Sunteți pe pagina 1din 16

34567

1 I ANUARI E 2014
PUNE MOARTEA
CAP

AT DEFINITIV VIE

TII?
34567
1 I ANUARI E 2014
PUNE MOARTEA
CAP

AT DEFINITIV VIE TII?


Dori ti mai multe
informa tii sau un
studiu biblic gratuit
la domiciliu?
Accesa ti www.jw.org
sau scrie ti-ne la una dintre
adresele de mai jos.
Pentru ROM

ANIA:
Martorii lui Iehova
CP 132, OP 39
RO-024330 Bucure sti
Pentru REPUBLICA MOLDOVA:
Martorii lui Iehova
PO Box 472
MD-2005 Chi sin

au
Pentru o list

a cu toate adresele po stale,
vezi www.jw.org/ro/contact.

REVISTA Turnul de veghe

i aduce
onoare lui Iehova Dumnezeu,
Suveranul universului. Ea este o
surs

a de m

ang

aiere pentru oameni,

ntruc

at anun t

a vestea bun

a c

a,

n cur

and, Regatul ceresc al lui
Dumnezeu va pune cap

at r

aut

a tii
si va transforma p

am

antul

ntr-un
paradis. Aceast

a publica tie

si

ndeamn

a cititorii s

a cread

a

n Isus
Cristos, care a murit pentru ca noi
s

a putem primi via t

a ve snic

a.

In
prezent, el domne ste ca Rege al
Regatului lui Dumnezeu. Revista
Turnul de veghe, publicat

a f

ar

a

ntrerupere din 1879, este apolitic



a
si se bazeaz

a pe Biblie.
The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published
semimonthly by Watchtower Bible and Tract
Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr.,
President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer;
25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483,
and by Watch Tower Bible and Tract Society of
Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4.
Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und
Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V.,
Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion:
Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2014
Watch Tower Bible and Tract Society of
Pennsylvania. Printed in Germany.
Aceast

a publica tie nu se comercializeaz

a. Ea
este distribuit

a

n cadrul unei lucr

ari mondiale
de instruire biblic

a, sus tinute prin dona tii. Dac

a
nu exist

a alt

a indica tie, citatele biblice sunt din
Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.
O conversa tie cu un Martor al lui Iehova
De ce permite Dumnezeu suferin ta? 8
V-a ti

ntrebat? 11
Biblia schimb

a via ta oamenilor 12

Invierea: o speran t

a pentru cei mor ti 14
R

aspunsuri la

ntreb

ari biblice 16
34567
Tirajul fiec

arei edi tii:
45944000

IN 212 LIMBI 1 IANUARIE 2014

SUBIECTUL DE COPERT

A

ALTE ARTICOLE
s
CITI TI MAI MULTE ONLINE www.jw.org
Vol. 135, No. 1
JANUARY 1, 2014
Semimonthly
ROMANIAN
Pune moartea
cap

at definitiv vie

tii? PAGINILE 3-7


Moartea, o realitate dureroas

a 3
Lupta

mpotriva mor tii 4
Moartea nu pune cap

at definitiv vie tii! 6
R

ASPUNSURI LA

INTREB

ARI BIBLICE:
Care este voin ta lui Dumnezeu
cu privire la mine
(C

auta ti la

INV

A T

ATURI BIBLICE R

ASPUNSURI
LA

INTREB

ARI BIBLICE)
r
DESC

ARCA TI ACEAST

A
REVIST

A

IN DIFERITE
FORMATE ONLINE
(
(
Moartea este un subiect incomod, despre care
mul ti prefer

a s

a nu vorbeasc

a. Totu si, mai devre-
me sau mai t

arziu, cu to tii suntem,

n mod ine-
vitabil, afecta ti de ea. Moartea este o realitate cru-
d

a si dureroas

a.
Niciodat

a nu suntem preg

ati ti s

a pierdem

n
moarte un p

arinte, partenerul de via t

a sau un co-
pil. O astfel de tragedie poate s

a loveasc

a pe nea s-
teptate sau poate s

a apar

a

n urma unei

ndelungi
suferin te.

In ambele situa tii, durerea provocat

a
de pierderea cuiva drag nu poate fi evitat

a, iar
g

andul c

a moartea este sf

ar situl ireversibil al vie-
tii are uneori consecin te devastatoare.
Antonio, al c

arui tat

a a murit

ntr-un accident
de ma sin

a, a spus: Te sim ti ca si cum cineva ti-a
luat cheile de la cas

a. Nu te mai po ti

ntoarce ni-
ciodat

a acolo. R

am

ai doar cu amintirile. Aceasta
este acum realitatea si, de si pare

ngrozitor de ne-
dreapt

a, nu po ti face nimic s

a o schimbi.
Dorothy a suferit o pierdere asem

an

atoare. R

a-
mas

a v

aduv

a la v

arsta de 47 de ani, ea a

ncercat
s

a caute r

aspuns la

ntreb

arile care o fr

am

antau.
De si, ca profesoar

a la o scoal

a duminical

a,

i

n-
v

a ta pe copii c

a sufletul tr

aie ste dup

a moarte,

n
ad

ancul sufletului ei Dorothy nu era convins

a
c

a lucrurile stau a sa. Odat

a, ea l-a

ntrebat pe un
pastor anglican: Ce se

nt

ampl

a cu noi c

and mu-
rim?. Pastorul i-a r

aspuns: Nimeni nu stie. Tre-
buie doar s

a a stept

am.
Suntem oare pur si simplu condamna ti s

a a s-
tept

am pentru a afla ce se

nt

ampl

a cu noi du-
p

a moarte? Exist

a vreo modalitate de a afla dac

a
moartea pune cap

at definitiv vie tii?
SUBIECTUL DE COPERT

A
Moartea,
o realitate dureroas

a
3
4 TURNUL DE VEGHE
Moartea este un du sman nemilos,

mpotriva c

a-
ruia lupt

am din r

asputeri. Ne este greu s

a accep-
t

am realitatea c

and o persoan

a drag

a dispare

n
moarte. Sau, dac

a suntem tineri, ne imagin

am c

a
acest du sman nu ne va lovi niciodat

a, iluzie la
care nu renun t

am u sor.
De-a lungul timpului, pu tini oameni au fost la
fel de preocupa ti ca faraonii s

a g

aseasc

a secretul
nemuririi. At

at ei, c

at si mii de supu si ai lor au iro-
sit mul ti ani din via t

a

ncerc

and s

a

nving

a moar-
tea. Piramidele sunt o dovad

a gr

aitoare a str

adani-
ei, dar si a e secului lor.
Si

mp

ara tii Chinei antice au visat s

a ob tin

a ne-
murirea. Eforturile lor s-au

ndreptat

ns

a spre g

a-
sirea legendarului elixir al tinere tii. De exemplu,

mp

aratul Qin Shi Huang le-a cerut alchimi stilor
s

a g

aseasc

a o po tiune miraculoas

a, care s

a-l fac

a
nemuritor. Totu si, multe dintre amestecurile lor
con tineau mercur, care este toxic. Dup

a c

at se pa-
re,

mp

aratul a murit din cauza uneia dintre aces-
te licori.

In secolul al XVI-lea e.n., exploratorul spaniol


Juan Ponce de Le

on a str

ab

atut Marea Antilelor

n
c

autarea unei f

ant

ani a tinere tii. Cu acea ocazie,
el a descoperit Florida (SUA),

ns

a a murit c

a tiva
ani mai t

arziu, dup

a o confruntare cu popula tia
amerindian

a. Iar f

ant

ana tinere tii n-a fost g

asit

a
niciodat

a.
Faraoni,

mp

ara ti si exploratori au

ncercat s

a

n-
ving

a moartea. Si cine dintre noi le-ar desconside-
ra idealurile, chiar dac

a, probabil, nu este de acord
cu metodele pe care le-au folosit?

In ad

ancul su-
fletului, to ti oamenii ar vrea s

a tr

aiasc

a ve snic.
POATE FI

INVINS

A MOARTEA?
De ce ne este greu s

a accept

am moartea? R

as-
punsul se g

ase ste

n Biblie. Ea spune cu privire
la Creatorul nostru, Iehova1 Dumnezeu: El a f

a-
cut orice lucru frumos la timpul lui. A pus

n ini-
ma oamenilor chiar si ve snicia (Eclesiastul 3:11).
1 Iehova este numele lui Dumnezeu, a sa cum este dezv

aluit

n Biblie.
Lupta

mpotriva mor

tii
P
i
c
t
u
r

a
m
u
r
a
l

a
e
g
i
p
t
e
a
n

a
:
5
E
r
i
c
h
L
e
s
s
i
n
g
/
A
r
t
R
e
s
o
u
r
c
e
,
N
Y
FARAONUL KHUFU

IMP

ARATUL QIN SHI HUANG
1 IANUARIE 2014 5
Prin urmare, ne-ar pl

acea s

a ne bucur

am ve snic
de frumuse tea p

am

antului nu doar aproximativ
80 de ani (Psalmul 90:10). Orice omnutre ste aceas-
t

a dorin t

a

n ad

ancul sufletului s

au.
De ce a pus Dumnezeu ve snicia

n inima
noastr

a? Doar ca s

a trezeasc

a

n noi sentimente de
frustrare? Nicidecum. Dumnezeu promite c

a va
veni timpul c

and moartea va fi

nvins

a. Biblia vor-
be ste

n repetate r

anduri despre

nl

aturarea mor-
tii si despre promisiunea lui Dumnezeu referitoa-
re la via ta ve snic

a. (Vezi chenarul Victoria asupra
mor tii.)
Isus Cristos a spus c

at se poate de clar: Aceas-
ta

nseamn

a via ta ve snic

a: s

a asimileze cuno stin-
t

a despre tine, singurul Dumnezeu adev

arat, si de-
spre cel pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos (Ioan
17:3). De aceea, lupta

mpotriva mor tii va fi

n ce-
le din urm

a c

a stigat

a. Totu si, Isus spune c

a numai
Dumnezeu poate c

a stiga aceast

a lupt

a pentru noi.
EXPLORATORUL JUAN PONCE DE LE

ON
El va

nghi ti moartea pentru totdeauna.
Domnul Suveran Iehova va sterge lacrimile
de pe toate fe tele. (Isaia 25:8)
Iat

a voin ta Tat

alui meu: ca oricine

l vede
pe Fiul si manifest

a credin t

a

n el s

a aib

a
via t

a ve snic

a. (Ioan 6:40)
Ultimul du sman care va fi redus la nimic
este moartea. (1 Corinteni 15:26)
[Avem speran ta] vie tii ve snice pe care
Dumnezeu, care nu poate s

a mint

a,
a promis-o

nainte de timpurile de demult.
(Tit 1:2)
El va sterge orice lacrim

a din ochii lor
si moartea nu va mai fi. (Revela tia 21:4)
Victoria asupra mor tii
Betania era un sat aflat la trei kilometri de Ieru-
salim (Ioan 11:18). Cu numai c

ateva s

apt

am

ani

nainte ca Isus s

a moar

a, aici a avut loc o trage-
die. Pe nea steptate, Laz

ar, unul dintre prietenii
apropia ti ai lui Isus, s-a

mboln

avit grav si a murit.
C

and a aflat cele

nt

amplate, Isus le-a spus dis-
cipolilor c

a Laz

ar dormea si c

a va merge s

a-l tre-
zeasc

a (Ioan 11:11).

Intruc

at discipolii nu i-au

n-
teles cuvintele, Isus le-a spus deschis: Laz

ar a
murit (Ioan 11:14).
Trecuser

a patru zile de la

nmorm

antarea lui
Laz

ar, c

and Isus a ajuns

n Betania. El a

ncercat
s-o consoleze pe Marta, sora lui Laz

ar, care i-a
spus: Dac

a ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi mu-
rit (Ioan 11:17, 21). Isus i-a r

aspuns: Eu sunt

n-
vierea si via ta. Cine manifest

a credin t

a

n mine,
chiar dac

a moare, va reveni la via t

a (Ioan 11:25).
Apoi, pentru a demonstra c

a aceste cuvinte
erau adev

arate, Isus s-a apropiat de morm

ant si a
strigat: Laz

ar, vino afar

a! (Ioan 11:43). Spre ui-
mirea celor prezen ti, Laz

ar a ie sit din morm

ant.
Mai

nainte, Isus

nviase cel pu tin dou

a persoa-
ne. Una dintre acestea a fost fiica lui Iair. Chiar

nainte de a o

nvia, Isus a spus si despre ea c

a
dormea (Luca 8:52).
Este demn de remarcat c

a Isus a comparat sta-
rea

n care se aflau Laz

ar si fiica lui Iair cu somnul.
Aceast

a compara tie este foarte potrivit

a,

ntruc

at
somnul este o stare de incon stien t

a si transmite

n mod potrivit ideea de odihn



a f

ar

a suferin t

a
(Eclesiastul 9:5; vezi chenarul Moartea este ca un
somn ad

anc). Primii discipoli ai lui Isus au

n te-
les foarte bine care este adev

arata stare a mor ti-
lor.

Intr-o lucrare de referin t

a se spune: Conti-
nuatorii lui Isus considerau c

a moartea era un
somn pentru cei care mureau credincio si, iar mor-
Moartea nu pune cap

at definitiv vie

tii!
Laz

ar, vino afar

a!
F

a s

a str

aluceasc

a ochii mei, ca s

a
nu adorm

n moarte. (Psalmul 13:3)
Laz

ar, prietenul nostru, se odihne ste,
dar m

a duc acolo s

a-l trezesc din somn.
Discipolii i-au zis: Doamne, dac

a se odih-
ne ste, se va vindeca. Isus vorbise despre
moartea lui. (Ioan 11:11-13)
David a slujit

n genera tia lui potrivit
voin tei clare a lui Dumnezeu [ si] a adormit

n moarte. (Faptele 13:36)


Cristos a fost sculat din mor ti, primul rod
al celor care au adormit

n moarte.
(1 Corinteni 15:20)
Nu vrem s

a fi ti

n ne stiin t

a cu privire la cei
care dorm

n moarte, ca s

a nu v

a

ntrista ti
ca si ceilal ti, care n-au speran t

a.
(1 Tesaloniceni 4:13)
Moartea este ca un somn ad

anc
1 IANUARIE 2014 7
m

antul, un loc de odihn

a1 (Encyclopedia of Reli-
gion and Ethics).
Este o m

ang

aiere pentru noi s

a stim c

a mor tii
dorm

n morm

ant si c

a nu sufer

a. Prin urmare,
moartea nu mai este un subiect

nv

aluit

n mister
si nu ne mai provoac

a team

a.
DAC

A B

ARBATUL VIGUROS MOARE,
POATE EL TR

AI DIN NOU?
Este adev

arat, tuturor ne place s

a ne bucur

am
de o noapte de odihn

a. Dar cine ar vrea s

a doar-
m

a pe ve snicie? Este oare posibil ca oamenii cu-
funda ti

n somnul mor tii s

a revin

a la via t

a, la fel
ca Laz

ar si fiica lui Iair?
Patriarhul Iov a pus aceast

a

ntrebare c

and sim-
tea c

a i se apropia sf

ar situl. Dac

a b

arbatul vigu-
ros moare, poate el tr

ai din nou? (Iov 14:14)
Adres

andu-i-se Dumnezeului Atotputernic, Iov
si-a r

aspuns singur la

ntrebare: Tu vei chema si
eu

ti voi r

aspunde.

I ti va fi dor de lucrarea m

ai-
nilor tale (Iov 14:15). Iov era convins c

a Iehova
a stepta cu ner

abdare ziua

n care

i va

nvia pe slu-
jitorii s

ai fideli. Era zadarnic

a speran ta lui Iov? Bi-
ne

n teles c

a nu.

Invierile

nf

aptuite de Isus constituie dovada
clar

a c

a Dumnezeu i-a dat putere asupra mor tii. De
fapt, Biblia spune c

a Isus de tine acum cheile mor-
tii (Revela tia 1:18). Prin urmare, Isus va deschide
mormintele, a sa cuma poruncit s

a fie dat

a la o par-
te piatra de la intrarea

n morm

antul lui Laz

ar.
Promisiunea c

a mor tii vor

nvia este men tiona-
t

a de mai multe ori

n Biblie. Un

nger i-a dat profe-
tului Daniel urm

atoarea asigurare: Te vei odihni,
dar te vei ridica pentru a- ti primi partea la sf

ar situl
zilelor (Daniel 12:13). Isus le-a spus saduchei-
lor, adic

a acelor conduc

atori iudei care nu cre-
deau

n

nviere: Gre si ti, pentru c

a nu cunoa ste ti
nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu (Ma-
1

In limba rom

an

a, termenul cimitir provine dintr-un cuv

ant
neogrecesc care

nseamn

a loc de dormit.
tei 22:23, 29). Apostolul Pavel a spus: Am

n Dum-
nezeu speran ta . . . c

a va fi o

nviere at

at a celor
drep ti, c

at si a celor nedrep ti (Faptele 24:15).
C

AND VOR

INVIA MOR TII?
C

and va avea loc

nvierea celor drep ti si a ce-
lor nedrep ti?

Ingerul i-a spus lui Daniel, un b

ar-
bat fidel, c

a va

nvia la sf

ar situl zilelor. Si Mar-
ta credea c

a fratele ei, Laz

ar, se va scula din
mor ti la

nviere

n ziua din urm

a (Ioan 11:24).
Biblia pune aceste zile din urm

a

n leg

atur

a
cu domnia Regatului lui Cristos. Pavel a scris:
C

aci el [Cristos] trebuie s

a domneasc

a p

an

a c

and
Dumnezeu

i va pune pe to ti du smanii sub picioa-
rele sale. Ultimul du sman care va fi redus la ni-
mic este moartea (1 Corinteni 15:25, 26). De ace-
ea, este important s

a ne rug

am s

a vin

a Regatul lui
Dumnezeu si s

a se

nf

aptuiasc

a pe p

am

ant voin-
ta sa.1
Dup

a cum stia Iov, Dumnezeu vrea s

a-i readu-
c

a la via t

a pe cei care au murit. C

and va veni acea
zi, moartea va fi

ntr-adev

ar redus

a la nimic si ni-
meni nu se va mai

ntreba: Pune moartea cap

at
definitiv vie tii?.
1 Pentru a afla mai multe despre Regatul lui Dumnezeu, vezi
capitolul 8 din cartea Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia, publicat

a de
Martorii lui Iehova. Disponibil

a si pe www.jw.org.
Mor tii t

ai vor tr

ai. Cadavrele noastre se vor
ridica. Trezi ti-v

a si striga ti de bucurie!
(Isaia 26:19)
Mul ti dintre cei ce dorm

n t

ar

ana p

am

antului
se vor trezi. (Daniel 12:2)
Vine ceasul c

and to ti cei din mormintele de
amintire vor auzi glasul s

au si vor ie si afar

a.
(Ioan 5:28, 29)
Mor tii vor

nvia
8 TURNUL DE VEGHE
CE SIMTE DUMNEZEU
C

AND VEDE C

A SUFERIM?
Aurelia: Bun

a ziua, doamna Irina. M

a bucur c

a
v

a g

asesc acas

a.
Irina:

Imi pare bine s

a v

a rev

ad.
Aurelia: Data trecut

a am discutat despre ce
simte Dumnezeu c

and vede suferin tele oameni-
lor.1 Mi-a ti spus c

a acest subiect v

a preocup

a de
mult timp,

ndeosebi de c

and mama dumnea-
voastr

a a suferit un accident de ma sin

a. Apropo,
cum se simte doamna?
Irina: Uneori se simte bine, alteori, r

au. Ast

azi
e bine.
Aurelia: M

a bucur. Cred c

a v

a este foarte greu
s

a v

a p

astra ti optimismul

ntr-o situa tie at

at de
grea.
Irina: A sa este. Uneori m

a

ntreb de ce trebu-
ie s

a se chinuiasc

a at

at de mult.
Aurelia: Este normal s

a v

a pune ti aceast

a

n-
trebare. Data trecut

a v-am promis c

a voi reveni
pentru a v

a explica de ce permite Dumnezeu su-
ferin ta, de si ar putea s

a-i pun

a cap

at imediat.
Irina: Da,

mi amintesc.
Aurelia:

Inainte de a vedea cum r

aspunde Bi-
blia la aceast

a

ntrebare, a s vrea s

a ne reamin-
tim c

ateva idei discutate data trecut

a.
Irina: Sigur c

a da.
1 Vezi articolul O conversa tie cu un Martor al lui Iehova:
Vede Dumnezeu suferin tele oamenilor?, ap

arut

n num

arul din
1 iulie 2013 al acestei reviste. Disponibil

a si pe www.jw.org.
Aurelia: Amv

azut c

a si

ntimpurilebibliceaexis-
tat un b

arbat credincios care s-a

ntrebat de ce per-
mite Dumnezeu suferin ta. Totu si, Dumnezeu nu
l-a mustrat pentru c

a a pus aceast

a

ntrebare, nici
nu i-a spus c

a avea nevoie de mai mult

a credin t

a.
Irina:

Imi amintesc, aceast

a idee a fost nou

a
pentru mine.
Aurelia: Apoi am aflat c

a lui Iehova Dumne-
zeu nu-i place s

a ne vad

a suferind. De exemplu,
Biblia spune c

a, ori de c

ate ori poporul s

au su-
ferea, si el suferea.1 Nu este m

ang

aietor s

a stim
c

a Dumnezeu sufer

a al

aturi de noi?
Irina: Ba da, a sa este.
Aurelia: Apoi v-am explicat c

a Dumnezeu are
o putere nem

arginit

a si c

a poate s

a intervin

a si
s

a pun

a cap

at oric

and suferin tei.
Irina: Dar de ce permite Dumnezeu s

a se

n-
t

ample at

atea lucruri rele, dac

a are putere s

a le
pun

a cap

at?
CINE A SPUS ADEV

ARUL?
Aurelia: Pentru a afla r

aspunsul la aceast

a

n-
trebare, s

a ne

ndrept

am aten tia spre prima car-
te a Bibliei, Geneza. Cunoa ste ti relatarea despre
Adam, Eva si fructul interzis?
Irina: Cum s

a nu, o stiu de c

and mergeam la
biseric

a. Dumnezeu le-a spus lui Adam si Evei
s

a nu m

an

ance dintr-un pom, dar ei n-au ascul-
tat si au m

ancat.
1 Vezi Isaia 63:9.
O CONVERSA TIE CU UN MARTOR AL LUI IEHOVA
De ce permite
Dumnezeu suferin

ta?
Iat

a cum ar putea decurge o conversa tie

ntre un
Martor al lui Iehova si un locatar. S

a ne imagin

am
c

a o Martor

a pe nume Aurelia bate la u sa unei
doamne pe nume Irina.
Aurelia: Exact. Dar s

a vedem ce i-a determi-
nat pe Adam si pe Eva s

a p

ac

atuiasc

a.

In felul
acesta vom

n telege de ce exist

a at

ata suferin t

a.
V

a invit s

a citim

mpreun

a Geneza, capitolul 3,
versetele 1 la 5. Vre ti s

a citi ti dumneavoastr

a?
Irina: Sigur. Sarpele era cel mai prudent din-
tre toate animalele s

albatice ale c

ampului pe ca-
re le f

acuse Iehova Dumnezeu. El i-a zis femeii:
Este adev

arat c

a Dumnezeu a spus s

a nu m

an-
ca ti din to ti pomii din gr

adin

a? Femeia i-a r

as-
puns sarpelui: Putem s

a m

anc

am din rodul po-
milor din gr

adin

a. Dar despre rodul pomului din
mijlocul gr

adinii, Dumnezeu a spus: S

a nu m

an-
ca ti din el, nici s

a nu v

a atinge ti de el, ca s

a nu
muri ti. Atunci sarpele i-a zis femeii:

In mod
sigur nu ve ti muri. C

aci Dumnezeu stie c

a

n
ziua

n care ve ti m

anca din el vi se vor deschide
ochii si ve ti fi ca Dumnezeu, cunosc

and binele
si r

aul.
Aurelia: Mul tumesc. Remarca ti c

a Evei i-a vor-
bit un sarpe.

Intr-un alt verset din Biblie se spu-
ne c

a Satan Diavolul i-a vorbit Evei prin inter-
mediul unui sarpe.1 Satan a

ntrebat-o pe Eva
despre porunca lui Dumnezeu referitoare la un
anumit pom. A ti remarcat ce le-a spus Dumne-
zeu lui Adam si Evei c

a avea s

a li se

nt

ample
dac

a m

ancau din el?
Irina: C

a vor muri.
Aurelia: Foarte bine a ti r

aspuns. Apoi Satan
i-a adus o acuza tie grav

a lui Dumnezeu. El a
spus:

In mod sigur nu ve ti muri. Satan a insi-


nuat c

a Dumnezeu minte!
Irina: Este prima dat

a c

and aud acest lucru.
Aurelia: F

ac

andu-l pe Dumnezeu mincinos,
Satan a iscat o controvers

a pentru a c

arei rezol-
vare era nevoie de timp. Sti ti de ce?
Irina: Nu.
Aurelia: S

a zicem c

a

ntr-o zi v

a spun c

a sunt
mai puternic

a dec

at dumneavoastr

a. Cum a ti pu-
tea dovedi c

a n-am dreptate?
1 Vezi Revela tia 12:9.
Irina: De exemplu, printr-o prob

a de for t

a.
Aurelia: Exact. Probabil c

a am

ncerca pe r

and
s

a ridic

am un obiect greu. De fapt, este u sor s

a
demonstrezi cine este mai puternic.
Irina:

In teleg ce vre ti s

a spune ti.
Aurelia: Dar dac

a

n loc s

a spun c

a sunt mai
puternic

a a s pretinde c

a sunt mai cinstit

a dec

at
dumneavoastr

a? Ar fi cu totul altceva, nu-i a sa?
Irina: Da,

ntr-adev

ar.
Aurelia: Spre deosebire de putere, cinstea nu
se poate dovedi printr-o prob

a.
Irina: A sa este.
Aurelia:

In acest caz, cea mai bun

a modalita-
te este aceea de a-i l

asa pe al tii s

a ne observe un
timp si s

a constate care dintre noi este mai cin-
stit

a.
Irina: A sa ar fi corect.
Aurelia: S

a revenim acum la relatarea din Ge-
neza. A pretins Satan c

a este mai puternic dec

at
Dumnezeu?
Irina: Nu.
Aurelia: Dumnezeu ar fi putut demonstra ime-
diat contrariul. Dar Satan a pretins c

a este mai
cinstit dec

at Dumnezeu. A fost ca si cum i-ar fi
spus Evei: Dumnezeu te minte,

ns

a eu

ti spun
adev

arul.
Irina: Ce interesant!
Aurelia: A sadar,

n marea sa

n telepciune,
Dumnezeu a stiut c

a modalitatea cea mai bun

a
de a r

aspunde la aceast

a provocare era s

a lase s

a
treac

a un timp, pentru ca,

n final, s

a se vad

a cu
claritate cine a spus adev

arul si cine a min tit.
O CONTROVERS

A IMPORTANT

A
Irina: Dar, dup

a ce Eva a murit, n-a fost clar
c

a Dumnezeu spusese adev

arul?
Aurelia:

Intr-un anumit sens, da. Dar provo-
carea lui Satan a avut si alte implica tii. S

a mai
arunc

am o privire asupra versetului 5. Observa ti
ce i-a mai sus Satan Evei?
Irina: C

a, dup

a ce va m

anca din fruct, i se vor
deschide ochii.
1 IANUARIE 2014 9
10 TURNUL DE VEGHE
Aurelia: Exact. Si c

a va deveni ca Dumnezeu,
cunosc

and binele si r

aul. Prin urmare, Satan a
insinuat c

a Dumnezeu

i priva pe oameni de ceva
bun.
Irina:

In teleg.
Aurelia: Iar aceasta a fost o grav

a provocare.
Irina:

In ce sens?
Aurelia: Prin cuvintele lui, Satan a insinuat c

a
Eva si, prin extensie, to ti oamenii, ar duce o via-
t

a mult mai bun

a dac

a n-ar fi condu si de Dum-
nezeu. Si

n acest caz, Iehova a stiut c

a modali-
tatea cea mai bun

a de a r

aspunde provoc

arii era
aceea de a-l l

asa pe Satan s

a- si sus tin

a acuza tia
cu dovezi. Prin urmare, Dumnezeu i-a permis lui
Satan s

a conduc

a un timp lumea. A sa se expli-
c

a de ce exist

a at

ata suferin t

a

n jurul nostru:
adev

aratul conduc

ator al acestei lumi este Satan,
nu Dumnezeu.1 Dar exist

a o speran t

a.
Irina: La ce v

a referi ti?
Aurelia: Biblia ne

nva t

a dou

a lucruri impor-
tante despre Dumnezeu. Primul, Iehova este l

an-
g

a noi c

and suferim. S

a analiz

am, de exemplu,
1 Vezi Ioan 12:31; 1 Ioan 5:19.
cuvintele regelui David consemnate

n Psalmul
31:7. David a trecut prin multe necazuri, dar re-
marca ti ce a spus el c

and s-a rugat lui Dumne-
zeu. Vre ti s

a citi ti dumneavoastr

a, v

a rog?
Irina: Sigur c

a da. M

a voi

nveseli si m

a voi
bucura datorit

a bun

at

a tii tale iubitoare, pentru
c

a ai v

azut necazul meu, ai stiut despre str

amto-
r

arile sufletului meu.
Aurelia: Deci, de si David a trecut prin multe
necazuri, el s-a consolat la g

andul c

a Iehova

i ve-
dea suferin ta. Iehova stie totul, chiar si fr

am

an-
t

arile noastre, pe care niciun om nu le poate

n-
telege

n mod deplin. E o adev

arat

a m

ang

aiere
acest lucru, nu-i a sa?
Irina: Cu siguran t

a.
Aurelia: Al doilea lucru important este acela
c

a Dumnezeu nu va permite s

a suferim la ne-
sf

ar sit. Biblia arat

a c

a,

n cur

and, Dumnezeu va
pune cap

at conducerii dezastruoase a lui Satan.
De asemenea, va pune cap

at tuturor lucrurilor
rele din prezent, inclusiv suferin tei prin care tre-
ce ti

mpreun

a cu mama dumneavoastr

a. Dac

a
sunte ti de acord, voi reveni s

apt

am

ana viitoare
pentru a v

a ar

ata de ce putem fi siguri c

a Dum-
nezeu va pune

n cur

and cap

at suferin tei?1
Irina: V

a a stept cu pl

acere.
1 Pentru mai multe informa tii, vezi capitolul 9 din cartea Ce
ne

nva t

a

n realitate Biblia?, publicat

a de Martorii lui Iehova. Dis-
ponibil

a si pe www.jw.org.

Exist

a un subiect biblic cu privire la care v-a ti
pus

ntreb

ari? A ti vrea s

a cunoa ste ti mai multe
despre convingerile Martorilor lui Iehova sau
despre modul lor de

nchinare? C

and

i ve ti

nt

alni pe Martorii lui Iehova, nu ezita ti s

a-i
aborda ti. Ei vor fi

nc

anta ti s

a v

a r

aspund

a
la

ntreb

ari.
1 IANUARIE 2014 11
Tezaurul templului se afla

n Curtea Femeilor.

Intr-o lucrare se spu-
ne: De jur

mprejur era un sir de coloane, iar

n interiorul lor, l

ang

a
perete, erau a sezate cele treisprezece cutii, sau trompete, [unde]
se puneau contribu tiile (The Temple Its Ministry and Services).
Cutiile se numeau trompete deoarece erau

nguste la v

arf si largi
la baz

a. Fiecare cutie con tinea o inscrip tie cu felul contribu tiei pen-
tru care era folosit

a, deoarece banii proveni ti din aceste cutii aveau
destina tii precise. Isus se afla

n Curtea Femeilor c

and a v

azut mul ti
oameni, printre care si o v

aduv

a s

arac

a, f

ac

and dona tii la templu
(Luca 21:1, 2).

In primele dou

a cutii se str

angea impozitul pentru templu.

Intr-o
cutie se str

angea impozitul pentru anul

n curs, iar

n cealalt

a pen-
tru anul precedent.

In urm

atoarele cinci cutii erau str

an si banii ce
reprezentau valoarea stabilit

a pentru turturele, porumbei, lemn, t

a-
m

aie si vasele de aur. Dac

a cel ce aducea ofranda pusese deopar-
te mai mult dec

at pre tul stabilit pentru o anumit

a ofrand

a, el punea
banii r

ama si

ntr-una din urm

atoarele cutii.

In a opta cutie erau adu-
na ti banii r

ama si de la ofrandele pentru p

acat. Cutiile de la 9 la 12
con tineau banii r

ama si de la ofrandele pentru vin

a, de la jertfele de
p

as

ari, de la ofrandele nazireilor si de la ofrandele lepro silor. A trei-
sprezecea cutie era pentru dona tii.
V- A TI

INTREBAT?
Cum se pl

ateau contribu tiile la templu
pe timpul lui Isus?
Luca a scris evanghelia care

i poart

a numele, precum si Faptele
apostolilor. De si Luca afirm

a c

a a cercetat cu aten tie toate lucruri-
le de la

nceputuri, unii erudi ti au pus la

ndoial

a exactitatea con-
semn

arilor sale (Luca 1:3). De aceea, se ridic

a

ntrebarea: C

at de
exacte sunt scrierile sale?
Luca prezint

a fapte istorice care pot fi verificate. De exemplu, el
men tioneaz

a c

ateva titluri pu tin cunoscute ale unor oficiali civili ro-
mani, cum ar fi pretor sau magistrat civil din Filipi , politarh sau
conduc

ator local dinTesalonic , precum si asiarh sau conduc

ator
din Efes (Faptele 16:20, Traducere literal

a nou

a, 2001; 17:6; 19:31,
notele de subsol). Luca spune despre Irod Antipa c

a era tetrarh, iar
despre Sergius Paulus, c

a era proconsul al Ciprului (Faptele 13:1, 7).
Exactitatea cu care Luca men tioneaz

a aceste titluri este remar-
cabil

a, av

and

n vedere c

a, atunci c

and se schimba statutul unui te-
ritoriu roman, se schimba si titlul administratorului. Biblistul Bruce
Metzger a remarcat c

a, ori de c

ate ori se fac asemenea referiri

n
Faptele, acestea corespund locului si perioadei la care se refer

a.
Potrivit eruditului WilliamRamsay, Luca este un istoric de

nalt

a cla-
s

a.
A fost scriitorul biblic Luca
un istoric demn de

ncredere?
12 TURNUL DE VEGHE
DESPRE TRECUTUL MEU: M-am n

ascut

ntr-un cartier
muncitoresc din ora sul Bilbao, aflat

n nordul Spaniei,

ntr-o familie cu patru fete, eu fiind a doua.



Intruc

at p

arin tii
meu erau catolici devota ti, mergeam zilnic la liturghie

mpreun

a cu

ntreaga mea familie. La v

arsta de 23 de ani am
devenit profesoar

a. Am practicat cu mult

a d

aruire aceast

a
profesie 40 de ani. Printre materiile pe care le-am predat
s-a num

arat religia. M

a sim team onorat

a s

a predau teologie
catolic

a. Seara eram catihet, adic

a preg

ateam fete pentru
prima

mp

art

a sanie.
Dup

a 12 ani de c

asnicie fericit

a, am r

amas v

aduv

a si cu
patru fiice de

ngrijit. Aveam doar 33 de ani! Am

ncercat
s

a g

asesc m

ang

aiere

n credin ta catolic

a,

ns

a

n mintea mea
persistau unele

ntreb

ari, cum ar fi: De ce mor oamenii dac

a
Isus ne-a r

ascump

arat?, De ce ne rug

am pentru venirea Re-
gatului lui Dumnezeu dac

a oamenii buni merg la cer? To-
tu si, o

ntrebare m

a fr

am

anta foarte mult: Dac

a Dumnezeu
ne judec

a dup

a ce murim, de ce trebuie s

a p

ar

asim cerul,
purgatoriul sau infernul pentru judecata final

a?
Le-am pus aceste

ntreb

ari preo tilor pe care i-am

nt

al-
nit. Unul dintre ei mi-a spus: Nu stiu.

Intreab

a-l pe epis-
cop. La urma urmei, ce conteaz

a? Important e s

a crezi

n
Dumnezeu. Ce-o fi o fi!. Totu si, am continuat s

a caut r

as-
puns la

ntreb

arile mele. Apoi am mers la adun

arile iezui-
tilor, ale penticostalilor si ale gnosticilor. Cu toate acestea,

ntreb

arile mele au r

amas

n continuare f

ar

a r

aspuns.
CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIA TA: C

and aveam peste 60
de ani, o elev

a de sapte ani m-a invitat la o

ntrunire a
Martorilor lui Iehova. Mi-a pl

acut ce am v

azut si am auzit,
dar,

ntruc

at eram foarte ocupat

a, n-am p

astrat leg

atura cu
Martorii lui Iehova. Dup

a doi ani, un cuplu de Martori ai
lui Iehova, Juan si Maite, au b

atut la u sa mea. Dup

a trei luni
de discu tii intense,

n care le-am pus tot felul de

ntreb

ari,
am

nceput s

a studiez Biblia cu ajutorul lor.
Abia a steptam fiecare sesiune de studiu. Verificam cu
mult

a aten tie

n trei traduceri ale Bibliei tot ce mi se spu-
BIBLIA SCHIMB

A VIA TA OAMENILOR
Iehova
nu m

a uitase
RELATARE DE
SUSANA PLAS

IN UD

IAS
ANUL NA STERII
1922
TARA
SPANIA

INAINTE
CATIHET
nea. Voiam s

a m

a asigur c

a Martorii lui Iehova pre-
dau adev

arul. Nu dup

a mult timp mi-am dat sea-
ma c

at de departe fusesem de adev

ar zeci de ani.
Am fost socat

a s

a v

ad ce diferen te mari erau

ntre
ceea ce crezusem eu si ceea ce scria

n Biblie. Con-
vingerile mele ferme erau smulse din r

ad

acin

a.
Dup

a un timp, al doilea so t al meu s-a

mboln

a-
vit grav si a murit. Cam

n aceea si perioad

a m-am
pensionat si am plecat pentru un timp din Bilbao.
Juan si Maite s-au mutat si ei

n alt ora s. Din nefe-
ricire, am

ntrerupt studiul Bibliei. Totu si,

n ad

an-
cul sufletului stiam c

a g

asisem o comoar

a. N-am
uitat niciodat

a lucrul acesta.
Dup

a 20 de ani, c

and aveam 82 de ani, Juan si
Maite s-au

ntors

n Bilbao si mi-au f

acut o vizit

a.
Am fost nespus de fericit

a s

a-i rev

ad! Mi-am dat
seama c

a Iehova nu m

a uitase si am

nceput din
nou s

a studiez Biblia. Juan si Maite au avut mult

a
r

abdare cu mine, deoarece puneam acelea si

ntre-
b

ari de nenum

arate ori. Sim team nevoia s

a aud de
mai multe ori argumentele biblice pentru a renun-
ta la convingerile de care eram legat

a afectiv. De
asemenea, doream s

a fiu bine preg

atit

a, ca s

a le
pot explica adev

arurile din Biblie prietenilor si ru-
delor mele.
M-am botezat

n cele din urm

a la v

arsta de 87
de ani. A fost cea mai frumoas

a zi din via ta mea.
Botezul a avut loc la un congres al Martorilor lui
Iehova. Un b

atr

an cre stin a tinut o cuv

antare bi-
blic

a, adresat

a

n special celor ce urmau s

a se bo-
teze. Acea cuv

antare m-a mi scat p

an

a la lacrimi.
C

and am ascultat-o, mi-am imaginat c

a

mi vorbea

nsu si Iehova. Dup



a ce m-am botezat, zeci de Mar-
tori au venit la mine s

a m

a felicite, de si majorita-
tea lor nu m

a cuno steau!
FOLOASE:

Intotdeauna am stiut c

a Isus Cristos
este calea (Ioan 14:6). Dar studierea Bibliei m-a
ajutat s

a-l cunosc pe Iehova, cel la care ne conduce
Isus. Acum, c

and m

a rog lui Dumnezeu, simt c

a

mi este Tat

a si Prieten. Cartea S

a ne apropiem de
Iehova1 m-a ajutat s

a

n teleg c

at de

ndur

ator si
plin de compasiune este el. Prima dat

a am citit-o
din scoar t

a

n scoar t

a

ntr-o singur

a noapte. Cartea
aceasta minunat

a a fost un punct de cotitur

a

n
via ta mea!
Privind

n urm

a la drumul lung pe care l-ampar-
curs

n c

autarea adev

arului religios,

mi vin

n min-
te cuvintele lui Isus: Continua ti s

a cere ti si vi se
va da, continua ti s

a c

auta ti si ve ti g

asi, continua ti
s

a bate ti si vi se va deschide (Matei 7:7). Acum c

a
am g

asit r

aspunsurile pe care le-am c

autat at

at
timp, sunt bucuroas

a c

a pot s

a le vorbesc si altora
despre ele.
La v

arsta de 90 de ani m

a simt t

an

ar

a din punct
de vedere spiritual. Fiecare

ntrunire de la sala Re-
gatului este o ocazie special

a. Aici

nv

a t lucruri mi-
nunate si m

a bucur de compania iubi tilor mei fra ti
si surori. A stept cu ner

abdare s

a fiu din nou pro-
fesoar

a

n Paradisul care va fi instaurat pe p

am

ant
(Revela tia 21:3, 4).

Ins

a cel mai mult

mi doresc
s

a-i rev

ad pe cei dragi care au murit si s

a-i

nv

a t
adev

arul din Biblie (Faptele 24:15). Abia a stept s

a
le spun ce cadou pre tios mi-a f

acut Iehova la b

a-
tr

ane te!
1 Publicat

a de Martorii lui Iehova.

Stiam c

a g

asisem o comoar

a
1 IANUARIE 2014 13
Crezi

n promisiunea Bibliei c

a mor tii vor

nvia?1
Ar fi minunat s

a-i putem revedea pe cei dragi
care au murit. Dar este realist

a aceast

a speran-
t

a? S

a vedem care au fost convingerile apostoli-
lor lui Isus Cristos cu privire la

nviere.
Apostolii au crezut cu t

arie

n

nviere. Speran-
ta lor se baza pe faptul c

a

nsu si Isus

nviase.
Apostolii si peste cinci sute de fra ti odat

a l-au
v

azut pe Isus dup

a ce

nviase (1 Corinteni 15:6).

In plus, dup

a cum se arat

a

n cele patru evan-
ghelii,

nvierea lui Isus a fost confirmat

a si recu-
noscut

a de multe persoane (Matei 27:6228:20;
Marcu 16:1-8; Luca 24:1-53; Ioan 20:121:25).
De asemenea, apostolii asistaser

a la cel pu tin
trei

nvieri

nf

aptuite de Isus, mai

nt

ai

n Na-
in, apoi

n Capernaum si, la urm

a,

n Betania
(Luca 7:11-17; 8:49-56; Ioan 11:1- 44). Ultima din-
tre aceste

nvieri, men tionat

a

ntr-un articol an-
terior, a avut loc

ntr-o familie la care Isus tinea
foarte mult. S

a vedem ce s-a

nt

amplat atunci.
1 Vezi articolul Moartea nu pune cap

at definitiv vie tii!, de
la pagina 6 a acestei reviste.
EU SUNT

INVIEREA
Isus i-a spus Martei, al c

arei frate murise de
patru zile: Fratele t

au se va scula din mor ti.
La

nceput, Marta n-a

n teles ce a vrut s

a spu-
n

a Isus. De aceea, i-a r

aspuns: Stiu c

a se va scu-
la din mor ti, g

andindu-se

ns

a la un moment
din viitor. Dup

a ce i-a zis Martei: Eu sunt

n-
vierea si via ta, Isus i-a

nviat fratele. Imaginea-
z

a- ti c

at de uimit

a a fost Marta atunci! (Ioan
11:23-25)
Unde s-a aflat Laz

ar

n cele patru zile dup

a ce
a murit? Laz

ar n-a l

asat s

a se

n teleag

a c

a tr

aise
undeva. El n-a avut un suflet nemuritor care s

a
urce la cer.

Inviindu-l pe Laz

ar pe p

am

ant, Isus
nu l-a luat de l

ang

a Dumnezeu, priv

andu-l de fe-
ricirea cereasc

a. Atunci, unde a fost Laz

ar

n ce-
le patru zile? A dormit

n morm

ant (Eclesiastul
9:5, 10).
S

a ne aducem aminte c

a Isus a comparat
moartea cu un somn din care cineva se treze ste
prin

nviere. Relatarea spune: Laz

ar, prietenul
nostru, se odihne ste, dar m

a duc acolo s

a-l tre-

INVIEREA:
O SPERAN

T

A PENTRU CEI MOR

TI
14
zesc din somn. Discipolii i-au zis: Doamne,
dac

a se odihne ste, se va vindeca. Isus vorbise
despre moartea lui, dar ei credeau c

a vorbea de-
spre odihna prin somn. Atunci Isus le-a spus
deschis: Laz

ar a murit (Ioan 11:11-14). Prin

nviere, Isus l-a readus la via t



a pe Laz

ar si l-a re-
dat familiei sale. Ce cadou minunat i-a f

acut Isus
acestei familii!

Invierile

nf

aptuite de Isus c

and a fost pe p

a-
m

ant sunt o prefigurare a ceea ce va face el

n
viitor ca Rege al Regatului lui Dumnezeu.1 C

and
va domni din cer peste p

am

ant, Isus

i va readu-
ce la via t

a pe cei ce dorm

n morm

antul comun
al omenirii. De aceea, el a spus: Eu sunt

nvie-
rea. G

ande ste-te c

at

a bucurie vei sim ti c

and

i
vei revedea pe cei dragi care au murit! G

ande s-
te-te si c

at de bucuro si vor fi cei

nvia ti! (Luca
8:56)
1 Pentru mai multe informa tii privind promisiunea Bibliei c

a
mor tii vor

nvia, vezi capitolul 7 din cartea Ce ne

nva t

a

n reali-
tate Biblia?, publicat

a de Martorii lui Iehova. Disponibil

a si on-
line pe www.jw.org.
CREDIN T

A PENTRU VIA TA VE SNIC

A
Isus i-a spus Martei: Eu sunt

nvierea si via-
ta. Cine manifest

a credin t

a

n mine, chiar da-
c

a moare, va reveni la via t

a si oricine tr

aie ste si
manifest

a credin t

a

n mine nu va muri nicioda-
t

a (Ioan 11:25, 26). Cei pe care

i va

nvia Isus

n timpul domniei sale de o mie de ani vor avea


perspectiva de a tr

ai ve snic, condi tia fiind s

a
cread

a

n el.
Dup

a ce a rostit aceste cuvinte memorabile
despre

nviere, Isus i-a pus Martei o

ntrebare
personal

a: Crezi tu lucrul acesta? Ea i-a zis:
Da, Doamne, eu am crezut c

a tu e sti Cristosul,
Fiul lui Dumnezeu (Ioan 11:26, 27). Ai vrea s

a
crezi

n

nviere la fel de mult ca Marta? Dac

a da,
trebuie ca, mai

nt

ai, s

a cuno sti scopul lui Dum-
nezeu cu privire la omenire (Ioan 17:3; 1 Timo-
tei 2:4). Aceast

a cunoa stere st

a la baza credin-
tei. Roag

a-i pe Martorii lui Iehova s

a- ti arate ce
spune Biblia

n leg

atur

a cu acest subiect. Ei vor
fi bucuro si s

a discute cu tine despre minunata
speran t

a a

nvierii.
Cine manifest

a credin t

a

n mine, chiar dac

a moare,
va reveni la via t

a. (Ioan 11:25)
G

ande ste-te c

at

a bucurie vei sim ti c

and

i vei revedea pe cei dragi care au murit!
CE NE

INVA T

n realitate
BIBLIA?
w
p
1
4

0
1
/
0
1
-
M
1
3
0
9
2
7
Ce fel de persoan

a
este Dumnezeu?
Dumnezeu este o persoan

a spiritual

a invizibil

a. El
a creat cerurile, p

am

antul si tot ce are via t

a. Dum-
nezeu nu a fost creat, el nu are

nceput (Psalmul
90:2). Dumnezeu vrea ca oamenii s

a-l caute si s

a
afle adev

arul despre el (Citi ti Faptele 17:24-27).
Dumnezeu este o persoan

a pe care o putem cu-
noa ste pe nume. Contempl

and lucrurile pe care
le-a creat, putem afla c

ateva dintre calit

a tile sale
(Romani 1:20).

Ins

a, pentru a-l cunoa ste mai bine,
trebuie s

a studiem Cuv

antul s

au, Biblia. Aceas-
t

a carte ne ajut

a s

a afl

am mai multe lucruri de-
spre personalitatea iubitoare a lui Dumnezeu (Ci-
ti ti Psalmul 103:7-10).
Cum consider

a Dumnezeu
nedreptatea?
Iehova, Creatorul nostru, ur

a ste nedreptatea. El i-a
creat pe oameni dup

a imaginea sa (Deuteronomul
25:16). De aceea, majoritatea dintre noi ur

am ne-
dreptatea. Nedrept

a tile pe care le vedem

n jur nu
sunt cauzate de Dumnezeu. Creatorul nostru ne-a

nzestrat cu liber-arbitru. Din nefericire, majorita-


tea oamenilor

si folosesc

n mod gre sit liberul-ar-
bitru si comit multe nedrept

a ti. De aceea, Iehova
se m

ahne ste

n inima lui (Citi ti Geneza 6:5, 6;
Deuteronomul 32:4, 5).

Intruc

at iube ste dreptatea, Iehova nu va tolera
la infinit nedreptatea (Psalmul 37:28, 29). Biblia
promite c

a,

n cur

and, Dumnezeu va pune cap

at
tuturor nedrept

a tilor (Citi ti 2 Petru 3:7- 9, 13).
R

ASPUNSURI LA

INTREB

ARI BIBLICE
CITI TI ONLINE R

ASPUNSUL
LA ALTE

INTREB

ARI BIBLICE
Biblia promite c

a,

n cur

and,
Dumnezeu le va face dreptate
tuturor oamenilor
Pentru mai multe
informa tii, vezi
capitolul 1 din
aceast

a carte,
publicat

a de Martorii
lui Iehova.
Disponibil

a si pe
www.jw.org
s
Pute ti desc

arca
gratuit aceast

a
revist

a, precum si
edi tii anterioare
Biblia
disponibil

a online

n aproximativ
50 de limbi
Accesa ti
www.jw.org
sau scana ti
acest cod
n
o
p