Se face o distinctie intre constipatia
dureroasa, care alterneaza cu perioade de diaree sau care apare la persoane care au a#ut
pina in acel moment scaune re%ulate, si constipatia o(isnuita. Gn mod normal, e#acuarea
resturilor alimentare are loc la apro*imati# 24 de ore dupa consumarea prinzului
respecti#. otusi e*ista persoane care, fara a fi (olna#e, au un scaun la doua zile, fara sa
se poata spuna despre acestea ca sufera de constipatie.

Simptome: 9upa cum reiese si din definitie, simptomul de (aza este lipsa e#acuarii
scaunului dupa mai mult de 2 zile. Defiind eliminate, resturile alimentare se acumuleaza
in intestinul %ros si dau nastere la alte complicatii, care pot mer%e pina la o(structie
intestinala.
9ia%nostic: Irice constipatie aparuta mai mult sau mai putin (rusc, mai ales la o
persoana in #irsta, tre(uie semnalata medicului, sin%urul in masura sa decida dia%nosticul
si tratamentul. /onstipatia o(isnuita este o afectiune simpla, care se poate trata doar prin
respectarea re%ulilor alimentare, dar de asemenea, constipatia poate fi si semnalul unei
(oli mai dificile si de aceea nu tre(uie tratata cu usurinta sau i%norata. 3edicul d#s.
tre(uie sa fie cel care #a recomanda analizele suplimentare pe care le #eti efectua.
ratament: Gn cazurile de constipatie o(isnuita, este indispensa(ila tratarea (olilor care
sla(esc puterea de contractie a muschilor a(dominali, acolo unde e*ista. Gn marea
ma,oritate a cazurilor insa, constipatia poate fi tratata printr'o dietetica potri#ita, care sa
furnizeze intestinului suficiente resturi alimentare si sa fa#orizeze astfel e#acuarea
re%ulata si usoara. 3icul de,un este o(li%atoriu, pentru ca e*ista un refle* care face ca
contractiile intestinului %ros sa de#ina mai acti#e imediat dupa masa. 7e%imul #a tre(ui
sa cuprinda o cantitate mai mare de lichide reci care e*cita contractiile intestinale,
alimente (o%ate in celuloza, care maresc (olul fecal si usureaza fermentatia, dulciuri
concentrate (miere, dulceata, %em) care fa#orizeaza producerea fermentatiilor intestinale,
o cantitate crescuta de %rasimi pentru a e*cita secretia si e*cretia (ilei si implicit
contractiilor intestinului, alimente (o%ate in #itamina <1, ca dro,dia de (ere si piinea
nea%ra.

>re#entie: 9imineata se #a lua, pe stomacul %ol (daca (olna#ul nu este o(ez), o
lin%urita de miere si un pahar de apa. -ste un o(icei %resit de a nu minca micul de,un si
de aceea masa de dimineata se #a lua cu re%ularitate. Se #a minca incet si se #a mesteca
(ine. Se #or lua 2 mese pe zi. -ste o(li%atoriu, cel putin la una sau doua din cele 2 mese,
sa nu lipseasca le%umele si fructele crude. Fructele se #or consuma si intre mese.
9i#erse: <auturile indicate in constipatie sint cele reci si indulcite, in special (aute
dimineata pe stomacul %ol. Sint (une sucurile de fructe, de zarza#at, citronadele,
oran,adele, ceaiul de macese, sifonul si laptele (daca este tolerat): laptele (atut si iaurtul
cu zahar. Se recomanda carnea si mincarurile de carne de orice fel, %rasa, %atita cu
le%ume si sosuri, snitel. >iinea cea mai utila este cea de tarite, precum si piinea nea%ra
(cel putin 2$$ %rame pe zi). Karza#aturile si le%umele recomandate (de orice fel ) sint
consumate in special ca salate de cruditati, rase pe razatoare (pentru persoanele care nu
au dantura), fierte in cior(e, (orsuri sau su( forma de le%ume asortate, le%ume pane sau
in mancaruri cu sos (o%at in %rasime. /artofii pot fi consunati su( orice forma" le%umele
uscate (linte, mazare, fasole) se consuma ca %arnitura lin%a carne. Se recomanda sa se
manince fructe crude de orice fel" in special cele cu coa,a, dulci, (o%ate in zahar, rase pe
razatoare (pentru cei care nu au dantura si nu pot mesteca), mai ales fructe cu sim(uri,
cirese, corcoduse, caise, prune, piersici, zmeura, fra%i (se #or consuma la mese si intre
mese, pe stomacul %ol). Sint contraindicate (auturile calde, ciocolata cu apa, ceaiul
#erita(il, ceaiul de menta, #inul rosu, sucul de afine, si laptele daca are efect constipant
(se #a adau%a lactoza). Du se recomanda pentru consum: ' cas si urda nesarata, precum si
(rinza de #aci proaspata ' piine al(a, pra,ita ' sint contraindicate pireurile de morco#i,
sufleul de morco#i cu (rinza ' pireul de %utui, %utuile coapte, sucurile de afine sau
compotul strecurat de afine

Imul sanatos are un scaun pe zi. /onstipatia apare cand trec mai multe zile fara scaun.
ratamentul cel mai (un este pre#enirea constipatiei, care se realizeaza prin: o(isnuinta
de a a#ea scaun la o anumita ora din zi, de preferat dimineata, plim(are pe ,os, zilnic 0'4
Hm., %imnastica si masa, special pentru intarirea musculaturii a(dominale, dimineata pe
nemincate se (ea un pahar cu apa calduta, re%im alimentar (o%at in fructe, le%ume, sarac
in dulciuri, proteine. 3edicina chineza separa doua aspecte ale constipatiei: un e*ces de
ener%ie `8DB, insotita de (alonare, se maseaza punctul B2! situat pe a(domen '
tonifiere si e*ces de ener%ie `GD, insotita de un a(domen moale, se maseaza punctul G/4
situat la unirea celor doua oase din prelun%irea de%etului mare si aratator 'tonifiere. Se
mai poate aplica metoda SOG8S5 timp de 0 minute, apoi cu o pauza de 0 minute,
(olna#ul #a (ea un pahar cu apa sarata, mane#ra care se e*ecuta dimineata, mai multe
zile la rand.

Refle+!teraie:

se maseaza punctele 0$ (colon trans#ersal), 01 (colon descendent), 02 (colon si%moid),
00 (anus), timp de 0$ de minute si punctul 4$ (limfa corp inferior), timp de 0 minute.
Se iau 0 lin%uri de seminte de in la fiecare masa cu putin ceai. Smochinele si prunele
uscate, muiate peste noapte in apa rece au efect la*ati#. Se recomanda 1 pahar de apa de
fantana, dimineata, pe stomacul %ol. /icoarea are efect la*ati#, daca se (ea 1 ceasca pe
stomacul %ol. Se tine o cura cu sucuri de le%ume si fructe, cu preparat de aloe, 4'2 lin%uri
de tarate de %rau in ceai sau lapte, 2 lin%uri de ceai de o(li%eana, 0*1 lin%uri de car(une
de tei pe zi, (aie #itala de 2 ori pe zi, timp de 2= minute, cataplasma lom(o'a(dominala
cu lut, 0 ore pe zi. Se recomanda dus rece %eneral, (aie de soare, cura de aer, %imnastica
respiratorie si fizica.

Se prepara urmatoarele retete: 7p. 1 ' 2$ %r trifoi rosu, 0$ %r cicoare, 0$ %r %al(enele,
0$ %r coada soricelului, 2$ %r crusin, 2$ %r patla%ina, 2$ %r tintaur. 7p. 2 ' 2$ %r anason,
1$ %r patla%ina, 1$ %r papalau, 2$ %r nal(a mare, 2$ %r frunze de frasin, 2$ %r soc, 2$ %r
musetel. 7p. 0 ' 1 lin%urita seminte de in, 1 lin%ura tarate de %rau, 1 lin%ura hrisca sau
seminte de floarea soarelui, = lin%uri de morco# ras, 1 lin%ura ceapa maruntita, 2 lin%uri
ulei de masline. Se folosesc alternati#, inainte de masa cu 0$ minute. 3edicamentul
optim tre(uie sa contina: un anestezic local, care sa com(ata durerea, un tonifiant al
#enelor, care sa intareasca peretele si sa elimine san%ele, un antiinflamator, care sa reduca
inflamatia si sa elimine tensiunea si mancarimea si un lu(rifiant, care sa inmoaie scaunul
si sa elimine san%erarea si durerea.

Tratament naturist -

WSe (eau multe lichide, ceaiuri, sucuri, timp de 1$ zile.
WEa micul de,un se consuma cereale, paine inte%rala, prune uscate, marmelada.
W9imineata se face o clisma cu ceai de musetel sau trifoi rosu.
WSe tine o cura cu preparat de aloe, 1 lin%urita dimineata.
W2'C prune uscate inmuiate in apa rece toata noaptea, iar dimineata se incalzesc usor si se
mananca inainte de masa.
W4'2 lin%uri de tarate de %rau in ceai sau lapte, zilnic.
WSe consuma fructe proaspete din (elsu%, precum si le%ume.
WSe e#ita painea din faina al(a, pastele fainoase, %utuile, alcoolul.
W0*1 lin%ura de car(une acti# (din tei).
WSe (eau ceaiuri din urmatoarele plante: 2$ %r. trifoi rosu, 0$ %r. cicoare, 0$ %r.
%al(enele, 0$ %r. coada soricelului, 2$ %r. crusin, 2$ %r. patla%ina, 2$ %r. tintaur, sau alta
com(inatie de plante dupa cum urmeaza: 2$ %r. anason, 1$ %r. patla%ina, 1$ %r. papalau,
2$ %r. nal(a mare, 2$ %r. frunze de frasin, 2$ %r. soc, 2$ %r. musetel. Se ia 1 lin%urita din
amestecul de plante la 2=$ ml. de apa clocotita, se infuzeaza timp de 2 minute, se (eau 2'
0 cani pe zi, alternati# din fiecare reteta, com(inat cu tinctura suedeza.
WSe face o (aie #itala de 2 ori pe zi timp de 2= de minute.
WSe face o (aie de trunchi pe zi, timp de 2= de minute.
WSe aplica de 0 ori pe zi o cataplasma cu lut in zona lom(o'a(dominala.
WSe face dus rece %eneral al corpului de 2 ori pe saptamana.
W<aie rece a ,umatatii inferioare a corpului de 0 ori pe saptamana.
W<aie de soare, una pe zi.
W/ura de aer, com(inata cu e*ercitii fizice.
Gn ultimul timp auzim tot mai des aforismul T-sti ceea ce mananciT. Gn orice caz, acesta
este #ala(il doar partial, pentru ca ceea ce conteaza cu ade#arat la alimentele consumate
sunt su(stantele pe care or%anismul le foloseste. /hiar daca celelalte componente
alimentare sunt %ustoase, din punctul de #edere al functionarii or%anismului nu sunt
importante si pot fi chiar daunatoare.
Gn urma consumului de alimente, un or%anism sanatos descompune proteinele,
car(ohidratii si %rasimile, deoarece doar aminoacizii, %lucidele simple si acizii %rasi
furnizeaza ener%ia necesara mentinerii #ietii. -nzimele di%esti#e a,uta la di%estia
alimentelor. 8ceasta incepe in ca#itatea (ucala si continua sa se desfasoare in celelalte
se%mente ale tractului di%esti#.
-nzimele sunt (iocatalizatori care accelereaza reactiile chimice, ramanand
neschim(ate. 9in nefericire, sunt foarte sensi(ile si se de%radeaza rapid la temperaturi
mai mari de 4! %rade /. 9in acest moti#, alimentele fierte, preparate in cuptorul cu
microunde, conser#ate, pasteurizate, am(alate la cald sau con%elate nu contin enzime. Gn
cazul in care consumam astfel de alimente, pentru a le putea di%era a#em ne#oie de un
sistem di%esti# e*celent. 9in nefericire, nici macar tinerii nu se pot lauda cu un astfel de
sistem di%esti#. I data cu inaintarea in #arsta, apar si pro(lemele di%esti#e, cum ar fi
durerile de stomac, (alonarile, diareea si constipatia.
/elor care se lupta cu simptomele mentionate mai sus sau care au o dieta neadec#ata, le
este recomandat consumul de suplimente naturale cu enzime di%esti#e. 8cestea sunt
indicate in special persoanelor cu %rupa san%uina 8, deoarece ni#elul de sucuri di%esti#e
al acestora este, in %eneral, mai scazut in comparatie cu alte %rupe san%uine.
9aca a#em o alimentatie corespunzatoare si consumam suplimente cu enzime, procesul
di%esti# se #a desfasura optim si fara dureri.
/ea mai noua oferta a companiei /ali?ita este un produs cu enzime, de o #aloare
incontesta(ila, demonstrata stiintific: 9i%esti#e -nzUmes. 8cesta:
' reduce pro(lemele di%esti#e"
' stimuleaza di%estia (asi%ura descompunerea perfecta a alimentelor)"
' a,uta la functionarea or%anelor interne"
' reduce formarea acizilor si a materialului rezidual"
' reduce riscul de inflamare a sistemului di%esti#"
' asi%ura o a(sor(tie mai (una si mai usoara"
I data cu inaintarea in #arsta, creste si importanta folosirii acestui produs. Gn%redientele
produsului 9i%esti#e -nzUmes au fost dozate cu mare atentie, pentru a'si putea e*ercita
pe deplin efectele (enefice si pentru ca procesul di%esti# sa nu suprasolicite or%anismul.
<etaina impiedica depunerea %rasimilor in ficat, sporind producerea de lecitina. -ste o
antito*ina hepatica e*celenta.
<romelaina dezinte%reaza proteinele. Eipsa acesteia initiaza procesul de de%radare a
proteinelor nedi%era(ile, precum si acumularea materialului to*ic, care duce adesea la
inflamare.
/urcuma este o planta cunoscuta de mai (ine de 0$$$ de ani, care prote,eaza ficatul
si pre#ine flatuenta. -ste o antito*ina, fiind de mare a,utor in special la neutralizarea
metalelor %rele si a plum(ului. /auzeaza cresterea productiei de (ila si de enzime din
ficat. 7educe ni#elul colesterolului din san%e si inflamatiile.
/himenul stimuleaza secretia enzimelor si pre#ine flatuenta.
8cidul %lutamic, pe lan%a capacitatea de a le%a amoniacul, stimuleaza functiile creierului
si accelereaza #indecarea ulcerului. -fectele sale ana(olice sunt foarte importante pentru
sporti#i si pentru persoanele in #arsta. >e lan%a faptul ca a,uta la formarea de noi
proteine, impiedica descompunerea proteinelor de,a e*istente in or%anism. /ontine o
%ama #ariata de enzime.
>ancreatina contine o serie de enzime pancreatice. >rote,eaza suprafata e*terioara
(e*ocrina) a pancreasului si o fereste de suprasolicitari.
>apaina stimuleaza di%estia, in special pre'di%estia carnii. >rote,eaza impotri#a ulcerului
stomacal, mai frec#ent la persoanele cu %rupa san%uina $, care tind sa consume mai multa
carne. -ste de mare a,utor pentru cei care folosesc aspirina si steroizi.
>apaina, (romelaina si tripsina optimizeaza functionarea sistemului imunitar. 9in aceasta
cauza, preparatul natural cu enzime di%esti#e 9i%esti#e -nzUmes se recomanda
persoanelor cu inflamatii cronice.
9i%estia si deto*ificarea sunt procese care necesita timp. Iri de cate ori consumam
alimente sarace in enzime si fi(re, a#em ne#oie de multa ener%ie pentru a le di%era.
8stfel, cantitatea de ener%ie necesara pentru deto*ificare #a fi mult mai redusa. 9rept
rezultat, in or%anism se #or acumula materii to*ice. >rin urmare, produsul naturist
9i%esti#e -nzUmes se recomanda si celor care #or sa sla(easca sau sa isi mentina
constanta %reutatea.

Ceaiuri
1. /-8G 9- /G5<IG/8 /5/5E5G
' se prepara ca mai sus. -ste recomandat impotri#a insomniei, in tul(urarile ner#oase, are
efecte linistitoare asupra inimii si a ner#ilor, are efect depurati#, elimina su(stantele
to*ice, calmeaza mi%rena, cefaleea, elimina calculii #ezicii urinare. Se (eau 2'0 cesti pe
zi.
2. /-8G 9- /I898 /8E5E5G
' 1 lin%urita cu #arf de planta la 1 litru de apa clocotita, se opareste, se lasa sa stea putin
sa se infuzeze, se strecoara si se (eau cate 2'0 cesti pe zi, caldut, cu in%hitituri mici. -ste
recomandat in dureri reumatismale, artrite si ne#ral%ii, hemora%ii si #arsaturi cu san%e, in
cazul racelilor #ezicale, a durerilor spastice, a,uta in retentiile de apa in pericard, in
pleura sau in tul(urarile renale de dupa scarlatina si alte (oli infectioase %rele cu dere%lari
in eliminarea apei.
Se mai foloseste in eruptii de piele insotite cu mancarimi. /oada calului amestecata cu
sunatoare, oparita si consumata 1'2 cesti pe zi, in timp ce seara se consuma hrana solida,
a,uta in incontinenta urinara. Se recomanda %ar%ara de coada calului in ami%dalite,
inflamatii ale mucoasei (ucale, stomatite ulceroase, san%erari ale %in%iilor, %in%i#ite,
fistule si polipi in cerul %urii si %at, in tumori mali%ne, acestea din urma putand fi stopate.
0. /-8G 9- /7-GSI878
' se face o infuzie din 1 lin%urita cu #arf de planta la 1 l apa clocotita. Se (eau 2'0 cesti
pe zi si este indicat in fe(ra pricinuita de rani purulente, leziuni, a(cese ne%li,ate, in urma
e*tractiilor dentare, indeparteaza sla(iciunile musculare (adinomiile, miopatiile) si
articulare, a,uta in anemii, in leziunile postnatale, in rela*area or%anelor pel#iene la
femeile care au a#ut nasteri %rele sau predispozitia spre a#ort (pentru fi*area sarcinii) si
fortifierea fi(relor uterine in toate (olile de femei.
Gn asociere cu traista cio(anului se foloseste in histeroptoza (prolaps uterin) si hernii
in%hinale. Gn aceste cazuri se (eau 4 cesti pe zi. Gn o(ezitate se (eau 2'0 cani de ceai

Diete
7ezultatele cele mai puternice in dietoterapie se #or o(tine prin adoptarea uneia sau
alteia din dietele naturiste Tde fortaT. 9intre aceste re%imuri'forte am ales trei, pe care le
prezint in ordinea %radului lor de dificultate:
>ostul ne%ru ' este fara doar si poate mi,locul cel mai eficient (desi destul de dur
pentru unii) de dezinto*icare. >ostul ne%ru presupune sa nu consumam a(solut nici un fel
de aliment pe o durata de timp cuprinsa de la 24 de ore pana la cate#a zile. Gn postul
ne%ru destinat #indecarii psoriazisului se recomanda in mod special sa se consume multa
apa de iz#or sau, si mai (ine, infuzii din plante dezinto*icante, al caror mod de preparare
il #om prezenta tot in acest articol. Fireste, postul ne%ru cel mai eficient este cel de mai
multe zile, insa pentru o a,unare mai lun%a de trei zile este necesar acordul si
supra#e%herea medicului. >entru cei care nu pot tine postul ne%ru, considerandu'l prea
dificil, este foarte eficienta urmatoarea dieta.
9ieta crudi#ora ' presupune sa nu consumam decat alimente netrecute prin foc
(nepreparate termic), o perioada de minimum 0$ de zile. ?or fi in schim( consumate din
(elsu% le%ume crude su( forma de salate, sucuri sau ca atare, fructe crude, ful%i de
cereale (%rau, orz, o#az), ulei presat la rece, miere si polen de al(ine. 5n loc special il #or
ocupa in cadrul acestei diete olea%inoasele: seminte de floarea'soarelui, do#leac si susan
nepra,ite, miezul de nuca, arahidele si alunele nepra,ite, care, pe lan%a faptul ca aduc un
surplus caloric foarte puternic, inlaturand senzatia chinuitoare de foame, de care se plan%
la inceput multi dintre pacientii care recur% la acest tratament, au si alte proprietati. -le
sunt foarte (o%ate in #itaminele - si F, care fa#orizeaza normalizarea proceselor trofice la
ni#elul pielii.
9oua e*emple de diete crudi#ore, cu un efect deose(it, sunt prezentate in continuare:
9ieta crudi#ora de refacere
8cest re%im ofera a#anta,ul unui aport de principii alimentare, %lucide, proteine, lipide,
#itamine, minerale, in stare naturala, fiind usor asimilati de or%anism si cu uzura minima
a acestuia. Se practica su( forme de cure de ='! zile pe luna. Se recomanda in
con#alescenta (olilor acute, in (oli consumpti#e (</, cancer), surmena, fizic si
intelectual, (oli carentiale etc.
Se recomanda urmatoarea schema:
' Ira C ' %rau incoltit, 2=$'0$$ ml suc crud de fructe sau zarza#aturi, mere, stru%uri, pere,
ardei %ras, rosii, castra#eti.
' Ira 1$ ' o farfurie de salata de zarza#aturi: morco#, telina, rosii, urzici, papadie, macris,
andi#e, salata #erde, #arza etc., la care se adau%a suc de lamaie, putin ulei si condimente
naturale.
' Ira 10 ' salata de zarza#aturi la discretie, 1'2 oua crude cu al(usul (atut spuma, iaurt,
(ranza dulce de #aca, paine %raham sau nea%ra (ine coapta.
' Ira 1! ' o cana cu lapte crud sau lapte #e%etal si fructe uscate.
' Ira 1; ' fructe, paine %raham sau nea%ra cu miere, lapte.
' Gntre mese se (ea ceai aromatic (cim(risor, maces, zmeura, fra%i, mure), dupa necesitati.


9ieta crudi#ora depurati#a -ste recomandata mai ales prima#ara si #ara, ea facilitand
eliminarea to*inelor si deseurilor din or%anism, reechili(rand (alanta #itaminica si
minerala a or%anismului. Se practica in scop profilactic si curati#, in cure de 0'! zile pe
luna.
Schema unei zile de cura:
' Ira C ' 2=$ ml suc de rosii sau telina, fructe olea%inoase, paine %raham sau nea%ra
coapta (ine.
' Ira 12 ' o farfurie cu salata de urzici, papadie, cicoare, %rausor, cu suc de lamaie, ulei si
condimente naturale sau morco#, andi#e, telina, castra#ete, ardei %ras, sparan%hel cu suc
de rosii si condimente, iaurt, paine %raham sau nea%ra.
' Ira 1! ' o farfurie cu salata de fructe crude.
' Ira 1; ' 2=$ ml suc de telina.
>entru cei mai sensi(ili, dieta pur crudi#ora poate fi alternata cu dieta pe care o #oi
descrie in continuare.
9ieta semicrudi#ora ' este modul de alimentare recomandat cu predilectie celor care se
confrunta sau s'au confruntat cu psoriazisul, fiind si mi,loc de #indecare si de consolidare
a rezultatelor terapeutice. -a poate fi adoptata pe perioade nelimitat de lun%i, fiind mult
mai permisi#a, admitandu'se si consumarea produselor lactate si oualor in cantitati mici,
cu conditia ca =$@ din hrana sa fie constituita din le%ume si fructe crude. Gn primul rand,
fiecare masa #a incepe cu sucuri o(tinute casnic din le%ume cum ar fi telina, patrun,elul,
ridichea, com(inate (ca ameliorator de %ust) cu suc de mere sau morco#. 8poi, #or fi
nelipsite de la fiecare masa salatele de cruditati cu le%ume (o%ate in fi(re: morco#, #arza,
patrun,el, salata #erde, spanac, ridiche, sfecla rosie. ?a fi consumata numai paine
%raham, uleiul rafinat #a fi inlocuit pe cat posi(il cu cel presat la rece, faina al(a #a fi
inlocuita cu cea inte%rala.

Diabetul
9ia(etul este o afectiune caracterizata prin prezenta zaharului in urina, din cauza
proastei functionari a unor celule pancreatice. 9ia(etul zaharat este cea mai frec#enta
(oala endocrina si se caracterizeaza prin #alori crescute ale %licemiei (%lucoza in san%e),
de peste 1$$ m%+l.
<oala afecteaza toate cate%oriile de #arsta si se poate clasifica astfel:
a) tipul G sau insulino'dependent, mai frec#ent la copii si tineri"
() tipul GG sau noninsulino'dependent, intereseaza persoanele mature, de peste 4$ de ani.
8pare datorita mai multor cauze:
W afectiuni pancreatice care duc la scaderea sintezei de insulina (in special pancreatita
cronica intalnita la alcoolici)"
W alte (oli endocrine"
W administrarea de hormoni steroizi"
W alte medicamente ce produc hiper%licemie (cel mai cunoscut fiind >rednisonul)"
W o predispozitie %enetica, demonstrata de numarul mare de cazuri in anumite familii"
W produs de stres, conditia stresanta referindu'se la anumite situatii deose(ite ca: arsurile
%ra#e, infarctul miocardic acut, alte (oli amenintatoare de #iata in cursul carora se
descarca o cantitate mare de hormoni care cresc %licemia.
Functia pancreatica poate fi stimulata prin dusuri calde prelun%ite de 2'0 ori pe zi.
-ste o stare cronica in care corpul nu poate asimila o parte a hranei a(sor(ite, in special
zaharurile si fainoasele.
Gnsulina este o su(stanta to*ica cu efecte noci#e asupra #aselor san%uine.
intre(uintarea ei indelun%ata este raspunzatoare pentru diferite tipuri de (oli arteriale. I
o(ser#are atenta demonstreaza ca or%anismul uman poate suporta aceasta in,ectare de
otra#a cel mult 2= de ani, dupa care arterele se de%radeaza si se apropie sfarsitul. in cazul
dia(eticilor e*ista un fundal to*ic, iar %landa tiroida este in %eneral prea stimulata. Gsulina
(hormon pancreatic responsa(il de mentinerea in limite normale a %licemiei) franeaza
acti#itatea tiroidei. -ficienta tiroidei fiind mai mica, iar actiunea to*ica mai puternica,
arterele sunt afectate mai tare.
/ea mai (una dieta pentru dia(etici este un re%im de le%ume nefainoase si supe de
le%ume. Scopul este acela de a a,uta pancreasul epuizat, al carui principal element este un
compus de potasiu. Ee%umele (o%ate in potasiu sunt in mod special recomandate.
/E8SGFG/87-:
a; Diabetul 'uvenil: poate incepe oricand dupa #arsta de !'C ani si inainte de 2$ de ani.
9emara,ul este (rusc si poate #aria in intensitate, fiind %reu de controlat, datorita
fluctuatiilor zilnice a cerintelor meta(olismului corpului in timpul perioadei de crestere.
(; Diabetul adultului: se manifesta in orice moment inainte de 2='!$ de ani. >oate
demara lent, cu mult timp inaintea aparitiei primelor simptome, apoi se declanseaza (rusc
datorita unor e#enimente ca: tensiunea arteriala, %ripa, pneumonia.
c) Diabetul tardiv: se manifesta la persoane care au depasit 2$ de ani. in %eneral este
moderat si usor de controlat. 9eseori este depistat din intamplare.
9ia(etul zaharat poate de(uta acut direct prin coma dia(etica sau, mai frec#ent, prin
simptome le%ate de hiper%licemie. <olna#ul mananca, (ea si urineaza mai mult decat de
o(icei. 9ia%nost icul este unul de la(orator si se (azeaza pe dozarea %lucozei in san%e
dimineata pe nemincate. 9e multe ori este o descoperire intamplatoare in cadrul unui
e*amen de rutina, persoana respecti#a putand sa nu ai(a nici o manifestare a (olii.
9ia(etul este tratat in %eneral prin doi factori: prin medicamente si prin re%im alimentar.
in lipsa unui tratament adec#at dia(eticul poate a#ea complicatii cu ade#arat reduta(ile.
in timp, dia(etul produce leziuni la ni#elul aparatului cardio'#ascular: cardiopatie
ischemica se#era mer%and pana la infract miocardic, ateroscleroza responsa(ila de
pro(leme circulatorii la ni#elul picioarelor, cu dureri si mers %reoi, precum si de
impotenta se*uala la (ar(ati. Ichiul este un alt or%an important afectat se#er in dia(et,
putandu'se a,un%e la retinita dia(etica. 7inichiul dia(eticului dez#olta o afectiune %ra#a,
care poate duce la insuficienta renala.
Foarte frec#enta este neuropatia dia(etica, afectarea ner#ilor fiind responsa(ila de dureri,
amorteli, intepaturi la ni#elul mem(relor superioare si inferioare, tul(urari ale tractului
%astro'intestinal (dificultati la in%hitit, constipatie, diaree) sau ale tractului urinar cu
urinare dificila. >acientul dia(etic are o sensi(ilitate crescuta la infectii, raspunzand mai
%reu tratamentului. >la%ile si ranile rezultate in urma unor accidente se #indeca mai %reu.
/omplicatia acuta a dia(etului zaharat o reprezinta coma dia(etica hiper%licemianta, care
apare cand ni#elul san%uin al %lucozei este foarte ridicat. -*ista si coma hipo%licemica,
intalnita in cursul tratamentului cu insulina, atunci cand doza acesteia este prea mare si
%licemia scade foarte mult.
Gndiferent de medicatie, or%anismul tre(uie adus la o %reutate normala. 3ulti dia(etici
pierd din %reutate, dar sunt si (olna#i o(ezi.
7e%imul dia(eticului nu inseamna cantarirea mancarii, ci impartirea celor trei mese
principale in sase, a#and aceeasi cantitate de mancare ca pentru cele trei. /u alte cu#inte
se mananca putin si des, astfel ca or%anismul sa poata di%era mancarea.
Ea persoanele o(eze, reducerea %reutatii nu inseamna reducerea cantitatii de mancare,
ci cresterea meta(olismului, care la acestia este lent. 9e asemenea tre(uie actionat spre
scaderea poftei de mancare. 3ancarea se #a consuma incet, sa#urand fiecare (ucatica, nu
se #a consuma multa mancare, ci doar cate putin, dar de mai multe ori pe zi, se #a e#ita
consumul de carne, %rasimi, dulciuri, sare, condimente, alcool. Se recomanda o
alimentatie lacto'#e%etariana, (o%ata in #itamine si saruri minerale. Se (ea o lin%ura de
ulei de masline sau de scaieti pentru a mo(iliza %lico%enul, sau un pahar cu apa, inainte
de mese. /and apare senzatia de foame, se consuma un fruct, o felie de paine pra,ita, un
morco#, o rosie sau cate#a felii de castra#ete.
Ea cumparaturi este (ine sa se plece cu stomacul plin, altfel e*ista tentatia de a
cumpara mult si de a consuma din fiecare produs.
-ste (ine ca (olna#ul sa practice sporturi, acti#itati recreati#e, de societate, care sa'i ofere
satisfactie, sa e#ite stresul sau pro(lemele care l'au an%renat psihic ne%ati#.
Se #or face (ai pro%resi#e la picioare, dusuri reci, dusuri cu ,et de apa pe tot corpul,
frectii, spalari cu otet de mere.
/-E- = 7-B5EG /87- 7-<5G-S/ 7-S>-/8-:
1. 7educerea poftei de mancare este necesara pentru a putea controla nu atat
cantitatea cat mai ales calitatea alimentelor in%erate. >entru aceasta procedati astfel:
' inaintea meselor cu 1 ora mancati un mar sau un ou fiert tare, sau =$ ' 1$$ %r. de carne
fiarta, iar cand urmeaza sa mancati nu #a mai este asa foame, iar ce mancati se di%era
repede.
' /u 1 ora inainte de masa mancati 0$ ' 4$ %r. de slanina cruda.
' Se pot consuma 4 ' = arahide, cate#a lin%uri de iaurt, 4 ' = (ucatele de morco# crud, 2 '
0 (ucatele de (ranza de Ilanda.
2. 3ancati pe saturate, nu tineti post ca sa sla(iti, umpleti stomacul ca sa ai(a
suficient de lucru. 9ati'i alimente pe care le poate prelucra in mod normal, in ordinea in
care poate sa le primeasca, lasandu'i timp sa le prelucreze.
0. incepeti masa intotdeauna cu putina salata #erde, rupta in fasii, mestecata (ine
cu putina paine.
4. Du mancati carne de porc, mezeluri, conser#e, fainoase , dulciuri.
=. >uteti manca ficat la %ratar, deri#ate din lapte (iaurt, smantana, (ranza de #aci
proaspata, faina de soia, faina de malai, ulei din sam(uri de stru%uri, le%ume, #arza,
telina, ceapa cruda, sparan%hel, an%hinare, do#leac, marar, do#lecei necuratati, spanac,
morco#, papadie, sfecla rosie. Se poate manca paine nea%ra, pra,ita, cartofi, peste, oua
(doar al(usul (atut).
7883-D D857GS
Gnfuzie de cretisoara 0 cani +zi timp de 0$ de zile. Gnfuzie de cicoare, de coada calului,
soc, fiecare cate 0 cani + zi , suc de telina 1$$ ml.+zi cu 1 ora inaintea meselor.
7--8 1: 1 H%. de patrun,el #erde se toaca marunt si se fier(e in 2 l. de lapte, la foc
mic, pana ramane circa 1 l., se strecoara, se consuma cate o lin%ura din ora in ora pana se
termina. in ziua respecti#a nu se mananca si nu se (ea nimic.
7--8 2: se curata 2$$ %r. de telina, se taie felii su(tiri, se presara putina sare, se lasa
1= minute. Se curata de coa,a 2$$ %r. de mere, se taie felii, se toarna peste ele sucul de la
2 lamai. Se amesteca telina cu merele, se aseaza in salatiera. Se adau%a 2= %r. de
smantana, se amesteca. 8cest preparat #a suplini pranzul unei zile. Se poate repeta de 2 '
0 ori pe saptamana.
7--8 0: cura de suc de orz #erde, 0* =$ ml.+zi.
7--8 4: zilnic fructe si le%ume proaspete.
7--8 =: mantaua suedeza, seara inainte de culcare, timp de 1 ora.
7eteta pentru dia(etici
' 5n pahar (2$$ ml) de o#az nedecorticat se
clateste cu apa rece, se toarna intr'un #as cu capac
si se opareste cu 1 l de apa clocotita. Se acopera cu
capacul si se lasa sa se infuzeze timp de douasprezece
ore (2$:$$ ' C:$$). Se strecoara prin trei straturi de
tifon si lichidul rezultat se (ea in trei reprize,
timp de o zi. ratamentul dureaza trei luni, dupa care
se face pauza o luna. I#azul ramas dupa strecurarea
infuziei se da prin masina de tocat carne. >este masa
rezultata se toarna 1 l de apa si se lasa sa fiar(a
timp de 2$ de minute. Se strecoara si se (ea. 8ceasta
fiertura re%leaza functiile ficatului la dia(etici.
' =$$ ml suc de ceapa se amesteca cu =$$ ml alcool
etilic (;2@). Se administreaza cate o lin%ura pe zi,
ce#a mai mult de o luna. ratamentul poate fi repetat.

7inurile medicinale
9in Formula 8S nr. 0!;, septem(rie 1;;; :
3ai puin mediatizate dect tincturile )i uleiurile din plante, #inurile medicinale sunt
eli*iruri decantate din la(oratorul naturii, cu efecte (enefice asupra sntii )i a strii
noastre de spirit. /u o condiie: s nu fie confundate cu #inurile de mas. -le au o
prescripie strict, la fel ca orice medicament.
7inul de afine
Gn%rediente: =$$ % afine, 1 litru #in ro)u.
3od de preparare: 1. Se #ars afinele ntr'un #as, se adau% dou pahare cu ap )i se
fier( ncet 1= minute. Se adau% #inul ro)u )i se prelun%e)te fier(erea nc 1= minute. Se
las s se rceasc )i se filtreaz.
2. Se zdro(esc =$$ % afine, se adau% 1 litru #in al(, o lin%uri
scori)oar pudr, o lin%uri cui)oare )i 1$$ % miere. Se las la macerat C zile, se
filtreaz )i se pune n sticle.
3od de administrare: cte 2= ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: antidiareic, antiseptic, (actericid, dizol#ant al acidului uric.
Recomandri: ateroscleroz, constipaie, fermentaie intestinal, insuficien (iliar,
dia(et, diaree.
7inul de busui!c. (Supl. 3edicina Daturist Dr.20 ian'fe( 2$$=)
3od de preparare: Se fier(e un litru de #in al( de (un calitate n care se pun 0 lin%uri de
flori de (usuioc. Se filtreaz.
3od de administrare: se (ea cte o ce)cu dup fiecare mas.
Recomandri: /ontra deprimrii )i nelini)tii ner#oase.
7inul de cea
Gn%rediente: = cepe, 1 litru #in al(, 1$$ % miere.
3od de preparare: 1. Se rad cepele se adau% #inul )i mierea. Se las la macerat C zile,
apoi se filtreaz.
2. Se paseaz =$$ % ceap la centrifu%. Ea sucul o(inut se adau%
1=$ % zahr. Se amestec (ine )i se filtreaz.
3od de administrare: cte =$ ml , de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: diuretic, stimulent %eneral, tonic cardiac.
Recomandri: astenie, hidrofizie, tul(urri renale.
7inul de cimbri!r< (Supl. 3ed. Dat. Dr.20 ian'fe( 2$$=)
3od de preparare: Se usuc planta de cim(ri)or, se macin (ine )i se fier(e o
lin%ur de pul(ere de cim(ri)or ntr'o ,umtate de litru de #in timp de 1$ minute. Se las
puin deoparte, se strecoar )i se ndulce)te cu puin miere poliflor.
3od de administrare: Se ia cte un phrel de decoct de #in de cim(ri)or, nainte de
masa de prnz, n cure mai lun%i.
Recomandri: astenie sezonier.
7inul de ciub!)ica"cucului (3aria re(en)
3od de preparare: Se umple o sticl de 2 litri cu flori proaspete de ciu(oica'
cucului (um(rele florale ntre%i), fr a se ndesa, iar deasupra se toarn #in al( natural,
curat. Florile tre(uie s fie acoperite. Sticla se las, astupat u)or cu un dop de plut, s
stea 14 zile n soare.
Recomandri: &n afeciunile cardiace, afeciunile inimii se ia din cnd n cnd cte
1n%hiitur de #in, cardiacii pot s (ea pn la 0 lin%uri pline pe zi.

7inul de c!ac#e
Gn%rediente: 1,= H% coacze, 1 litru #in ro)u, 4=$ % zahr.
3od de preparare: 1. Se preseaz coaczele. Se adau% #inul )i se las la macerat
24 ore la rece. Se filtreaz printr'o pnz fin )i se strecoar tot sucul. Se pune sucul ntr'
un #as, se adau% zahrul, se pune la fiert = minute, apoi se las s se rceasc. Se
filtreaz din nou, apoi se m(uteliaz.
2. Se pun la macerat 2$$ % frunze de coacz, =$ ml rachiu, 1$$ %
zahr )i 1 litru #in ro)u, timp de 0$ zile. Se amestec (ine, se filtreaz )i se m(uteliaz.
0. Se pun la macerat, timp de o lun: 1 litru #in al(, 2$$ % coacze,
=$ ml rachiu, 1$$ % zahr. Se filtreaz.
3od de administrare: cte =$ ml , de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: antidiareic, antireumatismal, tonic %eneral.
Recomandri: artrite, hipertensiune, litiaz renal, menopauz, reumatism.
7inul de %raefruit
Gn%rediente: sucul de la dou %rapefruituri, 1 litru #in al(, 2$$ % zahr, =$ ml rachiu.
3od de preparare: se amestec in%redientele )i se las dou sptmni la rece. Se
filtreaz )i se m(uteliaz.
3od de administrare: cte =$ ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: aperiti#, drenor di%esti# )i hepatic, rcoritor, (o%at #itamina /.
Recomandri: anore*ie, artrit, dispepsie, insuficien (iliar.
7inul de ,rean t!nic
3od de preparare: Gntr'un litru de #in rosu, natural, se pun 1= lin%uri de hrean dat
prin razatoarea fina. Se astupa sticla si se lasa sa se macereze continutul #reme de C';
zile, dupa care se filtreaza.
3od de administrare: Se administreaza 0'4 lin%uri din acest #in tonic pentru
Recomandri: im(unatatirea di%estiei, pentru stimularea si re%larea acti#itatii cardiace,
contra anemiei si pentru pre#enirea litiazei renale. >e termen lun%, acest #in cu hrean este
si un tonic se*ual si un afrodiziac foarte (un.
7inul de ienur
Gn%rediente: 4$'=$ % (ace de ienupr (fructe), 1 litru #in ro)u, =$ ml rachiu.
3od de preparare: 1. Se spar% (acele )i se pun la macerat, o sptmn n amestecul
lichid. Se aduce amestecul u)or la fier(ere, se las s fiar( cte#a minute. Se las n
repaus o sptmn nainte de a se filtra. Se m(uteliaz.
2. 2$ (ace de ienupr, 1 litru #in al( )i 1$$ % zahr se pun la
macerat 1= zile. Se las n repaus C zile nainte de filtrare. Se adau% 2= ml rachiu pentru
o mai (un conser#are.
3od de administrare: cte =$ ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: depurati#, diuretic, stimulent, stomahic.
Recomandri: ateroscleroz, %ut, reumatism, tul(urri renale.
7inul de leurd< Sntate din farmacia 9omnului, 3aria re(en
3od de preparare:: Se ia un pumn de frunze de leurd tiate mrunt, se las s dea
cte#a clocote n J litru de #in al(, se ndulce)te dup %ust cu miere sau sirop.
3od de administrare: se (ea din acest #in peste zi, ncet, n%hiitur cu n%hiitur.
7ecomandri: ?inul de leurd (a se #edea ]3oduri de folosire^) este un preparat
minunat pentru toi (trnii cu #e)nice secreii pulmonare a(undente )i %reuti n
respiraie le%ate de acestea. /hiar n cazurile de tuse re(el ndelun%at se scap de
flecm )i de insuficiena respiratorie pro#ocat de ea. 8cest leac este indicat n
tu(erculoz )i hidropizie, de care sufer deseori cei (trni.M
7inul de mrar
Gn%rediente: =$ % semine de mrar, 2$ % semine de anason, 1 litru #in ro)u, 1$$ %
zahr, 2= ml rachiu.
3od de preparare: Se pun toate in%redientele ntr'un #as curat. Se las la macerat 1$
zile, la loc ferit de lumin. Se filtreaz )i m(uteliaz.
3od de administrare: cte =$ ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: aperiti#, carminati#, %alacto%en, stomahic.
Recomandri: aerofa%ie, astm, tul(urri ner#oase.
-*celent pentru impoten: cte 2= ml nainte de culcare.
7inul de ment
Gn%rediente: =$ ml infuzie de ment (2= % ment uscat se infuzeaz timp de 1=
minute), =$$ ml #in al(, 2$ % miere de al(ine.
3od de preparare: Se amestec toate in%redientele, se las la macerat minim 4$
zile, apoi se filtreaz.
3od de administrare: cte =$ ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: afrodisiac, (actericid, calmant, cola%o%, sedati#, stomahic, #ermifu%.
Recomandri: ner#ozitate, palpitaii, tul(urri di%esti#e, parazii intestinali, tul(urri
ner#oase.
7inul de mure " 7inul %(tului
Gn%rediente: 1 H% mure, 1 litru ap, 0$$ % zahr.
3od de preparare: S- #ars apa peste murele u)or zdro(ite . 9up 24 ore se pune
amestecul n centrifu% )i se adau% zahrul la sucul o(inut Se las la fermentat 1$'1=
zile . Se filtreaz )i se pune n sticle.
3od de administrare: cte =$ ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: ndulcitor, hipo%licemiant.
Recomandri: dureri de %t, tul(urri intestinale )i %astrice.
7inul de nuci
Gn%rediente: 0=$ frunze de nuc, 1 litru #in ro)u, 1 (aton scori)oar, 1$$ % zahr, 2=
ml rom.
3od de preparare: 1. 2= nuci #erzi tiate n 4 )i 1 litru #in ro)u se macereaz timp
de 2 sptmni, se filtreaz )i se aduce lichidul la fier(ere. Se adau% apoi =$ ml rachiu
)i 1=$ % zahr. Se d n 0'4 clocote , apoi se las la rcit. Se filtreaz )i m(uteliaz.
2. Se pun la macerat 2= nuci #erzi tiate n 4 , 1 litru #in ro)u, =$
ml rachiu )i 1=$ % zahr. 9up 2 luni se filtreaz )i se pune n sticle.
0. C nuci #erzi zdro(ite, 1 litru #in ro)u, 0$$ % zahr se pun la
macerat, la soare timp de 2 sptmni. Se amestec (ine n fiecare zi. Se filtreaz.
4. &ntr'un (orcan se pune o portocal tiat rondele. Se adau% 1=
nuci #erzi tiate n 4, 1 litru #in ro)u, =$ ml rachiu, 2$$ % zahr. Se las la macerat 2 luni,
apoi se filtreaz.
=. 1 litru #in ro)u, =$ % frunze de nuc, 2$ % %ro)i ro)ie, 1 (aton
scori)oar, coa,a de la o portocal, 2$$ % zahr. Se las la macerat 1= zile, se filtreaz )i
apoi se m(uteliaz.
2. 0$ % frunze de nuc, 1$$ % %ro)i ro)ie, coa,a de la 2 portocale,
2$ ml rachiu, 1 litru #in al(. Se las 1= zile la macerat , la soare. Se face un sirop din 1$$
ml ap )i 2=$ % zahr. Se amestec )i se filtreaz.
3od de administrare: cte =$ ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: astrin%ent, antidiareic, depurati#, dezinfectant, tonic.
Recomandri: anemie, diaree, eczeme, %ut, reumatism.
7inul de lu =3,>salis al?e?en%i)
3od de preparare: Se iau pri e%ale din must de fructe de >plu (>hUsalis
alHeHen%i) )i must de stru%uri, se amestec )i se las la fermentat, dup care licoarea se
tra%e n sticle nchise la culoare. Se astup cu dop )i se pstreaz la rece.
3od de administrare: Se (ea cte un phrel, dimineaa.
7ecomandri: /om(aterea colicilor, ca la*ati#, fe(rifu% )i mai ales diuretic.
7inul de trun'el
Gn%rediente: I le%tur de ptrun,el,1 litru #in al(, 2 lin%urie oet de #in, 0$$ %
miere de al(ine.
3od de preparare: peste ptrun,el se toarn #inul )i oetul. Se aduce ncet la fier(ere
)i se fier( cam 1$ minute. Se filtreaz )i se adau% mierea )i se amestec. Se m(uteliaz.
3od de administrare: trei lin%urie, repartizate de'a lun%ul zilei sunt suficiente.
Du a(uzai N
>roprieti: diuretic, e*pectorant, fe(rifu%, stimulent.
Recomandri: o(oseal, hidrofizie, icter, (ron)it, fe(r.
7inul de ere @ 7inul avticelulitic
Gn%rediente: =$$ % pere al(e, 1 litru #in al(.
3od de preparare: Se taie perele n rondele fine )i se pun n #inul care fier(e. Se
las s fiar( pn ce #olumul scade la ,umtate. Se las s se rceasc )i se filtreaz.
3od de administrare: cte 2= ml dimineaa, la sculare.
>roprieti: antiseptic, diuretic, tonic.
Recomandri: celulit, dia(et, litiaz renal, retenie de ap, tul(urri renale.
7inul de iersici
Gn%rediente: 2,= H% piersici, 4 litri #in al(, 1,0 l coniac, =$$ % zahr, 4 mi%dale
amare, ! % dro,die (ere uscat.
3od de preparare: >este piersicile deco,ite )i tiate n (uci se pune zahrul )i se
las cte#a ore. Se fier(e amestecul 1= minute . Se #ars ntr'un (idon (dup ce s'a rcit)
)i se acoper cu #in al( )i coniac. Se adau% dro,dia )i mi%dalele. Se las 0$ zile la rece,
se filtreaz )i se m(uteliaz.
3od de administrare: cte =$ ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: diuretic, ener%izant, stomahic.
Recomandri: constipaie, litiaz renal, tul(urri di%esti#e.
7inul de !rt!cale
Gn%rediente: o portocal (ine splat, 1 litru #in al(, 12 cui)oare,1 (aton scori)oar,
1$$ % zahr, =$ ml rachiu.
3od de preparare: 1. Se puc cui)oarele )i portocala tiat ntr'un (orcan. Se
adau% scori)oara, zahrul )i rachiul. Se acoper cu #in al( )i se las la macerat 0$ zile.
Se filtreaz )i se pune n sticle. Se folose)te dup 2'0 luni.
2. se acoper cu #in al( coa,a de la 0 portocale amare netratate. Se
adau% o lin%uri semine de coriandru )i 1=$ % zahr. Se las n repaus, la rece, 1$ zile.
Se filtreaz.
0. 1 litru #in ro)u, 4 portocale tiate (uci )i zeama de la o
portocal se las la macerat 1$ zile . Se adau% =$ ml rachiu )i 12$ % zahr. Se amestec
nainte de filtrare.
4.Se amestec: 1 litru #in al(, sucul unei portocale, 0 flori de
mu)eel, un (aton de scori)oar, dou cui)oare, 12$ % zahr )i =$ ml rachiu. Se filtreaz
dup C zile de macerare.
=. Se taie n rondele o portocal )i o lmie. Se adau% 1 litru #in
ro)u, dou mi%dale amare sparte, =$ ml rachiu, 2$$ % zahr. Se las la macerat 4$ zile. Se
filtreaz )i se m(uteliaz.
3od de administrare: cte =$ ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: antiinfecios, aperiti#, diuretic, fluidifiant san%#in, la*ati#, tonic %eneral.
Recomandri: anore*ie, astenie, dispepsie, hiper#scozitate san%#in, tul(urri
intestinale.
7inul de rune uscate " 7inul antic!nstia)ie
Gn%rediente: 0$$ % prune uscate, 1 litru #in ro)u, 1 pacheel de #anilie, =$ ml rachiu,
12$ % zahr.
3od de preparare: Se pun prunele ntr'un (orcan. Se adau% #inul, rachiul, #anilia
)i zahrul. Se amestec (ine )i se las n repaus 0 sptmni.
3od de administrare: cte =$ ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: dezinto*icant, diuretic, ener%izant, stomahic.
Recomandri: anemie, constipaie, %ut, nefrit, reumatism.
7inul de salvie$
Gn%rediente: 2$ lin%uri de pul(ere de sal#ie, 1 litru #in al(, natural.
3od de preparare: &ntr'un litru de #in natural al( se pun 2$ lin%uri de pul(ere de
sal#ie i se las s se macereze #reme de trei sptmni, dup care se strecoar.
3od de administrare: cte 0 lin%uri, nainte sau dup mas.
Recomandri: &nainte de mas, stimuleaz apetitul )i n#ioreaz.
9up mas, #inul de sal#ie 1 spune medicul francez Lean ?alnet 1 este un e*traordinar
remediu contra surmena,ului )i a asteniei, contra astmului, contra distoniei
neuro#e%etati#e.
?inul cald de sal#ie este un e*celent profilactic pentru rceal )i %rip.
7inul de tar,!n @ 7inul antibal!nare
Gn%rediente: 0$ frunze proaspete de tarhon, 1 litru #in al(.
3od de preparare: Se spal frunzele )i se usuc (ine. Se acoper cu #in al( )i se las
la macerat C zile. Se filtreaz )i se m(uteliaz.
3od de administrare: cte 2= ml, de trei ori pe zi, nainte de mese.
>roprieti: aperiti#, carminati#, stimulent tonic.
Recomandri: (alonri, dureri reumatice.
7ecomandri )i condiii o(li%atorii:
Se utilizeaz numai #ase curate, sterilizate cu a(ur sau ap fiart, timp de cel puin 0$
minute, de cte 0 ori. Du se folosesc #ase metalice, n special cele din aluminiu.
Se folosesc doar in%rediente pentru care nu au fost utilizate insecticide sau er(icide.
Fructele care intr n compoziia #inurilor tre(uie s fie (ine coapte )i (ine splate.
8tenie la stru%uri, s nu ai( acaricide sau s fie stropii cu sulfat de cupru.
Se utilizeaz plante proaspt splate. &n cazul plantelor uscate, se folosesc doar cele care
nu au fost uscate la soare. Du se #or folosi plante de pe mar%inea drumului sau de la
#nztori am(ulani. -ste periculos.
?inul se pstreaz n sticle nchise, la temperatura camerei.
Se consum ncet, cu n%hiituri mici.
oate #inurile medicinale au principii acti#e (ine determinate. Du se consum n cantiti
mai mari dect cele prescrise. 3ai mult nu nseamn mai (ine, ci este posi(il s fac ru.
8-DaG- N ?inurile medicinale nu se consum n amestec.
7achiul folosit la prepararea #inurilor tre(uie s fie de minim 4$@ alcool.
7inul de )elin< =
3od de preparare: Se mrune)te o elin )i se pune la macerat ntr'un litru de #in
al(. Se adau% dou lin%uri de miere poliflor )i se las dou'trei zile, a%itndu'se zilnic
recipientul.
3od de administrare: Se (ea dou phrele de #in de elin pe zi.
Recomandri: Surmena, zilnic.
7inul de v(sc< (
3od de preparare: Se las la macerat pentru o sptmn 0$ % flori proaspete de #sc
ntr'un litru de #in al( de (un calitate.
3od de administrare: Se (ea cte un pahar mic naintea fiecrei mese.
Recomandri: depresie, nelini)ti ner#oase.
7inul t!nic din AB lante$ eli+ir. (
3od de preparare: 4,= litri #in ro)u, de ar, se pun la fiert pe foc ct mai mic. Se
spumuie)te de cte#a ori, apoi se adau%: (1) ; lin%uri al(strele, (2) C lin%uri intaur, (0)
! lin%uri %himpe, (4) C lin%uri sulfin, (=) 4 lin%uri splinu, (2) 1 lin%ur pelin, (!) 4
lin%uri sal#ie, (C) 2 lin%uri an%hinare, (;) 4 lin%uri coacze ne%re, (1$) 4 lin%uri pducel,
(11) 4 lin%uri talpa %)tei, (12) 4 lin%uri ptla%in, (10) 4 lin%uri ma%hiran, (14) 4 lin%uri
so#rf, (1=) 4 lin%uri frunze de piersic, (12) 2 frunze de aloe mrunit, (1!) 2 lin%uri de
un%ura), (1C) 0 lin%uri de cerenel. ot acest amestec de plante se fier(e n #in timp de 2$
minute, apoi se las s se rcoreasc, dup care se adau% 2$$ %r miere de al(ine. Se (eau
cte =$ ml de #in astfel o(inut, de trei ori pe zi. -fectele (enefice ncep s apar la dou
sptmni.
Recomandri: picioare umflate, nclzirea e*tremitilor, re%larea tensiunii arteriale.



Uleiuri
1. >reparare uleiurilor din plante Formula 8S nr. =1C, iunie 2$$2
Gn mare parte, uleiurile de plante se prepar n modul urmtor: se pun doi pumni de flori
sau plante ntre%i tiate )i mrunite ntr'o sticl, umplnd'o pn la %t (fr a ndesa),
iar deasupra se toarn ulei de msline, porum( sau do#leac presat la rece(preparare
industrial), astfel ca untdelemnul s dep)easc cu dou de%ete plantele. Se pun sticlele
#reme de 14 zile afar, la soare sau n apropierea so(ei de %tit.
Ulei de arnic =Arnica m!ntana)
3od de preparare: I mn de flori proaspete culese de ma*im 4 ore se toac mrunt,
se pune ntr'un (orcan )i se toarn deasupra un pahar (2$$ ml ) de ulei de floarea'soarelui
du(lu rafinat. Se las s stea la soare #reme de 0 sptmni, dup care se filtreaz. 9ac a
fcut floare, nainte de filtrare se ndeprteaz partea de la suprafa care este afectat.
<olile care le #indec: : -ste un leac reduta(il pentru contuzii, fracturi, entorse )i alte
#tmri.
Ulei de busui!c carminativ<
5leiul de ienupr carminati# (u)ureaz durerile a(dominale )i fa#orizeaz
eliminarea %azelor intestinale), a,ut di%estia )i stimuleaz apetitul. 9e asemenea,
calmeaz arsurile la stomac. I alt calitate este aceea c elimin strile de ner#ozitate,
rednd tonusul.
Ulei de cimbru ( hUmus serpUllum )
3od de preparare: inflorescenele plantei se cule% la prnz, pe soare puternic, se pun
n sticle, se acoper cu untdelemn. Se las 14 zile la soare sau loc cald.
<olile care le #indec: lo#ituri, scleroze multiple, paralizia mem(relor, m(oln#iri ale
mu)chilor, reumatism.
3od de ntre(uinare: se maseaz locurile (olna#e cu ulei de cim(ru.
. 5leiul de cim(ru, folosit n inhalaii, este recunoscut pentru efectele (enefice deose(ite
asupra cilor respiratorii. 8du%at la mncare, este apreciat pentru #irtuile di%esti#e )i
fortifiant. -ste perfect contra afeciunilor hi(ernale.
Ulei de ienur det!+ifiant.
. 5leiul de ienupr este deto*ifiant, diuretic, are aciune (enefic asupra cilor urinare
)i ficatului. Se recomand a fi adu%at n felurile de mncare care se di%er %reu.
Ulei de mue)el ( 3atricaria chamomilla
3od de preparare: florile de mu)eel, culese pe soare, se pun ntr'o sticl mai mic, se
acoper cu untdelemn de msline presat la rece. <ine astupat, sticla se pune la soare,
#reme de 14 zile. Se strecoar, se pstreaz la fri%ider.
<olile care le #indec: nc din antichitate, uleiul de mu)eel se utiliza pentru #indecarea
ne#ral%iilor )i a mncrimilor pielii, a reaciilor aler%ice, a durerilor de urechi, a
hemoroizilor, a scrntelilor, pentru n%ri,irea tenului.
3od de ntre(uinare: se un% locurile cu pro(leme )i se maseaz nceti)or.
/ontra durerilor de urechi. Se pun cu pipeta picturi de ulei nclzit, n conductul auditi#.
Ulei de sunt!are ( Oipericum perforatum )
3od de preparare: florile de suntoare, culese pe soarele amiezii de #ar, se toac
mrunt )i se pun ntr'o sticl )i se acoper cu untdelemn(ulei de floarea soarelui). <ine
nchise, sticlele se pun la soare sau n (uctrie, ln% so(a de %tit. 9up ct#a timp,
untdelemnul se coloreaz n ro)u (folosite plante crude face floare, folosite plante uscate
are %ust de tanin, astrin%ent). Ea dou sptmni mplinite, se filtreaz lichidul printr'un
tifon, se preseaz (ine plantele, ca s')i lase esena, se pune uleiul de suntoare n sticle
de culoare nchis.
<olile care le #indec: uleiul de suntoare nu tre(uie s lipseasc din nici o cas. Se
prepar u)or )i este #ala(il doi ani. Se folose)te cu mult succes n urmtoarele cazuri: rni
deschise (pl%i), lu*aii recente, inflamaii ale %landelor )i %an%lionilor, o(raz iritat,
dureri de spate )i )ale, sciatic, reumatism, spondiloz, arsuri (inclusi# de soare), eczeme,
iritaii, dureri de (urt la copii (se un%e pntecul cu ulei), orice afeciune a pielii.
3odul de ntre(uinare: se maseaz locul dureros cu ulei, pn ce ptrunde adnc n
piele.
Ulei de sunt!are t!nic. (
3od de preparare: Se pun flori de suntoare (proaspete, fr frunzulie, numai
inflorescene) ntr'o sticl cu %tul lar%, pn se umple. Du se ndeas. Se toarn apoi
peste ea circa ,umtate litru ulei de msline de (un calitate. Se acoper sticla cu hrtie
sau cu o crp nea%r )i se las la temperatur constant, ntr'un loc ntunecos, timp de 2
sptmni. Ea dou'trei zile se a%it pentru omo%enizare, apoi se strecoar lichidul printr'
un tifon, storcndu'se (ine plantele (are consistena unui lapte (tut). Se tra%e n sticle
mai mici, se pstreaz la fri%ider.
3od de administrare: Se ia de trei ori pe zi cte o lin%ur, naintea fiecrei mese
principale. >entru a scpa de senzaia de %rea, imediat dup ce ai luat maceratul, luai o
lin%uri de zeam de lmie.
7ecomandri: ulcer %astric



Alifii$ un%uente si tincture
1. 8EGFG8 9- /I898 SI7G/-E5E5G
' se infier(anta (ine ;$ %r de unt nesarat sau untura de porc, se adau%a 1= %r de flori de
coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se lasa sa sfaraie scurt in %rasime, se
amesteca si se da ti%aia deoparte, lasandu'se la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste
usor, se strecoara prin tifon si se introduce in (orcan uscat, care se pastreaza la fri%ider.
/u aceasta alifie se trateaza hemoroizii.
2. 8EGFG8 9- 978B8G/8 (S8DKG-D-)
' 1 H% unt, mar%arina sau untura de porc fara sare, se topeste. Se pun florile taiate marunt,
cam 2 pumni, se adau%a =$ %r ceara de al(ine, se amesteca cu o lin%ura din lemn pana se
coloreaza in maroniu, apoi se ia de pe foc si se lasa la macerat pana a doua zi, cand se
incalzeste usor si se strecoara prin tifon. Se pastreaza la fri%ider in cutii sau (orcane.
Se trateaza prin masare sau frectie: (olile de piele, ale %usii, ale %landei tiroide,
ulceratiile canceroase, tumoarea canceroasa de pe larin%e. Gn acest ultim caz se foloseste
si ceaiul preparat din 0$$ %r flori de filimica, 1$$ %r coada soricelului, 1$$ %r urzica, la 2
l de apa, care se (ea cu in%hitituri mici din 2$ in 2$ de minute.
0. 8EGFG8 9- B8E<-D-E-
' se iau 2 pumni de flori, frunze si tulpini, se taie marunt, se pun in 1 H% unt, mar%arina
sau untura de porc, fara sare, =$ %r ceara de al(ine, iar cu o lin%ura din lemn se amesteca
pana de#ine maroniu, apoi se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste si se
strecoara prin tifon. Se tine la fri%ider in (orcane sau cutii.
Se trateaza prin masare usoara pe zona afectata: #aricele, fle(ita, ulcerul #aricos, di#erse
fistule, de%eraturile, arsurile, cancerul mamar, leziuni ale sanului, se reduc cicatricile,
impotri#a ciupercilor de la picioare, a umflaturilor, a(ceselor, pustulelor, reumatismului
etc.
4. 8EGFG8 9- 35S--E
se prepara ca mai sus si se foloseste pentru masa, in cazul hemoroizilor, #indecarea
ranilor.
Tincturi
1. GD/578 9- /G3<75
' se prepara cu inflorescente culese in soarele amiezii. Se umple o sticla pana la %at, fara
a se indesa, se toarna rachiu de fructe de 0=$'4$$ si se lasa la macerat la soare timp de 14
zile. /u aceasta tinctura se #or trata, prin frectii, copiii sla( dez#oltati dar si (olna#ii de
scleroza in pla%i multiple.
2. GD/578 9- /I898 /8E5E5G
' 1$ %r de planta se lasa la macerat cu =$ ml rachiu natural de fructe timp de 14 zile, la
soare sau alta sursa de caldura, a%itand zilnic. Se pot trata picioarele care transpira
(hiperhidroza plantara), prin frectii. Se recomanda si a se (ea zilnic, dimineata pe
stomacul %ol, 1 ceasca cu ceai de coada calului. Se mai pot face (ai la picioare cu ceai din
aceeasi planta. >e timpul tratamentului se tine o dieta cu sucuri de fructe si zarza#aturi,
timp de 2 luni, dimineata se face o clisma cu 2 l infuzie calduta de musetel, se (ea zilnic
0*=$ ml suc de orz #erde, sau se#a de mesteacan. Se face o cura cu (oa(e de ienupar.
-ste recomandata (aia #itala, timp de 2= minute, o (aie de a(ur a picioarelor, urmata
de dus rece, sau (aie alternanta de picioare. >entru persoanele care suporta, se face (aie
rece la picioare timp de 1= minute, de 2 ori pe zi, in solutie de apa cu otet de mere in parti
e%ale. inctura suedeza are efecte (enefice, daca se tin talpile picioarelor intr'un #as cu
tinctura in cantitate necesara sa asi%ure un contact intim cu toata suprafata piciorului,
timp de 1= minute. /iorapii si incaltamintea se pudreaza cu o*id de zinc.
0. GD/578 9- /I898 SI7G/-E5E5G
' florile culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr'o sticla, pana la %at, se toarna
deasupra tuica de fructe de 4$$, se lasa la macerat 1= zile la soare sau in apropierea unei
surse de caldura. >lanta are o influenta poziti#a asupra madu#ei osoase, stimuleaza
hematopoeza (formarea san%elui), asupra osteoporozei, hemora%iei pulmonare,
cancerului pulmonar.
4. GD/578 9- B8E<-D-E-
' se pune un pumn de flori in 1 l tuica de 4$$, se lasa la soare 2 saptamani la macerat,
a%itandu'se zilnic. 9iluata cu apa fiarta, este foarte potri#ita la compresele preparate
pentru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente sau de natura
canceroasa, pentru rani deschise din cauza escarelor, pentru umflaturi, a(cese, pustule
5DB5-D- 9GD >E8D- 3-9G/GD8E-
' /ulesul ier(urilor si al florilor de leac e in toi. >ana de Sanziene, forta lor este ma*ima.
9aca sunteti adeptii farmaciei la domiciliu, dati fu%a prin cran%uri si pa,isti si nu uitati
acasa retetele din bFormula 8S^ '
Gn toiul lui iunie, natura se transforma intr'un ier(ar urias cu plante medicinale.
Dumai cine nu le cunoaste puterea trece pe lan%a ele nepasator. 8romatul musetel, auriile
sanziene, tataneasa cu frunzele sale aspre si flori rozalii, marul'lupului, cu mirosul amar
si patrunzator ' toate minunile naturii infloresc in luna lui ciresar.
8cum e momentul sa ne completam farmacia casei cu leacurile cele mai puternice, care
sa ne a,ute sa ne pastram #i%oarea si sanatatea pe parcursul intre%ului an. Gn numarul
trecut am #or(it despre tincturi si uleiuri medicinale" acum #om #or(i despre o parte cu
totul speciala a farmaciei naturii ' un%uentele si mi*turile pentru uz e*tern. /u aceste
preparate pot fi o(tinute rezultate e*celente nu doar in pro(leme dermatolo%ice, ci ' asa
cum #om #edea ' intr'o %ama e*trem de di#ersa de afectiuni.


/um se prepara un un%uentQ
I(tinerea casnica a unui un%uent presupune doua faze: 1. I(tinerea asa'numitei
(aze, in care #a fi apoi inclusa planta. 2. Gncluderea in (aza de un%uent a plantei sau a
e*tractului de planta.
Gn ceea ce pri#este (aza de un%uent, cea mai o(isnuita este cea o(tinuta din untura
de porc, e*istand insa si alternati#e, cum ar fi rasina com(inata cu ulei si cu ceara de
al(ine, untul, untul clarifiat. Gntrucat untura de porc se altereaza usor si... miroase cam
neplacut, #a sfatuim sa recur%eti la untul clarifiat.


I(tinerea untului clarifiat
>entru a o(tine apro*imati# 1$$ % de unt clarifiat se procedeaza astfel:
' se ia un pachet de unt (2$$ %) si se pune intr'o oala pe foc.
' se lasa pana ce untul se topeste si incepe sa fiar(a in clocot mic, luandu'se cu o
lin%ura spuma formata.
' la un anumit moment (dupa 1='2= de minute), spuma al(a pana atunci de#ine
rosiatica si apare un usor miros de ars" o(ser#am ca untul si'a pierdut tul(ureala si a
de#enit foarte limpede, asa incat ne permite sa #edem fundul #asului in care a fost pus. Gn
acel moment, se ia oala de pe foc, se toarna untul clarifiat intr'un alt #as, cu atentie sa nu
se strecoare nici o impuritate si se lasa sa se raceasca. 9epunerile ramase in primul #as nu
se folosesc, ci se arunca (ele nu sunt indicate nici in alimentatie). 8cest unt clarifiat este o
(aza de un%uent e*celenta, a#and un miros placut, intrand foarte usor in piele si a#and o
conser#a(ilitate e*celenta.


I>5E 8EGFGGEI7 9GD G-7<57G SG FEI7G
5n%uentul de sanziene %al(ene
(Ballium #erum)
/um se prepara
Se toarna untul clarifiat proaspat o(tinut, fier(inte peste o mana de inflorescente
proaspete, tocate foarte marunt. Se amesteca totul cat mai (ine, dupa care se lasa sa se
raceasca #reme de !'C ore. Se pune apoi #asul in care s'a facut amestecul la foc mic si se
asteapta pana isi recapata consistenta lichida, dupa care se filtreaza prin tifon, o(tinandu'
se un un%uent cu tenta #erzuie, care se #a pastra la fri%ider.
Ea ce foloseste
Sanzienele %al(ene sunt e*trem de eficiente in infectiile pielii, a caror #indecare
treneaza. 5n%uentul de sanziene mai este indicat pe cicatricele #echi, inestetice, precum
si in cazul petelor ramase pe piele in urma infectiilor ori a contactului cu diferite
su(stante chimice.
I(ser#atii
Sanzienele %al(ene sunt unele dintre cele mai (une plante cosmetice. /ea mai
importanta actiune a lor este aceea de curatare a pielii de pete, de micile semne ramase in
urma arsurilor, a acneei, a iritatiilor. 5n%uentul se poate folosi insa numai pentru tenul
uscat sau normal. >entru tenul %ras, este indicata aplicarea pe zonele afectate de
comprese cu infuzia o(tinuta din trei lin%urite din aceasta planta, la o cana de apa
fier(inte.


Un%uentul de marul"luului
(8ristolochia clematitis)
/um se prepara
>lanta uscata se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa care se cerne de doua
ori printr'o sita de faina al(a. Se iau trei lin%urite din aceasta pul(ere e*trem de fina si se
pun in untul clarifiat, atunci cand acesta are consistenta semilichida, amestecandu'se
foarte (ine, pana se omo%enizeaza perfect. Si acest preparat se pastreaza la fri%ider.
Ea ce foloseste
5n%uentul de marul'lupului este un cicatrizant si un antiinfectios reduta(il, fiind
folosit pentru z%arieturi, rani inchise (inclusi# cele ramase de pe urma operatiilor
chirur%icale), arsuri, ulcere pe piele, inclusi# ulcere #aricoase. 9e asemenea, este util in
tratarea tumorilor (eni%ne si mali%ne. Se aplica pe zonele afectate, de doua'trei ori pe zi.
Gn infectiile e*tinse, se foloseste un decoct concentrat (0 lin%urite la cana), cu care se fac
comprese.
I(ser#atii
9eoarece efectul cicatrizant al acestei plante este foarte puternic, este (ine ca
inainte de a aplica un%uentul pe rani sa se faca o dezinfectie foarte (una cu alcool a
locului afectat. Stratul de un%uent nu tre(uie sa fie prea %ros, ci atat cat sa fie a(sor(it de
piele, asa incat sa nu ramana o pelicula care sa impiedice porii sa respire sau sa
fa#orizeze instalarea infectiilor. >lanta este to*ica pentru uz intern, moti# pentru care #a
fi manipulata cu %ri,a si nu #a fi lasata la indemana copiilor. 9e asemenea, un%uentul nu
#a fi aplicat pe rani deschise, mai ales atunci cand au o intindere mare.


Un%uentul de tataneasa
(SUmphUtum officinale)
/um se prepara
3ai intai se face o tinctura de tataneasa astfel: intr'un (orcan se pun 1$ lin%uri rase
de radacina uscata si macinata de planta si un pahar si ,umatate (0$$ ml) de alcool de !$c"
se lasa la macerat 1$ zile, dupa care se filtreaza. Gn untul clarifiat fier(inte (cantitatea
o(tinuta dintr'un pachet) se pune o lin%urita de ceara de al(ine curata (se %aseste in piata
la apicultori) si se amesteca pana se dizol#a complet, dupa care se lasa la racit. 8tunci
cand amestecul de unt clarifiat cu ceara are o consistenta semisolida, se adau%a treptat
tinctura de tataneasa, amestecand ener%ic, pentru a se omo%eniza. Se pune atata tinctura
cat poate untul sa a(soar(a (in momentul in care am pus destula tinctura, apare o pelicula
de alcool care nu se mai in%lo(eaza in un%uent, oricat am amesteca). Gmediat dupa
preparare, un%uentul se pune la fri%ider, unde #a fi pastrat tot timpul.
Ea ce foloseste
5n%uentul cu tataneasa este un remediu care nu ar tre(ui sa lipseasca din farmacia
casei. -l a,uta la refacerea rapida a pielii dupa rani, arsuri, inter#entii chirur%icale. 9e
asemenea, fa#orizeaza consolidarea articulatiilor dupa entorse si lu*atii, iar in cazul
fracturilor, accelereaza refacerea tesutului osos si consolidarea oaselor. 3ai tarziu, in
perioada de toamna'iarna, masa,ul cu acest un%uent pe tot corpul, dupa (aie, #a fi
e*celent pentru pre#enirea reumatismului si a pro(lemelor pielii %enerate de fri%. >entru
persoanele cu o constitutie fira#a, (olna#icioase, masa,ul cu un%uent de tataneasa are
efecte #italizante e*ceptionale.
I(ser#atii
5n%uentul de tataneasa este e*trem de util pentru cicatrizarea estetica, fiind aplicat
imediat dupa inchiderea ranilor si incetarea supuratiilor.


I alta reteta cu tataneasa
Se cule% #arfuri de tataneasa inflorite, cu tot cu frunze, si se usuca la um(ra, in strat
foarte su(tire. >lanta uscata se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa care se cerne
prin sita fina. >ul(erea rezultata se amesteca cu apa calda, pana capata consistenta unei
paste. >asta astfel o(tinuta se foloseste imediat dupa preparare, contra candidozei
#a%inale, a ranilor in zona %enitala (care de o(icei sunt foarte %reu #indeca(ile), ca
ad,u#ant in trichomonas, infectii (acteriene. 9e asemenea, se foloseste ca ad,u#ant in
cazul cancerului de piele, al pla%ilor atone si al cicatricelor cheloide.
I(ser#atii
8cest preparat este e*trem de indicat in infectiile si leziunile cu localizare %enitala.
Spre deose(ire de alte su(stante si plante antiseptice, tataneasa nu lezeaza flora normala,
ci actioneaza mai de%ra(a prin efectul sau re%enerati# si prin stimularea capacitatii de
aparare locala.


5n%uent de tataneasa pentru protectia pielii fata de actiunea razelor solare
/um se prepara
Se o(tine intocmai ca si un%uentul de tataneasa, cu unt clarifiat, atat doar ca se pun
doua lin%urite de ceara in loc de una si se adau%a si doua lin%urite de ulei de catina (se
%aseste in ma%azinele naturiste).
Ea ce foloseste
/om(inatia de tataneasa cu ulei de catina este reduta(ila, ea prote,and pielea nu doar
de actiunea noci#a a razelor solare din timpul #erii, ci si de cea a #antului, a fri%ului ori a
umezelii. Se intinde un%uentul pe piele in pelicula foarte su(tire, inaintea e*punerii la
soare sau la intemperii. 9e asemenea, este foarte (un in tratarea arsurilor de %ra#itate
mica, in diferite afectiuni %inecolo%ice (candidoze, iritatii #a%inale).


Un%uentul de sunat!are
(/repis foetida)
/um se prepara
Gnflorescentele uscate de sunatoare se maruntesc in piua sau cu rasnita electrica de
cafea. Se pun patru lin%uri de sunatoare maruntita intr'un #as si se toarna deasupra unt
clarifiat incins (cantitatea o(tinuta dintr'un pachet), amestecandu'se apoi (ine, pana ce
compozitia se raceste, dupa care se lasa #reme de !'C ore. Se pune apoi #asul in care s'a
facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lichida, dupa care se
filtreaza totul prin tifon, o(tinandu'se un un%uent cu tenta rosiatica, care se #a pastra la
fri%ider.
Ea ce foloseste
9aca alte plante au asupra pielii doar efecte #indecatoare, sunatoarea are un rol
important si in com(aterea senzatiilor de durere, usturime sau mancarime. -a este prin
e*celenta o planta calmanta, fiind e*trem de utila in diminuarea suferintelor, dar si pentru
#indecarea arsurilor de %ra#itate mica si medie (inclusi# cele solare), a aler%iilor si a altor
afectiuni dermatolo%ice insotite de mancarime puternica si usturimi.
I(ser#atii
>entru com(aterea mancarimilor pielii si a usturimii se adau%a in un%uentul de
sunatoare zece picaturi de ulei #olatil de menta (se %aseste in >lafaruri si farmacii
naturiste) ' efectul #a fi e*ceptional.


Un%uentul cu ardei iute
/um se prepara
Gn untul clarifiat incins (cantitatea o(tinuta dintr'un pachet) se pun 0'4 lin%uri de
ardei iute taiat marunt (mai ales partea cu seminte) si se amesteca foarte (ine la foc mic,
#reme de 1$ minute, dupa care se lasa un%uentul sa se raceasca putin si se filtreaza.
5n%uentul se pastreaza la rece.
Ea ce foloseste
8re efecte e*celente antireumatice, de intensificare a circulatiei san%uine periferice
si de redare a mo(ilitatii articulatiilor. Se foloseste in artrite, poliartrite reumatoide, la
masa, usor in ne#ral%ie si in crizele de lom(osciatica, pe articulatiile dureroase, in cazul
sechelelor ramase din traumatisme mai #echi. >e perioada anotimpului rece, #a fi de un
real a,utor persoanelor fri%uroase, care au e*tremitatile corpului reci, cu circulatia sla(a.
I(ser#atii
8cest un%uent nu este suportat de toata lumea, capsicina din ardeiul iute putand
declansa reactii aler%ice se#ere. 9in acest moti#, inainte de a folosi un%uentul, se #a face
o pro(a, intinzandu'l pe o portiune mica de piele. 9aca apar inflamatii, senzatii de
mancarime sau usturime intensa inseamna ca a#eti sensi(ilitate aler%ica la acest produs
si, in consecinta, nu il #eti utiliza.


Un%uentul cu rasina de in sau de brad
/um se prepara
7asina de pin sau de (rad o %asim din a(undenta in aceasta perioada in padurile de
conifere. -a este bmedicamentul^ adus cu darnicie de catre ar(ore, in locul unde scoarta
i'a fost ranita. 3a,oritatea copacilor de lan%a traseele turistice sau de lan%a drumurile si
e*ploatarile forestiere au asemenea rani, in prea,ma carora s'a colectat din (elsu% rasina.
8ceasta se ia de pe copac cu un (ricea%, dar fara a o razui, pentru a nu produce noi
#atamari. >entru a o(tine un un%uent, a#em ne#oie de untul clarifiat o(tinut dintr'un
pachet, de 2'0 lin%urite de rasina de pin si de ceara de al(ine de marimea unei alune. Gn
untul clarifiat incins se pun rasina si ceara si se amesteca foarte (ine, dupa care se
strecoara (deoarece de o(icei rasina are si (ucati de scoarta) intr'un (orcan si se lasa la
racit.
Ea ce foloseste
7asina de pin are asupra pielii si a altor tesuturi ale or%anismului uman e*act
aceleasi efecte pe care le are si asupra copacului, adica a,uta la inchiderea ranilor si la
refacerea tesuturilor distruse. /a atare, este utila in arsurile si ranile de %ra#itate medie'
mica, in ulcere #aricoase, in tratarea lu*atiilor, entorselor si fracturilor. 9in acest un%uent
se pot modela si niste supozitoare e*trem de eficiente in tratarea hemoroizilor si a ranilor
in zona anusului si rectului (inclusi# a fistulelor).
I(ser#atii
7ezultate deose(ite se o(tin cu acest un%uent si in afectiunile %inecolo%ice, a#and
un efect e*ceptional de cicatrizare si de refacere a tesuturilor. Se pot trata cu succes si
cer#icitele si ranile pe col.
Eeacuri din creuzetele naturii:

GD/57GE-

/u si%uranta, sfarsitul mileniului doi este marcat de intoarcerea lumii la natura, la
leacurile taranesti care si'au do#edit de sute de ani eficienta. Dici n'ar putea fi altfel, mai
ales la noi, romanii, pe care 9umnezeu ne'a (inecu#antat cu paduri si dealuri pline de
flori si ier(uri de leac. Dumai ca 9umnezeu da, dar nu (a%a si'n traista. Doroc insa ca
mai e*ista oameni pasionati, pentru care #alorile primare ale naturii constituie ade#arate
tezaure. ?alorificate in fel si chip, plantele sunt transformate in medicamente #erita(ile,
numai (une sa ne scape de (oli si de suferinte. 5n astfel de e*emplu este d'na 3aria >op,
profesoara de (iolo%ie, care traieste in mirifica zona a 3aramuresului. >entru ea, natura
inseamna totul. 9in se#a padurii isi e*tra%e culori naturale, pentru tesut" plantele, insa, le
foloseste in scop terapeutic...


GD/57GE- SG3>E-
(dintr'o sin%ura planta)

' 9'na 3aria >op, e*perienta d#s. in domeniul plantelor medicinale este de,a
cunoscuta, iar ceaiurile, un%uentele, siropurile si mai ales (itterul baina >lantelor^ pe
care le produceti ne'au fost laudate de foarte multa lume. 9e curand, ati realizat o %ama
#ariata de tincturi, pe care #rem sa le facem cunoscute cititorilor nostri. /e ne puteti
spune despre acesteaQ
' incturile sunt e*tracte naturale hidroalcoolice o(tinute prin macerare naturala in
alcool de 4$Q dintr'o sin%ura planta sau din com(inatii de plante medicinale, in functie de
natura (olii careia i se adreseaza. >rincipiile acti#e din tincturi sunt in concentratie mai
mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelun%at. 9e aceea, am considerat
necesar ca, pe lan%a ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care
le'am lansat de,a pe piata, sa #enim in spri,inul (olna#ilor si cu aceasta %ama de tincturi.
3ai mult, numerosi terapeuti naturisti cu care cola(oram ne'au su%erat sa ne e*tindem
aria de productie, cunoscand faptul ca plantele pe care le folosim sunt foarte (o%ate in
principii acti#e si pro#in din 3untii Butaiului si impre,urimi, zone ecolo%ice nepoluate.
' >entru ce (oli sunt folosite aceste tincturiQ
' 3a #oi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr'o sin%ura planta
medicinala:
' inctura de aloe este recomandata pentru efectele (iostimulatoare, cicatrizante,
antimicro(iene, antitu(erculoase si antitumorale date de principiile acti#e e*trase din
frunzele de aloe. >e cale interna, se folosesc cate 1$'0$ picaturi, de 0 ori pe zi. >e cale
e*terna se aplica direct pe ulceratii, pla%i si arsuri, %ra(indu'le #indecarea. 9a rezultate
foarte (une in (oli de piele: tu(erculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos.
8dministrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si #indeca (oli di%esti#e si tumori.
' inctura de cim(risor se foloseste pe cale interna in tuse con#ulsi#a, tuse spastica,
astm, ra%useala, anore*ie la anemici" actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si
rinichilor, ameliorandu'le functia" elimina #iermii intestinali. Se administreaza cate 2$'0$
picaturi pe zi pentru copii si 0$'2$ picaturi pe zi pentru adulti. -*tern, tinctura de
cim(risor se foloseste su( forma de: tamponari, masa,e, comprese, %ar%ara, frictionarea
musculaturii mem(relor si coloanei #erte(rale" in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor,
scleroza in placi (leucone#ra*ita).
' inctura de coada'soricelului. -*tern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru
calmarea tenurilor inrosite si iritate, arsuri, pla%i purulente, eczeme, ulcer #aricos,
hemoroizi" spalaturi (ucale in a(cese dentare. Gntern, se iau 1$'2$ picaturi in ceai care se
(ea dimineata pe stomacul %ol, pentru eliminarea #iermilor intestinali" in leucemie,
pentru reinnoirea san%elui, se folosesc 1$'2$ picaturi pe zi. Gn (oli interne (enterocolite,
colici %astrice, cistite, dismenoree, hipermenoree, marirea secretiei (iliare) se iau cate 1$'
1= picaturi de 0 ori pe zi.
' inctura de sunatoare se foloseste la prepararea apei de %ura (se face %ar%ara cu 1$
ml tinctura dizol#ata in 1$$ ml apa fiarta si racita). Gn (oli reumatice, se fac frectii pe
zonele dureroase. Gn (oli de piele, arsuri si de%eraturi se pun comprese im(i(ate cu
tinctura de sunatoare. >e cale interna se utilizeaza de la 2$'0$ picaturi pana la 2 lin%urite
pe zi pentru depresii ner#oase, icter infectios, insomnii, somnam(ulism, (oli urinare,
incontinenta urinara, dere%lari ale ciclului menstrual. ratamentul dureaza ! zile. Se
poate relua dupa 2'0 zile de pauza.
' inctura de %al(enele (filimica) se foloseste pe cale e*terna in afectiuni (ucale
infectate si %in%i#ite, su( forma de %ar%ara si spalaturi (ucale" pentru infectia cu
trichomonas, leucoree si candidoza se fac spalaturi #a%inale in dilutie cu apa" pentru
dezinfectarea ulceratiilor cronice purulente, pentru eczeme, arsuri si de%eraturi se fac
spalaturi sau se pun comprese" de asemenea, su( forma de frectii se foloseste in intinderi
musculare, spasme musculare si intepaturi de insecte. >e cale interna se folosesc 1$ pana
la 2$ picaturi, dizol#ate in apa sau ceai, pentru tratarea (olilor %astro'intestinale, curatirea
san%elui de to*ine, #iroze, infectii (acteriene si intarirea #ederii. Gn (olile neoplazice,
inflamatii ale %an%lionilor si pentru diminuarea efectelor menopauzei se iau ca ad,u#ant
cate 0$ de picaturi pe parcursul unei zile. Su( forma de masa,e, comprese sau adau%ata la
apa de (aie, com(ate micozele picioarelor.
' inctura de rostopasca are actiune anti(iotica asupra unui numar mare de a%enti
pato%eni" are actiune antitumorala (distru%e celulele canceroase in multiplicare), actiune
coleretic'cola%o%a, fiind indicata in colecistopatii (inflamatii ale #ezicii (iliare), litiaze
(iliare (pietre in #ezica (iliara), (oli de ficat. inctura de rostopasca are actiune sedati#a
asupra centrilor ner#osi superiori si in special asupra coronarelor. Stimuleaza respiratia si
scade tensiunea arteriala" da rezultate (une in insuficienta cardiaca si an%ina pectorala.
8re actiune antispastica asupra tractului %astro'intestinal. >e cale interna se administreaza
1$'2$ de picaturi pe zi, dizol#ate in ceai sau apa. -*tern, se foloseste su( forma de
tamponari si masa,e in: (oli de piele, ne%i, pecin%ine, matreata, muscaturi de insecte si
serpi.
' inctura de propolis are un spectru foarte lar% de actiune farmacolo%ica:
(acteristatica, antifun%ica, anal%ezica, trofica si re%eneratoare a tesuturilor, cicatrizanta si
antiinflamatoare. >e cale e*terna se utilizeaza in afectiuni dermatolo%ice (eczeme, arsuri),
prin tamponari, fara a se pansa locul respecti#. Se mai utilizeaza in (oli I7E si (oli ale
ca#itatii (ucale (%in%i#ite, stomatite, a(cese, parodontoza), su( forma de %ar%ara si
spalaturi (ucale ' cate 0$'4$ picaturi dizol#ate in apa. Gntern, se iau 2$'0$ picaturi pe zi,
cu o ora inaintea meselor, pentru normalizarea tensiunii arteriale. in cazuri de alcoolism,
=$ de picaturi dizol#ate intr'un pahar cu apa rece administrate omului (eat il #or face sa
se trezeasca. /ate 1$ picaturi de tinctura dizol#ate intr'un pahar cu apa, luate cu o ora
inaintea meselor, dau rezultate foarte (une intr'o mare %ama de (oli (pulmonare,
di%esti#e, %inecolo%ice, (oli ale sistemului ner#os si (oli %landulare).
GD/57GE- /I3>E-d-
(din com(inatii de plante)
' 8ti realizat si tincturi din com(inatii de plante, cu rol curati# (ine determinat.
/aror (oli le sunt adresateQ
' >lecand de la premisa ca ma,oritatea oamenilor moderni ar dori sa urmeze
tratamente naturiste, dar nu au timp sa'si faca ceaiuri de cate#a ori pe zi, am studiat
cate#a retete traditionale care folosesc com(inatii de plante pentru anumite (oli si am
determinat concentratiile su(stantelor acti#e prezente in fiecare planta, reusind sa
o(tinem o %ama de tincturi cu rol curati#. -ste important sa precizez ca este totusi mai
(ine, pentru acei care au posi(ilitatea si timpul necesar, ca tratamentul sa se faca in
paralel cu ceaiurile de plante recomandate, pentru rezultate mai rapide.
' inctura antiacneica amelioreaza sau in cele mai multe cazuri elimina acneea. Se
utilizeaza pe cale e*terna su( forma de tamponari, de 2'0 ori zilnic. 8#and in #edere
multiplele cauze interne care %enereaza acneea, concomitent cu tratamentul e*tern se face
si un tratament intern cu urmatoarele ceaiuri: sunatoare, %al(enele, salcie, musetel, pin,
(rusture, cicoare si hamei (se (eau 2'0 ceaiuri pe zi din acest amestec de plante). /ura
dureaza 4'2 saptamani si se poate relua dupa doua saptamani.
' inctura antianemica este o(tinuta din mai multe plante medicinale cu rol in
formarea %lo(ulelor rosii prin stimularea madu#ei hemato%ene si im(o%atirea san%elui in
fier si #itamine. >e cale interna se utilizeaza cate 0 lin%urite pe zi, dizol#ate in b/eai
antianemic^ indulcit cu miere de al(ine.
' inctura anticolitica este un e*tract natural hidroalcoolic realizat dintr'o
com(inatie de plante medicinale cu rol antiseptic intestinal, anti#omiti#, carminati#,
antispasmodic si sedati#. Se utilizeaza pentru calmarea colicilor intestinali si stomacali
atat la copii, cat si la adulti" com(ate indi%estiile insotite de %returi, %azele, aciditatea
%astrica si enterocolitele. >e cale interna se dozeaza cate C'1= picaturi, de 0 ori pe zi,
dizol#ate in b/eai anticolitic^.
' inctura anti%ripala este preparata dintr'o mare #arietate de plante medicinale cu
rol depurati#, emolient, antiseptic, calmant, antispasmodic, anti#iral si antimicro(ian. Se
utilizeaza in stari %ripale insotite sau nu de fe(ra. Se administreaza cate 4'2 lin%urite de
doua ori pe zi, dizol#ate in b/eai anti%ripal^ indulcit cu miere de al(ine (neindulcit
pentru dia(etici). -*tern, se fac inhalatii cu #apori de tinctura, %ar%ara, (aie %enerala in
care se pune tinctura anti%ripala si ceaiuri din plante (bFlori de camp^).
' inctura antistres este un e*tract natural o(tinut din plante medicinale cu rol
sedati# asupra sistemului ner#os central. Se utilizeaza in stari de o(oseala, stres,
insomnii, stari de a%itatie ner#oasa, tul(urari cardiace si di%esti#e. ratamentul intern
consta in administrarea a 1$'1= picaturi de 0 ori pe zi, ultima doza seara, la culcare.
-*tern, se fac (ai %enerale in care se adau%a tinctura antistres sau infuzie din plante
sedati#e (tei, sunatoare, so#ar#, cim(ru, menta, ciu(otica cucului) sau b/eaiul 8ntistres^.
' inctura contra caderii parului este o(tinuta din mai multe plante medicinale cu
rol in re%enerarea parului, intarirea radacinii parului, inlaturarea matretei si se(oreei.
ratamentul consta in masa,e zilnice sau de 2'4 ori pe saptamana. >e lan%a tratamentul
e*tern, recomandam si un tratament intern (2'0 cani de ceai o(tinut din urmatorul
amestec de plante: urzica, mesteacan, ste,ar, nuc, tintaura, (rusture, hamei si sal#ie).
' inctura %astrica este un e*tract natural hidroalcoolic o(tinut din plante
medicinale cu actiune astrin%enta, antiseptica, cicatrizanta si hemostatica. inctura
%astrica se utilizeaza in hiperaciditate %astrica, ulcer %astric si duodenal, spasme %astro'
intestinale, %astrite. Se consuma inaintea meselor principale cate 0 lin%urite de tinctura,
dizol#ate in b/eai %astric^. ratamentul dureaza 2 saptamani.
' inctura hepato'(iliara are actiune coleretica si cola%o%a, antispastica, (actericida,
decon%esti#a, antiseptica si antiinflamatoare. Se utilizeaza pentru stimularea si
im(unatatirea functiei hepatice, insuficienta (iliara, colecistite su(acute si cronice, ciroza
hepatica si disHinezii (iliare. Se utilizeaza cate 1$ picaturi de 0 ori pe zi, adau%ate in
b/eai hepato'(iliar^. ratamentul dureaza 4'2 saptamani.
' -*ista, totusi, (olna#i carora le este interzis cu desa#arsire consumul de alcool. >ot
ei sa urmeze un tratament cu tincturiQ
' >ersoanele carora le este interzis consumul de alcool #or pune tinctura in ceai
fier(inte sau in apa fiarta inainte de folosire, alcoolul e#aporandu'se dupa ='1$ minute.
' /are este pretul unei tincturiQ
' incturile sunt am(alate in flacoane de =$ ml si costa intre 2$.$$$ si 2=.$$$ lei.
' 9e unde pot fi procurateQ
' incturile se %asesc de,a in unele farmacii si ma%azine >lafar din tara, dar pot fi
comandate si direct de la firma noastra: S./. O`>-7G/53 G3>-d <aia 3are, tel.+fa*
$22+2!.10.0C, tel. $;4+2!.;2.C4.

GD/57GE-
Sunt e*tracte de plante, care se o(tin din com(inarea lor cu produse alcoolice de cel
putin 2$@: alcool rafinat alimentar diluat cu apa, rachiu de fructe sau de secara, #odca.
-ste strict interzisa atat folosirea alcoolului etilic, cat si a spirtului medicinal. >reparatele
se pun la soare sau in locuri calde, se scutura zilnic, se lasa #reme de 2'0 saptamani. /and
sunt %ata, se strecoara prin doua (ucati de tifon, se preseaza (ine, pentru ca sucul sa iasa
din plantele macerate, se pastreaza in sticle de culoare inchisa, infundate (ine cu dop de
pluta. 9oza o(isnuita: ='1$ picaturi, luate ca atare sau diluate in ceai ori apa fier(inte.
-*tern, tincturile se folosesc pentru un%erea locurilor (olna#e ori su( forma de
cataplasme.


Tinctura de cimbris!r
(hUmus serpUllum)
3od de preparare: florile de cim(ru (sal(atic sau de %radina), culese pe soarele
amiezii de #ara, se toaca marunt si se pun intr'o sticla, umpland'o pana la %at (fara sa fie
presate). 9easupra se toarna rachiu de fructe (prune, pere, mere etc.) de 0C'4$@, care
tre(uie sa acopere complet florile. Se lea%a la %ura si se pune la soare #reme de doua
saptamani. Se scutura in mod re%ulat. /and e %ata, se strecoara si se pune in sticle de
culoare inchisa.
<olile pe care le #indeca: incetinirea cresterii la copii (se un% picioarele cu tinctura
de cim(ru), scleroza in placi (un%erea sirei spinarii cu tinctura de cim(ru), tul(urari
menstruale, infectii ale traiectului urinar, (oli de ner#i, ne#roze faciale, reumatism, dureri
de o#are, (oli ale cailor respiratorii, (oli de plamani (pleurezii, enfizem).
>osolo%ie: intern ' 2$'0$ picaturi de tinctura de cim(ru se iau o data pe zi, diluate
cu apa.


Tinctura de c!ada"s!ricelului
(8chillea millefolium)
3od de preparare: florile culese pe soare se toaca marunt, se pun intr'o sticla si se
acopera cu rachiu de 0C'4$@. Se lasa la soare #reme de 14 zile, scuturandu'se din cand in
cand. Se strecoara, se pune in sticle (ine infundate, de culoare inchisa.
<olile pe care le #indeca: menstre nere%ulate, menopauza, cancer %enital, inflamatii ale
testicolelor, leucoree, lipsa menstrelor, mi%rene, e*pectoratii cu san%e, hemoroizi, dureri
de stomac, arsuri.
>osolo%ie: intern ' 0$'4$ picaturi de tinctura se dilueaza cu ceai sau apa. Se iau
dimineata si seara, inainte de mese.


Tinctura de c!ada"calului
(-euisetum ar#ense)
3od de preparare: doua maini de coada'calului proaspata, taiata foarte marunt, se
pun intr'o sticla si se acopera cu rachiu curat de secara. Se lasa la soare 14 zile, scuturand
sticla re%ulat. Se strecoara, se pune la pastrat in recipiente de culoare inchisa.
/e (oli #indeca: (olile de rinichi si de #ezica (inclusi# pietrele), acumulari de apa in
tesuturi, rani deschise, ulceratii, hemoroizi, picioare transpirate.
>osolo%ie: intern ' ca adaos in ceaiuri, 4$'=$ picaturi de 2'0 ori pe zi" e*tern ' ca
dezinfectant aplicat pe afectiunile pielii si pe picioarele transpirate.


Tinctura de %albenele
(/alendula officinalis)
3od de preparare: doi pumni de flori se pun intr'un litru de rachiu si se lasa 14 zile
la soare. Se strecoara lichidul si se pune in sticle de culoare inchisa.
/e (oli #indeca: rani, san%erari, rupturi si intinderi musculare, tumori canceri%ene,
scur%eri #a%inale.
>osolo%ie: e*tern ' comprese cu tinctura de %al(enele, indoita cu apa fiarta si racita
(in afectiunile pielii), 2$'0$ de picaturi adau%ate in ceaiul pentru spalaturile #a%inale.

Tinctura de traista"ci!banului
(/apsella (ursa'pastoris)
3od de preparare: planta intrea%a ' tulpina, frunze si flori ' se toaca marunt si se
(a%a intr'o sticla de un litru (pana la %at), acoperindu'se cu rachiu de secara sau de fructe
(0C'4$@). Sticla se pune apoi la soare, #reme de doua saptamani, a%itandu'se permanent.
Se strecoara si se tra%e in sticle de culoare inchisa.
/e (oli #indeca: im(olna#iri ale muschilor, lene#irea sfincterului si a muschilor
care inchid traiectul urinar si #a%inul, cadere de intestine.
>osolo%ie: intern ' 4$ picaturi de tinctura, luate de trei ori pe zi, in ceai de cretisoara
(o lin%urita de planta, oparita cu un sfert de litru de apa in clocot, se infuzeaza scurt, se
strecoara)" e*tern ' masarea zonelor dureroase.


Tinctura de valeriana
(?aleriana officinalis)
3od de preparare: radacina uscata se zdro(este marunt in piua sau se macina cu
rasnita electrica de cafea, dupa care se pune intr'un (orcan pana se umple pe trei sferturi,
iar restul se completeaza cu rachiu. Se lasa trei saptamani la macerat, dupa care se
strecoara. Se tine in sticlute mici, inchise la culoare.
/e (oli #indeca: insomnia (da un somn profund, fara a da insa si senzatia de
somnolenta matinala pe care o dau somniferele de sinteza), palpitatiile cardiace,
hipertensiunea, starile de ner#ozitate, tul(urarile de menopauza.
>osolo%ie: se iau 2$'4$ de picaturi in ,umatate de pahar de apa, seara, inainte de culcare.


Tinctura de san#
(Oele(orus purpurascens)
3od de preparare: radacina proaspata se taie marunt si se pune intr'un (orcan pana
se umple pe ,umatate, dupa care se completeaza cu alcool de 2$c pana la umplerea
completa. Se lasa la macerat trei saptamani, dupa care se se filtreaza si se tra%e in sticlute
mici, inchise la culoare.
/e (oli #indeca: reumatism, reumatism de%enerati#, dureri musculare, rani %reu
#indeca(ile, tumori e*teriorizate.
>osolo%ie: e*tern ' se fac frictiuni pe zonele durerose" in cazul ranilor si al
tumorilor e*teriorizate, se fac pensulari pe locurile afectate.
8tentie: tinctura de spanz este foarte to*ica, moti# pentru care se depoziteaza in
locuri si%ure, departe de copii, cu o eticheta de a#ertizare. Se foloseste numai e*tern.


Tinctura de sunat!are
(OUpericum perforatum)
3od de preparare: doi pumni de flori culese pe soare se pun intr'o sticla, dupa care
se acopera cu rachiu. Se lasa trei saptamani la soare. Se strecoara si se pune in sticle de
culoare inchisa.
/e (oli #indeca: (oli de ner#i, inflamatii ale ner#ilor, ne#roze, insomnii, sla(iciuni
pro#ocate de ner#i, hepatita, inflamatii ale colecistului (colecistita).
>osolo%ie: intern ' se iau o data pe zi 1$'1= picaturi de tinctura, intr'o lin%ura de
apa" e*tern ' tinctura se un%e pe locurile dureroase.


Tinctura de ur#ica
(5rtica dioica)
3od de preparare: frunzele plantei, proaspat culese, se spala (ine cu apa, se taie
marunt, se pun intr'o sticla. Se toarna deasupra rachiu de secara curat (0C'4$@), astfel ca
planta sa fie acoperita. Se lasa la loc cald, #reme de 14 zile.
/e (oli #indeca: caderea parului, eczeme, ulceratii, (ataturi dureroase, micoze, pete
pe piele, sciatica, inflamatii ale ner#ilor.
>osolo%ie: se un% repetat locurile (olna#e cu tinctura de urzici. .
C!n'unctivita
9efinitie: /on,uncti#ita este o (oala oculara foarte frec#enta, in special la copii, care se
caracterizeaza prin inflamarea mucoasei con,uncti#e.
/auze: /on,uncti#itele sint produse de micro(i o(isnuiti sau de micro(i care im(olna#esc
in mod special con,uncti#a.
Factori de risc: Fumul, praful, corpii straini con,uncti#ali, %azele to*ice sint considerati
factori fa#orizanti importanti in producerea con,uncti#itelor.
ipuri: 9upa aspectul clinic, con,uncti#itele sint: ' catarale (con,uncti#a este inflamata) '
purulente (pe lin%a inflamatie este prezenta si o secretie purulenta, al( %al(uie) '
pseudomem(ranoase (este prezenta o secretie fi(rinoasa cu false mem(rane) ' nodulare '
erupti#e
Simptome:
<olna#ul acuza usturimi, senzatia de arsura oculara, senzatia de Tnisip in ochiT,
mincarimi, intepaturi.
9ia%nostic:
/ind (olna#ul prezinta asemenea simptome, tre(uie sa se prezinte la medicul specialist
oftalmolo%, care la e*amenul clinic al ochilor constata con%estia (inflamarea cu inrosirea)
de diferite %rade a con,uncti#ei, care respecta zona din ,urul corneei. Gn plus, se mai
constata prezenta unei secretii con,uncti#ale care poate fi #aria(ila ca aspect in functie de
felul micro(ului ce a produs (oala, dar si de %ra#itatea (olii. Secretia con,uncti#ala poate
fi mucoasa, mucopurulenta, purulenta, fi(rinoasa cu false mem(rane si, in functie de
aspectul si de caracteristicile sale, medicul recomanda si alte analize pentru a sta(ili cu
precizie cauza (olii,respecti# micro(ul sau micro(ii implicati, tocmai pentru a aplica un
tratament adec#at.
ratament:
ratamentul este de competenta medicului specialist oftalmol%, care decide conduita
terapeutica. ratamentul local al con,uncti#itelor consta in instilarea in ochi a diferite
medicamente su( forma de picaturi. Gn unele forme de con,uncti#ite, cind este ne#oie,
medicul recomanda anti(iotice. 8plicarea picaturilor in ochi se face in conditii de i%iena
perfecta. >esoana care aplica picaturile se #a spala pe miini cu apa si sapun inainte de
fiecare aplicare. Ea copil, picaturile le #a aplica mama, copilul acceptind mai usor
mane#ra din partea unei persoane in care are incredere. <olna#ul #a da capul pe spate iar
cel ce aplica picaturile #a indeparta cu de%etul mare si aratatorul de la mina stin%a
pleoapele, iar cu pipeta tinuta #ertical in mina dreapta #a picura 0'4 picaturi de
medicament pe con,uncti#a, a#ind %ri,a sa nu le toarne peste cornee.
Eacrimile amestecate cu medicamentul care se scur% pe o(raz se aduna intr'un tampon de
#ata curat tinut in un%hiul intern al ochiului. Gn con,uncti#itele %ra#e (cum este cea
%onococica), se recur%e si la un tratament cu anti(iotice pe cale %enerala. Gn
con,uncti#itele aler%ice, se administreaza in plus cortizon local si %eneral. Gn
con,uncti#itele cu secretii a(undente, se recomanda efectuarea de spalaturi con,uncti#ale
cu acid (oric 4@ sau alte antiseptice sla(e. Se procedeaza astfel: (olna#ul tine capul pe
spate, iar cel care face spalatura (spalat pe miini cu apa si sapun si apoi dezinfectat cu
alcool medicinal) desface pleoapele si stoarce deasupra ochiului tamponul de #ata muiat
in solutia cu care se face spalatura.
>re#entie: >rofila*ia con,uncti#itelor consta in aplicarea cu strictete a re%ulilor de i%iena
indi#iduala. Ea (olna#, sint necesare masuri speciale pentru ca secretia de la ochiul
(olna# sa nu a,un%a la ochiul sanatos si la alte persoane din ,ur. >entru aceasta, (olna#ul
se #a spala pe miini de mai multe ori pe zi, de fiecare data cind este ne#oie curatarea si
in%ri,irea lor. <olna#ul tre(uie sa ai(a prosop, perna si (atista strict personale, lucru
important atit pentru protectia lui, cit si a persoanelor din ,ur.
7ecomandari:
/e D5 tre(uie sa se faca intr'o con,uncti#itaQ ' Du tre(uie sa se le%e ochiul, pentru ca
pansamentul duce la sta%narea secretiei si la im(olna#irea corneei, complicatie %ra#a care
poate pro#oca pierderea #ederii ./on,uncti#ita este inflamarea con,uncti#ei ochilor, ca
urmare a patrunderii (acteriilor, #irusilor sau ciupercilor in ochi.
9e asemenea, se pot produce con,uncti#ite aler%ice, ca urmare a iritarii ochilor cu praf,
polen sau unele su(stante chimice (#apori, aerosoli etc.).
7educerea cantitatii de alimente consumate, renuntarea la orice efort, chiar si la miscarile
(ruste cu capul.
9e asemenea, nu tre(uie sa se (ea alcool de nici un fel si sa se renunte la alimentele
sarate, acre sau picante.
Tratamente naturiste
Se pun una'doua lin%urite de flori de al(astrele intr'un #as si se oparesc cu 2$$ ml apa
in clocot. Se lasa o ora, apoi se strecoara.
/u aceasta infuzie se pun comprese pe ochi.V
Se oparesc doua'trei lin%uri de musetel (flori si partea ier(oasa) cu 2$$ ml apa in clocot.
Se lasa o ora, (ine acoperita, infuzia rezultata, apoi se strecoara si se spala ochii cu
aceasta.V
>este o ,umatate pahar de coa,a de castra#ete #erde, proaspat deco,ita, se toarna 0$$ ml
apa in clocot.
Se adau%a si o ,umatate lin%urita (icar(onat de sodiu.
/u preparatul rezultat se pun comprese la ochi

Ater!scler!#a
-ste o (oala a arterelor produsa de depunerea pe peretii lor interni, a unor su(stante %rase
si a calciului, su( forma de placi denumite ateroame. /a urmare a acestor depuneri,
lumenul arterelor se in%usteaza, apoi se astupa, dand nastere la alte suferinte mult mai
%ra#e (arterita, infarct miocardic, trom(oza cere(rala). ?ino#atul principal in producerea
acestei (oli este colesterolul, a carui concentratie normala in san%e este de 1,=$ ' 2,4$
%+litru, la (ar(atii intre 2$ ' 4$ de ani (la femei este cu 1$@ mai putin).
3asuri i%ienice
' #iata echili(rata, pro%ram de lucru normal, cu respectarea orelor de odihna"
' e#itarea stresurilor, fumatului, (auturilor alcoolice si a(uzurilor alimentare"
' tratamentul corect al (olilor asociate: hipertensiune arteriala, dia(et zaharat, o(ezitate
etc.
8limente de e#itat: paine al(a, produse de patiserie, dulciuri, fasole, linte, mazare, ceai,
cafea, alcool, sare (in e*ces).
8limente interzise: se poate spune ca nu e*ista alimente strict interzise pentru o astfel de
(oala.
8teroscleroza se manifesta in raport cu localizarea leziunilor. 9e e*emplu, ateromatoza
arterelor coronare determina cardiopatia ischemica manifestata cu dureri sau cu alte
simptome si semne clinice. 9upa cum se stie, inima are artere proprii, prin care circula
sin%ele o*i%enat pentru a o hrani. 8rterele coronare isi dilata cali(rul la eforturi,
permitind marirea Q de(itului san%uin pana la 2 litri pe minut. >rin arterele coronare
aterosclerotice, de#enite ri%ide si cu cali(ru tot mai redus, nu #a mai putea circula san%e
in cantitati adec#ate atunci cand or%anismul este supus la eforturi. 3uschiul cardiac
insuficient nutrit #a suferi de ischemie (lipsa de sin%e), modificin'du'si structura, iar la
efort #a aparea durerea de piept, asemenea unui carcel puternic.
Tratament naturist
8n%hinarea: infuzie dintr'o lin%ura de frunze la =$$ ml de apa clocotita.
Se (eau 2 ceaiuri pe zi: unul dimineata, pe stomacul %ol, iar celalalt fractionat, cu 0$ de
minute inaintea meselor principale"
' /oacazul ne%ru: decoct din = % de fructe la 1$$ ml de apa.
Se (eau cite 2 cani pe zi"
' /oada calului: decoct din 2 lin%uri de planta la un pahar de apa.
Se fier(e = minute.
Se (ea cite 1+0 pahar, de 0'4 ori pe zi.
' Gar(a mare: decoct din 2 lin%urite de planta la un pahar de apa.
Se lasa 0 ore, apoi se fier(e 1$ minute.
Se (eau cite 2 pahare, de 0 ori pe zi.
9urata tratamentului: 1 luna"
' 3acesul: decoct din 2'= % de fructe la 1$$ ml de apa.
Se (eau cite 2 cani pe zi"
' 3esteacanul: infuzie din 2 lin%uri de frunze la 2=$ ml de apa clocotita.
Se (ea pe parcursul unei zile"
' >aducelul: infuzie dintr'o lin%urita de flori, frunze si fructe la 2=$ ml de apa clocotita.
Se (ea cite o cana pe zi"
' >apadia: infuzie din 1'2 lin%urite de frunze si parti aeriene ale plantei la 2=$ ml de apa
clocotita. Se (eau cite 2'0 cani pe zi.
Se poate pre%ati de asemenea si un decoct din 0 lin%uri de radacina de papadie la 2
pahare de apa. Se fier(e 1= minute la foc mic.
Se ia cite o lin%ura de 2 ori pe zi, cu 0$ de minute inainte de masa (radacinile se scot
prima#ara de#reme, inainte de aparitia frunzelor, sau toamna, dupa ce au cazut frunzele).
9urata tratamentului: 1 luna"
' >aducelul: infuzie din 0$ %r de fructe la 1 pahar de apa clocotita.
Se lasa 2 ore, dupa care se (ea ca un ceai o(isnuit"
' >atla%ina: infuzie dintr'o lin%ura de frunze de patla%ina la un pahar de apa clocotita.
Se lasa timp de o ora si apoi se (ea toata doza in decurs de o ora.
Se poate folosi si sucul din frunze proaspete: se stoarce sucul, se amesteca in parti e%ale
cu miere, se fier(e 2$ de minute.
Se iau cite 2'0 lin%uri pe zi. Se poate pastra in fri%ider.
9urata tratamentului: 0'4 saptamini"
' Saschiul mic: decoct din 2 lin%urite de frunze la 2=$ ml de apa.
Se (eau 1'2 cani pe zi.
' Scorusul: decoct din 2$$ % de coa,a de scorus pisata (culeasa la inceputul prima#erii).
Se fier(e timp de 2 ore la foc mic.
Se iau cite 2$'0$ ml de 0 ori pe zi, cu 0$ de minute inainte de masa"
' rifoiul de cimp: tinctura din 4$ % de planta la =$ ml de alcool de 4$ la suta.
Se lasa 1$ zile, iar apoi se iau cite 0$ ml, dupa masa sau inainte de culcare.
9urata tratamentului: 0'4 saptamini"
' ?iscul: macerat din 0 lin%urite de frunze la =$$ ml de apa fiarta si racita.
Se lasa timp de C ore.
Se (ea pe parcursul unei zile.
8mestecuri din plante
' Se amesteca 2$ % de coada soricelului cu 2$ % de #isc.
>este 2 lin%urite de amestec se toarna un pahar de apa clocotita.
Se lasa 2 ore, dupa care se (ea pe parcursul unei zile"
' Se amesteca 1$ % de ruta cu 0$ % iar(a mare si 0$ % coada calului.
>este o lin%ura de amestec se toarna un pahar de apa rece.
Se lasa 4 ore, dupa care se fier(e 4 minute.
Se (ea pe parcursul unei zile.
9urata tratamentului: o luna"
' Se amesteca = % de arnica cu 2$ % de coada soricelului si 2$ % de sunatoare.
>este o lin%ura din acest amestec se toarna un pahar de apa rece.
Se lasa 2'0 ore, dupa care se fier(e = minute si se mai lasa 1= minute, iar apoi se
strecoara.
Se (ea pe parcursul unei zile.
9urata tratamentului: o luna"
' Se amesteca 1$ % de fructe de chimen cu 1$ % ruta, 1$ % de roinita, 1= % de radacina de
#aleriana, 2$ % de flori de saschiu, 2$ % de flori de paducel, 0$ % de iar(a mare si 2$ % de
fructe de maces.
>este o lin%ura de amestec se toarna un pahar de apa clocotita.
Se lasa o ora.
Se (ea pe parcursul unei zile.
9urata tratamentului: o luna"
' Se amesteca 2$ % de frunze de roinita cu 1$ % de flori de lacramioare de mai si 0$ % de
ruta.
>este o lin%urita din acest amestec se toarna un pahar de apa rece.
Se lasa 0 ore, dupa care se fier(e = minute si se mai lasa inca 0$ de minute, iar apoi se
strecoara.
9urata tratamentului: o luna"
' Se amesteca 0$ % de ruta cu 2$ % de cim(risor si 4$ % de frunze de roinita.
>este o lin%ura de amestec se toarna un pahar de apa rece.
Se lasa 0 ore, apoi se fier(e = minute si se mai lasa 1= minute.
Se (ea pe parcursul intre%ii zile.
9urata tratamentului: o luna"
' Se amesteca 1= % de ruta cu 2= % de frunze de paducel, 2= % de flori de paducel si 1$ %
de radacina de #aleriana.
>este o lin%ura de amestec se toarna un pahar de apa rece.
Se lasa 0 ore, se fier(e 4 minute, dupa care se mai lasa 2$ de minute si apoi se strecoara.
Se (ea pe parcursul unei zile.
9urata tratamentului: 0'4 saptamini"
' Se amesteca in parti e%ale coada calului, coada soricelului, frunze de mesteacan,
radacina de papadie si radacina de pir.
>este o lin%ura de amestec se toarna un pahar de apa clocotita.
Se lasa 0$ de minute.
Se administreaza cite 1+2 pahar, de 0 ori pe zi.
9urata tratamentului: 0'4 saptamini.
' Se fier( tarite de %riu timp de 0$ de minute in apa.
Se strecoara apa, iar taritele se adau%a la orice fel de mincare.
Ea inceput se adau%a cite o lin%urita, dupa !'1$ zile cite 2 lin%urite, iar dupa inca !'1$
zile, cite 1'2 lin%uri, de 2'0 ori pe zi.
C!mrese si catalasme
/omprese
/I3>7-S- /5 <75S57-
' frunzele proaspete se spala, se zdro(esc, se aplica su( forma de cataplasma, de mai
multe ori pe zi pana dispare cauza. -ste recomandata in entorse, lu*atii, picioare ranite de
prea mult um(lat, arsuri, leziuni ulceroase, pla%i usturatoare.

/I3>7-S- /5 /7-GSI878
' se spala o cantitate corespunzatoare de plante proaspete, se zdro(esc pe un fund de lemn
cu un sucitor de taietei, se aplica su( forma de compresa pentru #indecarea ranilor,
intepaturilor, taieturilor.
/I3>7-S- /5 35S--E
' se toarna 1 l lapte clocotit deasupra a 2 lin%uri de musetel, se lasa sa stea 2'0 minute, se
strecoara si se aplica su( forma de comprese calde. -ste recomandata compresa calda in
durerile de ochi, con,uncti#ite, alte inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care
pro#oaca mancarimi sau supuratii, iar su( forma de %ar%ara in durerile de dinti, precum si
la spalarea ranilor.
/I3>7-S- /5 >8E8BGD8 GDB5S8
' frunzele proaspete se spala, se zdro(esc pana se formeaza o pasta (terci), care se aplica
pe zona interesata. -ste recomandat in rani, crapaturi la picioare, taieturi, intepaturi de
insecte, muscaturi de caine tur(at, animale #eninoase. Frunzele frecate in maini cu sare si
aplicate la %at, #indeca %usa, iar la picioare #indeca (asicile sau rosaturile de la
incaltaminte. -ste recomandata compresa si in cazul (olilor canceroase ale %landelor.
/ataplasme cu tarate
I mana de tarate de %rau cat mai proaspete se com(ina cu apa calduta, amestecand mereu
pentru omo%enizare, pana cand se formeaza o pasta, care apoi #a fi pusa intr'un tifon cu
ochiuri rare si #a fi aplicata pe locurile afectate, tinandu'se minimum ,umatate de ora.
>rin aceasta metoda, crustele sunt inmuiate, este fa#orizata normalizarea meta(olismului
local. 9upa aplicatia cu tarate, se lasa sa se usuce pielea, dupa care #a fi aplicat un
un%uent de tataneasa.
/ataplasme cu hrean
Se curata 1'2 radacini de hrean, se spala, apoi se dau pe razatoarea cea mica. >rodusul
o(tinut se asaza pe un tifon si se aplica pe ceafa. 7ecomandari: da rezultate foarte (une in
#indecarea mi%renelor si a durerilor de cap.

Gnfarct miocardic (pre#enire)
Gn%ustare pro%resi#a sau chiar un o(stacol (chea% de san%e) pe un #as coronar duc la
ateroscleroza. Gri%atia cu san%e si alimentatia cu o*i%en a re%iunii respecti#e de#in
insuficiente. Gn zona inimii apar dureri insuporta(ile, care sunt declansate de crisparea
#aselor coronare si care pot iradia pana in (rat, a(domen, spate. >rintre fenomenele
insotitoare cele mai frec#ente citam: transpiratie rece, (uze #inete, paloare, puls rapid,
scaderea tensiunii arteriale. Gn acest mod se manifesta infarctul de miocard.
/hiar de la primele dureri tre(uie chemata sal#area. >ana la sosirea acesteia, pacientului
tre(uie sa i se desfaca o(iectele de im(racaminte care il stran%, se deschid ferestrele, iar
(olna#ul este culcat, intr'o atmosfera calma, e#itand orice a%itatie.
SG3>I3- >7-3-7B8I87-
Gn ma,oritatea cazurilor, infarctul de miocard se anunta cu cate#a zile inainte. 9aca se
o(ser#a urmatoarele simptome premer%atoare, atunci se consulta medicul: transpiratie
a(undenta, o(oseala, sla(iciune %enerala, tul(urari de respiratie, dispnee (respiratie
scurta), apasare, neliniste, a%itatie, fri%, dureri surde in piept, care iradiaza in (ratul stan%,
puls anormal de mare.
38S57G >7-?-DG?- SG 9- 8L5I7
Schim(area nutritiei adoptand o hrana foarte usoara, alcalina, (o%ata in le%ume, saraca in
carne, multe cruditati, cat mai putina sare.
5sturoi su( toate formele, deoarece contine su(stanta numita acilina, care franeaza
formarea de depozite (ateroame) pe peretii #aselor, normalizeaza circulatia san%elui si
amelioreaza iri%atia san%uina a #aselor inimii. otodata usturoiul scade procentul de
colesterol.
9aca este cazul, se reduce e*cesul de %reutate.
Se adapteaza masurile de scadere a tensiunii si a procentului mare de colesterol (cu
a,utorul #itaminei /, a morco#ilor, a alimentatiei care contine lecitina, potasiu).
9upa un infarct, nu se consuma alcool, nu se fumeaza, iar #inul rosu se consuma in mod
rezona(il deoarece contine tanin" se poate consuma cafea fara cofeina.
Se controleaza si se reduce stresul, se e#ita situatiile conflictuale, nu se face efort, se fac
e*ercitii de respiratie si rela*are.
Se iau masuri pentru sta(ilizarea circulatiei san%uine, frectie cu peria uscata, dusuri cu
,et, comprese reci in re%iunea inimii.
Se face multa miscare in aer li(er.
Se consuma preparate speciale din plante.
ratament naturist
Gnfarct miocardic ' este necroza unui teritoriu al muschiului inimii, ca urmare a astuparii
unei ramuri a arterei coronariene.
8stuparea arterei poate fi pro#ocata de chea% de san%e, scleroasa (arterio'sclcroza) sau
poate fi un spasm #ascular sau o (ula de %rasime. 9urerea este t tt la an%ina pectorala, dar
durata si intensitatea sunt mai mari.
1$@ din cazuri sunt mortale. 9upa primele minute critice, supra#ietuirea depinde de
tratamentul intensi#, precoce, su( asistenta medicala.
Simptom: durere, respiratie dificila cu sufocare, puls accelerat, tensiunea Gfteriala scazuta,
(olna#ul este palid, sla(it. -ste necesara #itamina F (cu <2, 8).
_ ?itamina Z se %aseste in: %rau, cartof, orez, #arza, fasole, praz, orz, stru%uri, pere,
(anane, curmale, alune, mi%dale, polen.
_ 3n se %aseste in: cereale, #arza, telina, morco#, ceapa, papadie, polen.
_ 5sturoiul incetineste pulsul.
_ Ea preinfarct, se #a (ea pe stomacul %ol, 4 zile la rand, un decoct de %himpe (8rctium
lappa).
3iocardita ' /auza o constituie diferiti a%enti pato%eni: (acterii, #irusuri, a%enti chimici,
mecanici, aler%ii.
Simptome: o(oseala, tahicardie, ,ena precordiala, tul(urari ritm. Se #or elimina a%entii
cauzali" se #a sta in repaus la pat. Sunt necesare #itamina -, paducel, miere poliflora in
ceai.
San%e
San%ele este un tesut lichid alcatuit din 4= parti elemente %lo(ulare (celulare) (%lo(ule
rosii ' hematii sau eritrocite ' si al(e ' leucocite ', trom(ocite, plachete san%uine) si ==
parti plasma. >lasma contine: ;$@ apa si 1$@ : saruri, su(stante al(uminoide, zahar,
%rasimi, uree, acid uric si amoniac. San%ele arterial contine I2 (de la plamani la tesuturi
unde cedeaza I2), iar san%ele #enos contine /I2 (de la tesuturi la plamani). -*ceptie fac
artera pulmonara (transporta de la inima spre plamani san%e #enos) si #ena pulmonara
(de la plamani spre inima ' san%e arterial).
>7-?-DG7-8 SG 7883-D5E D857GS:
WSe schim(f nutritia adoptndu'se o hranf usoarf, alcalinf, (o%atf n le%ume, sfracf n
carne, cu putinf sare, cu multe le%ume si fructe.
W-ste indicat consumul pestelui ca: somon, ton, scrum(ie.
W5sturoiul contine acilina care frneazf formarea de depozite pe peretii #aselor,
normalizeazf circulatia sn%elui si amelioreazf iri%area cu sn%e a #aselor inimii.
WSe reduce %reutatea corporalf n caz de o(ezitate.
WSe scade tensiunea arterialf si colesterolul cu o alimentatie (o%atf n #itamine, mai ales
#itamina /, potasiu si alte minerale.
WDu se consumf alcool, nu se fumeazf, se (ea cafea decofeinizatf.
WSe e#itf stresul, situatiile conflictuale, efortul fizic.
WSe fac e*ercitii fizice usoare de respiratie si rela*are.
WSe pun comprese reci n zona inimii, se fac dusuri cu ,et, frectii cu peria sau un prosop
uscat, pentru sta(ilizarea circulatiei san%uine.
WSe maseazf zona inimii cu alifie de pfducel.
W0'= zile se tine o dietf de sucuri din fructe si le%ume.
WSe face curf cu (oa(e de ienupfr.
WSe (eau 0 lin%uri de #in tonic pe zi pentru ntfrirea inimii.
WSe consumf zilnic 0 cftei de usturoi.
WSe (ea suc de orz #erde 0*=$ ml. pe zi.
WSe (eau ceaiuri din urmftoarele plante: 0$ %r. tftfneasf, 1$ %r. pfpfdie, 2$ %r. #sc, 0$
%r. pfducel, 1$ %r. roinitf, 2$ %r. trifoi rosu, 1$ %r. coada calului, 1$ %r. traista cio(anului,
1$ %r. coa,f de salcie. Se ia 1 lin%uritf cu #rf din amestecul de plante la 2=$ ml. de apf
clocotitf, se infuzeazf 2'0 minute, se strecoarf, se (eau 2'0 cfni pe zi, cu n%hitituri mici,
e#entual ndulcit cu miere.
WSe aplicf o cataplasmf cu lut lom(o'a(dominalf, timp de 2'0 ore.
WSe recomandf mersul descult prin iar(a cu rouf, pe nisip sau pietricele.
WSe face dus rece la mem(rele superioare (mini), timp de 14 zile.
W7efle*oterapia: se maseazf punctele 11 (tiroida), 14 (umfrul stn%), 21 (inima), timp de
= minute.
g 9G-X ' n %eneral hiposodatf (sarea redusf cantitati#)
' 0'= zile curf cu sucuri de fructe, zarza#aturi"
' se supra#e%heazf atent diureza (cantitatea de urinf) pe 24 de ore, raportatf la cantitatea
de lichide consumate, pulsul, tensiunea arterialf, e#olutia simptomelor dureroase a
umflfturilor de la mem(rele inferioare, ca si a stfrii %enerale.
' curf cu (oa(e de ienupfr.
' 0d1 lin%urf #in pe zi, pentru ntfrirea inimii.
' 0d1 cftel de usturoi pe zi.
' suc de orz #erde 0d=$ ml. pe zi.
g /-8G57G 9GD 573XI87-E- >E8D-:
g 0$%r. tftfneasf, 1$ %r. pfpfdie, 2$ %r. #sc, 0$ %r. pfducel, 1$ %r. roinitf, 2$ %r. trifoi
rosu, 1$ %r. coada soricelului, 1$ %r. coada calului, 1$ %r. traista cio(anului, 1$ %r. coa,f
de salcie. Se face infuzie, se (eau 2 cfni pe zi, seara si dimineata, ndulcit cu 1 lin%uritf
de miere.
g /ataplasmf lom(o'a(dominalf 2'0 ore.
g 3ersul descult pe iar(f cu rouf.
g 9usul rece al mem(#relor superioare 1 pe zi timp de 14 zile.

Leacuri si teraii
entru tratamentul un!r afectiuni
Ur#ica
-ste cunoscuta din antichitate ca planta medicinala, te*tila si alimentara, ea fiind
considerata re%ina plantelor. Bama recomandata in medicina traditionala este mare si
#ariata datorita faptului ca urzica are in componenta #itaminele /, Z, >, 8 si <2, iar de la
urzica se folosesc indeose(i frunzele, dar si radacina care este (o%ata in #itamine,
clorofila, fla#onoide, mucila%ii, acid pantotenic si cetone.
5rzica este considerata un tonic %eneral, moti# pentru care este folosita in a#itaminoze,
cit si in re%enerarea or%anismului o(osit in timpul iernii. 3ai este folosita si in unele
afectiuni renale, datorita stimularii diurezei, iar cura prelun%ita de urzici a,uta la
dizol#area nisipului renal. 8ctiunea ei depurati#a o recomanda ca ad,u#ant in tratamentul
eczemelor, micozelor cutanate, psoriazis etc., insa datorita continutului mare in #itamina
Z are o mare putere hemostatica, moti# pentru care este folosita cu eficiente rezultate in
tratamentul hemora%iilor uterine, hemoroizilor si al dismonereilor.
>rin continutul ridicat in clorofila, *antofile, fier, aceasta planta are (une rezultate in
tratamentul anemiilor cu deficit de hemo%lo(ina, iar clorofila e*trasa din urzica este
utilizata in industria cosmetica, in compozitia pastei de dinti si a sampoanelor. otodata,
din radacina plantei se e*tra%e o tinctura ce se foloseste contra caderii parului.
9e asemenea, urzica este si un (un si placut aliment care nu tre(uie sa lipseasca in nici un
anotimp, mai ales prima#ara, cind apar, impreuna cu celelalte #erdeturi de sezon din
alimentatia noastra. Keama (sucul) de urzici este (una pentru circulatia sin%elui in
or%anism.
3entru litia#a urica
Gn aceasta (oala tratamentul cu plante medicinale se asociaza cu un re%im dietetic se#er.
Se #or e#ita carnea si icrele, (auturile alcoolice, condimentele, fasolea (oa(e, lintea,
(rinzeturile fermentate, ciupercile, ciocolata, ceaiul chinezesc, cafeaua si fumatul. Se
recomanda ceaiuri de plante, consum crescut de lichide 1,='2 litri pe zi si cura de apa
minerala de /aciulata.
3entru etele mar!nii si istrui
(7aspuns totodata si pentru tinara de 1= ani din Balati su( adnotarea de anonima).
8ceste pete si pistrui care apar pe fata, pe piept, pe %it, cit si pe alte zone ale corpului
dispar in totalitate daca sint tamponate frec#ent cu infuzie concentrata de patrun,el. 9e
asemenea, se poate folosi cu rezultate e*celente o crema speciala pentru a atenua aparitia
acestora (se %aseste la >lafar).
3entru afectiuni ale rinic,il!r
Gnfuzie preparata dintr'o lin%urita de pin la o cana de apa si se (eau 2'0 cani pe zi din
acest ceai"
/eai de cozi de cirese sau #isine sau din matase de porum( din care se (eau, de
asemenea, 2'0 cani pe zi.
3entru afectiuni cardiace cu substrat nerv!s
Se recomanda sa se consume sparan%hel proaspat su( forma de salate sau su( forma de
preparate culinare dietetice, iar din sparan%hel se poate prepara si un sirop. Sucul o(tinut
prin presare se fier(e pe (aia de apa cu doua parti zahar" pina cind se face ca un sirop din
care se consuma 2'0 lin%uri pe zi.
3entru mi%rene diverse
Se face o infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale:
2$ % flori de tei
2$ % frunze de roinita
1$ % frunze de rozmarin
2= % talpa %istei
2= % coada soricelului
Se pun la o cana de apa. Se consuma doua cani pe zi din acest ceai in mai multe reprize,
iar in durerile de cap o(isnuite, dar si in crizele de mi%rena se mai recomanda cataplasme
reci cu infuzie de frunze de menta care se aplica pe frunte, cit si ulei #olatil de menta cu
care se maseaza fruntea, timplele si ceafa.
3entru ne%i
inctura preparata din 2$ % fructe zdro(ite de armurariu sau din aceeasi cantitate de
frunze mici, conuri #erzi de tuie la 1$$ ml alcool de !$ %rade prin macerare timp de sapte
zile si filtrate.
Gntern: se recomanda cite 1= picaturi de trei ori pe zi.
-*tern: tamponare locala cu aceasta tinctura preparata. ratamentul tre(uie efectuat timp
de doua saptamini.
3entru inflamatiile de r!stata
Gnfuzie preparata dintr'o lin%urita de flori de urzica moarta al(a sau %al(ena la o cana de
apa. Se (eau una'doua cani pe zi din acest ceai.
3entru diabet #a,arat si stimularea diure#ei
9ecoct din doua lin%urite radacina de (rusture maruntita la o cana de apa si se consuma
doua cani pe zi din acest ceai. 9e asemenea, la fel de (un si eficient este si maceratul la
rece timp de 2'C ore preparat din patru lin%uri de radacini de (rusture la un litru de apa,
iar intrea%a cantitate se consuma in cursul unei zile.
3entru br!nsita aler%ica
Se recomanda urmatorul ceai:
4$ % trei'frati'patati
2$ % flori de urzica moarta al(a
4$ % talpa %istei
Gnfuzia este preparata dintr'o lin%ura de amestec din plantele mai sus mentionate la o
cana cu apa. Gntrea%a cantitate din acest ceai se (ea in cursul zilei.
3entru c!lici abd!minale
Se recomanda o infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale:
2= % de frunze de roinita
frunze de menta
flori de coada soricelului
1$ % rizomi de o(li%eana
radacini de #aleriana
= % de sulfina
Se iau doua lin%urite de amestec de plante si se infuzeaza. Se (eau doua cani pe zi din
acest ceai din care prima cana de ceai dupa masa de prinz, iar cea de a doua cana de ceai
dupa masa de seara. Gn cazul cind colicele a(dominale nu cedeaza, se poate (ea si a treia
cana de ceai inainte de culcare.
3entru a scadea =reduce; tensiunea arteriala si t!t!data a se re%la ritmul n!rmal
cardiac
Gnfuzie din trei lin%uri de talpa %istei maruntita la 2$$ ml apa din care se consuma trei'
cinci lin%uri pe zi din acest ceai. 9e asemenea, se mai recomanda tinctura preparata din
2$ % talpa %istei macerata timp de opt zile in 1$$ ml alcool de !$ de %rade. Se #or
consuma cite 2$'4$ de picaturi de trei ori pe zi.
3entru imbunatatirea activitatii cardiace
9ecoct dintr'o lin%ura de coada calului la o cana cu apa care se (ea in cursul unei zile. Se
mai recomanda si infuzie concentrata din frunze de mesteacan preparata din doua lin%uri
frunze la o cana de apa, iar dupa racire se adau%a un #irf de cutit de (icar(onat de sodiu.
Se lasa in repaus timp de sase ore, apoi intrea%a cantitate se #a consuma in timp de doua
reprize, la un inter#al de patru ore.
3entru dureri reumatice acute l!cali#ate in #!na articulatiil!r
/a tratament e*tern se recomanda frictiuni cu un amestec din tinctura de ardei iute (1=
ml)" tinctura de mu%uri de plop (2= ml)" ulei #olatil de ienupar (2 ml)" ulei #olatil de
menta (0 ml)" ulei #olatil de molid (= ml) si alcool (=$ ml). /u acest amestec se #or face
frictiuni la locurile dureroase in special seara, acoperindu'se locul cu im(racaminte
calduroasa sau mai %roasa.
3entru afectiunile cail!r resirat!rii
Gnfuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale:
2= % flori de nal(a
2$ % flori de luminarica
2= % un%uras
2= % radacina de nal(a mare
= % fructe de fenicul
la o cana de apa. Se (eau doua'trei cani pe zi din acest ceai neindulcit.
3entru %in%ivita
Gnfuzie concentrata din trei lin%uri de flori de musetel la o cana cu apa, iar aceasta infuzie
calduta se tine in %ura timp de cite#a minute. Se #or face zilnic 4'= astfel de tratamente,
dar la fel de eficienta este si infuzia preparata din doua lin%uri de sunatoare la o cana cu
apa cu care se face %ar%ara de mai multe ori pe zi.
3entru st!matita
9ecoct preparat din trei lin%uri de frunze de nuc la o cana cu apa si se #a efectua %ar%ara
de cite#a ori pe zi. ot pentru %ar%ara este recomandat si un decoct preparat din patru
lin%uri de turita mare la o cana cu apa cu care se face %ar%ara de 4'= ori pe zi.
3entru %astrita acuta
Gn aceasta afectiune se indica drept prim a,utor a se folosi aplicarea de comprese calde cu
infuzii de musetel pe re%iunea epi%astrica si instituirea unui re%im alimentar pentru una'
doua zile, timp in care se #or consuma numai infuzii de: musetel, sunatoare si tei,
neindulcite, iar dupa doua zile se pot minca supe de zarza#at, piine pra,ita si produse
lactate ((rinza de #aci, lapte, iaurt etc.). Gn continuarea tratamentului se recomanda un
re%im alimentar indelun%at cu carne de pui sau #itel.
3entru dureri abd!minale e f!nd nerv!s
Gnfuzie dintr'o lin%urita de radacina de #aleriana la o cana cu apa dupa care se #a (ea tot
continutul acestui ceai in cursul unei zile.
3entru dureri abd!minale
Se foloseste tinctura preparata din 2$ % rizomi de o(li%eana, care se sfarima marunt in
1$$ ml alcool de !$ %rade, prin macerare timp de opt zile, dupa care se iau 2$ de picaturi
de doua'trei ori pe zi in putina apa.
3entru raceala =c!ii;
/alirea or%anismului copilului se face treptat si cu mult calm si ra(dare din partea
parintilor sau a acelor persoane adulte ce'i in%ri,esc. Gnca de mic, copilul tre(uie scos
zilnic la aer proaspat si curat, chiar daca afara nu este tot timpul soare sau cald, iar daca
copilul #a fi im(racat prea %ros, atunci acesta #a transpira si #a raci imediat. 9e aceea, un
rol deose(it de important il are im(racamintea copilului, care tre(uie sa fie adec#ata
temperaturii. 9e asemenea, se #or oferi copilului multe fructe si le%ume crude, nefierte,
dar sa fie proaspete si (ine spalate" sucuri naturale preparate in casa, nu cele din comert"
polen cite o lin%urita pe zi timp de zece zile+luna si se #or inlocui dulciurile industriale si
ciocolata cu miere de al(ine, cit si cu fructe uscate (nuci si alune). otodata, copilul
tre(uie sa ai(a un pro%ram ri%uros de somn si odihna intr'o camera cu o temperatura
ma*ima de 2$ %rade /elsius, (ine aerisita, curata si (ine izolata fonic.
3entru le#iuni vasculare acute
Se recomanda (ai locale sau comprese cu decoct o(tinut din 0$$ % radacini de tataneasca
sfarimata la un litru de apa. Se fier( timp de 0$ de minute, apoi se completeaza apa
e#aporata in timpul fier(erii tot cu apa clocotita, iar dupa racire la circa 4$ %rade se
filtreaza. Se fac (ai locale sau se aplica comprese cu decoct caldut.
3entru uretrita
Se foloseste macerat apos din seminte de schinduf: doua lin%uri la o cana de apa timp de
24 de ore, iar preparatul rezultat se completeaza cu apa fiarta si racita. Se (ea in cursul
unei zile.
3entru br!n,!neum!nie cr!nica
7ezultate foarte (une se o(tin cu siropul preparat din mu%uri de pin dupa urmatoarea
reteta: 1$$ % mu%uri de pin zdro(iti in piulita de lemn si se macereaza timp de 12 ore in
1=$ ml alcool de !$ %rade, iar peste acestea se toarna o ,umatate de litru de apa clocotita,
apoi se lasa intr'un #as (ine acoperit timp de sase ore. Se prepara un sirop din 02= %
zahar la o ,umatate de litru de apa, iar dupa racire se amesteca e*tractul hidroalcoolic de
mu%uri de pin cu siropul de zahar. Se filtreaza printr'un tifon si se pastreaza la rece, in
sticle (ine inchise. 9e preferat aceste sticle sa fie inchise la culoare, nu al(e. 9oza de
sirop pentru adulti este de 0'= lin%uri pe zi, iar pentru copii de 0 lin%urite pe zi.
3entru c!nstiatie
Se #or consuma multe fructe proaspete, miere de al(ine, piinea nea%ra, ful%i de cereale,
cit si ceai impotri#a constipatiei, ce se %aseste la >lafar. 9e asemenea, se #or (ea una'
doua cani cu zeama de #arza murata sau una'doua cani pe zi cu apa ce s'a adau%at la 2$$
% tarite de %riu, dupa ce, in preala(il, aceasta a fost filtrata printr'un tifon. ot pentru
aceasta afectiune se poate (ea si (ors in loc de zeama de #arza, tot una'doua cani pe zi.
I(iceiuri populare sanatoase
Ardeiul iute
5n e*celent antio*idant. 3incarea me*icana este cunoscuta pentru ardeiul iute pe care il
contine in e*ces. Idata consumat iti ia %ura foc, dar este un remediu e*celent pentru
inima. 8rdeiul iute are proprietati antio*idante si cardioprotectoare, dar si a,uta la
mentinerea inimii in forma deose(ita. otodata este daunator pentru stomac, daca este
consumat in e*ces.
Sauna
-ste (una pentru eliminarea to*inelor. Gn fri%uroasa Finlanda, sauna nu lipseste din #iata
nimanui, iar aceste sederi in caldura uscata a,uta la eliminarea to*inelor, im(unatatesc
circulatia si starea cailor respiratorii, dar sint nerecomandate persoanelor cu hipertensiune
arteriala, cu pro(leme coronariene sau femeilor insarcinate.
R!sia
-ste anticanceri%ena si este un aliment ce domina intrea%a %ama de le%ume. /onsumata
ca atare, rosia este sanatoasa datorita puternicului acti# antio*idant si antiradical care
pre#ine o*idarea celulelor. S'a calculat de catre cercetatori ca daca o persoana consuma
rosii de sapte ori pe saptamina, deci in fiecare zi, se diminueaza riscul aparitiei di#erselor
tipuri de cancer.
S!ia
Femeile din Laponia au una dintre cele mai scazute rate din lume de cancer la sin. 9iferite
studii efectuate de catre cercetatori au demonstrat ca unul dintre principalele moti#e este
dieta lor, foarte saraca in %rasimi si (o%ata in hidrati de car(on nerafinati. Gn plus, ele
sufera mai putin de simptomele menopauzei, datorita consumului zilnic de soia, aceasta
fiind de altfel (una impotri#a menopauzei. Structura moleculara a soiei se aseamana
foarte mult cu cea a hormonilor, dar este (ine cunoscut faptul ca soia actioneaza ca un
(un inlocuitor al terapiei hormonale.