Fundamente Biologice

FUNDAMENTE BIOLOGICE
ALE ACTIVITII PSIHICE

(Specializarea Pi!"pe#a$"$ie pecial%&
Lec'"r ()i*+ #r+
T,ANDAFI,ESCU IULIAN IOAN
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
CUP,INS
Se-e'r(l I
.+ P,OP,IETI CELULA,E .. pag. 5
- Proprieti fundamentale ale celulei animale
- umr! dimensiuni! form
- "tructura #i funciile principalelor componente celulare$
citoplasm nedifereniat #i
citoplasma difereniat % organite! inclu&iuni
nucleul celular
mem'rana celular (modele structurale! funcii % transport mem'ranar! fenomene
electrice mem'ranare)
/+ CELULA NE,VOAS 0I NEV,OGLIA pag. *+
- ,efinire! structura #i funciile componentelor neuronale
- -ipuri de neuroni
- Fi'rele nervoase
- evroglia
- Proprietile funcionale ale neuronului
e.cita'ilitatea (definire! proprietile stimulilor! reo'a&a! crona.ia #i climali&a/
perioada refractar)
conducti'ilitatea (propagarea influ.ului nervos prin a.oni nemielini&ai #i
mielini&ai)
transmisia impulsurilor nervoase prin sinapse
1+ ANALI2ATO,II . pag. +0
- 12-13OC1P-O344
anali&atorul cutanat (someste&ic)
anali&atorul gustativ
anali&atorul olfactiv
anali&atorul vi&ual
anali&atorul vesti'ular
- P3OP34OC1P-O344
2
anali&atorul motor (5ineste&ic)
anali&atorul motor al vor'irii
3+ SISTEMUL ENDOC,IN pag. 67
- 8ipofi&a
- 1pifi&a
- -iroida
- Paratiroidele
- -imusul
- Pancreasul endocrin
- 9landele suprarenale
- Ovarul #i testiculul endocrin
Se-e'r(l II
4+ INT,ODUCE,E 5N E,EDOPATOLOGIE .. pag. 0:
- O'iectul! scopul #i importana eredopatologiei
- ;etode de cercetare <n eredopatologie
- "curt istoric asupra o'servaiilor #i a cercetrii 'olilor genetice
- Concepte de 'a& <n studiul eredopatologiei
- ;odaliti de clasificare a 'olilor genetice
6+ FACTO,I CAU2ALI AI BOLILO, GENETICE pag. 00
- Fenomenul de mutagene&
- Factori mutageni fi&ici! chimici #i 'iologici
7+ CA,IOTIPUL UMAN NO,MAL 0I P,INCIPALELE ABE,AII
C,OMO2OMIALE .. pag. 77
- Cariotipul normal % identificarea cromo&omilor umani! standardi&area genofondului #i
sta'ilirea nomenclaturii acestuia
- ='eraii cromo&omiale numerice (poliploidii! aneuploidii)
- ='eraii cromo&omiale structurale
8+ SIND,OAME C,OMO2OMICE AUTO2OMALE pag. >5
- "indromul ?angdon ,o@n/
- "indromul 1d@ards/
- "indromul PAtau/
- =lte sindroame grave din grupele =! B! C #i ,.
3
9+ SIND,OAME C,OMO2OMICE HETE,O2OMALE pag. >C
- "indromul -urner
- "indromul Dlinefelter
- "indromul EFGsupranumerar
- "indromul triplu 2
- "indromul de hermafroditism
.:+ MALADII E,EDITA,E SE;<LIN=ATE ... pag. C5
- ;aladii ereditare EFGlin5ate
- ;aladii ereditare E2Glin5ate
..+ MALADII METABOLICE E,EDITA,E ... pag. C7
- 9eneraliti! en&imopatii genetice
- ;aladii genetice <n meta'olismul proteic
- ;aladii genetice <n meta'olismul aci&ilor nucleici
- ;aladii genetice <n meta'olismul glucidic
- ;aladii genetice <n meta'olismul lipidic! mineral etc.
BIBLIOG,AFIE SELECTIV . pag. H:6
4
P3OP341-IJ4 C1?U?=31
Citologia! citofi&iologia sunt #tiine ane.e ale anatomiei #i fi&iologiei! care se ocup cu
studiul cel(lei (gr. Kytos/ lat cellula! diminutiv de la cella K camer) din punct de vedere al
modului de organi&are #i al funciilor ei.
Pe)'r( a >)?ele$e @()#a-e)'ele Ai"l"$ice ale ac'i*i'%?ii pi!iceB e'e )ecear %
c()"aC'e- >) pri-(l rD)# pr"prie'%?i #e Aaz% cel(lare+
C1?U?= este unitatea de 'a& morfofi&iologic #i genetic a tuturor organismelor #i
posed proprieti multiple. ,intre aceste proprieti unele sunt fundamentale$
H) 4-193=?4-=-1= const <n faptul c! de#i sistemul celular este alctuit din numeroase
elemente componente! el se comport fa de mediu ca un <ntreg! ca un tot! meninLnduG#i
e.istena mai mult sau mai puin <ndelungat. 4ntegralitatea apare ca re&ultat al diferenierii!
al speciali&rii structuralGfuncionale ale prilor componente. Cu cLt diferenierea!
speciali&area acestora este mai puternic! cu atLt interdependena lor va fi mai mare! iar
integralitatea mai accentuat.
*) =U-OCO"13M=31=! ea repre&int capacitatea de a e.trage #i a utili&a materia #i
energia din mediul e.terior pentru sinte&e de produ#i proprii. =utoconservarea se
reali&ea& prin meta'olism K totalitatea transformrilor care au loc <n celul! <n urma
schim'urilor de materie #i energie cu mediul. =ceste transformri se pot desf#ura <n sens
ana'olic (ai-ila?ie) % integrarea su'stanelor #i energiei <n 'iostructura celulei #i
cata'olic (#ezai-ila?ie) % degradarea unor constitueni celulari! eli'erare consecutiv de
energie #i eliminarea su'stanelor re&ultate. Nn felul acesta! materia vie celular se
re<nnoie#te continuu! se automodific periodic <n anumite limite de normalitate! <ns ea
are capacitatea s revin la identitatea ei veche. =tunci cLnd acest lucru nu se mai poate
reali&a! celula <m'trLne#te #i apoi moare (K alterarea structurii! a informaiei genetice).
+) =U-O319?=31= este <nsu#irea tuturor sistemelor 'iologice! deci #i a sistemului
celular! de aG#i menine integralitatea printrGun control automat determinat prin <ns#i
structura #i funciile acesteia. Nntreaga via celular este autoreglat! fapt care asigur
conservarea morfofuncional a structurii #i limitea& foarte precis procesele fi&iologice <n
a#aGnumita homeosta&ie (tendin de sta'ilitate intern a unui sistem 'iologic).
6) C31O-131= O4 ,1PMO?-=31= % proprieti general vala'ile sistemelor vii! inclusiv
celulei.
5
Prin creC'ere se <nelege mrirea volumului (hipertrofie) determinat de acumularea
unor su'stane! ap etc. din mediu sau elemente re&ultate din 'iosinte&.
G Cre#terea <n lungime a taliei celulei K elongaie
G Cre#terea <n lrgime K tangenial
G Cre#terea <n toate direciile K i&odiametric
Dez*"l'area este un proces mult mai comple./ el traduce acumulri calitative
importante care presupun #i@ere)?ieri morfologice! pecializ%ri @()c?i")ale ale celulei.
,e&voltarea repre&int o serie de etape prin care trece <n timp un fenomen sau celula! ca
suport material! su' influena unor factori endoG sau e.ogeni.
5) =U-O31P3O,UC131= % proprietate 'a&at pe o anumit compo&iie 'iofi&ic #i
'iochimic a materiei vii/ ea delimitea& calitativ sistemele vii de cele nevii. Nn forma ei
cea mai elementar! autoreproducerea se desf#oar la nivel molecular. u se cunoa#te
ast&i nici o su'stan care singur ar fi capa'il de autoreproducere. =cest proces se
poate desf#ura numai <n sistem celular! cu su'stane macromoleculare! <n spe comple.e!
alctuite din aci&i nucleici #i proteine! <n pre&ena unor su'stane care s mo'ili&e&e
energia (=-P). =utoreproducerea celular semnific procesul prin care se formea& celule
noi din celule pree.istente.
umrul celulelor din organism este incalcula'il % numai <n scoara cere'ral se
aprecia& un numr de cca H6GH> miliarde de neuroni/ <n cei 5 l de sLnge din organism sGar
gsi cca *5::: miliarde de hematii.
,imensiunile celulelor varia& de la un esut la altul/ <n general sunt de dimensiuni
microscopice (*:G6: ) (H K HQH::: mm). Cele mai mari pot fi v&ute cu ochiul li'er$ ovulul
(*:: )! fi'ra muscular striat (H:GH5 cm)! celula nervoas cu prelungirile sale R H!5 m.
Cele mai mici$ hematiile (cca 7!5)! limfocitele mici (6G0)! trom'ocitele (+G7).
Forma celulelor este foarte variat #i depinde de funcia pe care o <ndepline#te! de
procesele fi&icoGchimice din protoplasm #i de condiiile mecanice din esuturile pe care le
formea&/ astfel ele pot fi$
G fu&iforme % miocitul neted! celulele olfactive/
G cilindrice % celulele epiteliului ciliat al tu'ului digestiv! al ureterelor! al ve&icii urinare!
trompelor uterine/
G cu'ice % celulele din epiteliul 'ronhiolelor! al canalelor de secreie al glandelor salivare/
G stelate % unii neuroni! unele celule conSunctive etc/
G piramidale % neuronii piramidali din scoara cere'ral/
6
G piriforme % celulele Pur5inSe/
G discuri 'iconcave % hematiile/
G poliedrice! poligonale % hepatocitul 'inucleat/
G pavimentoase % celulele epiteliale pleurale! celulele din tunica interioar a vaselor de
sLnge.
4niial! celulele tinere au form glo'uloas! <ns aceasta se modific <n funcie de
diferenierea celular/ unele <#i pstrea& aceast form! ca de e.emplu$ glo'ulele
sLngelui! celulele cartilaginoase! ovulul etc.
Unele celule <#i pot modifica forma! ca de e.emplu$ leucocitele care pot emite pseudopode
(form ami'oid) necesare fagocito&ei #i diapede&ei (Ktrecerea leucocitelor prin pereii
vaselor capilare)/ celulele musculare (scurtareGalungire) #i celule secretoare (hipertrofie <n
timpul perioadelor de hipersecreie).
=ltele au form constant$ celulele nervoase! osoase! cartilaginoase.
ST,UCTU,A Ci FUNCIILE #i@eri'el"r COMPONENTE CELULA,E
Celulele sunt alctuite din trei componente principale$ ci'"pla-%B )(cle( Ci
-e-Ara)% pla-a'ic%+
CITOPLASMA este repre&entat de <ntreaga mas de materie vie! cuprins <ntre
mem'rana plasmatic #i nucleul celular.
,in punct de vedere structural #i funcional! ea este format din$
H % o parte nedifereniat (citoplasma fundamental! hialoplasma)
H
#i
* % o parte difereniat! structurat <n O,GANITE #i INCLU2IUNI citoplasmatice.
H. 8ialoplasma este un sistem heterogen! coloidal! constituit dintrGo fa& dispersat #i una
dispersant. Prima este format din agregate macromoleculare proteice fi'rilare sau
glo'ulare (micele) care reali&ea& o pLsl! o reea! a#aGnumitul citoschelet reticular
*
! <n
ochiurile creia se gse#te fa&a dispersant (ap! ioni de a
T
! D
T
! Ca
T
! ;g
T
! #i sruri
minerale % fosfai! car'onai! cloruri! sulfai #i en&ime).
H
M. 3anga! 4. -eodorescu 1.arcu! HC0C! =natomia #i fi&iologia omului! 1.;. % Bucure#ti! H6.
* ;. Parma! ! HC0C! =natomia #i fi&iologia omului! 1,P % Bucure#ti! *+.
*
7
8ialoplasma poate trece din starea de sol <n starea de gel #i invers. Nn starea de sol!
micelele sunt mici #i mai dense decLt mediul dispersant! a'undent/ legtura dintre micele #i
mediul dispersant este sla'. Nn starea de gel! micelele sunt mari #i formate dintrGun fluid mai
puin dens decLt mediul de dispersie care se afl <n cantitate mic. ?egtura micelelor cu
mediul este puternic % micelele ce constituie citoscheletul sunt <m'i'ate (ca un 'urete) <n
mediul dispersant. =ceast stare repre&int un coloid sta'il! vLscos.
*. Organitele celulare sunt structuri su'celulare (ultrastructuri) rspLndite <n hialoplasm #i
<ndeplinesc diferite funcii <n viaa celulei. 1le pot fi comune tuturor celulelor
(mitocondriile! aparatul 9olgi! reticulul endoplasmatic! ri'o&omii! li&o&omii #i centrul
celular) sau specifice anumitor tipuri de celule (miofi'rilele % <n celula muscular/
neurofi'rilele #i corpusculii issl % <n corpii celulelor nervoase #i e.pansiunile lor etc).
Mi'"c")#riile sunt ultrastructuri care se gsesc <n toate tipurile de celule! fiind mai
numeroase <n cele cu o activitate meta'olic mai intens (miocitele mu#chilor striai!
hepatocite! corpii neuronali etc.)/ sunt de form ovoid mai mult sau mai puin alungit! cu
dimensiuni varia'ile! de :!+G* U. Nn hialoplasm! mitocondriile se gsesc <ntrGo continu
mi#care.
,in punct de vedere structural! ele pre&int la e.terior o mem'ran du'l trilamelat/
mem'rana intern este pliat! formLnd numeroase cri'e -i'"c")#riale care mresc foarte
mult suprafaa intern. "paiile dintre aceste criste conin un mediu vLscos % -a'ricea
-i'"c")#rial% ('r"-a) care conine <n mod special lipide! proteine! en&ime respiratorii care
reali&ea& fosforilarea o.idativ pentru sinte&a =-P #i a altor molecule organice! specifice
unor componeni interni.
,atorit en&imelor respiratorii celulare utili&ate <n o.idarea su'stanelor organice pLn
la CO
*
#i 8
*
O! cu eli'erare de energie! mitocondriile sunt considerate E(zi)a e)er$e'ic%F a
cel(lei. 1nergia eli'erat este mai <ntLi acumulat <n moleculele macroergice de =-P/ aceast
energie 'iologic stocat va fi pus la dispo&iia necesitilor celulare de ordin 'iochimic!
osmotic! mecanic! electric etc.
,e'ic(l(l e)#"pla-a'ic (3.1.) este un sistem comple. de citomem'rane
intracitoplasmatice (V K 5: W)! caracteri&at printrGo mare plasticitate #i diversitate/ este o
reea de canalicule! saci aplati&ai sau dilatai! care face legtura dintre mem'rana plasmatic
celular #i mem'rana nucleului. 1l poate avea aspect neted (,+E+ )) sau rugos (,+E+ r)
cLnd pe el ader mici particule % ri'o&omi.
Nn interiorul lui se afl un fluid <n continu mi#care.
8
,in punct de vedere funcional! 3.1. pre&int$
G rolul unui aparat circulator intracelular/
G rol mecanic de susinere a structurilor celulare/
G este implicat <n sinte&a lipidelor! a hormonilor steroi&i #i a meta'olismului
glicogenului (3.1. % n)/
G este implicat <n sinte&a proteinelor celulare #i e.tracelulare (3.1. % r)/
G este implicat <n mecanismul contraciei musculare.
Apara'(l G"l$i este un organit citoplasmatic cu structur mem'ranar! format din
cisterne! ve&icule plate! <n form de disc! dilatate la capete! care se pot fragmenta <n mici
ve&icule. 1ste a#e&at de o'icei <n apropierea nucleului.
,in punct de vedere funcional! A+G. reali&ea&$
G activitate secretorie (hormoni! en&ime! anticorpi)/
G am'alarea intracelular a su'stanelor secretate/
G reciclarea resturilor mem'ranare citoplasmatice!
,iA"z"-ii (K $ra)(la?iile Pala#e! HC5+) sunt diferenieri citoplasmatice de tip
granular! dense! amem'ranare! cu diametrul de H::G+:: W/ pot fi ri'o&omi liAeri <n matricea
citoplasmei #i a"cia?i 3.1.
,in punct de vedere structuralG'iochimic ei conin 6:G5:X =3! iar restul este
repre&entat de proteine specifice celulei.
=ceste particule citoplasmatice sunt a'undente <n celulele aflate <n cre#tere #i <n toate
celulele cu sinte& de proteine crescut (hepatice! pancreatice! secretorii! nervoase! ).
,in punct de vedere funcional sunt sediul sinte&ei proteice.
Liz"z"-ii (gr. lysis K di&olvare! distrugere/ soma K corpuscul) sunt granule eterogene
de tip ve&icular (5:G>: W)! pline cu en&ime foarte puternice care pot hidroli&a aproape toate
moleculele citoplasmei. =ceste su'stane foarte active sunt <nglo'ate <ntrGo mem'ran
impermea'il care evit digestia celulei (autodigestia).
?i&o&omii se formea& prin strangularea #i desprinderea de pe marginile cisternelor
plate a sistemului 9olgi/ ei <#i descarc en&imele <n ve&iculele celulare (fago&omi! pino&omi!
) digestive care prin e.ocito& vor fi eliminate. "e gsesc <n mod deose'it <n celulele
<m'trLnite! <n leucocite! <n celulele organelor gangrenate.
Ce)'r"z"-(l (lat. centrum K centru/ gr. soma K corpuscul) sau ce)'r(l cel(lar este
un organit granular al citoplasmei! amem'ranar! cu rol activ <n divi&iunea celular. "e
<ntLlne#te <n marea maSoritate a celulelor #i este alctuit$
9
G dintrGo &on glo'ular vLscoas citoplasmatic (centrosfer)/
G din HG* centrioli.
,in punct de vedere funcional! este considerat organi&atorul aparatului motor celular
mitotic/ el d na#tere asterului #i fusului de divi&iune.
4nclu&iunile citoplasmatice sunt granule formate din su'stane de re&erv! produ#i de
secreie celular sau pigmeni/ spre e.emplu$
G inclu&iunile de glicogen % sunt su'stane de re&erv <n celulele hepatice/
G inclu&iunile de grsimi % sunt su'stane de re&erv din celulele adipoase/
G inclu&iunile proteice % sunt su'stane de re&erv <n fi'rele musculare striate! vitelusul
ovocitelor sau sunt produ#i de secreie (K granulaiile &imogene din celulele glandulare)/
G inclu&iunile pigmentare % constituite din su'stane colorate (melanina! lipocromii!
pigmenii 'iliari etc).
Funciile citoplasmei nu pot fi desprite de funciile celorlalte dou componente
principale ale celulei/ nu e.ist funcie citoplasmatic la care nucleul #i mem'rana celular s
nu participe #i invers. =stfel! citoplasma particip <n$
G funciile meta'olismului celular/
G funciile de nutriie celular/
G <n mi#carea celular/
G <n secreia celular/
G <n e.cita'ilitatea #i contractilitatea celular/
G <n divi&iunea celular.
NUCLEUL CELULA, este coordonatorul activitii celulare #i sediul ereditii.
=proape toate celulele corpului omenesc au nucleu/ <n general! este de form glo'ular #i se
afl <n &ona central a spaiului celular. ,imensiunile sunt varia'ile! funcie de tipul celulei/
pot fi cuprinse <ntre 6 #i *:: (la spermato&oid % #i ovul). Odat cu <m'trLnirea! regresea&
prin condensarea materialului nuclear.
;aSoritatea celulelor au un singur nucleu % mononucleate/ unele sunt polinucleate
(fi'ra muscular striat) sau anucleate (hematiile).
Nn 'r(c'(ra c!i-ic% a nucleului! putem spune c se remarc pre&ena tuturor
su'stanelor pre&ente <n citoplasm! <ns predomin concentraia mare a nucleoproteinelor <n
care gruparea prostetic este repre&entat de aci&ii nucleici (=, #i =3).
=ci&ii nucleici sunt su'stane organice puternic polimeri&ate! <n constituia crora
intr$ 'a&e a&otate! un &ahar #i un radical fosforic.
10
pentru
'a&e a&otate
pento&
radical
fosforic
purinice pirimidinice
=3
adenin
G =
guanin
G 9
cito&in
G C
uracil
G U
ri'o& acid fosforic
=,
G =
G 9
G C
timin
G -
de&o.iri'o& acid fosforic
Ba&ele organice a&otate T pento&a o nucleo&id (adeno&in! guano&in! citidin!
uridin! timidin).
ucleo&ida T acidul fosforic o nucleotid.
=3Gul K repre&int un lan polinucleotidic (predomin <n citoplasm).
=,Gul K repre&int dou lanuri polinucleotidice <n spiral (du'lu heli.) legate <ntre
ele prin puni de H (K/ ) reali&ate <ntre 'a&ele a&otate complementare.
= K -/ - K = = K U/ U K =
C9/ 9C C9/ 9C
la =, la =3
=ci&ii nucleici au rol primordial <n 'iosinte&a proteinelor! <n divi&iunea celular! <n
transmiterea caracterelor ereditare! astfel =,Gul K este deintorul informaiei ereditare prin
codoni (o secven de + nucleotide). =3Gul K este pre&ent <n mai multe tipuri$
=3 viral K materialul genetic al unor ri'ovirusuri (v. poliomielitei! gripal)
=3m K copie informaia genetic de pe =, prin fenomenul de transcripie
=3t K transfer aminoaci&ii la locul sinte&ei proteice (ri'o&omi)
=3r K se gse#te <n ri'o&omi! rol <n sinte&a celular a proteinelor
=3n K =3 nuclear mic % rol <n funcionarea nucleului
Nn structura nucleului amintim mem'rana nuclear! H mai muli nucleoli #i
carioplasma.
;em'rana nuclear este un <nveli# trilaminat cu numeroase orificii prin care se reali&ea&
schim'uri de su'stane <ntre nucleu % citoplasm.
11
ucleolul este o formaiune corpuscular care poate fi o'servat <n nucleu <n perioada
dintre dou divi&iuni celulare (K interfa&). 1l conine =3! proteine! en&ime etc! deci
Soac un rol important <n 'iosinte&a proteinelor celulare.
Carioplasma se pre&int ca o soluie coloidal <n care fa&a dispersant este cariolimfa! iar
fa&a dispersat este cromatina nuclear.
Cariolimfa este un mediu lichid! avLnd rolul hialoplasmei cu care vine <n contact prin
porii din mem'rana nuclear.
Cromatina nuclear este o su'stan eterogen format din aci&i nucleici #i proteine/ la
microscopul electronic! <n perioada dintre dou divi&iuni celulare ea apare su' forma unor
filamente rsucite <n spiral numite cromoneme % ele nu sunt altceva decLt macromoleculele
de =, legate de proteine histonice (K sunt holoproteine! proteine simple! <n care predomin
diaminoaci&ii K aminoaci&i cu dou grupri 8
*
<n molecul).
Pe cromoneme se gsesc! din loc <n loc! structuri granulate/ acestea sunt ri'o&omi
nucleari! constituii din filamente monocatenare de =3 #i proteine.
Nn de'utul divi&iunii celulare aceste filamente % cromoneme % se vor condensa! spirala
#i vor forma! <n profa&! cromo&omii.
ucleul celular are dou funcii principale$ genetic #i meta'olic.
G Funcia genetic const <n depo&itarea informaiei genetice #i de transmitere a acesteia
generaiilor viitoare de celule.
G Funcia meta'olic const <n capacitatea nucleului de a sinteti&a proteine nucleare #i de a
coordona <n cea mai mare parte sinte&a proteinelor citoplasmatice/ cca 65X din totalul
proteinelor sinteti&ate <n celul sunt produse <n nucleu.
MEMB,ANA CELULA, (plasmalema) este format de o condensare #i o
difereniere a citoplasmei periferice. =ceast mem'ran plasmatic individuali&ea& celula!
controlLnd schim'urile dintre mediile intraG #i e.tracelulare.
1lectromicroscopic sGa sta'ilit c grosimea plasmalemei este <n medie de cca 75GH::
W.
,in punct de vedere 'iochimic! plasmalema este de natur @"@"lip"<pr"'eic%! la care
se mai adaug $l(ci#e <n cantiti mici care reali&ea& comple.e glicolipidice #i glicoproteice/
dintre su'stanele anorganice! amintim apa #i diferii i")i (a
T
! D
T
! Ca
TT
! ;g
TT
! ) provenii
din disocierea electrolitic a srurilor minerale.
12
,in punct de vedere structural! sGau propus mai multe modele! dintre care modelele
la-elare! -icelare #i cel <n -"zaic @l(i# sunt mai importante
+
.
Nn principal! -"#el(l la-elar const dintrGun strat miSlociu 'imolecular format din lipide
#i <ndeose'i din fosfolipide #i dou straturi proteice care <l delimitea&. ,istri'uia spre
e.teriorul #i interiorul celulei (a plasmalemei) a straturilor proteice (su'stane hidrofile)
e.plic atragerea apei #i trecerea li'er dar controlat a acesteia prin porii
'iomem'ranelor.
Prin -"#el(l -icelar! mem'ranele sunt concepute ca agregate comple.e su' forma unor
uniti glo'ulare lipoproteice! disocia'ile #i resocia'ile.
Nn ultimul timp! cL#tig din ce <n ce mai muli adepi -"#el(l -e-Ara)ei >) -"zaic
@l(i#! care rspunde mai 'ine proprietilor acesteia.
Conform acestui model! plasmalema este format dintrGun strat du'lu de molecule
fosfolipidice <n care sunt incluse <n principal molecule glo'ulare proteice ce pot traversa sau
nu grosimea stratului lipidic. ;oleculele de fosfolipide reali&ea& un mediu destul de fluid
care permite o mi#care li'er a proteinelor glo'ulare care plutesc <n el.
;oleculele lipidice care constituie matricea structural a plasmalemei pot efectua #i
ele mi#cri rapide sau lente (laterale! <n acela#i plan sau de rotaie <n Surul a.ului mare al
moleculei) <n acela#i strat sau <ntre cele dou straturi % mi#cri determinate de temperatur!
respectiv de starea meta'olic (funcional) a celulei. Nn aceast situaie! #i matricea
plasmalemei poate pre&enta #i poate trece dintrGo @az% cri'ali)% #e $el <ntrGo @az% #e cri'al
lic!i# #i invers.
Nn fa&a cristalin de gel! fosfolipidele se dispun <ntrGun strat du'lu <n care lanurile de aci&i
gra#i stau drept #i strLnse (ani&otrop)/ ele au o dinamic redus! iar activitatea de transport
mem'ranar este <ncetinit.
Nn fa&a de cristal lichid! lanurile de aci&i gra#i se <ndoaie <n Surul legturilor de % C % C %!
suprafaa ocupat de stratul 'imolecular cre#te cu cca 5:X! mi#crile moleculelor lipidice!
proteice se intensific$ o distan de H U poate fi str'tut de o molecul lipidic <n cLteva
secunde/ <n schim'! trecerea moleculelor lipidice dintrGo parte <ntrGalta a du'lului strat are
loc <n cLteva ore. ,ificultatea deplasrilor <ntre straturi a moleculelor lipidice permite
meninerea sta'ilitii structurale #i funcionale mem'ranare! respectiv celulare.
Nn structura stratului 'imolecular se mai gsesc$
+
. 4onescuGMaro! Biologie celular! 1.,.P.! Bucure#ti! HC70.
13
G -"lec(le #e c"le'er"l! care au rolul de a reduce permea'ilitatea mem'ranei <n fa&a de
cristal lichid #i de a reduce li'ertatea de mi#care a moleculelor lipidice/ din aceast cau&!
plasmalema are mai mult colesterol #i aci&i gra#i saturai decLt sistemul 'iomem'ranar
intracelular (al organitelor)! constituind astfel o 'arier semnificativ <n schim'urile cu
e.teriorul celulei/
G -"lec(le #e $lic"pr"'ei)e #i $lic"lipi#e care formea& a#aGnumitul $lic"caliG
p"liza!ari#ic! aflat pe faa e.tern a mem'ranei celulare/ el este str'tut u#or de ap!
ioni #i molecule mici #i are o re&isten electric mic. =sociaia strLns dintre
plasmalem #i glicocali. determin noi proprieti ale suprafeei mem'ranei <n sensul
proteciei! reglrii schim'urilor #i a altor activiti.
Principala funcie a mem'ranei celulare este 'ra)p"r'(l (A'a)?el"r de o parte #i
alta a ei. Pentru reali&area acestei funcii! plasmalema este o mem'ran 'iologic
semipermea'il #i selectiv cu participare activ #i foarte comple. <n viaa celulei. "chim'ul
de su'stane prin mem'rana celular se face fie prin traversul diferitelor structuri mem'ranare
% 'ra)p"r'(l 'ra)-e-Ara)ar! fie pe calea transportului >) -a% prin intermediul
ve&iculelor organi&ate pe seama mem'ranei celulare.
H. Tra)p"r'(l 'ra)-e-Ara)ar (microtransport) facilitea& schim'urile de molecule mici
#i ioni <ntre celul #i mediul e.tracelular! asigurLnd urmtoarele funcii mai principale
pentru economia celulei$
G preia din e.terior o gam variat de su'stane (materie #i energie)! com'usti'ili meta'olici
necesari meninerii vieii celulei #i elimin compu#i fi&iologici ela'orai! necesari
organismului! su'stane to.ice de de&asimilaie re&ultai din activitatea celulei/
G schim'urile transmem'ranare reglea& volumul celular! meninerea unor constante morfoG
funcionale (p8! compo&iie 'iochimic! )/
G transportul prin mem'ran generea& gradiente ionice care permit desf#urarea unor
activiti 'iologice complicate (eGci'aAili'a'ea cel(el"r )er*"ae! a e@ec'"ril"r! ).
,up mecanismele care intervin <n mi#carea moleculelor din plasmalem! deose'im
dou principale forme de transport transmem'ranar$ transport pasiv #i activ.
Tra)p"r'(l pai* se face fr consum de energie meta'olic! deci independent de
meta'olismul celular! prin difu&ie #i osmo&.
Nn acest transport! forele de transport depind de$
G factorul de concentraie a su'stanelor de transfer (su'stanele trec de la o concentraie mai
mare ctre o concentraie mai mic)/
14
G gradientul electrochimic favora'il.
Tra)p"r'(l pai* are l"c pri) #i@(zi()e i-pl% Ci @acili'a'%+
,ifu&iunea simpl depinde numai de fore fi&ice. Pentru moleculele mici neioni&ate!
liposolu'ile! transportul se face prin continuumul lipidic! iar pentru cele hidrosolu'ile!
prin p"rii !i#r"@ili din grosimea plasmalemei. Pentru moleculele ioni&ate! transportul se
reali&ea& numai prin porii mem'ranei. =ce#ti pori sau canale transmem'ranare au un
diametru de +G5: W #i sunt situai fie <n interiorul unor proteine integrate din structura
mem'ranei! fie la locul de contact dintre mai multe uniti proteice/ ei sunt speciali&ai!
deci selectivi$ unii favori&ea& trecerea apei! alii permit trecerea unor ioni sau molecule
mici. -ransportul prin pori sau canale este stimulat de vasopresin care cre#te diametrul
acestora de pLn la *G+ ori.
-ransportul prin difu&iunea facilitat se reali&ea& pentru su'stanele greu solu'ile <n
lipide #i cu o mas molecular relativ mare (gluco&! aminoaci&i! purine! ) prin
intermediul unor molecule proteice cu rol de cru#i % pr"'ei)e #e 'ra)p"r' din structura
mem'ranei.
Nn mod o'i#nuit! ca #i <n ca&ul difu&iunii simple! transportul prin difu&iune facilitat se
efectuea& <n sensul gradientului de concentraie #i duce <n final la echili'rarea concentraiilor
pe am'ele fee ale mem'ranei! fr consum de energie 'iologic.
"pre deose'ire de difu&iunea simpl! la cea facilitat! rata de transport a moleculelor
nu este direct proporional cu concentraia lor % vite&a de transport este mai mare cu pLn la
H::.::: de ori.
Tra)p"r'(l ac'i* este modalitatea de transfer transmem'ranar caracteristic
celulelor vii. 1l asigur schim'uri rapide prin mem'ran a unor molecule! ioni de importan
vital pentru celule <mpotriva gradientelor de concentraie sau a celor electrostatice. =cest
transport se reali&ea& cu consum de energie meta'olic <nmaga&inat <n compu#i organici
macroergici (=-P % acidul adeno&inGtrifosforic! U-P % acidul uridinGtrifosforic! 9P- % acidul
guano&inGtrifosforic! CP % acidul creatinGfosforic etc.)! prin intervenia unor sisteme
en&imatice/ re&ult c transportul activ este dependent de activitatea meta'olic a <ntregii
celule.
Ca urmare a particularitilor acestui tip de transport! pe cele dou fee ale mem'ranei
vor aprea #i se vor menine! cu consum energetic! diferene mari ale concentraiilor
diferitelor molecule sau ioni! astfel$
15
G <n mediul e.tracelular! se afl <n concentraie mare ionii de a
T
(H66GH65 m1YQl) #i chiar
de Cl
G
(HHHGH*: m1YQl)/ ionii de D
T
sunt <n cantiti foarte mici (6G5 m1YQl)/
G <n mediul intracelular! dominani sunt cationii de D
T
(H5:GH55 m1YQl) #i anionii organici
proteici.
3epartiia inegal a ionilor din interiorul #i e.teriorul celulei animale! fapt care asigur
conservarea morfoGfuncional a acesteia! este determinat de a#aGnumitele p"-pe i")ice K
comple.e proteoGen&imatice mem'ranare.
"unt cunoscute pompe care pot transporta un singur ion (p"-pa #e Ca
HH
! p"-pa
#e M$
HH
) sau concomitent dou tipuri de ioni (p"-pa #e Na
H
Ci =
H
).
Ba&ele moleculare ale p"-pei Na
H
< =
H
descriu o su'stan mem'ranar (K un
comple. proteoGen&imatic) cu afinitate <n interiorul celulei pentru a
T
! iar <n e.teriorul ei!
pentru D
T

6
. 1n&ima este denumit Na
H
< =
H
ATP<az%/ ea hidroli&ea& =-PGul numai <n
pre&ena a
T
#i D
T
#i a unei concentraii favora'ile de ;g
TT
. =ceast pomp! cu fiecare ciclu
de funcionare! scoate din celul 1Na
H
#i introduce /=
H
/ este pre&ent <n toate tipurile de
celule! inclusiv <n celula nervoas.
P"-pa #e Ca
HH
asigur transportul ionilor de Ca
TT
<n mod deose'it <n sistemul
mem'ranar endocelular al reticulului sarcoplasmic din miocit! pentru reglarea contraciei
musculare/ #i aceast pomp are o en&im specific denumit Ca
HH
< ATP<az%.
Nn ca&ul maSoritii celulelor care folosesc cile aero'e pentru producerea =-PGului!
consumul de o.igen este unul din cei mai 'uni indicatori ai activitii meta'olice celulare (
mem'ranare). "Ga o'servat c! cu cLt transportul activ la nivelul lor este mai mare! cu atLt
consumul de o.igen este mai mare/ un astfel de e.emplu <l ofer creierul. ,e#i cLntre#te HQ5:
din masa corpului omenesc! el consum a cincea parte din o.igenul folosit de <ntregul
organism pentru meninerea strii morfoGfuncionale a neuronilor ce <l compun.
*. Tra)p"r'(l >) -a% este procesul prin care celulele e.trag (<nglo'ea&) din mediul
e.tracelular sau elimin su'stane de natur diferit. Calea de transport <n mas este cea de
formare a unor ve&icule pe seama mem'ranei celulare. =cest tip de transfer poate fi prin
e)#"ci'"z% #i eG"ci'"z%.
E)#"ci'"za repre&int procesul de preluare de ctre celule din mediul e.terior a
unor molecule mari! particule organice/ dup natura materialului #i dup mecanismul de
<nglo'are a su'stanelor! distingem$
6
-. 3uch! Z. Fulton! HC0+! Fiziologie medical i biofizic! 1d. ;edical! Bucure#ti! 55.
16
G @a$"ci'"za (gr. phagein K a mLnca) K celulele preiau din mediul e.tern molecule! agregate
'acteriene! virale! fr fluid interstiial #i
G pi)"ci'"za (gr. pinos K a 'ea)! atunci cLnd celulele <nglo'ea& cantiti varia'ile de fluid
tisular! <mpreun cu particulele pe care le conin.
Nnglo'area particulelor se reali&ea& prin intermediul unor @a$"z"-i sau pi)"z"-i %
ve&icule intracelulare care vor fi digerate <n li&o&omi! iar dup aceea! prin eG"ci'"z%!
materialul degradat! hidroli&at va fi eliminat din celul.
FENOMENE ELECTRICE MEMBRANARE
,atorit structurii comple.e! a semipermea'ilitii #i selectivitii! a repartiiei inegale
a ionilor #i a unor molecule organice #i anorganice pe cele dou fee ale mem'ranei celulare!
aceasta este p"lariza'% din punct de vedere electric.
Nn mod o'i#nuit! faa e.terioar a plasmalemei este po&itivat! iar cea interioar este
negativat/ <ncrcarea electric po&itiv este datorat concentraiei mari a Na
H
eG'racel(lar!
iar cea negativ! de predominana a)i")il"r "r$a)ici )e#i@(zaAili (<n mod deose'it cei
proteici cu gruprile O
+
G
#i COO
G
).
,atorit acestei reparti&ri a sarcinilor electrice (T/ G) pe cele dou fee ale mem'ranei!
<ntre acestea apare o diferen de potenial electric! numit p"'e)?ial #e -e-Ara)%! care poate
fi #e repa(! #e ac?i()e #i l"cal.
P"'e)?ial(l -e-Ara)ar #e repa( este repre&entat de po&itivarea e.tern #i negativarea
intern a mem'ranei #i este generat de$
G migrarea lent #i <n mod deose'it pasiv a =
H
din interiorul celulei % unde se gse#te <n
concentraie mai mare! la e.teriorul acesteia #i
G influ.ul Na
T
#i Cl
<
care! aflLnduGse <n densiti mult crescute <n spaiul e.tracelular! au
tendina de a migra <n interiorul celulei.
CLnd acest potenial electric aSunge la valori de G>:GC: mM (la celula muscular)! G5:G
7: mM (la celula nervoas) sau %+:G+5 mM (la celula fotosensi'il)! permea'ilitatea
mem'ranei scade foarte mult #i se instalea& potenialul mem'ranar de repaus (de echili'ru!
de laten! )! proces numit % #e p"larizare cel(lar% (mem'ranar ).
=cest potenial de repaus! stare de echili'ru celular! este <n funcie de manifestarea
fi&iologic a celulei. Nn momentul cLnd asupra mem'ranei celulare intervine un stimul (un
e.citant! )! mem'rana se #ep"larizeaz% (K o inversare a polari&rii$ electronegativare
17
e.tern #i po&itivare intern)/ apare astfel un p"'e)?ial #e -e-Ara)% l"cal sau #e
ac?i()e. ,ac stimulul are o anumit intensitate semnificativ! denumit pra$! el poate
genera potenialul de aciune.
Nn ca&ul p"'e)?ial(l(i -e-Ara)ar #e ac?i()e! polari&area scade cu cel puin H:GH5 mM
#i apare astfel )i*el(l cri'ic al potenialului de mem'ran! care repre&int depolari&area
incipient a celulei nervoase. 4mediat urmea& o depolari&are accentuat! pLn cLnd
diferena de potenial aSunge la T+5QT6: mM #i se <nregistrea& a#aGnumitul p"'e)?ial #e
*Dr@ (spi5e potential). Nn schema potenialului de aciune! aceast depolari&are este
repre&entat pri) pa)'a ace)#e)'%.
Nn aceast prim perioad! depolari&area apare deci dup atingerea nivelului critic (K
potenial de prag) #i se datorea& cre#terii permea'ilitii mem'ranei pentru a
T
! de peste
5:: ori! prin ca)alele *"l'aI<#epe)#e)'e pentru ace#ti ioni.
,epolari&area #i inversarea potenialului de mem'ran de la %7: mM la T6: mM (K o
variaie de HH: mM) sunt rspun&toare de generarea potenialului de aciune.
;odificarea permea'ilitii mem'ranei pentru a
T
este de scurt durat #i revine la
normal <nc din fa&a ascendent a potenialului de aciune.
Nn @aza (pa)'a) #ece)#e)'%! <nceperea repolari&rii mem'ranei are loc odat cu
cre#terea permea'ilitii #i a eflu.ului de D
T
prin canalele voltaSGdependente ale acestor ioni.
3evenirea la normal a potenialului mem'ranar de repaus este un proces care se datore#te <n
mod deose'it pompei =-PGa&ice a
T
GD
T
care! la fiecare ciclu al ei! va scoate din celul +a
T
#i va introduce *D
T
/ deci se pierde o sarcin po&itiv pentru faa intern a mem'ranei #i se
cL#tig aceast sarcin pentru faa e.tern care se va po&itiva. ;ediul intracelular! care deine
o densitate mare de anioni organici nedifu&a'ili! se va negativa lent spre sfLr#itul potenialului
de aciune.
Panta descendent a potenialului de aciune cuprinde o z")% p"'p"larizare (J
p"'p"'e)?ial )e$a'i*)! cLnd repolari&area sGa reali&at <n proporie de *Q+! #i o z")%
p"'!iperp"larizare (J p"'p"'e)?ial p"zi'i*).
Postpolari&area #i posthiperpolari&area sunt considerate manifestri electrice ale
proceselor restaurative celulare/ posthiperpolari&area repre&int o tendin trectoare spre
potenialul de echili'ru al D
T
(GC: mM)! care se va termina! su' aciunea pompei de a
T
GD
T
!
atunci cLnd concentraia intracelular a D
T
va fi redus la nivelul de repaus.
18
Nn ca&ul p"'e)?ial(l(i -e-Ara)ar l"cal! polari&area scade pLn la 7 mM/ el apare su'
aciunea unor stimuli de intensitate su'liminar care nu vor induce nivelul critic al
potenialului de mem'ran.
Proprietatea de formare a potenialelor locale este mai de&voltat la nivelul corpilor
celulari ("-a'"$e)i) #i al sinapselor decLt la nivelul fi'relor. =ceast predispo&iie a corpilor
celulari de a da na#tere unor poteniale locale este legat de activitile meta'olice celulare
(citoplasmatice! mem'ranare! ) sau de unele fenomene din afara celulei % a#aGnumitele
impulsuri ineficiente de la unii receptori sau ali centri nervo#i.
=ceste poteniale locale determinate <n maSoritatea lor de iritaiile locale nu sunt
capa'ile s se propage <n afara teritoriului unde au aprut/ <ns <n anumite condiii (e.p.$ G
stimulii su'liminali sunt foarte apropiai #i se pot suma)! ei pot genera poteniale de aciune.
"pre e.emplu! cu aSutorul oscilografelor catodice se <nregistrea& pulsaii electrice! a#aG
numitele elec'r"e)ce@al"$ra-e. Undele <nregistrate nu sunt altceva decLt poteniale de
aciune care se de&volt din poteniale somatice ce apar <n cursul activitilor celulare de
repaus/ de aceea! aceste poteniale locale se mai numesc #i prep"'e)?iale! p"'e)?iale
prealaAile sau p"'e)?iale a)'ece#e)'e.
FUNCIILE CELULEI
Conform definiiei! celula este #i elementul fi&iologic al organismului % <n ea se desf#oar
toate fenomenele ce caracteri&ea& viaa/ dintre acestea amintim$
H. F()c?iile #e -iCcare! <ntLlnite la celulele care pot emite pseudopode (pseudo K fals/
podus K picior)! mem'rane odulante! cili! flageli.
*. F()c?iile #e 'ra)p"r' prin mem'rane care reali&ea& schim'uri permanente de su'stane
#i energie dintre celule % mediul e.terior$ difu&iune! osmo&! filtrare! transport activ prin
pompa ionic =-PGa&ic de a
T
#i D
T
! etc.! endocito&! e.ocito&.
+. F()c?iile -e'aA"lice care asigur mi#carea! e.cita'ilitatea! cre#terea #i de&voltarea! <n
general autoconservarea.
6. F()c?iile #e >)-(l?ire a celulelor prin care se <nelege procesul de formare a celulelor
noi din celule pree.istente % fenomen care se reali&ea& prin #i*izi()e cel(lar%. ,atorit
ei organismele se pot reproduce! se formea& esuturile #i organele! se <nlocuiesc celulele
<m'trLnite! traumati&ate #i moarte! are loc de&voltarea #i cre#terea organismului.
19
;area maSoritate a celulelor din organismul uman se <nmulesc prin divi&iune/ fac e.cepie
celulele nervoase.
Celulele aSunse la maturitate! prin divi&iune vor transmite de la o celul la alta! de la un
organism la altul! de la o generaie la alta! caracterele ereditare % informaia genetic!
<nmaga&inat <n =, din cromo&omi.
"e cunosc dou tipuri fundamentale de divi&iune celular$ direct #i indirect.
DIVI2IUNEA DI,ECT sau a-i'"'ic% (gr. a K fr #i mitos K filament) % <ntLlnit la unele
celule cu activitate meta'olic intens (adenohipofi&! cartilaSe! oase! unele hepatocite etc.)!
din necesitatea multiplicrii mai rapide.
Nn acest mod de <nmulire! nu apar cromo&omi! <ns cantitatea de =, se du'lea& <nainte de
divi&iunea propriuG&is.
,ivi&iunea direct const <n alungirea! strangularea nucleului #i a citoplasmei #i apariia unui
perete celular <ntre cele dou celule fiice nou aprute care pot fi mai mult sau mai puin egale.
Nn unele ca&uri! divi&iunea direct a nucleului nu mai este urmat de divi&iunea citoplasmei!
formLnduGse astfel celule 'iG #i polinucleate (hepatocite! mduva osoas! fi'ra muscular
striat! ).
DIVI2IUNEA INDI,ECT (-i'"'ic% sau cari"c!i)e'ic%)
gr. mitos K filament/
gr. karion K nucleu #i kinesis K mi#care
=ceast divi&iune repre&int procedeul cel mai frecvent de formare a celulelor din corpul
omului.
4ntervalul de timp dintre dou divi&iuni celulare succesive se nume#te i)'er@az%. ,in fa&a
premergtoare divi&iunii! <n nucleul celuleiGmam! printrGo sinte& accelerat! se du'lea&
cantitatea de =, #i se individuali&ea& cromo&omii (la specia uman! numrul de
cromo&omi din celulele corpului! mai puin din gamei! este de *n K 60).
,up modul de reparti&are a cromo&omilor <n celuleleGfiice! cario5ine&a este de dou feluri$
!"-"'ipic% #i !e'er"'ipic%.
H. Nn cari"Ki)eza !"-"'ipic% (agamic! ecuaional! mito&a)! numrul cromo&omilor din
celulele fiice sunt egali cu cei ai celuleiGmam (celule diploide *n K 60).
;ito&a se desf#oar <n patru fa&e$ profa&! metafa&! anafa& #i telofa&.
Nn pr"@az%! cromo&omii apar deplin de&voltai prin condensarea #i <mpachetarea
cromatinei nucleare/ ei sunt formai din dou cromatine alturate #i unite <ntre ele prin
centromer.
20
Ctre sfLr#itul profa&ei! are loc$
G de&organi&area <nveli#ului nuclear/
G de&organi&area nucleolului ( nucleolilor)/
G cromo&omii aSung <n citoplasm/
G cei doi centrioli ai centro&omului (K centru celular) <ncep s se despart! fiecare emite
filamente radiare care vor forma asterul/ centriolii se vor situa la polii @((l(i #e
#i*izi()e (K fusul mitotic)/
G reticulul endoplasmatic se fragmentea& <n mici ve&icule #i <mpreun cu mitocondriile se
vor deplasa spre polii celulei mam ( polii fusului de divi&iune) #i
G ri'o&omii rmLn <n centrul celulei! dispunLnduGse printre filamentele fusului mitotic.
Nn -e'a@az%! cromo&omii 'icromatidici foarte condensai #i spiralai se fi.ea& pe firele
fusului de divi&iune <n &ona median a fusului #i vor forma placa ec(a'"rial% (K placa
metafa&ic).
-ot acum va <ncepe separarea cromatidelor (cromo&omii 'icromatidici vor forma doi
cromo&omi monocromatidici K cromo&omi fii) prin clivarea centromerilor.
Nn a)a@az%! perechile de cromo&omi monocromatidici de la nivelul plcii ecuatoriale
definitivea& separarea! deplasLnduGse rapid spre polii fusului de divi&iune.
Nn 'el"@az%! are loc refacerea celor doi nuclei #i separarea citoplasmei celulelor fiice$
G cromo&omii aSun#i la polii celulei se despirali&ea& <n filamente de cromatin
nuclear/
G dispare fusul de divi&iune/
G se organi&ea& mem'ranele celor doi nuclei fii! nucleolii/
G apare mem'rana celular care va separa celulele fiice/
G se restructurea& organitele celulare.
Pentru fiecare celul fiic! <ncepe o nou interfa& <n care celulele asimilea& activ prin
'iosinte&! <#i du'lea& cantitatea de nucleoproteine (=,! =3)/ celulele aSung astfel la
maturitate #i <#i vor relua ciclul vital printrGo nou divi&iune. Prin mito& se asigur <nmulirea
celulelor somatice.
,urata mito&ei ste de cca 6:G0: min. #i poate fi influenat de activitatea meta'olic a celulei!
de temperatur! de condiiile de mediu etc.
Capacitatea de divi&iune nu este aceea#i pentru toate tipurile de celule/ din acest punct de
vedere e.ist$
21
G cel(le laAile! care se divid rapid! se re<nnoiesc <n esut (celulele epidermului! celulele
sanguine etc.)/
G cel(le 'aAile! care se divid numai <n anumite condiii (osteoclastele! condro'laste etc.) #i
G cel(le per-a)e)'e! care nu se divid! fiind difereniate #i speciali&ate pentru funcii
superioare (celulele nervoase).
*. Cari"Ki)eza !e'er"'ipic% sau re#(c?i")al% (-ei"'ic%/ gr. meiosis K reducere) se
caracteri&ea& prin aceea c celuleleGfiice (K gameii) vor avea numai Sumtate din
numrul iniial de cromo&omi (** % auto&omi #i un hetero&om . sau [)! deci o garnitur
haploid (n K *+).
,ivi&iunea meiotic are dou etape succesive$ o etap pri-ar% re#(c?i")al% #i una
ec()#ar% ec*a?i")al%.
Nn pri-a e'ap% re#(c?i")al%! dintrGo celul diploid (*n) re&ult dou celuleGfiice haploide
(n)/ ea are patru fa&e$
Nn pr"@aza I va avea loc$
G de&organi&area <nveli#ului nuclear #i a nucleolului/
G individuali&area cromo&omilor 'icromatidici #i unirea cromo&omilor omologi <n 'e'ra#e/
G formarea fusului de divi&iune/
G de&organi&area parial a organitelor celulare.
Nn -e'a@aza I! cromo&omii omologi (unul matern! altul patern) 'icromatidici a#e&ai <n
tetrade se alinia& <n &ona ecuatorial a fusului de divi&iune #i formea& placa ecuatorial.
A)a@aza I se caracteri&ea& prin separarea cromo&omilor omologi din tetrade/ spre polii
fusului vor migra cromo&omi 'icromatidici ('ivaleni).
Nn 'el"@az%! cromo&omii 'icromatidici se vor ordona la cLte un pol! astfel c fiecare celul
fiic va avea un set de cromo&omi 'icromatidici redu#i la Sumtate K celule !apl"i#e (n).
Nn aceast fa&$
G cromo&omii se vor despirali&a <n filamente de cromatin/
G dispare fusul de divi&iune/
G se vor structura mem'ranele nucleare ale celor doi nucleiGfii! nucleoli/
G apare mem'rana celular despritoare <ntre celulele fiice/
G se vor restructura organitele celulare.
Urmea& o i)'er@az% c(r'% <n care nu are loc du'larea cantitii de =, #i imediat etapa a
44Ga % e'apa ec()#ar% ec*a?i")al% care este asemntoare unei mito&e o'i#nuite. ,in cele
22
dou celule fiice haploide (din 4Ga etap) vor re&ulta patru celule haploide (n) K celule se.uale
(K gamei).
CELULA NE,VOAS 0I NEV,OGLIA
Nn mod deose'it! aceste celule formea& ?e('(l )er*"! care este de natur
ectodermic. Celulele nervoase (neuroni) au proprietatea de a genera! primi #i transmite
e.citaii prin influ.ul nervos! iar nevrogliile (celule gliale)! au rol trofic #i de susinere.
,up unii histologi! nevrogliile formea& a#aGnumitul esut glial (nevroglic)
care! <mpreun cu esutul conSunctiv! vase #i esutul nervos propriuG&is! structurali&ea&
"4"-1;U? 13MO" central #i periferic.
NEU,ONUL repre&int unitatea structural #i funcional a esutului nervos/ este
alctuit din pericarion (corpul celular) #i una sau mai multe prelungiri.
Corpul celulei nervoase poate fi de form oval! sferic! stelat! piramidal! piriform etc.
;rimea lui este cuprins <ntre H:GH5: \. Pericarionul are o structur caracteristic/ este
delimitat de o mem'ran K neurilema (neurolem) de natur lipoproteic! cu structur
o'i#nuit trilamelar (ca a celorlalte mem'rane celulare). Citoplasma (neuroplasma)
conine organite celulare comune (mitocondrii! aparatul 9olgi etc.)! dar #i specifice$
corpusculii issl (su'stana tigroid)! formai din mase dense de reticul endoplasmatic
rugos #i corpusculii lui Palade (ri'o&omi)/ corpusculii issl au rol deose'it <n 'iosinte&a
proteic neuronal/
neurofi'rilele! de natur nucleoproteic! reali&ea& <n masa neuroplasmei #i <n toate
prelungirile celulei o reea omogen! cu rol <n transportul su'stanelor nutritive #i de
susinere (K un citoschelet)/
inclu&iunile citoplasmatice (ergastice) sunt repre&entate prin granule de glicogen! grsimi
#i pigment melanic.
ucleul neuronului este <n general situat central #i este voluminos/ conine unul G mai
muli nucleoli! iar carioplasma are o cantitate modest de cromatin.
Prelungirile neuronale sunt de dou feluri$ dendrite #i a.oni.
,endritele sunt prelungiri citoplasmatice! relativ scurte! groase #i ramificate. Funcia
dendritelor este de a recepiona e.citaiile #i de a le conduce la corpul neuronului (K prelungiri
celulipete).
23
=.onul (cilindra.ul) este o prelungire unic! care poate aSunge la o lungime de H m/ el
este <nvelit de o mem'ran G a.olema/ ea este prelungirea neurolemei. Nn citoplasma sa G
a.oplasm G se gsesc neurofi'rile! mitocondrii #i reticul endoplasmatic neted.
Funcia lui este de a conduce influ.ul nervos de la corpul celular la dendritele sau
corpul celular al altui neuron sau la o celul efectoare (se mai nume#te prelungire celulifug) .
=.onul se termin printrGo ramificaie 'ogat G ar'ori&aie terminal! cu 'utoni.
=.onul este <nvelit <ntrGo teac tripl. -eaca intern K teaca de mielin #i este de natur
lipoproteic plus colesterol! fosfolipide! cere'ro&ide etc./ ea pre&int ni#te gLtuituri K
strangulaiile 3anvier care o segmentea& la distane varia'ile (H::G0:: \) #i d culoare al'
esutului nervos.
?a e.teriorul acestei teci se afl teaca "ch@ann/ ea este format din celule gliale K
celule "ch@ann. Fiecrui segment de mielin dintre dou strangulaii 3anvier <i corespunde
cLte o celul "ch@ann! cu un nucleu situat la miSlocul segmentului de mielin. -eaca de
mielin este structurat <n lamele spiralate/ ele nu sunt altceva decLt suprapuneri concentrice
ale mem'ranei plasmatice a celulelor "ch@ann. ?a periferia tecii "ch@ann se afl o teac
continu ce <nsoe#te a.onul pLn la ultimele sale ramificaii/ aceasta este teaca 8enle (De[G
3et&ius)! format din su'stan fundamental #i fi're elastice <n reea. -eaca de mielin are rol
<n protecia #i i&olarea funcional a a.onilor <nvecinai.
TIPU,I DE NEU,ONI
1.ist mai multe criterii dup care neuronii pot fi clasificai.
,up mrimea e.pansiunilor! sunt neuroni lungi #i neuroni cu e.pansiuni scurte.
,up numrul prelungirilor! sunt$
G neuroni unipolari G pre&int o singur prelungire! respectiv a.onul (celulele cu conuri
#i 'astona#e din retin)/
G neuroni pseudounipolari! care pre&int o singur prelungire ce porne#te din corpul
celular #i care! dup un traiect scurt! se <mparte <n a.on #i dendrit (neuronii din ganglionii
spinali)/
G neuronii 'ipolari! prev&ui cu un a.on #i o dendrit (neuronii din retin! ganglionul
Corti)/
G neuroni multipolari! prev&ui cu un a.on #i numeroase dendrite (maSoritatea
neuronilor din esutul nervos).
24
,up forma corpului celular! neuronii pot fi rotun&i! ovoi&i! alungii! piramidali!
piriformi.
,up funcia lor! pot fi$
H. neuroni sen&itivi G somatosen&itivi #i
G viscerosen&itivi
*. neuroni motori G somatomotori #i
G visceromotori
+. neuroni de asociaie .
euronii sen&itivi (neuroni receptori) sunt cei care primesc e.citaiile recepionate de
celulele sen&oriale din mediul e.tern sau intern. ,endritele acestor neuroni se distri'uie la
celulele sen&oriale/ spre e.emplu neuronii sen&itivi din mucoasa na&al olfactiv! din
ganglionii Corti! "carpa etc.
euronii motori (neuroni efectori) sunt cei ai cror a.oni se termin <n organele
efectoare (mu#chi! glande etc.)/ au dimensiuni mari #i sunt multipolari$ celulele piramidale din
scoara cere'ral.
euroni de asociere (neuroni conectori) sunt neuroni intercalari! ale cror dendrite fac
legtura cu un neuron sen&itiv! iar a.onul face legtura cu un neuron motor. euronii de
asociaie sunt multipolari! mici! cu o mare importan <n conectarea fi&iologic a neuronilor
sen&itivi #i motori. 1i se gsesc <n toate segmentele sistemului nervos central.
FIB,ELE NE,VOASE
=.onii #i dendritele alctuiesc fi'rele nervoase prin care circul influ.ul nervos. 1le se
gsesc atLt <n sistemul nervos central G "..C. (mduva spinrii! encefal)! cLt #i <n sistemul
nervos periferic (nervi spinali! cranieni! simpatici #i parasimpatici).
,up situaia topografic! sunt fi're nervoase centrale (ci de conducere ale "..C.) #i
fi're nervoase periferice (nervi periferici$ corpul celular formea& ganglionii nervo#i
periferici! iar prelungirile lor formea& nervii).
,up pre&enaQa'sena tecii de mielin! fi'rele nervoase se <mpart <n fi're nervoase
mielinice #i fi're nervoase amielinice. Fi'rele amielinice se gsesc <ndeose'i <n su'stana
cenusie a "..C.! <mpreun cu corpii neuronilor! iar fi'rele nervoase mielinice formea&
su'stana al' a "..C. #i cea mai mare parte a nervilor periferici.
25
,up criteriul funcional! fi'rele nervoase se <mpart <n fi're nervoase sen&itive #i fi're
nervoase motorii. Fi'rele sen&itive sunt fi'rele al cror filament a.ial este o dendrit #i prin
care influ.ul nervos circul de la periferie spre centrii nervo#i. =ceste fi're intr <n alctuirea
nervilor sen&itivi! adic a nervilor cranieni sen&itivi #i a rdcinilor posterioare ale nervilor
spinali. Fi'rele motorii sunt acele fi're al cror filament a.ial este un a.on #i deci conduc
influ.ul nervos de la centrii nervo#i la organele efectoare. =ceste fi're intr <n alctuirea
nervilor motori! adic a nervilor cranieni motori #i a rdcinilor anterioare ale nervilor spinali.
NEV,OGLIA
=ceste celule se interpun <ntre neuroni #i vasele sanguine! SucLnd un du'lu rol$ de
susinere #i trofic. Ca #i neuronii! nevrogliile au forme variate! caracteri&LnduGse prin
numeroase e.pansiuni citoplasmatice.
H. evroglia protoplasmatic. =re un corp mic! prelungiri scurte ramificate dicotomic
#i sinuoase. "e gsesc <n su'stana cenu#ie alturi de corpul neuronilor. =u rol trofic! iar prin
proprietatea de a se divide! pot ocupa locul neuronilor distru#i.
*. evroglia fi'roas se caracteri&ea& prin gliofi'rile care ptrund <n prelungirile
lungi citoplasmatice #i puin ramificate. Prelungirile care aSung <n vecintatea pereilor
vasculari se lrgesc <n form de tromp (K trompa vascular). Prin reunirea acestor trompe se
formea& o manta nevralgic <n Surul vaselor (K manta glial). =ceasta se comport ca un
filtru #i Soac un rol important <n protecia neuronului/ ea se comport ca o 'arier fi&iologic!
care se opune trecerii din sLnge <n esutul nervos a unor su'stane nocive pentru neuroni. ,e
asemenea! mantaua glial are rol <n nutriia #i cicatri&area esutului nervos. evroglia fi'roas
se gseste <n nevra.! dar mai ales <n su'stana al' a acestuia.
+. Oligodendroglia este o celul mic! cu prelungiri scurte care au! din loc <n loc!
<ngro#ri punctiforme/ sunt puin ramificate. "e gse#te atLt <n su'stana cenu#ie! cLt #i <n
su'stana al' a nevra.ului. 3olul principal al oligodendrogliei este de a sinteti&a mielina din
teaca mielinic a fi'relor nervoase centrale.
6. ;icroglia este de dimensiune foarte mic/ are citoplasm puin #i nucleu mare.
1.pansiunile acestor celule sunt sinuoase #i cu numeroase ramificaii dispuse diferit. "e
gse#te <n tot sistemul nervos. =re capacitatea de mo'ili&are (de a se deplasa) #i de a fagocita
celule nervoase degenerate (neuronofage)! fi're nervoase de&afectate.
26
5. evroglia ependimar cptu#e#te canalul ependimar al mduvei spinrii #i
ventriculii centrali/ formea& de asemenea epiteliul ple.urilor coroide! care secret lichidul
cefalorahidian.
0. evroglia periferic este repre&entat de celula "ch@ann din teaca "ch@ann care
<nvele#te fi'rele nervoase periferice! precum #i de celulele satelite din ganglionii nervo#i
spinali #i simpatici. 3olul principal al acestor nevroglii este de a secreta mielina.
P,OP,IETI FUNCIONALE ALE NEU,ONULUI
Principalele proprieti fundamentale ale celulei nervoase constau <n generarea #i conducerea
impulsurilor nervoase.
E;CITABILITATEA
;ateria vie! celula <n general! posed eGci'aAili'a'e! adic posi'ilitatea de a rspunde
prin diferite manifestri la aciunea unor e.citani (K stimuli de natur fi&ic! chimic!
'iologic)! <ns celula nervoas are pragul de e.cita'ilitate cel mai redus.
EGci'aAili'a'ea )e(r")(l(i const <n capacitatea acestuia de a rspunde la diferii
stimuli prin ela'orarea (generarea) i-p(l(l(i )er*". =#a cum am artat anterior! su'
aciunea unor stimuli! se produc <n celula nervoas anumite modificri fi&icoGchimice de
structur #i 'ine<neles funcionale! care stau la 'a&a generrii impulsului nervos$
- apar modificri sensi'ile! <n limitele normalitii! ale mo&aicului fluid mem'ranar/
- modificri ale gradientelor ionice (de concentraie! electrochimice) intraG #i
e.tramem'ranare/
- modificarea ponderii unor sisteme! mecanisme de transport mem'ranar (pasiv % activ)/
- polari&area #i depolari&area plasmalemei/ modificarea potenialului de repaus <n
prepoteniale sau poteniale de aciune! <n funcie de )a'(ra Ci cali'%?ile 'i-(lil"r.
PROPRIETILE STIMULILOR
Factorii capa'ili de a produce iritarea! e.citarea celulei nervoase sunt repre&entai de orice
variaie a unei forme de energie din mediul e.tern sau intern celular.
27
Pentru ca un stimul s determine un potenial de aciune (K fenomen electric generator
de e.citaie)! el tre'uie s posede anumite proprieti.
H. " pre&inte " a)(-i'% i)'e)i'a'e! denumit pra$.
,ac intensitatea stimulului este prea mic (K stimul su'liminar)! nu se produce
potenial de aciune.
,ac intensitatea stimulului dep#e#te pragul (stimul supraliminar)! nu se va o'ine un
potenial de aciune mai mare decLt cel determinat de prag. =ceast caracteristic este
cunoscut su' denumirea de le$ea E'"' a( )i-icF.
*. " pre&inte " #(ra'% -i)i-%B e@icie)'%. Chiar dac stimulul are valoarea de prag! el
tre'uie s acione&e <ntrGun anumit timp/ dac timpul este prea scurt! nu apare potenialul
de aciune.
+. " pre&inte " a)(-i'% Ar(c!e?e pentru a determina un impuls nervos. ,ac se aplic
stimuli electrici a cror intensitate este mrit lent! gradat! poate s apar " ac"-"#are! o
adaptare a celulei nervoase la ace#ti stimuli aplicai/ acest lucru se datore#te inactivrii
pariale a mecanismelor de transport de a
T
.
,ac e.citantul este curentul electric! o relaie important pentru studiul e.cita'ilitii
neuronale! cu largi aplicaii practice! clinice este cea dintre intensitatea! durata #i 'ruscheea
stimulului (K vite&a).
=ceast relaie este investigat prin trei parametri$
H. ,e"Aaza % ea repre&int intensitatea minim a unui curent care determin un rspuns! un
potenial de aciune! iar timpul minim de aplicare a curentului electric de intensitatea
reo'a&ei pentru a aprea un rspuns se nume#te timp util.
-impul util se afl <n relaie cu intensitatea stimulului/ cu cLt intensitatea este mai
mare! cu atLt timpul util este mai sc&ut.
*. Un alt parametru al relaiei intensitateGduratG'ruschee este cr")aGia/ ea define#te timpul
minim necesar unui curent de intensitate du'l reo'a&ei! care s produc un rspuns
liminar.
Malorile crona.iei sunt de H:G+: ori mai mici! comparativ cu timpul util/ ea e.plic
gradul de e.cita'ilitate a structurilor 'iologice diferite. =stfel! cu cLt crona.ia este mai mic!
cu atLt structura 'iologic respectiv este mai e.cita'il.
Crona.iile nervilor motori sunt asemntoare cu cele ale nervilor sen&itivi
corespun&tori #i! de asemenea! crona.iile nervilor motori sunt identice cu cele ale mu#chilor
28
respectivi. =cest iz"cr")i- fiind necesar pentru reali&area transmiterii influ.ului nervos la
mu#chi prin plcile motorii.
,ac <ntre mu#chi #i nervul motor e.ist fenomenul de heterocronism! influ.ul nervos
este 'locat la nivelul plcii motorii (e.p.$ la copil! <n primele H5 luni de via! heterocronismul
dispare dup ce copilul <ncepe s mearg).
+. =l treilea parametru este cli-aliza/ ea e.prim 'ruscheea (vite&a) minim necesar unui
curent de intensitatea reo'a&ei! pentru a determina un rspuns liminar.
PERIOADA REFRACTAR
"Ga remarcat c! <n timpul potenialului de aciune! neuronul #i terminaiunile sale sunt
i)eGci'aAile! adic nu mai rspund la noi stimuli. "e poate spune c e.ist dou perioade
refractare importante.
H) O prim perioad % peri"a#a re@rac'ar% aA"l('%! cLnd nu se poate o'ine un nou
potenial de aciune! indiferent de intensitatea stimulului/ ea are loc pe parcursul pantei
ascendente a potenialului de aciune #i o poriune mic din cea descendent.
*) Urmea& la scurt timp (cLteva milisecunde) o peri"a#% re@rac'ar% rela'i*%! <n care se
poate reali&a un al doilea potenial de aciune! dac stimulul este suficient de puternic/
acest potenial! totu#i! are o vite& de apariie mai mic #i o amplitudine mai redus.
=ceste perioade refractare apar ca urmare a inactivrii canalelor de e.pulsare a a
T
ptruns <n celul.
,up aceste dou perioade refractare principale! sGa mai evideniat$
- " peri"a#% (pra)"r-al% (de e.altare) a e.citaiei neuronale! <n care celula nervoas
poate rspunde la un stimul mai sla' decLt cel ce a generat potenialul de aciune anterior/
aceast perioad corespunde pantei postpotenialului negativ (&ona postpolari&are) a
potenialului de aciune.
- " peri"a#% (A)"r-al% cu poteniale <ntLr&iate! care corespunde postpotenialului po&itiv
(&ona posthiperpolari&are).
=ceste perioade refractare! ine.cita'ile sau cu e.citaie remanent dovedesc c printrG
o succesiune de impulsuri este necesar ca <ntre ele s e.iste un anume interval de timp care
reclam desf#urarea unor procese 'iochimice #i 'iofi&ice pentru refacerea echili'rului
'iostructural #i al potenialului de repaus mem'ranar! care au un caracter fa&ic.
29
?egat de refracta'ilitatea nervoas este noiunea de laAili'a'e care define#te
capacitatea esuturilor de a rspunde la un anumit numr de stimuli #i se e.prim prin numrul
cel mai mare de stimuli electrici la care su'stratul 'iologic rspunde prin cLte un potenial de
aciune.
CLnd frecvena stimulilor dep#e#te la'ilitatea! o parte din ei cad <n perioada refractar
a stimulului precedent #i nu sunt urmai de rspuns. "pre e.emplu! neuronii corticali <#i pot
<nsu#i! fr nici o pierdere! pLn la H.::: stimuliQsec.! <ns placa motorie nu dep#e#te H::
stimuliQsec.
"cderea pLn la dispariie a la'ilitii st la 'a&a fenomenului de paraAi"z%/ ea
repre&int o stare particular aprut <n celulele nervoase ca urmare a aciunii cu frecven
crescut a unor stimuli care determin iniial o stare de e.citaie crescut! urmat de o
depolari&are intens cu hipoG sau chiar ine.cita'ilitate.
,escris iniial la nivelul neuromuscular! para'io&a sGa dovedit c intervine la nivelul
tuturor structurilor nervoase! inclusiv la nivelul corte.ului cere'ral. ?a acest nivel superior al
nevra.ului! para'io&a este considerat un mecanism de aprare (protecie) fa de aciunea
unor stimuli deose'it de puternici % sGa numit i)!iAi?ie #e pr"'ec?ie.
CONDUCTIBILITATEA
O a doua proprietate fundamental a neuronului este c")#(c'iAili'a'ea! adic
capacitatea acestuia de autopropagare a impulsurilor nervoase prin a.oni pLn la terminaiile
acestora! unde ele sunt transmise fie unui alt neuron! fie unui organ efector (fi'r muscular!
organ secretor! ).
Pentru a avea aceast proprietate! este necesar ca neuronul s pre&inte i)'e$ri'a'e
a)a'"-ic% #i 'are @izi"l"$ic% )"r-al%.
PROPAGAREA INFLUXULUI NERVOS
Cercetri electrofi&iologice au artat c orice e.citaie care apare <ntrGo structur
'iologic se va propaga prin aceasta! <n funcie de particularitile morfoGfi&iologice ale
acesteia.
Nn ca&ul celulelor nervoase! sunt cunoscute dou forme de propagare a influ.ului
nervos$ una! prin neuronii cu a.oni nemielini&ai #i alta prin neuronii cu a.oni mielini&ai.
30
H. Nn ca&ul fi'relor nervoase nemielini&ate! propagarea se reali&ea& conform principiului
din aproape <n aproape! <nregistrLnduGse un potenial de aciune propagat deGa lungul
fi'rei.
;ecanismul propagrii potenialului de aciune este repre&entat de deplasarea
sarcinilor electrice po&itive din e.teriorul mem'ranei adiacente &onei e.citate ctre sarcinile
electrice negative e.terne din &ona e.citat (depolari&at! respectiv electronegativat e.tern).
Pe faa intern a fi'rei! cationii din &ona e.citat (depolari&at % electropo&itivat) se vor
deplasa ctre anionii &onelor adiacente <nc polari&ate aflate <n potenial mem'ranar de
repaus.
=ce#ti cureni vor circula prin traversarea plasmalemei! ei fiind cau&ai de dinamica
ionilor de a
T
! D
T
! Cl
G
#i ali ioni care str'at mem'rana/ ace#ti c(re)?i l"cali K flu. ionic
constituie a#aGnumiii c(re)?i Her-a)). 1i vor determina o u#oar depolari&are a
mem'ranei <n Surul &onei activate! care va atinge nivelul critic #i va genera un p"'e)?ial #e
ac?i()e pr"pa$a'. =stfel! printrGun flu. circular de curent #i depolari&ri succesive electrice!
se produce autopropagarea impulsului nervos <n a.onii nemielini&ai.
*. Nn a.onii cu teac mielinic! conducerea impulsurilor nervoase se reali&ea& tot printrGun
flu. circular de curent! dar mielina! fiind un 'un i&olator electric! nu permite scurgeri de
curent pe toat suprafaa a.onului. ,e aceea! depolari&area este posi'il numai la nivelul
nodurilor 3anvier! unde teaca de mielin lipse#te. =stfel! pe faa e.tern a fi'rei! curenii
locali trec de la nodurile adiacente (sarcinile po&itive) nodului e.citat (cu sarcini negative)
spre acesta. Pe faa intern! de la nodul e.citat (po&itivat) spre nodurile <nvecinate
(polari&ate cu sarcini negative).
Propagarea impulsului nervos se va face prin #ep"lariz%ri al'a'"rii de la un nod la
urmtorul/ se asigur <n felul acesta o vite& mult mai mare prin fi'rele mielini&ate! de cca 5:
ori.
Prin fi'rele nervoase nemielini&ate! propagarea impulsului nervos din aproape <n
aproape necesit un consum energetic mai mare #i o vite& de numai HG* mQs! pe cLnd prin
fi'rele mielini&ate! consumul energiei meta'olice este mult diminuat! iar vite&a este mai mare
( H*: mQs).
31
T,ANSMISIA IMPULSU,ILO, NE,VOASE P,IN SINAPSE
?egtura dintre neuroni! deci #i transmisia impulsurilor nervoase! se reali&ea& prin
i)ape! unidirecional.
"inapsa este cone.iunea morfofuncional dintre un neuron #i o alt celul/ <n "..C.!
a doua celul este la un neuron (un neuron aferent #i unul eferent)! iar <n "..P. ea poate fi o
celul efectoare muscular sau secretorie.
"inapsele neuroGneuronale pot fi$ a.odendritice! a.osomatice (a.opericarionice)!
a.oa.onice K sinapse funcionale de tip chimic #i dendrodendritice K sinapse de tip electric.
-oate sinapsele sunt repre&entate prin legturi de contact <ntre celule! nu de
continuitate/ contactul se reali&ea& prin c")'i$(i'a'e (lat. contingere K a atinge).
"inapsele cuprind urmtoarele elemente$ componenta presinaptic! componenta
postsinaptic #i spaiul (fanta) sinaptic. ,in punct de vedere al mecanismului prin care se
reali&ea& transmiterea influ.ului nervos! sinapsele pot fi chimice sau electrice.
1) SINAPSELE CHIMICE
C"-p")e)'a prei)ap'ic% este repre&entat de A('")ii 'er-i)ali ai a.onilor afereni!
<n care se gsesc terminaiile neurofi'rilelor! mitocondrii #i ve&icule sinaptice (V K +::G0::
W)/ ele se formea& <n corpul neuronilor local <n 'utonii terminali #i conin -e#ia'"rii
c!i-ici! neurotransmitori ai influ.ului nervos.
Fa)'a i)ap'ic% este repre&entat de spaiul dintre mem'rana plasmatic a 'utonilor
sinapti #i mem'rana plasmatic a componentei postsinaptice/ ea poate fi de cca *:: W.
?a nivelul acestui spaiu sunt dispuse filamente considerate ca responsa'ile de$
- ade&ivitatea celor dou componente (preG #i postsinaptice) #i
- ghidarea neurotransmitorului spre componenta postsinaptic.
C"-p")e)'a p"'i)ap'ic% este repre&entat de o poriune de contact a corpului unui
neuron eferent de dendritele sau poriunea incipient a a.onului acestuia.
Nn aceast poriune! mem'rana neuronal conine proteine speciali&ate pentru a
rspunde la un anumit tip de neurotransmitor % a#aGnumiii recep'"ri ai mediatorilor
chimici.
,in punct de vedere funcional! sinapsele pot fi$ e.citatoare #i inhi'itoare.
Si)apele eGci'a'"are
"e consider c atunci cLnd potenialul de aciune de pe a.onul neuronului aferent
aSunge la nivelul 'utonului terminal (K componenta presinaptic)! determin depolari&area
32
acestuia. ,epolari&area apare datorit cre#terii permea'ilitii mem'ranei presinaptice pentru
a
T
#i Ca
TT
/ influ.ul acestor ioni se face prin deschiderea canalelor voltaSGdependente de a
(K canale rapide) #i de Ca (K canale lente).
4onii de Ca intrai <n a.oplasma 'utonului se vor lega de o protein celular %
cal-"#(li)a (Ca;) care se va activa/ aceasta va facilita alipirea ve&iculelor sinaptice de faa
intern a mem'ranei 'utonale. ,up alipirea ve&iculelor! urmea& fu&iunea mem'ranelor #i
penetrarea mediatorului chimic <n spaiul sinaptic prin e.ocito&. ,intre mediatorii chimici
e.citatori! amintim$ ace'ilc"li)a (pentru sinapse cu mediaie colinergic$ neuronii piramidali
din corte.ul motor! ganglioni 'a&ali! motoneuronii mu#chilor striai! neuroni postganglionari
parasimpatici etc.)! a#re)ali)a! )"ra#re)ali)a (pentru sinapse cu mediaie adrenergic$
neuroni din hipotalamus! trunchi cere'ral! sistemul vegetativ simpatic etc.).
"pre e.emplu! acetilcolina eli'erat <n spaiul sinaptic acionea& ca un e.citant/ ea va
fi prins de recep'"rii pecializa?i K proteine pre&ente <n mem'rana postsinaptic pe care o
va depolari&a prin cre#terea permea'ilitii mem'ranei (K deschiderea canalelor de voltaS
dependente de a
T
! canale rapide). 4nflu.ul a
T
<n componenta postsinaptic cre#te rapid
potenialul de repaus al mem'ranei din aceast &on cu H:G+: mM (K scade polari&area ) #i
va genera p"'e)?ial(l p"'i)ap'ic eGci'a'"r (PPSE). ,eclan#area acestui potenial de
aciune <n neuronul eferent este re&ultatul descrcrii de mediator chimic din &eci de 'utoni
a.onali! fiecare sinaps avLnd o cot parte la constituirea PP"1. ,eci potenialul postsinaptic
este re&ultatul unei (-a?ii pa?iale a mai multor poteniale postsinaptice K e.citatori de
voltaS mic.
Fenomenul de sumaie se poate reali&a #i <n urma descrcrii repetitive a mediatorului
chimic din acela#i 'uton/ fiecare potenial postsinaptic % e.citator de voltaS mic persist H5G*:
ms. "umaia reali&at a acestor poteniale postsinaptice de voltaS mic! generatoare de PP"1 se
nume#te (-a?ie 'e-p"ral%.
=ciunea e.citant a mediatorului chimic % acetilcolina <n e.emplul dat % este foarte
scurt! deoarece ea va fi descompus <n colin #i acid acetic de ctre en&ima sa
ace'ilc"li)e'eraz%/ aceast inactivare en&imatic a acetilcolinei are loc <n componenta
postsinaptic! urmat fiind de repolari&area mem'ranei #i revenirea ei la potenialul de repaus
prin e.pulsarea a
T
#i influ.ul celor de D
T
#i Cl
G
care se va face <n cea mai mare parte prin
intermediul pompelor ionice.
33
PP"1 va genera un potenial de aciune propagat prin depolari&riGrepolari&ri
succesive sau saltatorii! funcie de constituia celulelor nervoase aflate <n calea influ.ului
nervos.
Propagarea impulsului nervos prin fi'rele nervoase nu se face <n mod pasiv! ca un
simplu curent electric printrGun conductor! ci este un proces 'iologic activ de autopropulsare
care se reali&ea& cu consum de energie meta'olic.
Si)apele i)!iAi'"are
Nn ca&ul acestor sinapse! structura este aceea#i cu a sinapselor e.citatorii! <ns difer
mediatorul chimic sau pre&ena pe 'utonul presinaptic a altui 'uton terminal.
4nhi'iia sinaptic poate fi$ p"'i)ap'ic% #i prei)ap'ic%.
4nhi'iia postsinaptic este generat de e.istena unor neurotransmitori inhi'itori
(acidul gamma amino'utiric % 9=B=! dopamina! serotonina! glicocolul! glutamatul! ) care
determin <n componenta postsinaptic o hiperpolari&are prin accentuarea electronegativrii
feei interne a mem'ranei acesteia. 8iperpolari&area const <ntrGo intensificare a eflu.ului de
D
T
celular #i a influ.ului de Cl
G
care conduc la scderea potenialului de repaus cu 5 mM/ acest
potenial redus se nume#te p"'e)?ial p"'i)ap'ic i)!iAi'"r (PPSI).
4nhi'iia presinaptic se datorea& unor sinapse prei)ap'ice aG"<aG")ice aflate
pe componenta presinaptic. ,ac <n preala'il sose#te un impuls la 'utonul sinapsei
presinaptice! atunci un stimul normal de pe a.onul principal presinaptic va genera <n corpul
neuronului postsinaptic un PP"1 cu o valoare de dou ori mai mic! datorat de reducerea
cantitii de mediator chimic eli'erat <n fanta sinapsei e.osomatice.
Fenomenul de inhi'iie este foarte important pentru funcionarea normal a "..C./
acesta este solicitat permanent de o mare cantitate de informaie sen&orial intern sau e.tern
care se orientea& ctre diferite &one ale encefalului. =stfel! este redus cantitativ informaia
mai puin prioritar la un anumit moment pentru organism.
2) SINAPSELE ELECTRICE
=cest tip de sinapse se caracteri&ea& printrGo fant sinaptic foarte <ngust (cca *: W)
sau chiar ine.istent/ celulele nervoase sunt alipite <n &onele lor de re&isten electric
minim.
-ransmiterea e.citaiei de la componenta preG la cea postsinaptic se reali&ea& prin
cureni locali/ impulsul nervos sosit la nivelul sinapsei depolari&ea& mem'rana componentei
presinaptice a neuronului eferent #i d na#tere la un PP"1. Nn acest ca&! transmiterea e.citaiei
<ntre cei doi neuroni se face rapid! nee.istLnd <ntLr&iere sinaptic.
34
Conducerea impulsurilor prin acest tip de sinapse poate fi #i 'idirecional. 1a se
<ntLlne#te mai mult la neverte'rate (anelide! crustacei)! la verte'rate inferioare (pe#ti!
amfi'ieni)! dar #i la mamifere (<n corte.ul cere'elos! cere'ral! mu#chi nete&i! miocard! ).
-re'uie menionat c sinapsele se fac nu numai <ntre neuroni! ci #i <ntre neuroni #i alt
formaiune anatomic (celule receptoare epiteliale sen&oriale tactile! gustative! auditive!
statoreceptoare etc.! celule epiteliale glandulare secretoare sau e.cretoare! celule musculare!
)! constituind alte tipuri de sinapse$
- i)ape recep'"are! care repre&int legtura morfofuncional dintre o celul receptoare #i
dendrita unui neuron sen&itiv (receptor) #i
- i)ape e@ec'"are! cLnd ar'ori&aia terminal a.onic a unui neuron motor (efector) intr
<n contact cu organul efector % spre e.emplu cu fi'rele unui mu#chi striat. =ceast
Sonciune neuroGmuscular se nume#te plac% -"'"rie.
Nn structura plcii motorii intr 'utonii terminali ai a.onilor neuronilor motori
periferici #i o regiune circumscris! speciali&at a sarcolemei care se gse#te <n faa
ar'ori&aiei terminale a a.onului.
Fi'ra nervoas a.onic la nivelul plcii motorii nu are teac de mielin! iar teaca
"ch@an <nvele#te poriunea 'utonal. Butonii terminali sunt implantai <n invaginaii ale
sarcolemei K I$!eaA i)ap'ic.
"paiul dintre a.olema 'utonilor terminali #i sarcolema fi'rei musculare se nume#te
fant sinaptic neuroGmuscular.
-eaca 8enle se continu cu esutul conSunctiv (endom[sium) din Surul celulei
musculare.
?a nivelul invaginrilor! sarcolema este foarte cutat pentru a mri suprafaa
miocitului implicat <n recepia neurotransmitorului eli'erat de &ona 'utonal! presinaptic.
"arcoplasma din &ona Sonciunii neuroGmusculare este foarte 'ogat <n nuclee #i
mitocondrii! <ns nu pre&int miofi'rile.
-ransmiterea impulsului nervos de la fi'ra nervoas la fi'ra muscular se reali&ea&
prin mecanismul descris la sinapsa dintre neuroni. CLnd unda de impuls nervos a aSuns la
'utonii terminali! se sparg ve&iculele sinaptice (cca +::.:::)! eli'erLnduGse prin e.ocito&
mediatorul chimic % acetilcolina.
,up eli'erarea neurotransmitorului! <n fanta sinaptic! el se va cupla cu receptorii
specifici din structura sarcolemei <n timp de HG* msec. =ce#ti receptori sunt canale ionice
controlate de acetilcolin #i sunt de natur proteic cu dispunere transmem'ranar. Prin
35
acestea vor trece o cantitate aprecia'il de a
T
#i Ca
TT
<n miocit! care va depolari&a mem'rana
acestuia <n &ona plcii/ se creea& un potenial local K p"'e)?ial 'er-i)al #e plac%/ el este
asemntor cu PP"1! persist +G6 msec. #i poate genera potenialul de aciune <n sarcolema
dac cre#te potenialul electric de repaus (GC: mM) cu 5:G7: mM. ,up atingerea acestor
valori! potenialul de aciune se va propaga deGa lungul <ntregii sarcoleme.
ANALI2ATO,II
A)aliza'"rii (organele de sim) sunt formaiuni anatomoGfuncionale comple.e prin
care sistemul nervos central recepionea& informaiile din mediul e.tern sau intern! le
conduce #i le transform <n sen&aii specifice/ astfel ei repre&int canalele informaionale ale
sistemului nervos! ei contri'uie la reali&area integrrii organismului <ntrGun tot unitar #i <n
acelasi timp! <n mediul <nconSurtor.
=nali&atorul este alctuit din trei segmente$ periferic! de conducere #i central.
"egmentul periferic (receptorul) este o structur speciali&at cu proprietatea de a
recepiona stimuli fi&ici sau chimici! de aGi transforma <n e.citaiiGimpuls nervos #i de aGi
transmite pe cile de conducere/ dup criteriul topografic! receptorii sunt clasificai <n$
eG'er"cep'"riB i)'er"cep'"ri Ci pr"pri"cep'"ri.
"egmentul de conducere este alctuit din cile nervoase respective (aferente) care au rolul
de a transmite impulsurile nervoase aprute <n receptori! pLn la centrii nervo#i superiori.
Cile ascendente sunt directe sau indirecte. Pe calea direct (spinoGtalamoGcortical)!
impulsurile aSung rapid datorit unor sinapse reduse! <ntrGo arie cortical sen&itiv
specific. Pe calea indirect (sistemul reticulat ascendent! activator)! impulsurile sunt
conduse lent #i proiectate cortical <n mod difu& #i nespecific.
"egmentul central este repre&entat de &ona cortical specific! <n care se operea& anali&a
#i sinte&a informaiei primite prin stimulii nervo#i! <n urma crora vor re&ulta e)za?ii
peci@ice (vi&uale! auditive! ...) #i con#tiente.
36
EXTEROCEPTORII
.+ A)aliza'"r(l c('a)a' (someste&ic) este un anali&ator fi&ic de contact/ se recepionea& #i
se anali&ea& simul tactil! de presiune #i sensi'ilitatea vi'ratorie! termic #i dureroas.
"timulul comun este deformarea tegumentului superficial G <n ca&ul tactului! profund G <n
ca&ul presiunii #i repetat rapid G <n ca&ul vi'raiilor.
CLnd e.citantul este sla'! avem o sensi'ilitate de atingere (de contact).
Fi'rele nervoase de la nivelul pielii repre&int dendritele neuronilor sen&itivi din
ganglionii spinali ai nervilor rahidieni #i din ganglionii sen&itivi de pe traiectul nervilor
cranieni$ fi'rele nervoase de la nivelul pielii sunt de dou tipuri$
- -erminaii nervoase li'ere! cu aspect ar'orescent! care se gsesc <n derm #i epiderm. Nn
epiderm ptrund su' forma unor firi#oare ramificate 'utonate! amielinice! printre celulele
stratului granulos! <n Surul foliculilor pilo#i! sau formea& meniscurile ;er5el/ ele au rolul
de a recepiona e.citaiile dureroase! tactile! ale mi#crii firelor de pr.
Nn derm se gsesc terminaii nervoase li'ere! amielinice! care formea& ar'ori&aii <n
Surul vaselor sanguine #i <n papilele dermice. =ceste fi're recepionea& e.citaiile tactile
foarte fine.
- -erminaii nervoase sen&itive incapsulate/ sunt formaiuni conSunctivoGnervoase! situate <n
derm #i hipoderm/ se mai numesc corpuscu! s"#$!%!&!.
a) Corpusculii Mei)er G formai dintrGo stroma conSunctiv #i o fi'r nervoas eliptic!
elicoidal! cu terminaiuni lite/ la e.terior! corpusculul este <nvelit <ntrGo capsul conSunctiv
lamelar. =ce#ti corpusculi se gsesc <n esutul conSunctiv al papilelor dermice #i au rol <n
recepionarea e.citaiilor tactile.
') Corpusculii =ra(e au form cilindric! sferoidal! <n care o fi'r nervoas amielinic se
ramific <n interiorul unei su'stane granuloase centrale delimitate de HG* lamele conSunctive.
"e gsesc <n dermul pielii! dar #i <n mucoasa conSunctiv 'ucal/ au rolul de a recepiona
e.citaiile termice G reci.
c) Corpusculii Va'er<Paci)i sunt cei mai volumino#i/ au o form ovoid #i sunt alctuii dintrG
o capsul conSunctiv din +:G0: lamele concentrice! <n interiorul creia se gse#te poriunea
a.ial din esut conSunctiv fi'rilar. Nn aceast poriune ptrunde fi'ra nervoas sen&itiv lung!
care se termin printrGo umfltur sau gmlie 'ifurcat. =ce#ti corpusculi se gsesc <ndeose'i
<n hipodermul regiunii palmare #i plantare! dar mai ales <n pulpa degetelor/ au rol de
mecanoreceptori ai presiunii #i traciunii e.ercitate asupra pielii.
37
d) Corpusculii G"l$i<Mazz")i au form ovoid! fusiform! mai mult sau mai puin cilindric!
iar din punct de vedere structural se aseamn cu corpusculii MaterGPacini! <ns nu <n
<ntregime/ astfel! lamele capsulei sunt mai puin numeroase! iar poriunea central este mult
mai voluminoas. ,in punct de vedere funcional! corpusculii 9olgiG;a&&oni recepionea&a
presiuni mai sla'e decLt corpusculii MaterGPacini/ se gsesc <n hipodermul pulpei degetelor.
e) Corpusculii ,(@@i)i au o form cilindric mai mult sau mai puin fusiform! cu o lungime
de * mm/ din punct de vedere structural ei sunt constituii dintrGo capsul conSunctiv din 6G5
lamele care conin fi're elastice de colagen #i celule conSunctive/ <n interior ptrunde o fi'r
nervoas cu numeroase ramificaii fine <n reea. =ce#ti corpusculi locali&ai <n structurile
superficiale ale hipodermului #i profunde ale dermului au rol de a recepiona e.citaiile pentru
sen&aia de cald #i cele de traciune #i deformare care se e.ercit asupra esuturilor <n care se
gsesc.
Cile de transmitere G pre&entate la funciile mduvei G sensi'ilitatea e.teroceptiv
(curs nr. 7). ?a acestea se mai adaug fi'rele sen&itive ale nervilor cranieni (trigemenulGM/
intermediarul ]ris'erg din nervul facial M44/ glosofaringianulG42/ vagulG2).
"egmentul central al anali&atorului tegumentar este $ir(l p"'ce)'ral al lo'ului
parietal (ariile H! * si +! dar #i 5! 7) G &ona someste&ic 4.
/+ A)aliza'"r(l $('a'i* este un anali&ator chimic de contact (chemoreceptor).
"egmentul periferic este repre&entat prin -($(rii $('a'i*i din papilele gustative! situate
<n mucoasa lingual! pereii o'raSilor! valul palatin #i peretele posterior al faringelui. Cele
mai numeroase papile se gsesc <n mucoasa lingual/ se cunosc$
- papile caliciforme (circumvalate)! <n numr de 7GHH! dispuse <n M cu vLrful spre 'a&a
lim'ii! <naintea #anului terminal/
- papile foliate! a#e&ate pe partea posterioar! pe marginile lim'ii/
- papile fungiforme! de forma unor ciuperci! rspLndite pe vLrful #i marginile lim'ii #i
- papile filiforme! care nu conin muguri gustativi! deci au rol <n sensi'ilitatea tactil!
presiune #i durere/ se gsesc pe toat <ntinderea mucoasei linguale.
;ugurii gustativi sunt de form mai mult sau mai puin oval! formai din celule de
suport (susinere) #i celule receptoare G sen&oriale gustative care au la polul apical un cil
gustativ/ cilii sunt <n contact direct cu suprafaa lim'ii (...saliva) prin porul gustativ. ?a polul
'a&al! celulele sen&oriale sunt <nconSurate de terminaiunile fi'relor nervoase aferente ale
nervilor gustativi (42Gglosofaringian! M44Gfacial #i 2Gvag)/ ele sunt dendritele neuronilor
38
sen&itivi din ganglionii nervo#i situai pe traiectul nervilor cranieni care inervea& mucoasa
lingual #i care fac sinapse cu celulele sen&itive gustative.
"egmentul intermediar (calea aferent! gustativ) este format din trei neuroni G fi'rele
nervoase aferente ale nervilor cranieni M44! 42 #i 2! G se proiectea& <n segmentul central
al corte.ului cere'ral! <n partea inferioar a girului postcentral (aria 6+)! <n vecintatea
sensi'ilitii cutanate a feei.
3eceptorii gustativi sunt stimulai de su'stanele di&olvate <n ap #i saliv! numite
(A'a)?e api#e/ su'stanele care nu e.cit receptorii gustativi se numesc i)ipi#e.
?a om se deose'esc patru tipuri de sen&aii gustative (gusturi)$ acru! srat! dulce #i
amar/ gustul variat al diferitelor alimente re&ult din com'inaiile comple.e ale su'stanelor
sapide acre! srate! dulci #i amare. 9ustul amar este perceput de faa dorsala a lim'ii! cel acru
pe marginile ei! cel dulce la vLrf #i cel srat G <n partea anterioar a feei dorsale/ mucoasa
palatului percepe gusturile amar #i acid (<n mod deose'it)! iar faringele #i epiglota percep
toate gusturile fundamentale.
"imul gustului pre&int o mare adapta'ilitate! sen&aia gustativ poate s dispar chiar
dac stimulul persist.
1+ A)aliza'"r(l "l@ac'i* este! ca #i cel gustativ! un anali&ator chimic de contact
(chemoreceptor).
"egmentul periferic este repre&entat prin prelungirile dendritice ale cel(lel"r "l@ac'i*e
(neuroni 'ipolari) din mucoasa na&al olfactiv! care cptu#e#te partea superioar a
cavitii na&ale! pe o suprafa de cca *!6: cm
*
Qfosa.
;ucoasa na&al olfactiv este format dintrGun epi'eli( #i un c"ri").
1piteliul este alctuit din celule olfactive! celule de susinere #i celule 'a&ale. Celulele
olfactive (neuronii olfactivi periferici) au spre e.terior o prelungire dendritic cu o umfltur
(A('") "l@ac'i*) de la care pleac o ar'ori&aie din 5G0 cili olfactivi/ spre interior ele pre&int
cLte o prelungire a.onic! care! dup ce str'ate corionul! intr <n structura nervului olfactiv/
celulele olfactive (K neuroni 'ipolari) repre&int receptorii olfactivi.
Corionul este o ptur conSunctiv <n care se gsesc glande mucoase ce produc
mucusul! cu rol <n ume&irea mucoasei na&ale pentru <ntreinerea strii ei funcionale.
"egmentul intermediar! de conducere a anali&atorului olfactiv! este format din dou
poriuni$
39
- nervul olfactiv (K a.onii celulelor olfactive! receptorii) care va str'ate lama ciuruit a
etmoidului #i va intra <n 'ul'ul olfactiv al rinencefalului/ celulele olfactive repre&int
protoneuronii cii olfactive G a.onii lor vor face sinapse cu dendritele celulelor mitrale din
'ul'ul olfactiv/
- a doua poriune a segmentului intermediar se afl <n rinencefal #i este repre&entat de
a.onii celulelor mitrale (K deuteroneuronii cii olfactive)! care vor constitui tractusul
olfactiv.
"egmentul central al anali&atorului este repre&entat de girusul hipocampic! trigonul
olfactiv! su'stana perforat anterioar #i girusul su'calos.
Omul poate diferenia <ntre *::: #i 6::: de mirosuri diferite/ el este considerat
microsmatic ca maSoritatea primatelor. ;ecanismul discriminrii olfactive nu este <nc 'ine
cunoscut! dar este dovedit c nu se datorea& unor receptori specifici. Cercetrile au artat c
prin tractul olfactiv e.ist un flu. continuu de impulsuri! iar su' influena su'stanelor
odorante se modific frecvena #i gruparea <n serii a acestor impulsuri.
3+ A)aliza'"r(l *iz(al. "imul v&ului! alturi de simul auditiv #i cel 5ineste&ic! are rol
important <n orientarea con#tient <n spaiu #i <n meninerea echili'rului corpului. Mederea
furni&ea& peste C:X din informaiile asupra mediului <nconSurtor #i are o importan
fi&iologic considera'il nu numai <n diferenierea lumino&itii! formei #i culorilor
o'iectelor! dar #i <n meninerea tonusului cortical! ateniei.
=nali&atorul optic este alctuit din receptorul vi&ual! calea optic #i centrii corticali de
anali& #i sinte& a informaiilor vi&uale.
"egmentul periferic este un organ pereche format din $l"A(l "c(lar #i "r$a)ele a)eGe
$l"A(l(i "c(lar/ el este a#e&at <n or'it #i are o form mai mult sau mai puin sferic!
puin turtit de sus <n Sos (diametrul vertical este de cca *+ mm! iar cel anteroGposterior este
de *5 mm G acesta numit #i a.ul anatomic al ochiului! poate avea variaii mai mici sau mai
mari #i poate influena funcionarea ochiului.
9lo'ul ocular este <nvelit! de la locul de ptrundere a nervului optic pLn aproape de
cornee! de o mem'ran conSunctiv! fi'roas! numit cap(la Te)")/ <ntre aceasta #i peretele
osos or'itar e.ist o mas de esut adipos cu rol protector.
40
S%ruc%ur' (o)uu! ocu'r
9lo'ul ocular este format din trei '()ici suprapuse (tunica e.tern! miSlocie #i
intern)! care <ntregesc pere'ele $l"A(l(i! #i trei medii transparente cuprinse <n interiorul
acestuia$ (-"area ap"a%B cri'ali)(l #i c"rp(l *i'r".
-unica e.tern este fi'roas #i alctuit din cler"'ic% #i c"r)ee/ prima este o mem'ran
al'! dur #i opac! care pre&int <n partea sa posterioar o regiune perforat! prin care ies
fi'rele nervului optic! numit la-a ci(r(i'%! iar <n partea anterioar se continu cu
corneea G o mem'ran epitelialGconSunctiv transparent.
-unica miSlocie (tunica vascular) este repre&entat de c"r"i#aB c"rp(l ciliar #i iri.
Coroida! de culoare 'runGnegricioas! <n structura sa predomin vase sanguine #i celule
pigmentare/ are rol trofic <n special pentru retin #i contri'uie la formarea camerei
o'scure. Coroida cptu#e#te Sumtatea posterioar #i median a scleroticii #i se continu
cu corpul ciliar! spre partea anterioar a glo'ului ocular. Corpul ciliar (&ona ciliar) se
compune din mu#chiul ciliar #i procesele ciliare. ;u#chiul ciliar este o formaiune
muscular constituit din mai multe uniti! intervine <n acomodarea vi&ual la distan!
iar procesele ciliare! <n numr de 7:G>:! din esut conSunctiv elastic! produc printrGo
filtrare a plasmei sanguine! umoarea apoas #i umoarea sticloas. 4risul este o mem'ran
circular care continu tunica miSlocie <n partea anterioar a glo'ului ocular/ el pre&int la
miSloc un orificiu circular G p(pila. 3olul irisului se manifest prin$
G do&area luminii care va aSunge la retin (similar diafragmei unui aparat de
fotografiat)/
G <mpiedic ptrunderea luminii prin prile periferice ale cristalinului #i
G prin mic#orarea pupilei! cre#te adLncimea focarului ocular.
-unica intern G re'i)a este cunoscut ca tunica nervoas/ ea cptu#e#te tunica miSlocie pe
toat <ntinderea ei/ din punct de vedere topografic pre&int trei regiuni$ retina propriuG&is!
ciliar #i iridian.
3egiunea posterioar! retina propriuG&is sau re'i)a "p'ic%! pre&int pata gal'en
e.act la captul posterior al a.ului vi&ual al ochiului! unde se formea& imaginile cele mai
clare! #i papila optic (punctul or') G o regiune circular a#e&at mai Sos! unde se afla punctul
de convergen al tuturor fi'relor nervoase care formea& nervul optic. 3etina optic
fotoreceptoare! acoper *Q+ din suprafaa posterioar a coroidei. 3etina optic are o structur
comple.! format din &ece straturi de celule! dintre care stratul al doilea (e.tern) este
41
structurat din cel(lele *iz(ale c( c") #i c( Aa'")aC! denumite astfel dup forma conic sau
cilindric a segmentului lor e.tern.
Celulele cu con! <n numr de 5G7 milioane! sunt rspun&toare de vederea <n lumina
puternic/ ele au un prag de sensi'ilitate mai performant <n percepia culorilor #i a formelor.
Conul conine un numr mare de pigmeni fotosensi'ili! dintre care i"#"pi)a este cel mai
important/ el se descompune su' influena luminii #i se recompune <n pre&ena vitaminei =.
Celulele cu con se <ntLlnesc <n numr foarte mare la nivelul petei gal'ene.
Celulele cu 'astona#! mai numeroase (H*5GH+: milioane)! sunt rspun&toare de
vederea la lumin sla' (nocturn)/ 'astona#ul conine r"#"pi)a (purpura vi&ual) G pigment
fotola'il care la <ntuneric are o culoare ro#ie purpurie! iar <n pre&ena luminii se transform
<ntrGun derivat al' constituit dintrGo protein G opsina (scotopsina) #i un pigment G retinen.
=ce#ti receptori ai vederii nu pot decela detalii asupra culorii sau formei e.acte a o'iectelor.
Celelalte regiuni ale retinei$ regiunea miSlocie (retina ciliar) #i anterioar (retina
iridian) sunt mem'rane epiteliale! au o structur foarte simpl! fr o funcie special/ ele
alctuiesc retina oar'.
Nn afar de cornee! glo'ul ocular mai pre&int trei medii refringente$
H. G Cristalinul G un organ lenticular 'iconve.! situat <napoia irisului/ este cel mai important
<n mecanismul dioptric. 1l este alctuit din fi're conSunctive elastice! drept pentru care se
poate deforma u#or #i permite astfel clarificarea imaginii prin procesul de ac"-"#are.
*. Umoarea apoas este un lichid incolor! perfect transparent! care umple camerele anterioar
#i posterioar ale ochiului! delimitate de faa posterioar a corneei! de iris #i cristalin.
+. Corpul vitros este repre&entat de o su'stan gelatinoas care ocup tot spaiul cuprins
<ntre partea posterioar a cristalinului #i peretele glo'ului ocular. =ceast su'stan
gelatinoas pre&int la e.terior -e-Ara)a !ial"i#%! iar la interior (-"area 'icl"a%.
O39=1?1 =121 9?OBU?U4 OCU?=3 sunt "r$a)ele #e -iCcare #i "r$a)ele
#e pr"'ec?ie.
Organele de mi#care sau mu#chii glo'ului ocular sunt <n numr de #ase$ mu#chiul
drept superior! drept inferior! drept intern! drept e.tern! mu#chiul o'lic mare #i o'lic mic.
Organele de protecie sunt repre&entate prin sprLncene! pleoape #i aparat lacrimal.
"egmentul de conducere al anali&atorului vi&ual (calea optic) este format din dou pri$
G calea i)@ra$e)ic(la'%! constituit din protoG #i deutoneuronii retinieni care aSung pLn la
corpii geniculai e.terni din metatalamus #i
42
G calea (pra$e)ic(la'%! repre&entat de a.onii neuronilor din corpii geniculai e.terni (drept
#i stLng) K al 444Glea neuron! care va proiecta informaiile de la retin pe scoara cere'ral.
"egmentul central! cortical se afl <n lo'ul occipital! de o parte #i alta a sci&urii (ariile H7!
H> #i HC)/ aici are loc procesul de transformare a e.citaiei luminoase <n sen&aie vi&ual.
4+ A)aliza'"r(l a(#i'i*
"egmentul periferic al anali&atorului acustic este repre&entat de (rec!e.
Mi'raiile sonore sunt captate! transmise #i amplificate de un sistem de structuri care
compun (rec!ea eG'er)%B -e#ie #i i)'er)%.
Urechea e.tern este format din pavilionul urechii #i conductul auditiv e.tern! care
captea& #i diriSea& undele sonore spre -e-Ara)a 'i-pa)(l(i/ ea se interpune <ntre
urechea e.tern #i cea interna #i funcionea& ca un re&onator al undelor sonore din
conduct.
Urechea medie este compus din ca*i'a'ea 'i-pa)ic% spat <n osul temporal! plin cu
aer! care are aceea#i presiune atmosferic datorit trompei lui 1ustachio (tu'a
faringotimpanic). "pre urechea intern se gsesc cele dou ferestre$ oval #i rotund. Nn
urechea medie se afl un lan articulat din trei oscioare (ciocanul! nicovala #i scria)! care
se <ntinde <ntre timpan #i fereastra oval. Oscioarele! mu#chii #i ligamentele care se gsesc
<n casa timpanului au rolul de a transmite lichidului din urechea intern vi'raiile
timpanului! induse de undele sonore culese de urechea e.tern.
Urechea intern este alctuit dintrGun sistem de canalicule! numit laAiri)'. "e deose'e#te
un la'irint osos <n interiorul cruia e.ist un la'irint mem'ranos/ <ntre cele dou la'irinte
se afl un spaiu umplut cu perili-@a (un lichid asemntor lichidului cefalorahidian)! iar
<n la'irintul mem'ranos se afl e)#"li-@a.
?a'irintul osos este format din vesti'ul! canale semicirculare #i melcul osos (cohlee
osoas).
?a'irintul mem'ranos cuprinde acelea#i formaiuni$ vesti'ul mem'ranos (cu utricula
#i sacula)! canale semicirculare mem'ranoase #i melcul mem'ranos (canalul cohlear). Nn
interiorul canalului cohlear! pe mem'rana 'a&ilar! se afl "r$a)(l l(i C"r'i (K receptorul
acustic).
Organul lui Corti este constituit din celule sen&oriale auditive! celule de susinere #i
doi stLlpi (intern #i e.tern) care su'<nscriu tunelul lui Corti/ deasupra organului lui Corti se
afl -e-Ara)a 'ec'"ria (m. Corti)! care plute#te <n endolimf. -oate formaiunile organului
lui Corti se spirali&ea& de dou ori #i Sumtate de o parte #i alta a columelei melcului osos #i
43
deGa lungul melcului mem'ranos. ;edial de stLlpul intern se gsesc celule auditive interne!
dispuse pe un singur rLnd #i intercalate de celule de susinere! iar lateral de stLlpul e.tern sunt
celulele auditive e.terne! a#e&ate pe trei rLnduri! #i celule de susinere.
Celulele auditive sunt mici! prev&ute la polul apical cu cili/ ace#tia sunt <n contact
(inclavai) cu mem'rana tectoria. ?a 'a&a celulelor auditive vin dendritele neuronilor sen&itivi
din ganglionul spiralat (ganglionul Corti).
"egmentul intermediar este format din nervul cohlear! care are o parte periferic (K
protoneuronul din ganglionul spiralat Corti) #i o parte central (deutoneuronul din nucleii
cohleari ventral #i dorsal din trunchiul cere'ral #i al 444Glea neuron din corpul geniculat
medial metatalamic). 1.citaiile transmise de acest nerv acusticovesti'ular (M444) vor
aSunge <n centrul auditiv din scoar G e$-e)'(l ce)'ral/ acesta este repre&entat <n
profun&imea sci&urii laterale G "[lvius #i pe faa superioar a lo'ului temporal (aria 6H).
"egmentul central al anali&atorului acustic are multiple cone.iuni cu ariile 0! > (lo'ul
frontal) #i 66 (lo'ul temporal) <n care se afl centrii vor'irii.
6+ A)aliza'"r(l *e'iA(lar face parte dintrGun sistem care recepionea&! transmite #i
anali&ea& po&iia #i mi#carea <n spaiu a corpului omenesc.
"egmentul periferic se gse#te <n ampulele canalelor semicirculare! utricula #i sacula.
Canalele semicirculare mem'ranoase! care prin am'ele e.tremiti comunic cu utricula!
sunt orientate <n cele trei planuri ale spaiului. Fiecare canal semicircular pre&int la 'a&a
sa cLte o dilataie G a-p(l% ! <n care se gsesc cre'ele a-p(lare. O creast ampular este
format din celule epiteliale de susinere #i celule sen&oriale (receptoare) ciliate! cufundate
<ntrGo mas gelatinoas. Nn utricul #i <n sacul se afl de asemenea cLte o proeminen G
-ac(l% (pata auditiv)! formate #i ele din celule epiteliale de susinere #i celule sen&oriale
ciliate acoperite de o su'stan gelatinoas G -e-Ara)% "'"li'ic%! care conine granulaii
calcaroase G "'"li'e.
Partea 'a&al a celulelor sen&oriale ciliate este <nconSurat de ar'ori&aii dendritice ale
neuronilor din ganglionul lui "carpa.
"egmentul intermediar. Partea periferic a cii vesti'ulare o formea& nervul vesti'ular
sau vesti'ulocohlear (M444) alctuit din a.onii protoneuronilor din ganglionul vesti'ular
("carpa) situat <n urechea intern. Partea central este constituit din deutoneuronii cii
vesti'ulare din nucleii vesti'ulari (6) ai trunchiului cere'ral ('ul'). =.onii acestora merg
<n mai multe direcii (centrii su'corticali #i corticali)$
44
- unele fi're urc la nucleul ventralGlateral talamic (fasciculele vesti'ulotalamice)! unde fac
sinapse cu al 444Glea neuron #i de la care pleac fi'rele talamocorticale/
- o parte merg la cere'el (corte.ul arhicere'elos)! contri'uind la coordonarea echili'rului
static #i dinamic/
- alte fi're merg la su'stana reticulat (fasciculele vesti'uloreticulare)/
- altele merg la nucleii motori ai nervilor cranieni 444! 4M #i M4! care coordonea& mi#crile
glo'ilor oculari! iar
- alte fi're merg la neuronii motori din coarnele anterioare ale mduvei spinarii (fasciculele
vesti'ulospinale).
"egmentul central al anali&atorului vesti'ular este mai puin cunoscut/ se pare c sunt
locali&ai <n scoara cere'ral a lo'ului temporal. ?a activitatea cortical legat de
funciunile echili'rului particip <ns #i ali anali&atori$ optic! auditiv! proprioceptorii din
mu#chi #i receptorii cutanai.
PROPRIOCEPTORII
H. A)aliza'"r(l -"'"r (Ki)e'ezic& prime#te e.citaiile <n legtur cu po&iia #i mi#crile
diferitelor segmente ale corpului! transmise din mu#chi! tendoane! aponefro&e! ligamente!
periost! articulaii! ...
"egmentul periferic al acestui anali&ator este repre&entat de proprioceptorii din aparatul
locomotor. 1.citanii acestor receptori sunt ageni mecanici ca$ vi'raia! presiunea!
e.tensia! contracia etc. ?a nivelul diferitelor organe se gsesc receptorii specifici ai
acestui anali&ator$ fusurile neuromusculare G la nivelul mu#chilor! corpusculii 9olgi G <n
tendoane! corpusculii MaterGPacini G <n articulaii #i tendoane! terminaii nervoase li'ere G
<n mu#chi! tendoane! articulaii! periost etc.
"egmentul de conducere este repre&entat de fi'rele sen&itive ale nervilor spinali/
protoneuronii acestor fi're se gsesc <n ganglionii spinali! iar a.onii lor ptrund <n mduva
spinrii! apoi spre centrii superiori pe dou ci$
- cile sensi'ilitii proprioceptive con#tiente (fasciculele 9ollGBurdach) #i
- cile sensi'ilitii proprioceptive incon#tiente (fasciculele spinocere'eloase anterioare G
9o@ers #i posterioare G Flechsig).
Cile proprioceptive con#tiente! dup un releu <n 'ul' (al 44Glea neuron sen&itiv)!
str'at lemniscul #i aSung la talamus (al 444Glea neuron)! dup care se proiectea& pe scoar.
45
Cile proprioceptive incon#tiente se proiectea& pe corte.ul cere'elos.
"egmentul central se afl <n &ona sen&itivoGmotorie parietoGfrontal (ariile H! *! +! 6 #i 0).
=ici are loc anali&a informaiilor aduse de cile sensi'ilitii proprioceptive con#tiente #i
transformarea lor <n sen&aii.
3olul fi&iologic al anali&atorului 5ineste&ic const <n participarea lui la desf#urarea
normal a activitii motorii a diferitelor grupe musculare scheletice! a aparatului locomotor <n
general.
/+ A)aliza'"r(l -"'"r al *"rAirii are receptori asemntori celor 5ineste&ici #i se gsesc <n
aparatul fonator (faringe).
Fi'rele sen&itive ale nervilor cranieni M! M44! 42 #i 2 culeg e.citaiile de la receptorii
respectivi #i le conduc la scoara cere'ral! <n centrul mi#crilor voluntare (aria promotorie K
centrul Broca) ale vor'irii.
INTE,OCEPTO,II
Pentru meninerea funcionrii normale a organelor interne #i a constantei mediului
intern e.ist a#aGnumitul anali&ator intern. ,in punct de vedere fi&iologic acest anali&ator este
destul de 'ine studiat! <ns cunoa#terea lui morfologic este deficitar.
Nn toate organele interne se gsesc receptori speciali&ai (i)'er"cep'"ri) de tipul
terminaiilor nervoase li'ere! corpusculi MaterGPacini! Drause etc.
4nteroceptorii se clasific <n funcie de natura stimulilor care <i e.cit$ mecanoG sau
presoreceptori! chemoreceptori! osmoreceptori! termoreceptori! ...
Cile de conducere #i locali&arile corticale sunt insuficient preci&ate.
Protoneuronii sensi'ilitii interne se afl de cele mai multe ori <n ganglionii spinali!
dar uneori <#i au sediul <n simpaticul lateroverte'ral.
,euteroneuronii! cu care fac sinapsa protoneuronii venii prin rdcina posterioar! se
gsesc <n cornul posterior al mduvei! iar a.onii lor iau ci ascendente diferite$
- unii urmea& ci spinoGtalamice/
- alii se <ntrerup <n su'stana reticulat me&encefalic! de unde vor aSunge <n talamus sau
hipotalamus.
"ensi'ilitatea durerii profunde poate fi perceput #i la nivelul unor viscere! la distensia
acestora (ve&ic! rect) prin visceroceptori. Protoneuronul pentru durerea profund se gse#te
<n ganglionul spinal! iar deuteroneuronul! <n coarnele posterioare. =.onii acestora vor face
46
sinapse <n talamus cu al 444Glea neuron sen&itiv care se va proiecta pe calea talamocortical pe
scoar <n centrul sen&aiei de durere G aria 7 din locul parietal superior.
Nn transmiterea e.citaiilor dureroase de la nivelul organelor interne ctre centrii
nervo#i ai nevra.ului! un rol important revine fi'relor nervoase vegetative. ,e cele mai multe
ori calea durerii viscerale se reali&ea& prin formaiunile reticulate. ,e o'icei sen&aiile de
durere profund sunt <nsoite de grea! transpiraie! hipotensiune etc.
Uneori <m'olnvirea organelor interne este perceput #i su' forma unor sen&aii
dureroase care apar la nivelul anumitor regiuni ale pielii/ aceasta se e.plic prin faptul c <n
nevra. e.ist anumite legturi <ntre fi'rele nervoase aferente pentru durere profund #i fi'rele
regiunilor tegumentare respective.
SISTEMUL ENDOC,IN
9landele endocrine sau glandele cu secreie intern sunt organe speciali&ate <n secreia
unor su'stane cu aciune specific! denumite !"r-")i/ ace#tia se vars direct <n sLnge.
Cre#terea #i de&voltarea organismului! precum #i adaptarea lui la modificrile permanente ale
mediului intern #i e.tern se reali&ea& nu numai prin funciile reglatoare ale sistemului nervos!
ci #i prin funciile sistemului endocrin.
9landele interne sunt$ !ip"@izaB epi@izaB 'ir"i#aB para'ir"i#eleB 'i-((lB pa)crea(l
e)#"cri)B $la)#a (prare)al%B $la)#ele eG(ale e)#"cri)e/ temporar activea& ca gland
endocrin #i place)'a.
HIPOFI2A este situat la 'a&a creierului! <n depresiunea osului stenoid G #aua
turceasc/ este de form ovoid! de mrimea unui 'o' de fasole #i cLntre#te cca :!5 g.
8ipofi&a este alctuit din trei lo'i$ a)'eri"rB i)'er-e#iar #i p"'eri"r! <ns din punct de
vedere al originii! structurii #i funciilor <ndeplinite! lo'ul anterior #i intermediar formea&
a#e)"!ip"@iza! iar lo'ul posterior G )e(r"!ip"@iza.
8ipofi&a este legat de hipotalamus morfofuncional prin 'iIa pi'(i'ar%! iar datorit
legturii funcionale! de influen a ei asupra celorlalte glande endocrine! hipofi&a mai este
numit creier(l e)#"cri).
"tructura hipofi&ei
Cele dou componente ale hipofi&ei$ adenohipofi&a (componenta glandular) #i
neurohipofi&a (componenta nervoas) au structuri #i funcii diferite.
47
=,1O84POF4P= constituie partea cea mai voluminoas a hipofi&ei (cca 75G>5X
din volumul total)/ ea este format dintrGun parenchim glandular! un esut de susinere! vase #i
terminaii nervoase vegetative.
Parenchimul glandular este format din cordoane de celule #i cui'uri de celule de trei
tipuri$ cromofo'e! acidofile #i 'a&ofile.
Celulele cromofo'e (5:X) secret hormonul l('ei)iza)' care stimulea& secreia de
progesteron <n corpul gal'en al ovarului.
Celulele acidofile (+5G6:X) au <n citoplasma lor granulaii care se colorea& cu colorani
aci&i. "e deose'esc$ celule acidofile alfa! care secret hormonul somatotrop! #i celule
acidofile epsilon! care secret hormonii corticotropi #i luteotrop.
Celulele 'a&ofile repre&int numai H6GH7X din masa celular adenohipofi&ar/ ele se
caracteri&ea& prin pre&ena unor granulaii care se colorea& cu colorani 'a&ici. Celulele
'a&ofile sunt #i ele de dou feluri$ celule 'eta! care secret hormonul foliculinostimulent!
#i celule delta! care secret tireotropul #i hormoni gonadotropi.
1U3O84POF4P= se compune din celule nevroglice cu rol secretor (pi'(ici'e)! din
fi're nevroglice! nervoase! conSunctive #i celule 'a&ofile provenite din adenohipofi&/
vasculari&aia este mai sla' fa de lo'ul anterior.
Fi'rele nervoase provin din tractul supraopticohipofi&ar #i sunt amielinice.
8ormonii pre&eni <n neurohipofi&$ ocitocina #i vasopresina sunt sinteti&ai din
nucleii supraoptici! co'oar pe traiectul a.onilor tractusului #i se depo&itea& <n pituicite! de
unde vor fi vrsai <n sLnge.
3olul fi&iologic al adenohipofi&ei
Unul din principalii hormoni adenohipofi&ari este hormonul "-a'"'r"p ("-8) G un
polipeptid care stimulea& cre#terea! proteosinte&a! meta'olismul <n general. 8ipersecreia
acestui hormon induce $i$a)'i-(l/ la adult produce acr"-e$alia (K cre#terea e.agerat a
e.tremitilor). 8iposecreia hormonului este urmat de nanismul hipofi&ar (K de&voltare
somatic redus! dar armonioas! de&voltare psihic normal).
8ormonul diminuea& eliminarea ionilor de ! P! D! Ca #i
*
.
Tir"'r"pi)a (-"8) stimulea& secreia tiroidei/ <n lipsa -"8! tiroida nu se de&volt! se
atrofia&. "ecreia de -"8 este controlat prin feed'ac5 negativ datorat concentraiilor
crescute de hormoni tiroidieni <n sLnge #i printrGun mecanism nervos care determin
descrcarea unui hormon trop de tirotropin eli'erat de hipotalamus (-38).
48
C"r'ic"'r"pi)a (=C-8 G hormonul adenocorticotrop) G un polipeptid format din +C de
aminoaci&i/ stimulea& secreia corticosuprarenalei (glucocorticoi&i #i chiar
mineralocorticoi&i). "ecreia =C-8 este controlat de centrii hipotalamici prin neurosecreia
unor hormoni tropi de =C-8 prin vasele sistemului posthipofi&ar #i prin feed'ac5! <n funcie
de concentraia hormonilor corticosuprarenali (glucocorticoi&ii!...).
=C-8 influenea& activitatea nervoas superioar/ <n do&e mici mre#te
e.cita'ilitatea corte.ului! iar <n do&e mari produce inhi'iii supraliminale.
=C-8 influenea&a meta'olismul principalelor su'stane alimentare (proteine!
glucide! lipide)/ <n hipersecreie induce tul'urri ale meta'olismului lipidic G o'e&itate.
H"r-")ii $")a#"'r"pi reglea& activitatea gonadelor (masculine #i feminine).
=denohipofi&a secret trei hormoni gonadotropi$
- hormonul gonadotrop @"lic(li)"'i-(le)' (F"8) este o glicoprotein care la femei
stimulea& formarea foliculului ovarian #i secreia de hormoni estrogeni! iar la 'r'ai G
de&voltarea testiculului #i spermatogene&a. ,eci! la am'ele se.e! hormonul reglea&
formarea #i maturarea gameilor/
- hormonul gonadotrop l('e"'i-(le)' #i al interstiiului endocrin testicular (?8G4C"8 G
luteostimulina) este tot o glicoprotein! care la femei stimulea& ovulaia! formarea de
corp gal'en #i secreia de progesterona! iar la 'r'ai activitatea celulelor interstiiale din
testicul (celulele ?e[dig) #i secreia de testosteron/
- hormonul gonadotrop 'i-(la'"r al c"rp(l(i $alAe) #e arci)% #i al lactaiei (?-8) sau
pr"lac'i)a este o holoprotein care intervine <n de&voltarea glandei mamare #i <n
<ntreinerea lactaiei.
?ipsa acestor hormoni tropi se.uali! la adult produce atrofia gonadelor #i a organelor
genitale! regresarea caracterelor se.uale secundare! atenuarea sau dispariia instinctului se.ual
pLn la sterilitate! iar la copii menin starea de de&voltare infantil a <ntregului aparat genital.
3olul fi&iologic al neurohipofi&ei
8ipofi&a posterioar depo&itea& #i eli'erea& doi hormoni produ#i de celulele
nervoase ale hipotalamusului$ "ci'"ci)a #i *a"prei)a. =m'ii hormoni tropi sunt polipeptide
cu lanuri scurte! formate din cLte > aminoaci&i.
Ocitocina! sinteti&at #i artificial! are rolul de a stimula contractilitatea uterului la
na#tere #i eSecia laptelui matern.
Masopresina (=,8) G hormonul antidiuretic G are rolul principal de a stimula resor'ia
apei la nivelul tu'ilor renali/ a'sena hormonului conduce la #iaAe' i)ipi#! care se manifest
49
prin cre#terea a'erant a cantitii de urin eliminat (H:G+: litriQ&i G poliurie) <n loc de H!5 G *
litriQ&i! #i nevoia de ingerare mare de ap (peste +: litriQ&i G polidipsie).
EPIFI2A (glanda pineal) este a#e&at <ntre tu'erculii cvadrigemeni superiori #i su'
corpul calos. =re mrimea unui 'o' de ma&re! ea aparine diencefalului (epitalamusului).
1pifi&a are o de&voltare semnificativ pLn la vLrsta de 7 ani! cLnd <ncepe s regrese&e.
1pifi&a este alctuit dintrGo capsul! esut de susinere (stroma) #i un parenchim secretor din
care se remarc pi)"ci'ele G celule secretoare. Funcia endocrin nu este <nc pe deplin
cunoscut/ se presupune c hormonul principal este un antigonadotrop. ?e&area glandei
produce o pu'ertate precoce.
TI,OIDA este cea mai voluminoas gland cu secreie intern (*5G+: g)/ ea se afl <n
regiunea anterioar a gLtului! <naintea laringelui #i a traheei. ;acroscopic este format din doi
lo'i #i o poriune intermediar G istm.
"tructura tiroidei
9landa este <nvelit la e.terior printrGo capsul conSunctiv din care pornesc septuri <n
parenchimul glandular #i <l <mpart <n lo'uli.
Parenchimul glandular este alctuit din foliculi tiroidieni G formaiuni cavitare al cror
perete este un epiteliu unistratificat! iar <n interiorul lui se gse#te o su'stan fluid G c"l"i#
care conine hormonii tiroidieni.
Fi&iologia tiroidei
9landa secret doi hormoni principali$ 'ir"Gi)a #i 'rii"#"'ir")i)a! care sunt eli'erai
atunci cLnd organismul are nevoie/ de asemenea calci'")i)a G hormon indispensa'il
meta'olismului osos/ el produce scderea Ca
TT
<n sLnge #i se opune aciunii parathormonului
la nivelul oaselor.
Primii doi hormoni se formea& dintrGo protein comun G 'ir"$l"A(li)a! pre&ent <n
coloid/ prin iodarea aminoacidului 'ir"zi)% din structura tiroglo'ulinei se vor forma
principalii hormoni ai tiroidei! care e.ercit efecte tisulare identice! dar triiodotironina
acionea& mai rapid #i mai eficient decLt tiro.ina.
Principalul efect al acestora este cel calorigen! prin stimularea o.idrilor tisulare #i a
consumului de o.igen! evideniat prin intensificarea meta'olismului 'a&al (;.B.)/ se
consider c peste +5X din cldura produs din o.idrile tisulare se datore#te <n principal
hormonilor tiroidieni.
50
=ciunile acestor doi hormoni influenea& <n principal$
- cre#terea #i de&voltarea organismului prin stimularea proceselor de morfogene& #i
organogene& prin reglarea meta'olismului protidic/
- schim'urile respiratorii G menin un echili'ru normal al arderilor <n organism/
- meta'olismul glucidic (prin glicogenofi&) #i lipidic (scderea sinte&ei de colesterol!
activarea mecanismelor hepatice de <ndeprtare #i transformare a acestuia din circulaie)/
- cre#terea sau scderea (reglarea) tonusului funcional al sistemului nervos! a centrilor
corticali #i su'corticali/
- meta'olismul hidromineral (apa! ;g! D! a! 4 etc.)/
- de&voltarea gonadelor #i mentinerea activitii lor normale/
- meninerea secreiei lactice! <mpreun cu prolactina.
8ipofuncia sau le&area glandei produce imediat scderea meta'olismului 'a&al! paralel cu
scderea consumului de o.igen! insuficiente #i disfuncii fa de toate aciunile glandei
menionate mai sus. ?a copil se remarc cretinism #i <ntLr&ierea de&voltrii somatice pLn
la nanism #i infantilism (cap disproporionat de mare! implantarea vicioas a dinilor!
deformri osoase etc. ?a adult apare mi.idemul! caracteri&at prin infiltrarea esuturilor cu
o su'stan mucoproteic! electrolii #i ap/ pielea este aspr! rece! palid! prul <#i pierde
luciul. 3eactivitatea nervoas #i capacitatea intelectual se reduc.
8iperfuncia tiroidian induce cre#terea meta'olismului 'a&al (pLn la H::X)!
intensificarea cata'olismului! e.oftalmie! nervo&itate! tremurturi ale m<inilor! o'oseal!
case.ie! hipertermie G manifestrile 'olii Basedo@G9raves (K gu#a e.oftalmic).
3eglarea endocrin a tiroidei se reali&ea& neurohormonal prin feed'ac5 negativ$
-38 (hormon eli'erator de -"8) -"8 (tirotropina) tiro.ina
#i pe cale nervoas/ #i <ntrGun ca& #i <n altul! un rol important <l au centrii hipotalamici (direct!
indirect)! pontici #i 'ul'ari! cu participarea scoarei cere'rale.
"inte&a hormonilor tiroidieni este influenat #i de temperatura mediului <nconSurtor!
de cantitatea #i calitatea alimentaiei! de strile de stres! de psihicul individual.
PA,ATI,OIDELE sunt repre&entate prin patru glande mici (dou perechi)! ovoide!
dispuse (la cca C:X din oameni) pe faa posterioar a lo'ilor tiroidieni/ toate au o greutate de
:!HG:!* g.
"tructura glandular
51
Paratiroidele sunt formate dintrGo capsul fi'roas! cu septuri <n interior! #i dintrGun
parenchim glandular alctuit din cordoane celulare epiteliale dense #i neregulate/ mai rar din
foliculi. Celulele epiteliale sunt de dou feluri$ principale (secretorii) #i o.ifile. PLn la vLrsta
de H* ani! parenchimul glandular este format din celule principale care secret hormonul
paratiroidian principal G parathormonul #i calcitonina/ celulele o.ifile au dimensiuni mai mari!
reduse ca numr! fiind considerate ca forme de <m'trLnire ale celulelor principale.
Fi&iologia paratiroidelor
Paratiroidele sunt eseniale pentru via! ele secret! <n principal! para'!"r-")(l G un
polipeptid format dintrGun numr mic de aminoaci&i. 3olul fi&iologic al glandei se e.ercit
prin intermediul acestui hormon care acionea& asupra oaselor! epiteliului intestinal #i
rinichiului! meninLnd <n limite fi&iologice normale raportul CaQP.
=ciunea parathormonului <n meta'olismul fosfoGcalcic se e.prim prin$
- stimularea resor'iei intestinale a calciului! <n strLns corelaie cu vitamina ,/
- scderea eliminrii urinare de calciu #i stimularea celor de fosfor #i potasiu/
- mo'ili&area calciului #i fosforului din esutul osos! topirea matricei osoase! oprirea
cre#terii osului #i transformarea osteo'lastelor <n osteoclaste (K celule care prin fagocito&
particip la remanierea osului prin osteocla&ie).
Urmrile acestor aciuni sunt$ cre#terea calcemiei #i scderea fosfatemiei.
3eglarea secreiei paratiroidiene este dependent atLt de controlul nervos! cLt #i de cel
hormonal ("-8)! umoral$ scderea concentraiei de Ca
TT
<n sLnge stimulea& secreia de
hormon #i invers.
8ipofuncia glandei determin! la copil! de&voltarea defectuoas a sistemului osos! a
dinilor #i <ntLr&ieri mintale (retard mintal)! iar la adult provoac sl'iciunea muscular!
tetanie #i calcifiere osoas mai intens. -etania este manifestarea cea mai grav a
insuficienei de parathormon/ ea const din cre#terea e.cita'ilitii neuromusculare #i
apariia consecutiv a spasmelor musculare spontane #i tonice.
8iperfuncia glandei induce o mo'ili&are e.agerat a calciului #i fosforului din oase!
producLnd o decalcifiere osoas. Nn sLnge se evidenia& o hipercalcemie #i o
hipofosforemie datorit eliminrii fosfailor pe cale urinar. 8iperparatiroidismul se
caracteri&ea& prin deformri osoase #i fracturi spontane! datorit vacuoli&rii esutului
osos/ aceste manifestri se <ntLlnesc la A"ala l(i ,ecKli)$!a(e).
52
TIMUSUL este un organ cu funcie limfoid #i endocrin! situat <n etaSul superior al
cutiei toracice! retrosternal/ el se de&volt pLn la vLrsta de doi ani! dup care rmLne
staionar pLn la H6 ani! cLnd <ncepe s involue&e! dar nu dispare complet #i rmLne fr
importan fi&iologic.
-imusul are o form alungit! fiind alctuit din doi lo'i (drept G stLng).
"tructura timusului
?o'ii timusului sunt acoperii <ntrGo capsul fi'roas! din care pleac septuri
conSunctive careGl su'<mpart <n lo'uli. Nn interior e.ist o &on cortical! constituit din
limfo'laste #i limfocite numite timocite! #i o &on medular din celule reticulate care
formea& o reea! corpusculii 8assal #i timocite/ acestea din urm provin din celulele
primordiale hematopoetice din mduva osoas! difereniate pe linie limfocitar.
Fi&iologia timusului
-imusul <ndepline#te dou funcii$ organ limfoetic #i gland endocrin.
=lturi de splin! mduva oaselor! ficat! ganglioni limfatici! timusul generea&
limfocite - sau timocite! care contri'uie la imunitatea organismului prin ela'orare de
a)'ic"rpi.
Funcia endocrin este mai puin cunoscut! <ns prin hormonul su secretat
favori&ea&$
- cre#terea #i de&voltarea organismului prin aciunea asupra cartilaSelor de conSugare!
calcifierea oaselor! apariia dentiiei! reglarea meta'olismului calciului #i
- de&voltarea normal a organelor #i glandelor genitale! maturarea se.ual care se
definitivea& la pu'ertate! cLnd <ncepe #i involuia timusului.
PANC,EASUL ENDOC,IN. Pe lLng funcia sa e.ocrin cu rol fundamental <n
digestie #i a'sor'ie! pancreasul este #i o gland endocrin de importan maSor.
"tructura pancreasului endocrin
"ecreia endocrin a pancreasului este asigurat de i)(lele La)$er!a( G insule de
celule cu structur glandular endocrin! rspLndite <n interiorul lo'ulilor pancreasului
e.ocrin/ acestea sunt su' forma unor cordoane celulare! anastomo&ate <ntrGo reea! <n ochiurile
creia se gsesc capilare sanguine. -oat aceast structur este susinut de o reea de fi're de
reticulin.
Cordoanele glandulare se compun din dou tipuri de celule$
- celule alfa! situate <n centrul insulelor! care secret $l(ca$")! #i
53
- celule 'eta! mai mici #i mai numeroase (75X)! situate la periferia insulelor! care secret
i)(li)%.
4nsulele lui ?angerhaus sunt separate de restul pancreasului printrGo capsul
conSunctiv foarte fin.
Fi&iologia pancreasului endocrin
Cei doi hormoni ai pancreasului endocrin reglea& <n principal meta'olismul
intermediar al hidrailor de car'on.
4nsulina! de cum aSunge <n sLnge! este fi.at rapid <n multe esuturi! dar <n special <n ficat
#i rinichi/ este un polipeptid cu funcii multiple #i deose'it de importante$
- scade concentraia gluco&ei <n sLnge (efect hipoglicemic) prin polimeri&area gluco&ei #i a
altor mono&aharide <n glicogen! la nivelul ficatului (glicogene&a) sau meta'oli&area
gluco&ei pLn la termenii finali$ CO
*
#i 8
*
O/
- stimulea& ptrunderea gluco&ei <n anumite celule din esutul hepatic! muscular! adipos!
stimulLnd consumul acesteia/ <n mu#chi #i ficat activea& glicogenogene&a! iar <n esutul
adipos transformarea gluco&ei <n trigliceride/ de asemeni! stimulea& proteosinte&a #i
liposinte&a hepatic/
- intervine <n transportul activ #i al altor su'stane (aminoaci&i! molecule proteice! potasiu
etc.) prin mem'rane plasmatice/
- favori&ea& transferul =3Gului nuclear spre citoplasm! implicLnduGse <n programul
genetic celular (G 'iosinte&a).
9lucagonul! descrcat <n sLnge! dispare mai rapid decLt insulina! fiind degradat <n diferite
esuturi #i <n mod deose'it <n cel hepatic/ acest hormon este tot un polipeptid! cu o
greutate molecular de +6C:! #i constituit din *C de aminoaci&i. 9lucagonul provoac
hiperglicemie prin glicogenoli& hepatic (nu #i muscular)! stimulea& glucuneogene&a
din aminoaci&i #i e.ercit efect lipolitic prin aciunea lipa&ei din celulele adipoase.
8iposecreia de insulin determin hiperglicemie! glico&urie! poliurie! polifagie!
acumularea <n organism a corpilor cetonici/ aceste manifestri fi&iologice sunt specifice
dia'etului &aharat. Corpii cetonici acumulai e.cesiv au o aciune nociv asupra centrilor
nervo#i superiori #i pot provoca coma dia'etic #i chiar moartea.
8ipersecreia insulinic are efect hipoglicemic/ repetarea acestor stri produce alterri
funcionale ale sistemului nervos (care consum <n mod deose'it gluco&)! urmate de
com.
54
Nn fi&iopatologia pancreasului endocrin nu se cunosc ca&uri de hiperG sau hiposecreie
de glucagon! a#a <ncLt rolul su <n patologie este puin cunoscut.
3eglarea secreiei de insulin #i glucagon se reali&ea& <n mod deose'it pe cale
umoral (factorul umoral de reglare este tocmai gluco&a sanguin)! dar #i pe cale nervoas
(nervul vag #i legturile acestuia cu hipotalamusul anterior).
GLANDELE SUP,A,ENALE sunt <n numr de dou! a#e&ate la polul superior al
fiecrui rinichi! <n ni#te spaii numite loSile glandelor suprarenale/ au o greutate de cLte H:GH*
g.
"tructura glandelor suprarenale
9landa suprarenal este constituit la e.terior dintrGo capsul fi'roas! iar <n interior
din parenchimul glandular! care este structurat <n dou &one$
G &ona cortical! c"r'ic"(prare)ala! de origine me&odermic! #i
G &ona medular! -e#(l"(prare)ala! de origine cetodermic.
Pona corticosuprarenal pre&int! dup modul de dispunere a celulelor glandulare! trei regiuni
suprapuse! concentrice$
regiunea glomerulat este su'ire #i alctuit din celule secretorii! dispuse <n cordoane
scurte sau <n glomeruli/ ele secret hormonii mineralocorticoi&i/
regiunea fasciculat! constituit din celule a#e&ate <n cordoane paralele/ aceste celule
secret hormonii glucocorticoi&i/ #i
regiunea reticulat! profund! mai su'ire! care lipse#te la sugari/ celulele sunt dispuse <n
cordoane anastomo&ate! formLnd o reea <n ochiurile creia se gsesc sinusuri venoase
largi. Celulele acestei regiuni secret hormonii H7Gcetosteroi&i (estrogeni #i androgeni).
Pona medulosuprarenal pre&int celule glandulare mai mici decLt <n
corticosuprarenal #i sunt dispuse <n cordoane scurte care limitea& capilare sinusoide venoase
#i arteriale/ ele secret doi hormoni$ adrenalina #i noradrenalina.
Fi&iologia glandelor
C"r'ic"(prare)ala secret un numr mare de hormoni care! dup aciunea lor
'iologic predominant! se pot <mpri <n trei grupe$
H. 8ormonii glucocorticoi&i (c"r'iz")(l #i !i#r"c"r'iz")(l) intervin <n meta'olismul
glucidic! lipidic! protidic #i mineral/ <n principal ei produc o stimulare a gluconeogene&ei
hepatice #i <n acela#i timp o scdere a ritmului de degradare a gluco&ei celulare G ei sunt
factorii hiperglicemiani.
55
3eglarea glucocorticoi&ilor se reali&ea& prin secreia =C-8 hipofi&ar.
*. 8ormonii mineralocorticoi&i (al#"'er")(l #i #ez"Gic"r'ic"'er")(l) intervin <n reglarea
meta'olismului hidromineral #i indirect a volumului sanguin.
+. 8ormonii se.uali (e'r"$e)iiB a)#r"$e)ii #i pr"$e'er")a) au funcii asemntoare cu cei
secretai de gonade! <ns sunt produ#i <n cantiti mai mici.
8ipofuncia glo'al a corticosuprarenalei produce 'oala lui =ddison! caracteri&at prin
coloraia gal'enGmurdar a pielii! scderea progresiv <n greutate! sl'iciune fi&ic! diaree!
scderea tensiunii arteriale prin pierderea sodiului prin urin.
8iperfuncia glandei corticosuprarenale poate provoca$
- 'oala lui Cushing! datorat hormonilor glucocorticoi&i/ se caracteri&ea& prin o'e&itate
(depuneri de grsime <n regiunea feei! cefii! a'domenului #i feselor)! prin cre#terea
tensiunii arteriale #i prin hiperglicemie/
- 'oala lui Conn! datorat cre#terii aldosteronului! caracteri&at prin cre#terea tensiunii
arteriale! determinate de cre#terea masei sanguine! #i
- sindromul adrenogenital! produs de e.cesul de hormoni se.uali. ?a femeia adult! e.cesul
de androgeni produ.ce masculini&area (<ngro#area vocii! cre#terea masei musculare!
modificri ale organelor genitale e.terne! cre#terea pilo&itii etc.) #i defemini&area
(atrofia glandelor ovariene! dispariia menstruaiei! atrofia uterului #i a altor formaiuni
genitale e.terne etc.). ?a copil! sindromul androgenital se manifest! printre altele! printrG
o pu'ertate precoce #i oprirea cre#terii.
Me#(l"(prare)ala secret doi hormoni principali$ a#re)ali)a #i )"ra#re)ali)a/ ei
sunt sinteti&ai din aminoacidul fenilalanin. Producerea secreiei acestor hormoni este
declan#at de factori care cer o adaptare rapid din partea organismului! cum ar fi$ frica!
frigul! o stare de hipoglicemie etc.
Cei doi hormoni e.ercit efecte similare cu cele ale stimulrii "..M.Gsimpatic/ rolul
acestor hormoni este multiplu$
- produc o cre#tere a e.cita'ilitii #i a frecvenei cardiace! ca urmare de'itul sanguin
cardiac cre#te rapid/
- rela.area musculaturii tractului digestiv! ve&icii urinare/
- contracia sfincterelor digestive! a splinei! a mu#chilor erectori ai firelor de pr! a
dilatatorului pupilar/
- glicogenoli&a hepatic! muscular #i hiperglicemie/
56
- mo'ili&area unor su'stane care! prin ardere! pot eli'era energie meta'olic (aci&i gra#i
din depo&ite adipoase)! cre#terea frecvenei respiratorii! aciune calorigen! cre#terea
meta'olismului/
- intensificarea glandelor sudoripare! se'acee/
- stare de alert cortical! an.ietate! fric.
Nn stri normale! de repaus! ace#ti hormoni sunt pre&eni <n sLnge <n cantiti
ne<nsemnate/ concentraia lor! #i mai ales a adrenalinei! cre#te 'rusc <n situaii deose'ite
determinate atLt de factori e.terni! cLt #i interni. 8ipersecreia este comandat de centrii
nervo#i superiori din lo'ul frontal! dar #i su'corticali G talamus! hipotalamus #i me&encefal.
OVA,UL ENDOC,IN are o activitate du'l$ endocrin #i e.ocrin.
=ctivitatea e.ocrin este reali&at prin producerea de ovule (K ovulaia)! de celule
germinale (ovogene&a! gametogene&a)! iar cea endocrin! prin secreia de hormoni.
"tructura ovarului endocrin
=ctivitatea endocrin a ovarului este asigurat de$
H. celulele tecii interne ale foliculilor ovarieni maturi! care secret @"lic(li)a/ aceasta
cuprinde hormonii estrogeni$ e'r")aB e'ra#i"l(l #i e'ri"l(l/
*. celulele corpului gal'en! care secret pr"$e'er") (progestaionali).
8ormonii estrogeni influenea& activitatea hipofi&ei! a sistemului nervos central! a
glandei mamare #i a organelor genitale feminine! astfel$
G produc o scdere a secreiei de hormon foliculinostimulent (F"8)/
G sunt responsa'ili de de&voltarea comportamentului se.ual/
G produc de&voltarea #i cre#terea glandei mamare la fete <n pu'ertate/
G determin caracterele se.uale secundare la fete/
G apariia #i evoluia normal a ciclului menstrual/
G stimulea& contraciile uterului.
=ciunea lor meta'olic este mai mic! astfel$
G stimulea& 'iosinte&a proteinelor/
G au tendina s reali&e&e o hipoglicemie <n sLnge/
G favori&ea& retenia apei #i a sodiului <n organism! #i
G favori&ea& depunerea calciului <n oase.
Progesteronul! ca #i hormonii estrogeni! face parte din grupul hormonilor steroi&i
(asemntori hormonilor din corticosuprarenal). =ciunea 'iologic principal a acestui
57
hormon se e.ercit asupra tractului genital! pe care <l pregte#te pentru nidaia oului #i
meninerea sarcinii.
,e asemenea! progesteronul scade frecvena #i amplitudinea contraciilor uterine!
stimulea& proliferarea acinilor mamari #i secreia de colostru. ;enionm c hormonii
progestaionali mai pot fi secretai #i de placent.
Nn afara acestor hormoni principali ai ovarului! mai este cunoscut un comple. de
hormoni! cunoscut su' numele de relaGi)%. =cest comple. hormonal! pre&ent <n sLngele
femeii gravide! produce rela.area simfi&ei pu'iene #i cre#terea fle.i'ilitii articulaiilor
sacroGiliace ale 'a&inului.
3eglarea secreiei de hormoni ovarieni se reali&ea& de ctre hipofi&a anterioar!
hipotalamus #i sistemul lim'ic.
TESTICULUL ENDOC,IN! ca #i ovarul! este un organ cu funcie du'l$ endoG #i
e.ocrin.
=ctivitatea e.ocrin este reali&at de esutul seminal! care produce spermatogene&a! #i
activitatea endocrin este reali&at de esutul interstiial care secret hormonii androgeni.
"tructura testiculului endocrin
Partea endocrin a testiculului este repre&entat de celulele interstiiale ?e[dig! care se
gsesc <n esutul conSunctiv dintre tu'ii seminiferi contorti/ totalitatea celulelor interstiiale
formea& a#aGnumita gland interstiial care secret 'e'"'er")(l.
Fi&iologia testiculului endocrin
-estosteronul este principalul hormon secretat de glanda interstiial #i este un hormon
steroid/ el ia na#tere din colesterol la nivelul celulelor ?e[dig.
Nn afar de testosteron! testiculul mai secret mici cantiti de hormoni estrogeni! dup
cum ovarul secret mici cantiti de testosteron. "ecreia acestui hormon <ncepe de la
pu'ertate #i continu toat viaa.
3olul fi&iologic al testosteronului este multiplu. 1l acionea& asupra aparatului genital
masculin! de&voltrii somatice #i meta'olismului$
- produce de&voltarea organelor genitale masculine #i menine integritatea morfoG
funcional a acestora/
- induce de&voltarea somatic a caracterelor secundare specifice se.ului masculin
(<ngro#area vocii! de&voltarea musculaturii #i a scheletului! a pilo&itii faciale! de pe
piept! regiunea a.ial! de pe linia al' supraom'ilical etc.)/
58
- are o aciune ana'oli&ant protidic #i lipidic! stimulLnd de&voltarea musculaturii/
- determin osificarea cartilaSelor de conSugare.
3eglarea secreiei de testosteron se face de ctre adenohipofi& prin hormonul
gonadotrop luteostimulent #i al interstiiului endocrin testicular (?8G4C"8). =cest mecanism
se afl su' controlul centrilor nervo#i hipotalamici.
8iposecreia de testosteron produce eunucoidismul. ,ac aceast stare apare la copil! apar
urmtoarele tul'urri$
- pu'ertate tardiv #i incomplet/
- de&voltare sla' a caracterelor secundare masculine/
- voce su'ire/
- tul'urri <n de&voltarea scheletului (e.tremiti lungi datorit osificrii tLr&ii a discurilor
de conSugare)/
- e.ces de grsime su'cutanat! reparti&at dup tipul feminoid (hiperpla&ia glandelor
mamare K ginecomastie)/
- de&voltarea se.ual neadecvat (hipopla&ia organelor genitale e.terne)/
- li'idou a'sent sau foarte sc&ut/ sterilitate cu grade diferite (oligospermie! ascospermie)/
- se modific simitor funciile psihice pe un fond de inferioritate/ apar tul'urri de
comportament de la o timiditate e.cesiv! la personalitate #tears! inadapta'ilitate social!
perversitate se.ual! travesti etc.
,ac hiposecreia intervine dup pu'ertate (eunucoidism postpu'ertar)! apar de
asemenea tul'urri caracteri&ate prin$
- regresiunea caracterelor secundare se.uale (rrirea pilo&itii se.uale! scderea masei
musculare! tendina de adipo&itate/ de reinut c vocea nu se schim')/
- li'idoul scade semnificativ! pLn la dispariie/
- sterilitate cu grade diferite/
- se remarc modificarea funciilor psihice etc.
59
"emestrul 44
E,EDOPATOLOGIA
E,EDOPATOLOGIA sau PATOLOGIA GENETICA este ramura geneticii care
studia&a atLt 'olile si starile anormale determinate genetic! cLt si aspectele genetice ale
re&istentei organismului fata de diferite 'oli.
1timologic! este un termen heterogen! care provine din latinescul !ere#i'a J
-"'e)ire si alte doua cuvinte de origine greaca$ pa'!" J (@eri)'aB A"ala si l"$" J
c(*D)'B 'ii)'a.
Prin A"ala $e)e'ica se <ntelege orice conditie detrimentala determinata predominant
de o modificare a informatiei genetice. 9eneric! 'olile cau&ate de factori genetici se numescc
ere#"pa'ii sau A"li ere#i'are! iar caracteristica lor fundamentala o constituie faptul ca ele
sunt mostenite! cele mai multe dintre ele se pot transmite <n generatii succesive. Cu toate
acestea! nu toate 'olile genetice sunt ereditare/ cele mai multe anomalii cromo&omale! de
e.emplu! nu sunt mostenite. ;ai tre'uie remarcat ca nu toate 'olile ereditare sunt congenitale/
de pilda! coreea 8untington apare tLr&iu G <n Surul vLrstei de +7 de ani! desi este conditionata
de o mutatie dominanta auto&omala.
=paritia geneticii (sfLrsitul secolului 242! dar mai ales <nceputul secolului 22) a
constituit un moment de referinta <n istoria stiintei. ,e&voltarea rapida a geneticii si aplicarea
ei <n patologia umana a impus cunoasterea principiilor de genetica medicala <n actiunile de
diagnosticare! tratament si mai ales <n profila.ia 'olilor.
umeroase tul'urari meta'olice! de comportament! reproducere si se.ualitate! crestere
si de&voltare! cardiovasculare! digestive! renale! deficiente imunitare etc. sunt tot atLtea
influente! mai mari sau mai mici! ale unor factori genetici.
4n multe specialitati medicale (pediatrie! neurologie! psihiatrie! endocrinologie!
hematologie! ginecologie! oncologie etc.)! patologia genetica are o pondere importanta prin
numarul de afectiuni si frecventa lor. ,e aceea <n medicina moderna se impune o a'ordare
genetica a fiecarui pacient/ ea se 'a&ea&a <n principiu pe i)#i*i#(ali'a'ea $e)e'ica a fiecarei
persoane care determina sensi'ilitatea sau re&istenta la agresiunile e.terne! precum si
raspunsul specific la tratament.
Foarte multi autori aprecia&a ca 'iologia umana nu poate fi conceputa fara genetica/ <n
acest sens I+ Ge##a (HC07) a afirmat ca ... medicina celei deGa doua Sumatati a secolului 22
este dominata de geniul lui ;endel.
60
Mechiul aforism al lui A-Ar"ie ParL G conform caruia nu e.ista 'oli! ci numai
'olnavi! <n conte.tul eredopatologiei se e.tinde la nu e.ista 'oli! e.ista numai familii de
'olnavi.. =ceasta noua vi&iune ofera medicinei o alta perspectiva! o'ligLndGo sa treaca de la
individ la familie si uneori dincolo de ea G la populatie.
Ere#i'a'ea <nsa nu este singurul factor implicat <n patologie/ un rol important <l Soaca
-e#i(l. 4ntreaga e.istenta a omului! din momentul fecundatiei pLna <n cel al mortii! este
re&ultatul interactiunii acestor doua elemente.
Conceptul de ereditate a fost utili&at pentru prima data de H+ Spe)cer! H>0+! pentru a
indica asemanarile dintre parinti si urmasi.
4n pre&ent ereditatea repre&inta capacitatea organismelor de a poseda o anumita
informatie genetica pe 'a&a careia si <n functie de conditiile de mediu! se transmit anumite
caracteristici anatomoGfi&iologice! 'iochimice si comportamentale de la ascendenti la
descendenti.
-ransmiterea ereditara a unor 'oli a fost intuita si cunoscuta cu multe milenii <n urma!
astfel$
G picturi egiptene! datate cu cca 5::: de ani <.e.n.! pre&entau pitici cu mem'rele foarte
scurte/
G ornamentatii de pe vasele antice ale =mericii de "ud repre&entau indivi&i cu lipsa
totala sau partiala a mem'relor sau cu malformatii 'ucoGfaciale ('u&a de iepure)/
G <n 'i'lioteca din inive sGau gasit descrise! pe o ta'lita de lut (mileniul 44 <.e.n.)! o
lista cu 0* de malformatii congenitale! dintre care! cu o singura e.ceptie! toate o'servatiile
erau corecte/
G <n scrierile vechi indiene (sec.44 <.e.n.) sunt consemnate urmarile nefaste ce pot
aparea <n urma casatoriilor <ntre parteneri cu malformatii sau care aveau epilepsie/ <n
mitologia hindusa! unele calitati omenesti (ro'ustete! <ntelepciune etc.) erau considerate
transmisi'ile.
=ceste pareri sGau raspLndit apoi <n =sia ;ica! la grecii antici si apoi la romani.
4n "parta! pe timpul lui ?FCU39! copiii cu malformatii! indivi&ii cu afectiuni psihice
erau eliminati! e.terminati prin lege/ conform eugeniei platonice se recomanda reproducerea
selectiva a oamenilor sanatosi! curaSosi! destepti.
Hip"cra' (60:G+77 <.e.n.) stia ca unele trasaturi (culoarea ochilor! chelia etc.) si unele
'oli (epilepsia) au caracter familial.
61
Ari'"'el (+>6G+** <.e.n.)! a'ordLnd pro'lema ereditatii unor caractere! afirma$ ... din
parinti deformati se nasc copii deformati/ ologi din ologi! or'i din or'i si <n general copiii
mostenesc adesea ceea ce eate particular la parintii lor si se nasc cu aceleasi semne...
4n Odiseea si Iliada se <ntLlnesc toate tipurile de malformatii si monstruo&itati/ de
regula aparitia acestora era atri'uita mLniei &eilor G la antici! sau un act punitiv al puterii
divine! mai tLr&iu la crestini.
O'servatii mai sistematice asupra ereditatii umane sGau facut a'ia <n epoca moderna.
4n secolul al 2M444Glea! Ma(per'i( a semnalat ca polidactilia este o maladie familiala! iar <n
secolul urmator Nae a urmarit transmiterea hemofiliei/ de altfel la evrei! <nca din antichitate
G <n -almud G se mentiona ca <n familiile la ai caror mem'ri se o'serva pierderi de sLnge greu
de oprit! se inter&ice circumci&ia.
4n H>05! F+ Gal'") considera talentul G o calitate care depinde de numerosi factori
necunoscuti! printre care si de ereditate.
4n HC:*! A+ Garr"# pune 'a&ele geneticii 'iochimice! <n lucrarea sa rori !nnascute
de metabolism.
4n prima decada a secolului 22! se de&volta ideea eugeniei <n 1uropa si ".U.=.! prin
care se considera ca tre'uie <ncuraSate casatoriile <ntre persoane cu caractere utile (eugenie
po&itiva) si descuraSate cele <ntre persoane 'olnave! retardate mintal (eugenie negativa).
-ot <n aceasta perioada se demonstrea&a vala'ilitatea legilor mendeliene si pentru
specia umana.
,atorita particularitatilor fiintei umane! cea mai folosita -e'"#a >) $e)e'ica (-a)a a
fost "Aer*a'ia si nu e.perimentul G inter&is din motive etice/ de aceea una din metodele de
lucru <n urmarirea unui caracter sau a unei afectiuni genetice a fost a)aliza pe#i$ri(l(i G
tehnica prin care se pre&inta mostenirea unui caracter <ntrGun sir de generatii succesive. =stfel!
se poate determina daca un caracter este dominant sau recesiv! daca este determinat de o gena
autosomala sau heterosomala.
4ncepLnd din a doua Sumatate a secolului 242! a <nceput utili&area -e'"#ei $e-e)il"r
-")"< i #izi$"'i! pentru a se putea sta'ili <n ce masura o maladie este determinata genetic si
<n ce masura de mediu/ sGa demonstrat astfel ca hipertensiunea arteriala este partial
determinata genetic. "Gau evidentiat corelatii <ntre diferiti factori 'iologici G determinati
genetic si incidenta unor maladii/ de e.emplu sGa demonstrat ca persoanele care au grupa
sanguina = fac mai des un cancer al stomacului.
62
O alta metoda de cercetare <n genetica umana o repre&inta '(#i(l @a-iliil"r
c")a)$*i)e si al iz"la'el"r. =ceasta tehnica se 'a&ea&a pe faptul ca prin casatoriile <ntre
rude mai mult sau mai putin apropiate! genele recesive se pot homo&igota si astfel se
manifesta fenotipic. 4n societatea moderna are loc o intensificare a legaturilor <ntre diferite
comunitati! astfel ca i&olatele sunt pe cale de disparitie.
4n ultima vreme se mai folosesc cu succes$
G -e'"#e ci'"$e)e'ice! pentru studiul cromo&omilor umani! al cromatinei se.uale etc./
G -e'"#e Ai"c!i-ice din 'iologia moleculara pentru identificarea mutatiilor la nivelul
aci&ilor nucleici si al proteinelor pentru sta'ilirea unor maladii meta'olice ereditare/
G -e'"#a !iAri#arii celulare si moleculare pentru determinarea hartilor
cromo&omiale! a po&itiei genelor pe cromo&omi/
G -e'"#e -a'e-a'ice pentru a determina frecventa unor gene <n populatia umana.
4n ultimii ani cercetarile de genetica umana sGau e.tins considera'il! facLnd posi'ila
descoperirea a peste 34:: -ala#ii $e)e'ice umane. = fost ela'orat un proiect pentru studierea
completa a genomului uman! adica determinarea secventei a cca + miliarde de nucleotide din
=,! precum si a cca 5: ::: gene plasate pe cei *+ de cromo&omi umani. "tudiul secventei
nucleotidelor sGa reali&at conform unor tehnici sta'ilite de 'iochimistul engle& F+ S'a)$er!
care pentru aceasta reali&are a fost distins pentru a doua oara cu Premiul o'el. ?a reali&area
acestui proiect american! care a durat cca H: ani! au participat specialisti din mai multe tari!
iar costul sau sGa ridicat la cLteva miliarde de dolari. 4n pre&ent! acest proiect sGa <ncheiat!
identificLnduGse cca +:::: de gene <n genofondul uman.
4n decursul timpului! datorita unor confu&ii <n interpretarea unor termeni! spre
e.emplu <ntre conceptele de -al@"r-a'ie (malum K rau/ formatio K alcatuire) si a)"-alie
(gr. anomalia K neregularitate) c")$e)i'ala! <nca din HC06! P"''er propune <nlocuirea lor cu
#e@ec' c")$e)i'al/ acest concept cuprin&Lnd atLt malformatiile! cu sensul de e.presie
morfologica! cLt si anomaliile functionale re&ultate din procesele meta'olice care apar <n
timpul de&voltarii intrauterine.
4n pre&ent <n conceptul de defect congenital se pot grupa atLt anomaliile ereditare cLt
si cele neereditare.
=sa cum am preci&at! ereditatea nu este singurul factor implicat <n patologia genetica/
un rol important <l are si mediul G @ac'"rii -ez"l"$ici.
= devenit a.iomatica conceptia conform careia nici un caracter nu este e.clusiv
genetic sau me&ologic. Fiecare caracter este re&ultatul interactiunii organismGmediu! pentru ca
63
fiecare individ este un fenomen ereditar! unic si irepeta'il! supus <n permanenta actiunii
modificatoare a conditiilor de mediu. ,e fapt! <n etiopatologia unor defecte congenitale!
transmiterea eronata a informatiei genetice este factorul esential! iar <n altele G factorul
secundar/ <n acestea factorii de mediu (me&ologici) SucLnd un rol determinant (C+ 2"lM)eaK!
HC7+).
4nteractiunea ereditateGmediu este deose'it de clara <n patologia genetica.
,e aici se poate conclu&iona ca$
G pot fi maladii cu determinism genetic predominant (maladia -a[G"achs! sindromul
,o@n! galacto&emia! fenilcetonuria! distrofia musculara ,uchenne etc.)! sau
G maladii cu determinism me&ologic predominant (unele infectii ca ruSeola!
tu'erculo&a! avitamino&e ca scor'utul etc.)! si
G maladii cu determinism mi.t al factorilor ereditari si de mediu (dia'etul &aharat!
schi&ofrenia! ulcerul duodenal! hipertensiunea arteriala! o'e&itatea! unele forme de cancer
etc.)! numite si maladii cu predispo&itie genetica.
Pentru <ntelegerea cLt mai e.acta a 'olilor genetice sGau facut mai multe clasificari ale
acestora/ astfel! dupa cantitatea de material genetic implicat! pot e.ista$
5
G -ala#ii -")"$e)ice! conditionate de o mutatie genica si care au o frecventa de cca
H!HX printre nouGnascuti/
G -ala#ii cr"-"z"-ale determinate de a'eratii cromo&omice numerice sau
structurale! care au o frecventa de :!5GH!:X dintre toti nouGnascutii! si
G -ala#ii p"li$e)ice! care constituie unul din capitolele destul de o'scure din
patologia genetica. 1ste un grup polimorf care include tul'urari e.trem de diferite$ de la
malformatiile congenitale comune ('u&a de iepure! gura de lup K despicatura palatina/
lu.atia congenitala de sold/ malformatiile cardiace/ malformatii de tu' neural/ spina 'ifida/
anencefalia/ piciorul strLm' congenital etc.) la schi&ofrenie. Frecventa acestor tul'urari fiind
de peste H:X.
O clasificare utila! <n practica medicala! este urmatoarea$
H.G 'oli produse de o singura gena (monogenice! mendeliene)/ ele produc un simptom/
*.G 'oli cromo&omale! cu a'eratii cromo&omice detecta'ile (numerice sau de
structura)/ ele produc sindroame (K asocierea mai multor simptome) cu consecinte multiple!
variate/
5
;a.imilian C.! HC>*! 9enetica umana! 1d."t. si 1nciclopedica! Bucuresti! H+H
64
+.G 'oli cu ereditate multifactoriala! <n care o predispo&itia genetica se afla <n
interactiune cu factorii me&ologici! si
6.G 'oli <n care la anomalia respectiva contri'uie maSor! dar nu e.clusiv! factorii de
mediu
0
(sindromul ru'eolic sau alte 'oli teratogene).
4n functie de momentul <n care actionea&a factorul modificator! mutagen! 'olile
genetice pot fi$
G gametopatii! cLnd factorii actionea&a la nivelul gametilor! producLnd alterarea morfoG
functionala! modificarea acestora/
G &igopatii! cLnd modificarea se instalea&a la nivelul oului fecundat! a &igotului/
G em'riopatii si
G fetopatii
,e retinut este faptul ca gametopatiile sunt de cele mai multe ori urmarea modificarii
materialului genetic! reproductiv (gametic)! fapt pentru care acestea pot fi considerate maladii
genetice ce induc modificari ereditare/ celelalte sunt <n general modificari! alterari ce nu au la
origine structura genetica ereditara! fapt pentru care se manifesta <n fenotipie si persista pe
parcursul unei singure ontogenii.
4n raport cu amploarea! cu e.tinderea fenotipi&arii 'olii genetice! pot e.ista$
H.G afectiuni generali&ate sau de sistem! si
*.G actiuni locali&ate sau regionale! segmentare.
"unt autori care recunosc e.istenta a doua tipuri de anomalii congenitale$
H.G anatomice! care cuprind vicii de de&voltare morfologice! si
*.G functionale! sau fi&iologice! meta'olice.
,upa calitatea cromo&omilor afectati! pot fi$
G maladii auto&omale! cu caracter dominant sau recesiv! si
G maladii gono&omale (heterosomale)! legate de cromo&omii se.ului! care pot fi si ele
dominante sau recesive.
PLna <n pre&ent nu sGa reusit o departaSare e.haustiva a acestor maladii! deoarece
criteriile de sistemati&are folosite (etiologice! anatomice! functionale! chimice etc.) nu sGau
dovedit a fi suficiente.
0
C.9eormaneanu! ;.9eormaneanu! HC>0! 4ntroducere <n genetica pediatrica! 1d.;edicala! Bucuresti! H*
65
FACTO,I CAU2ALI AI BOLILO, GENETICE
Una din pro'lemele fundamentale ale geneticii umane! medicale este aceea de a sta'ili
natura tul'urarilor genetice/ depistarea acesteia se reali&ea&a prin investigatii si e.perimente
de la'orator comple.e! dintre care amintim$
G cercetarea individului! inclusiv istoria evolutiei intrauterine/
G cercetarea amanuntita a istoriei familiale/
G cercetarea citogenetica a individului si a familiei lui/
G cercetarea unor parametri 'iochimici! moleculari etc.
,upa cum am va&ut! <n cadrul 'olilor genetice e.ista eredopatii K maladii genetice
ere#i'are ! care au o concentrare familiala! si maladii )eere#i'are. -oate acestea sunt
re&ultatul mai <ndepartat sau mai apropiat istoric al -('a'iil"r G fenomen prin care se produc
modificari <n materialul genetic! modificari ce nu sunt provocate de recom'inarea genetica.
Cunoasterea fenomenului de -('a$e)eza si a rolului mutatiilor <n evolutie este
deose'it de importanta pentru 'iologie si medicina.
4ntrucLt fenomenul mutational este universal! el nu e.clude specia omului! care din
punct de vedere structural si fi&iologic este! <n linii generale! alcatuita dupa schema de
organi&are a animalelor.
;utatiile pot aparea <n mod spontan (K -('a'ii )a'(rale)! sau pot fi induse
e.perimental (K -('a'ii ar'i@iciale)/ ele pot afecta diferite unitati ale materialului genetic si
astfel pot fi clasificate <n$
G mutatii $e)ice! cLnd afectea&a genele/
G mutatii cr"-"z"-iale si
G mutatii $e)"-ice! <n ca&ul <n care afectea&a <ntreg genomul.
,upa modul de e.primare fenotipica! mutatiile pot fi #"-i)a)'eB recei*eB
e-i#"-i)a)'e.
4n functie de locul unde sunt plasate! mutatiile pot fi a('""-ale si !e'er""-ale!
acest din urma tip de mutatii manifesta se.Glin5age.
,aca mutatiile afectea&a celulele liniei germinale! atunci ele pot fi transmise ereditar prin
gameti la noile generatii si vor fi -"'e)i'e de acestea atLt <n celulele germinale! cLt si <n
celulele somatice.
66
4n situatia mutatiilor din celulele din care nu re&ulta gameti! ci numai anumite tesuturi si
organe! vom putea spune ca vom avea -('a'ii "-a'ice manifeste numai la tesuturile si
organele respective/ acest gen de mutatii nu sunt transmisi'ile! ereditare.
Cercetarile e.perimentale care urmaresc lamurirea pro'lemelor legate de procesul
mutational se reali&ea&a pe diferite specii animale! <ntrucLt din motive etice! pe om nu se pot
efectua. -otusi! prin e.trapolarea unor re&ultate o'tinute e.perimental pe animale si prin
o'servatiile reali&ate pe culturi de celule! tesuturi! sau cele culese <n urma unor iradieri
terapeutice! sau efectele mutagene induse accidental! se poate estima valoarea mutatiilor la
om. ,ate foarte pretioase <n acest sens sunt furni&ate de studiul maladiilor ereditare umane!
ale caror cau&e sunt constituite de diferite mutatii daunatoare! aparute spontan! natural.
"e considera ca <n cursul evolutiei sale filogenetice su' influenta radiatiilor naturale
ale pamLntului sau cosmice! precum si a altor cau&e mutagene! au aparut numeroase mutatii/
aceste mutatii au stat la 'a&a evolutiei speciei umane! desi o parte dintre ele iGau fost
daunatoare.
1volutia a cautat si a gasit cele mai ingenioase miSloace de conservare a structurii si
functiei organismelor K ere#i'a'ea! dar a lasat loc si pentru greseli! erori <n transmiterea
caracterelor. Fara 'aAili'a'e viata ar fi fost imposi'ila! iar fara -('a'ii evolutia ar fi ramas o
simpla speranta.
;utatiile naturale! fie ca sunt utile! fie ca sunt nefolositoare sau daunatoare omului!
sunt plasate atLt pe auto&omi cLt si pe hetero&omi/ asta&i se cunosc peste 34:: #e -ala#ii
umane a caror cau&a este alterarea materialului genetic. ,e aceea <n pre&ent aceste mutatii
sunt considerate drept agenti etiologici ai unor 'oli genetice! asa cum 'acteriile sau virusurile
sunt factori patogeni ai altor maladii.
;utatiile genetice sunt nu numai foarte numeroase! dar si foarte variate/ ele se
datoresc numarului mare de gene (^ +: :::)! faptului ca fiecare gena poate suporta mai multe
mutatii! dar si numarului ne'anuit de factori mutageni.
1fectele mutatiilor sunt inegale si imprevi&i'ile. ,aca! uneori! trec neo'servate!
alterori reduc mai mult sau mai putin durata vietii! cu unitati de masura la nivelul orelor si
&ilelor em'rionului deGa'ia conceput! la cel al lunilor la copilul care moare curLnd dupa
primul lui contact cu lumea <nconSuratoare! sau la nivelul anilor <n ca&ul copiilor!
adolescentilor si adultilor care au defecte genetice mai simple sau mai comple.e. Consecintele
acestor mutatii repre&inta pretul pe care ereditatea! viata <l plateste pentru a avea o maSoritate
normala.
67
Factorii mutageni sunt foarte variati! <nsa pot fi clasificati <n$
4.G factori mutageni fi&ici/
44.G factori mutageni chimici si
444.G factori mutageni 'iologici.
I+ FACTO,II MUTAGENI FI2ICI
umeroase cercetari au dus la conclu&ia ca orice a'atere de la 'e-pera'(ra "p'i-a <n
care se de&volta em'rionii organismelor homeoterme <mpiedica de&voltarea normala a
proceselor plastice si energetice meta'olice prin intermediul sistemelor en&imatice si ca
socurile termice #e'aAilizeaza i)'eza ADN<ului! provocLnd #ep"li-erizarea ace'(ia+
O serie de alte studii au reliefat faptul ca (l'ra()e'ele au actiune teratogena (aparitia
unor malformatii <n cursul vietii intrauterine su' influenta unor factori din mediul
am'iant) asupra cromo&omilor fetali.
Factorii #i)a-ici ai zA"r(l(i (vi'ratii! acceleratii! impondera'ilitate etc.) sunt
responsa'ili de unele le&iuni minore cromo&omiale.
4n procesul mutagen! teratogen este 'ine cunoscuta actiunea ra#ia'iil"r asupra
em'rionilor! atLt cea directa cLt si cea indirecta (prin intermediul organismului matern)
3adiatiile cu efecte mutagene sunt repre&entate de$
H. G radiatiile neioni&ante (ra&ele UM) si
*. G radiatiile ioni&ante (3a&ele 3_ntgenG 2 G/ gama G G/ alfa G / 'eta G , electronii si
neutronii).
3a&ele 2! 3_ntgen sunt radiatii electromagnetice cu actiune asemanatoare ra&elor
gama/ ele au lungimea de unda cuprinsa <ntre :!:0 W si H:: W (H W K H:
G>
cm) si o putere de
penetratie mai mica fata de radiatiile gama! dar suficient de mare pentru a provoca o ioni&are
puternica. =ceste radiatii se folosesc larg <n mutagene&a e.perimentala! deoarece aparatele
sunt accesi'ile! gasite <n maSoritatea institutiilor medicale.
4radierea <n prima saptamLna de gestatie produce ma.imum de mortalitate! iar iradierea <n
prima luna! cel mai ridicat procent de malformatii la copiii nouGnascuti/ acesta este
fenomenul de teratogene&a. ?a om! se cunoaste ca primele ./ ap'a-D)i de de&voltare
em'rionara sunt cele mai sensi'ile la actiunea radiatiilor ioni&ante! perioada cea mai
receptiva fiind <ntre saptamLnile /<7+
68
1.istenta acestor factori <n aceasta perioada (*G7 saptamLni) duce la avort sau la instalarea
diverselor malformatii (defecte) congenitale$ anencefalie
7
! microcefalie! hidrocefalie!
spina 'ifida
>
! anoftalmie! microftalmie! retinopatii! defecte de sept inter auricular!
ventricular! polidactilie! sindactilie etc. 4ntre saptamLnile 7<./B iradierile induc
malformatii congenitale la nivelul urechilor (implantare vicioasa! pavilion mem'ranos
etc.)! la nivelul masivului 'ucoGfacial si al palatului veloGpalatin.
"e considera ca o do&a foarte mica! administrata fractional! produce modificari
frapante cromo&omiale! prin (-are. Chiar si la personalul care e.ploatea&a aparatul medical
emitator de radiatii si care nu respecta <ntrutotul masurile de protectie a muncii! poate sa apara
anemia! sterilitatea! leucemia etc.! ca efect al iradierilor <n timp.
Chiar <n do&e foarte sla'e! radioterapia femeii gravide poate induce fatului
microcefalie! hidrocefalie! tul'urari oculare! nervoase! osteogene&a imperfecta! malformatii
ale mem'relor! e.tremitatilor etc.
Pro'lema este daca chiar do&ele mici de radiatii! provenite de la distante foarte mari
(accidentul de la Cerno'Ll) pot avea efecte mutagene. Bom'ardamentul de la 8irosima si
agasa5i a demonstrat ca are loc o crestere a frecventei cancerelor si a unor 'oli ereditare
chiar dupa decenii.
-re'uie mentionat ca nu e.ista do&aGlimita! inofensiva a radiatiilor ioni&ante/ e.ista
numai #"ze #e ric caz('! asa cum se pare ca este ca&ul caderilor radioactive care au afectat
tara noastra <n urma accidentului de la Cerno'Ll. ,esigur ca tre'uie sa treaca multi ani
(decenii) pLna se va putea aprecia mai e.act riscul si efectele 'iologice ale acestei iradieri.
O'servatiile efectuate admit ca un individ nu tre'uie sa primeasca <n ontogenia sa o do&a
mai mare de /:: r.! cu un ma.im de 4: r. <n curssul primilor ani ai vietii.
Fondul natural radioactiv receptionat de gonade <n diferite regiuni ale glo'ului varia&a
<ntre$ HC: mr.Qan <n Franta! *:: mr.Qan <n 4ndia! pLna la H* ::: mrQan <n Bra&ilia.
Beneficiar si al altor surse de iradiere (energie atomica! anali&e radiologice! tratamente
G radioterapie! televi&orul etc.)! omul nu tre'uie sa depaseasca /<1 r+Na)+
"Ga mai constatat ca vLrsta <naintata a celui iradiat contri'uie la cresterea numarului de
a'eratii cromo&omiale.
4n urma multor investigatii sGa sta'ilit un raport ierarhic al deranSamentelor
cromo&omiale datorate iradierii cu ra&e ..
7
monstruo&itate incompati'ila cu viata! caracteri&ata prin a'senta cere'elului si a encefalului! asociata cu
a'senta oaselor plate ale cutiei craniene
>
malformatie congenitala a canalului verte'ral/ hernierea meningelui si a maduvei
69
H. Celule de tip A! fara anomalii structurale cromo&omiale! <nsa cu forme aneuploide
(K numar de cromo&omi <n celulele somatice iradiate diferit de numarul de 'a&a G *n./ nonG
disSunctia cromatidelor <n mito&a).
*. Celule de tip B! fara anomalii structurale de anvergura! pre&inta <nsa lacune
cromatidiene! rupturi cromatidiene! datorate unor le&iuni de =,.
+. Celule de tip C din care se diferentia&a$
G celule de tip C
.
! cu rupturi i&ocromatidiene! cromo&omi diG/ tricentrici si cromo&omi
<n inel/
G celule de tip C
/
! care contin cromo&omi cu a'eratii profunde structurale! vi&i'ile! mai
mari decLt celulele C
H
/
G celule de tip C
1
! cu cromo&omi asemanatori cu cei din celulele C
*
! <n plus cu
distri'utie anormala <ntre diferitele grupe.
4n conclu&ie! dupa iradierea celulei umane au loc$
G <n primele &ile! chiar si saptamLni! tul'urari! a'eratii cromo&omiale de toate tipurile
si multe ca numar/
G pe masura scurgerii timpului! scade treptat numarul a'eratiilor structurale! numerice!
schim'LnduGse si compo&itia lor calitativa/
G paralel cu descresterea numarului de a'eratii nesta'ile! se pastrea&a numarul initial
de celule cu restructurari sta'ile! permitLnd decelarea clonelor de celule cu a'eratii sta'ile
'ine determinate/
G le&iunile de =,! rupturile cromo&omiale vor fi <ndepartate! reparate cu aSutorul
unui aparat en&imatic celular/ este asaGnumitul pr"ce repara'"r al ADNGului/
G <n ceea ce priveste legatura dintre do&a de iradiere si efectul ei cantitativGcalitativ! la
nivel cromo&omial se constata ca efectul citogenetic depinde de do&a! indiferent <n ce
perioada dupa iradiere se face e.amenul citogenetic/
G numarul de celule cu a'eratii cromo&omiale din culturile de limfocite poate atinge
cifre <nalte! chiar <n conditiile unor iradieri locale/ aceste a'eratii <nsa vor scadea e.ponential/
cu trecerea timpului! deoarece <n tesuturile care au o mare putere regeneratoare! a'eratiile
cromo&omilor sunt eliminate tot atLt de repede.
;aSoritatea cercetarilor privind influenta radiatiilor ioni&ante asupra
macromoleculelor de aci&i nucleici in "itro au aratat$
G o scadere a vLsco&itatii solutiilor ce contineau =,/
G le&iuni! rupturi prin depolimeri&are ale macromoleculelor de aci&i nucleici/
70
G datorita rupturilor catenelor de =, (pe lungimea lor) apar noi legaturi transversale
intercatenale/
G cresterea cantitatii de apa a =,Gului/
G 'locarea replicatiei si transcriptiei =,Gului.
3adiatiile neioni&ante! ultravioletele! fac parte din spectrul solar invi&i'il si sunt
constituite din fotoni cu energie Soasa (+G5 ergiQm
*
) cu o lungime de unda cuprinsa <ntre
H+0 W si 6::: W. Ultravioletele au o capacitate penetranta redusa! drept pentru care se
folosesc pentru inducerea de mutatii la microorganisme! celule se.uale etc.
Cercetarile e.perimentale au aratat ca cele mai mutagene radiatii UM sunt cele de
/4::</6:: W! care sunt a'sor'ite preferential de aci&ii nucleici. Ca urmare! legaturile de
hidrogen dintre catene se rup local! se formea&a asaGnumitii #i-eri piri-i#i)ici (-G-/ CGC/
UGU)! scheletul moleculei de =, se contorsionea&a <n &onele respective! iar replicatia
(sinte&a) =, se 'lochea&a! la fel si transcriptia corecta a informatiei genetice de pe =,! <n
sinte&a =3Gm (translatie eronata).
II+ FACTO,II MUTAGENI CHIMICI
4n perioada celui deGal doilea ra&'oi mondial (C!+A(erAac!! cit. P.3aicu! HCC7)! <n
=nglia! au fost semnalate primele cercetari privind capacitatea unor su'stante chimice de a
produce modificari ale materialului genetic.
Pe masura acumularii de o'servatii asupra mutagene&ei chimice sGa conturat ideea ca
unele su'stante chimice pot fi importanti factori mutageni si pentru om. Unele su'stante
chimice produse de industrie! <ngrasaminte chimice! er'icide! fungicide! insecticide! unii
aditivi alimentari! medicamente cu care omul vine <n contact direct sau indirect! pot afecta
aparatul genetic celular.
"e apro.imea&a ca <n mediul <nconSurator! cel al civili&atiei industriale! e.ista cca 3
::: ::: de su'stante diferite! dintre care cel putin 0: ::: sunt de u& comun.
Pe plan mondial! cca H::: de su'stante noi sunt create si introduse <n mediul am'iant!
<n fiecare an.
1ste 'ine cunoscut ca&ul medicamentului '!ali#"-i#a care a determinat! prin folosirea lui
de catre femeile <nsarcinate! unele fenomene teratogene puternice la copiii nouGnascuti
(deformari ale sistemului osos! digestiv! circulator! uroGgenital etc.).
71
Unele su'stante alc!ila)'e (iperita! a&oriperita! alchilmetansulfanatii etc.)! care prin
actiunea lor citostatica! mutagena si carcinogena sunt asemanatoare cu efectele ra&elor 2/
ele sunt numite si (A'a)'e ra#i"-i-e'ice+ 1le pot alchila guanina (gruparea cloretil a
acestor su'stante se leaga de macromolecula de =,) si astfel! aceasta se poate detasa din
structura =,Gului! lasLnd o lacuna apurinica/ de asemenea! guanina alchilata devine
complementara timinei! si nu cito&inei! producLnd a'eratii structurale cromo&omiale!
mutatii.
Unele su'stante p"liciclice (hidrocar'uri policiclice) si ali@a'ice (cu punct <nalt de
fier'ere) produc erori <n transmiterea informatiei genetice! inducLnd cancerul pielii.
Nic!el(lB Ar"-(lB azAe'(l produc cancerul pulmonar.
Be)z"l(l produce anemie si leucemie.
Fungicidul cira) induce fragmentari! restructurari cromo&omiale.
Unele produse farmaceutice! ca de e.emplu$
G a-i)"p'eri)a (drog tranchili&ant)! utili&ata <n trimestrul 4 de sarcina! produce avort
cu produsi malformati$ hidrocefalie! anencefalie! spina 'ifida! 'u&a de iepure etc./
G consumul prepara'el"r !al(ci)"$e)e (spre e.emplu ?",Gul) pentru tratarea
alcoolismului! nevro&elor! psiho&elor! folosite drept catali&atori ai suferintelor psihice!
determina rupturi cromatidiene! translocatii cromo&omiale etc./
G medicamentele psihotonice (c"@ei)aB 'e"Ar"-i)a) produc! <n culturi de celule
umane! fragmentari cromo&omiale/
G aproape toate ci'"'a'iceleB inhi'itori ai sinte&ei =,Gului! atrag dupa ele a'eratii
cromo&omiale ale celulelor sanguine/
G unii !"r-")i au si actiuni <n procesul malformativ/ insulina! corti&onul! pot induce
malformatii congenitale/ androgenii! steroi&ii ana'oli&anti! induc pseudohermafroditismul
feminin la noul nascut! masculini&area mamei/
G unele a)'iAi"'ice (tetraciclina! teramicina) au efect teratogen la nouGnascuti/
G consumul de (l@a-i#a la <nceputul sarcinii poate induce microcefalie! le&iuni ale
tesutului nervos! retard mintal.
4nfluenta acestor su'stante asupra genitorilor poate fi clasificata <n trei grupe$
G efecte sterili&ante (su'stantele contraceptive! hormonii)/
G efecte a'ortive (medicamente anticanceroase! citostatice! do&ele mari ale unor
droguri care provoaca into.icatii generale! su'stante care provoaca saturnismul G mercurul!
plum'ull) G orice into.icatie grava poate sa ai'a un efect nociv asupra mentinerii sarcinii/
72
G efecte teratogene.
;ecanismele alterarii chimice a materialului genetic prin factori mutageni chimici pot
fi sinteti&ate <n$
G modificarea structurii macromoleculei de =,! prin deletia sau aditia uneia sau mai
multor nucleotide <n macromolecula de =,/
G su'stitutia uneia sau mai multor nucleotide din macromolecula de =,/
G inversia unei secvente de nucleotide <n macromolecula de =,/
G inhi'area sinte&ei nucleo&idelor sau nucleotidelor! adica privarea noilor molecule de
=, de anumite 'a&e a&otate/
G <nlocuirea 'a&elor a&otate prin compusi analogi (*Gaminopurina/ *G0 diaminopurina/
5G'romuracilul)/
G <nlocuirea unei 'a&e purinice din structura =, sau =3 cu o alta 'a&a purinica (de
e.emplu = `GGGa 9) sau a unei 'a&e pirimidinice cu o alta 'a&a pirimidinica (- `GGGa C/ U
`GGGa C)! proces numit tran&itie/
G schim'area unei 'a&e purinice cu o 'a&a pirimidinica sau invers! proces numit de
transversie (= `GGGa -/ 9 `GGGa-/ = `GGGa C/ 9 `GGGa C)/
G <mperecherea neo'isnuita a 'a&elor a&otate (9G-! =GC)/
G inhi'area duplicarii =,Gului (replicatia! sinte&a =,)/
G de&aminarea 'a&elor a&otate etc.
III+ FACTO,II MUTAGENI BIOLOGICI
Primele o'servatii privind influenta mutagena a unor factori 'iologici! manifesta prin
aparitia unor defecte congenitale la om! au fost ale lui M+Gre$$ si colectivului pe care lGa
coordonat/ astfel! <n HC6H sGa descoperit ca *ir((l r(Ae"lei (Ru)"' &!rus& al poSarelului
cau&ea&a si em'riopatii umane.
=ctiunea teratogena ma.ima a acestui virus sGa constatat ca se manifesta <n primul
trimestru al sarcinii/ procentul de 94O produsi de conceptie afectati <n primele 7 saptanmLni
scade la 6X <n trimestrul 44 de sarcina. 4n procentul de C5X produsi de conceptie afectati intra
avorturile cu feti morti <n uter! nouGnascuti morti! decesele din primele &ile postGpartum si
restul de nouGnascuti cu afectiuni foarte grave.
Contractarea infectiei la <nceputul sarcinii antrenea&a aparitia unui numar important de
malformatii congenitale$ a sistemului nervos (microcefalie! retard mintal! le&iuni ale urechii
73
interne! surditate! microftalmie! cataracta! atrofie de iris etc.)! a aparatului cardioGvascular!
malformatii dentare etc.
Mirusul ru'eolic poate infecta fatul si dupa primul trimestru de viata intrauterina/
aceste infectii tardive induc tul'urari hepatice! cardiace! osoase si tul'urari psihoGmotorii.
?a nivelul materialului genetic sGau depistat le&iuni cromo&omiale <n procent de ++G
7*X fata de *G5X la loturile martor! neafectate.
Mirusii cunoscuti ca periculosi <n inducerea anomaliilor cromo&omiale mai sunt
virusul infectiilor citomegalice (#ytomegalo"irus) si virusul herpetic (herpesvirusG44)/ acest
ultim virus! daca infectea&a femeia <nsarcinata! poate fi asociat cu herpesul genital si poate
determina afectiuni grave ale sistemului nervos central! <ntLr&ierea mintala a noului nascut.
1fectele teratogene ale celorlalte virusuri sunt mai mult sau mai putin certe. 4n conditii
e.perimentale virusul gripal din grupa B determina aparitia hidrocefaliei. "e pare ca si
virusul varicelei determina malformatii congenitale severe$ hipopla&ia e.tremitatilor! a
degetelor! le&iuni ale sistemului nervos central! malformatii cardiace! cicatrice cutanate/ <n
ca&ul acestui virus! numai un numar mic dintre fetii infectati pre&inta malformatii.
4ncert este si rolul teratogen al to.oplasmo&ei! 'oala determinata de un para&it
intracelular! proto&oarul To*op's+' (o#,!!/ sursa de infestare o constituie carnea de porc sau
de oaie negatita. ;amele afectate pot face forme asimptomatice! situatie <n care em'rionii pot
fi sau nu afectati de malformatii$ microGhidrocefalie! epilepsie! retard mintal! afectiuni
retiniene! calcificari cere'rale! avorturi. ;amele care nu pre&inta fenomene clinice de
to.oplasmo&a pot naste deseori copii cu tul'urari neurologice! cu un coeficient de inteligenta
mai mic.
"Ga o'servat ca afectiunile virale influentea&a si modificarea evolutiei nucleolului!
care <n multe situatii se mareste 'rusc <n volum si se contracta <n timpul mito&ei. =ceasta
manifestare a'eranta tul'ura procesul de ovogene&a care poate forma gameti aneuploi&i.
"Gau emis diverse ipote&e asupra modului de actiune teratogena a virusilor.
=. 1.istenta unei afinitati speciale a virusilor pentru celulele aflate <n multiplicare
rapida! <n perioadele de em'riogene&a! ceea ce face ca tipul de malformatie sa fie
esentialmente legat de momentul de infectare.
B. Mirusii actionea&a asupra materialului genetic promovLnd anomalii cromo&omiale/
ca urmare! avortonii pre&inta frecvente anomalii cromo&omiale.
C. ,in punct de vedere evolutiv! se aprecia&a ca initial apar lacune singulare <n
structura cromo&omilor celulelor infectate/ o lacuna semnifica un locus la'il G el apare cu
74
predilectie la cromo&omii monocromatidici. 4n aceste &one apar apoi rupturi cromatidiene!
neurmate de unirea terminatiilor rupte.
,. 4ntrGo etapa urmatoare! creste numarul celulelor tetraploide si apar le&iuni
secundare ale cromo&omilor. 4n gonade (ovare) se pot forma gameti aneuploi&i. Cercetarile
care se desfasoara scot <n evidenta ca le&iunile provocate de virusi la nivelul materialului
genetic celular pot stimula mutatii ereditare! mutatii care duc la o insta'ilitate mitotica si la o
modificare progresiva a cariotipului! creLnd conditii favora'ile aparitiei unor clone speciale
de celule.
1. ;ai tLr&iu! <n culturile de celule infectate poate aparea fenomenul de pulveri&are a
cromo&omilor (Nic!"la si cola'. HC0* G cit. C.Pol[nea5).
ALCOOLISMUL SI ACTIUNEA ALTO, FACTO,I
IMPLICATI 5N BOLILE GENETICE
,in cercetarile efectuate! sGa constatat ca alcoolismul parintilor se poate repercuta
asupra fatului! le&Lnd fie celulele germinale! fie em'rionul.
=lcoolul a devenit unul din factorii teratogeni 'ine cunoscuti.
Consumul de alcool <n perioada de sarcina determina avortul spontan! <ntLr&ierea
cresterii fetusului! de&voltarea faciala anormala! <ntLr&ierea mintala etc.! cunoscute su'
numele de i)#r"- @e'al alc""lic.
Unul din mecanismele de actiune a alcoolului consta <n constrictia vaselor sanguine
ale placentei si cordonului om'ilical! prin care se reduce aprovi&ionarea cu o.igen a fetusului.
1fectele cele mai negative ale consumului de alcool se produc <n ultimul trimestru de sarcina/
de aceea se recomanda evitarea totala a acestuia <n perioada sarcinii.
PLna prin anii b7: se considera drept determinanta! <n gene&a alcoolismului! doar
actiunea factorilor e.terni (2"lM)eaK C.! HC7+).
1.ista totusi date care infirma acest punct de vedere si care sustin ca tendinta sau
e.cesul <n consumarea 'auturilor alcoolice ar avea un determinism genetic. Pentru prima data!
cu oca&ia celei deGa 44Ga Conferinte medicale si stiintifice <n pro'leme de alcoolism din "U=
(California! HC7H) sGa afirmat! <n mod unanim! ca <n gene&a alcoolismului si ereditatea Soaca
un rol pe lLnga ceilalti factori me&ologici. "Ga mers pLna la afirmatia ca frecventa consumului
de alcool! cLt si cantitatea consumata! ar fi elemente cu o cau&alitate genetica mai pronuntata!
75
pe cLnd efectul produs sau gradul de intensitate al lipsei de control! al capacitatii de retinere
fata de starea de e'rietate sGar datora factorilor mediului am'iant.
EriK") (cit. Pol[nea5! HC7+)! referinduGse la aspectul ereditar al alcoolismului!
mentionea&a ca ar e.ista la nivelul sistemului nervos central un mecanism care ar regla
consumul de alcool G mecanism influentat de factori genetici.
"tudiile efectuate asupra copiilor cu parinti naturali alcoolici si asupra unor copii cu
parinti adoptivi alcoolici au evidentiat ca factorul 'iologic (genetic) este dominant fata de cel
socioGfamilial! educational.
Un alt factor de risc implicat <n actul procreerii este si *Dr'a >)ai)'a'a. "Ga o'servat
ca <m'atrLnirea este asociata cu comple.e tul'urari meta'olice celulare. Un ovar <m'atrLnit!
afirma Carr (HC7:)! poate predispune la o tul'urare cromo&omiala. Conform multor
specialisti romLni (;ilcu! ;a.imilian! "cripcaru! 8armans5i etc.)! apare deose'it de evident
faptul ca vLrsta materna <naintata este un factor ce contri'uie la etiologia sindromului
?angoonG,o@n! Patau etc.
HaM)a(er! studiind mai mult de H6* ::: ca&uri de nouGnascuti! constata ca incidenta
malformatiilor este de :!5CX pentru copiii nascuti de mame su' *5 ani si de H!7*X pentru
copiii nascuti de mame peste 6: ani.
Pe)r"e (HC0H) si T(rpi) (HC00) aSung la conclu&ii similare dupa numeroase studii
facute <n Franta. 1i afirma ca peste Sumatate din copiii mongoloi&i sunt nascuti de mame <n
vLrsta de peste +5 ani! <n care predomina malformatii grave ale sistemului nervos central
(anencefalie! oligofrenie! hidrocefalie) si alte malformatii la nivelul altor segmente ale
corpului.
=ccidentele malformative! la mamele de vLrsta <naintata! se e.plica prin aceea ca
e.ista o inegalitate <ntre de&voltarea ontogenetica a ovarului comparativ cu cea a testiculului.
,upa cum 'ine se cunoaste! ovogene&a este foarte lunga! de la sfLrsitul vietii fetale pLna la
fecundatie! ultima etapa intervenind <ntre H5 si 65 de ani. "permatogene&a este mult mai
scurta/ ea se desfasoara <n cca 7: de &ile. =stfel! la vLrsta de 6: de ani a mamei! ovulele
produse ramLn <n meio&aG4 peste 6: de ani! astfel ca agentii de mediu au sanse mai mari de a
influenta procesele meio&ei. ?a femeie! meio&aG4 nu este completa pLna la ovulatie. ,e aceea
se considera ca numai H5G*:X dintre anomaliile cromo&omiale se datorea&a unor accidente
intervenite <n spermatogene&a! iar restul (>:G>5X) au cau&e <n procesul de ovogene&a. 4n felul
acesta ovulele vor fi private de un material genetic viguros si vor genera! cu o pondere
crescuta! aparitia de malformatii congenitale sau sindroame de tipul PAtau sau ,o@n.
76
Cercetarile <ntreprinse imediat dupa cel deGal 44Glea ra&'oi mondial au evidentiat faptul
ca (A)('ri'ia cr")ica sau peri"#ica creea&a fondul pe care se reali&ea&a multe tul'urari
morfoGfunctionale de ordin celular sau supracelular. =stfel! sGa constatat ca <n familiile cu o
situatie materiala precara! frecventa malformatiilor congenitale! cLt si a celor letale! este de
cca + ori mai mare decLt <n familiile cu un nivel de trai corespun&ator spre foarte 'un (Bair#!
HC65GHC5* G cit. C+2"lM)eaK! HC7+).
"i alte lucrari au scos <n evidenta faptul ca lipsa unei alimentatii corespun&atoare atLt
din punct de vedere cantitativ! cLt si calitativ! dar mai ales carentele vitaminoGminerale care
apar <n urma unor calamitati naturale sau socialGistorice! constituie factori etiopatogenetici
determinanti <n numeroase malformatii congenitale.
4n perioada HC6:GHC7: sGa o'servat ca deficientele alimentare la om maresc incidenta
defectelor congenitale de * pLna la 5 ori.
=ceste o'servatii facute asupra omului sGau dovedit vala'ile si <n e.perimentele de
la'orator reali&ate cu microorganisme si alte specii animale/ factorii carentali de hrana! prin
modificarile endogene ale meta'olismului! provoaca a'eratii! defecte cromo&omiale marcante!
care vor induce anomalii genetice meta'olice! malformatii speciei umane aflate <n fa&e
timpurii timpurii ontogenetice.
4nfluenta starii de nutritie a mamei este evidentiata si <n cresterea fetala/ <n perioada
marilor calamitati umane! greutatea nouGnascutilor a sca&ut cu +G+!75X.
4nfluenta teratogena a factorului alimentar are la 'a&a! <n principal! o tul'urare
meta'olica. =vLnd <n vedere nevoile foarte mari ale em'rionului pentru de&voltarea si
cresterea lui rapida! orice deficit plastic sau energetic! de&echili'rul trofinelor si al
'iocatali&atorilor! duce la aparitia anomaliilor la nastere.
CA,IOTIPUL UMAN NO,MAL
Fundamentele citogeneticii umane au fost definitivate odata cu cercetarile <ntreprinse
de P+H+ TPIO si A+ LEVAN care! 'a&LnduGse pe re&ultatele de pLna atunci din citologie! au
descoperit <n .946 ca numarul e.act de cromo&omi umani din celulele somatice este de 36.
4ncepLnd de atunci! omul a devenit una din speciile cele mai studiate din punct de
vedere citogenetic/ tehnicile de lucru sGau <m'unatatit continuu! fapt ce a condus la o
identificare tot mai precisa a cromo&omilor umani. Una dintre acestea este si 'e!)ica #e
77
Aa)#are cromo&omiala! reali&ata si <ntregita de diferite colective de cercetare din anii b7:.
Prin diferite metode de colorare! ca de e.emplu$
G colorarea cu agenti fosforescenti (Q(i)acri)a)! care a dat si denumirea Ae)zil"r R! studiate
<n lumina fluorescenta/
G colorarea cromo&omilor <n "l('ia Gie-a! care a evidentiat aceleasi &one G 'en&ile c/
G denaturarea termica menaSata urmata de o colorare cu acri#i) "ra)$eB care a permis
delimitarea Ae)zil"r , sau de reversie! cu o dispo&itie inversa! alternativa 'en&ilor c si 9!
sGau evidentiat anumite &one din configuratia cromo&omilor! &one specifice fiecarui tip de
cromo&om/ chiar daca ei au aceeasi marime sau po&itie a centramerului! pot fi diferentiati
dupa alternanta si grosimea diferita a 'en&ilor. umarul tootal al 'en&ilor identificate prin
diferite metode de 'andare este de cca * :::.
,e&voltarea cercetarilor de citogenetica umana a facut posi'ila standardi&area
genofondului uman! identificarea precisa a fiecarui cromo&om si ela'orarea unei nomenclaturi
caracteristice! spre e.emplu$
G prin cari"'ip se <ntelege dispunerea sistemati&ata pe grupe a fiecarui cromo&om!
functie de marimea si forma sa! dintrGo singura celula a unui individ sau specie (,enver!
HC0:)/
G prin i#i"$ra-a se <ntelege repre&entarea grafica (schematica) a cariotipului (a
perechilor de cromo&omi) pe 'a&a masuratorilor cromo&omilor din mai multe celule (,enver!
HC0:)/
G a)e(pl"i#ia este pre&enta suplimentara sau a'senta unor cromo&omi din
complementul (genofondul) normal al unui individ sau specie/
G p"lipl"i#ia este pre&enta unui numar mai mare de genomuri <n celule/
G AB BB +++ < G sunt grupele de cromo&omi umani/
G .<// repre&inta numarul de perechi de cromo&omi/
G ;B S sunt cromo&omii se.ului (hetero&omii)/
G cr"-a'i)a eG(ala ; (corpusculul 2) este corpusculul de cromatina se.uala pre&ent
<n nucleii interfa&ici! la indivi&ii de se. feminin/
G linia diagonala (N) semnifica fenomenul de mo&aicism/
G #el+ <nseamna deletie/
G #(p. semnifica duplicatie/
G i)*+ <nseamna inversie/
G '+ <nseamna translocatie/
78
G i)+ K insertie/
G p+ K 'ratul scurt al cromo&omului/
G Q+ K 'ratul lung al cromo&omului/
G + K satelit etc.
Cariotipul normal uman este alcatuit din 7 grupe de cromo&omi notate! <n ordinea
marimii lor! cu maSuscule de la A la G.
9rupa = (HG+) cuprinde cei mai mari cromo&omi (9B8 < 7B:6 T)/ sunt + perechi! dintre
care perechile de cromo&omi H si + sunt metacentrice! iar perechea a doua este
su'metacentrica.
9rupa 9 (*HG**) cuprinde cei mai mici cromo&omi (.B81 < .B68 T)! acrocentrici si
preva&uti cu sateliti.
Cromo&omul 2 are o lungime medie de 4B8: TB care <l asea&a <ntre grupele B si C si
este metacentric! iar cromo&omul F este mai mic (.B96 T)B apropiat ca marime de grupa 9! si
este de tip acrocentric.
?ungimea cromo&omului F este varia'ila la diferite populatii umane/ astfel! la
populatia francofona din Canada sGa evidentiat e.istenta unui cromo&om mai mic! iar la rasa
gal'ena! un cromo&om F mai mare decLt la rasa al'a din 1uropa. -oate aceste variatii ale
cariotipului uman nu au efecte patologice! fiind vor'a de un polimorfism cromo&omial uman
de tip individual! sau de grup (familial sau etnic).
=B=-134 C3O;OPO;4=?1
9enofondul cromo&omial uman a do'Lndit o mare sta'ilitate <n cursul evolutiei (cca
5G7 milioane de ani)/ de aceea orice a'atere de la numarul si structura cromo&omilor are
efecte fenotipice importante! fiind adesea letale sau semiletale.
,upa HC50! cLnd a fost descoperit numarul e.act de cromo&omi umani! au fost
identificate numeroase a'eratii cromo&omiale ce se traduc de regula prin sindroame grave.
"e considera ca :B4 < .O dintre toti nouGnascutii au o a'atere cromo&omala numerica
sau structurala/ aceste a'eratii cromo&omice <si au originea fie <ntrGo celula germinala
parentala! fie <ntrGo celula re&ultata dintrGun accident produs <n timpul divi&iunilor de clivaS
ale &igotului.
Frecventa reala a a'eratiilor cromo&omiale tre'uie apreciata numai dupa ce sunt luate
<n consideratie si avorturile spontane/ sGa evaluat ca .4O din totalul sarcinilor sfLrsesc printrG
79
un avort spontan/ dintre acestea! *!>X au o cau&a cromo&omica. ?a aceasta cifra se va adauga
:!5GHX <n care a'eratia poate fi detectata la nastere! deci re&ulta un coeficient de ma.imum
6X al em'rionilor cu a'ateri cromo&omiale.
4ncidenta crescuta a a'eratiilor cromo&omice maSore (*!>X) <n ca&ul avortului
spontan sugerea&a faptul ca preSudiciul genetic este atLt de sever! <ncLt nu permite
supravietuirea produsului de conceptie. =ceste forme precoce de avort spontan scapa de
o'icei statisticilor si repre&inta re&ultatul fenomenelor comple.e ale procesului de selectie
naturala.
;etodele moderne de studiu al cromo&omilor umani au facut posi'ila evidentierea
unor maladii genetice provocate de modificari ale numarului cromo&omilor (aneuploidii!
poliploidii) sau modificari de structura a cromo&omilor (deletii! duplicatii! inversii etc.).
=B13=-44?1 C3O;OPO;4=?1 U;134C1
4n sens larg! orice modificare a numarului normal de cromo&omi (*n K 60) este numita
aAera'ie )(-erica. =cestea pot fi p"lipl"i#ii G atunci cLnd <ntregul set haploid de cromo&omi
(genom) G n G este multiplicat de un numar varia'il de ori (+n/ 6n/ 5n/ etc.)! si a)e(pl"i#ii G
cLnd unul sau mai multi cromo&omi sunt <n plus sau <n minus fata de numarul total diploid
(*n) de cromo&omi din celule.
d ='eratiile numerice de tipul p"lipl"i#iil"r sunt de o'icei letale si nu au putut fi
evidentiate decLt <n ca&ul unor avorturi spontane.
Prin divi&iuni mitotice si meiotice anormale pot aparea gameti diploi&i prin fecundarea
carora se formea&a &igoti triploi&i sau tetraploi&i.
Tripl"i#ia la om are o incidenta de H5G*:X dintre avorturile spontane. "e cunosc trei
tipuri de triploi&i$ 0C..[/ 0C... si 0C.[[/ dintre acestia cca 75X mostenesc doua
genomuri paterne si unul matern! datorita fecundarii unui ovul cu doi spermato&oi&i.
,in totalitatea produsilor de conceptie! cca H:X sunt triploi&i! maSoritatea <nsa mor
<nainte de nastere/ numai HQH: ::: de nasteri este un triploid care va muri <n ma.imum o luna
dupa nastere! datorita numeroaselor si gravelor anomalii$ hipercefalie! malformatii 'ucoG
faciale! ale organelor genitale! degete reunite etc.
Te'rapl"i#ia este mai rara G cca 5X dintre avorturile spontane si numai rareori permite
nasterea copiilor/ cariotipul lor poate fi$ C*..[[ sau C*..... =ceasta a'eratie se pare ca
80
este urmarea uneii prime divi&iuni mitotice anormale dupa fecundare (adica replicatia si
separarea cromo&omilorGfii nu este urmata de citochine&a).
,aca mito&a anormala se produce mai tLr&iu! apar indivi&i mo&aicati (o parte din
celule sunt diploide! altele sunt tetraploide)/ acesti indivi&i traiesc ceva mai mult.
d A)e(pl"i#iile sunt re&ultatul unor erori descrise pentru prima data de Bridges (HCH+)!
numite )")#iI()c'ii/ ele au loc <n timpul divi&iunilor mitotice sau meiotice.
ondisSunctia <n meio&a induce formarea gametilor neechili'rati (n K ** sau *6) si
respectiv a &igotilor cu monosomie (*nGH) si trisomie (*nTH).
ondisSunctia poate afecta si de&voltarea ulterioara a &igotului/ daca aceasta va avea
loc <n timpul primei segmentari a celuleiGou! va re&ulta un em'rion cu linii de celule
a'erante! <n mo&aic! cu sanse reduse de supravietuire. 4n situatia unor nondiisSunctii
tardive! em'rionul re&ultat va pre&enta linii cu celule normale (*nK60) si linii a'erante
(*nK65/ 67)! care vor atenua manifestarile maladive! clinice.
=ceste anomalii de segregare a cromatidelor <n divi&iunile mitotice se datoresc! <n
general! <ntLr&ierii clivarii centromerilor! fapt care o'liga cromatidele (cromo&omii
monocromatidici) sa se deplase&e <n anafa&a catre un pol sau altul al fusului de divi&iune/ apar
astfel linii cu celule normale (*nK60) si linii cu celule aneuploide (*neH).
Cele mai comune forme de aneuploidie la om sunt trisomia si monosomia! <n stare
omogena sau de mo&aic.
,aca monosomia se refera la un auto&om! ea determina moartea in utero G produsul de
conceptie fiind eliminat prin avort spontan.
"ingura monosomie via'ila este aceea care se refera la pierderea unui cromo&om 2! la
&igotii feminini! si determina i)#r"-(l T(r)er (65!2:). ;onosomia FO nu este posi'ila/
un astfel de &igot este avortat <n scurt timp deoarece a'senta cromo&omului 2 implica lipsa
unor gene maSore si este letala.
-risomiile autosomale repre&inta cel mai comun tip de aneuploidie la om/ ele se
manifesta la apro.imativ 5:X dintre toate ca&urile de anomalii cromo&omiale care
provoaca moartea fetusului si avortul spontan. ;aSoritatea lor au un caracter letal.
Cariotipul purtatorului este modificat numeric prin e.istenta unui cromo&om <n triplet.
Cea mai frecventa a'eratie de acest tip este 'ri"-ia</. (sindromul ,o@n).
-risomiile complete (pentru cromo&omi <ntregi)! <n special pentru cromo&omii din
perechile H! *! H0 creea&a un de&echili'ru genetic greu de suportat! ducLnd la moarte timpurie
(avort spontan).
81
=lte trisomii complete (8B 9B .1B .3B .8B /.B //) se <ntLlnesc destul de des si determina
sindroame malformative severe! iar altele (7B .:)! datorita numarului mic de ca&uri cunoscute!
nu au permis individuali&area unor sindroame clinice.
-risomiile heterosomale sunt mai frecvente decLt cele autosomale/ frecventa lor este
de HQ6:: 'aieti si HQ05: fete. Cele mai 'ine cunoscute sunt$ i)#r"-(l =li)e@el'er
(37BGGM&B i)#r"-(l S<(pra)(-erar (37BGMM&B i)#r"-(l 'ripl( ; (37BGGG&.
"Ga o'servat ca omul nu poate supravietui usor (... fara dificultati) daca are <n plus sau
<n minus un cromo&om <n <ntregime! mai ales daca este vor'a de un cromo&om mare. Chiar
adaosuri sau deletii mici de material cromo&omic G desi compati'ile cu viata! sunt
responsa'ile de malde&voltare (malformatii congenitale). ,e o situatie speciala se 'ucura
cromo&omul 2! la se.ul feminin! deoarece numai unul dintre cei doi este activ.
=B13=-44 C3O;OPO;4=?1 "-3UC-U3=?1
Orice modificare produsa <n structura unui cromo&om se integrea&a <n tipul de
aAera'ii 'r(c'(rale sau -('a'ie cr"-"z"-iala.
=ceste a'eratii pot fi provocate de$
G #ele'ii (pierderea de material genetic/ rupturi)/
G #(plica'ii (cLstig de material genetic/ aditie de nucleotide)/
G i)*erii (inversia ordinii nucleotidelor) si
G 'ra)l"ca'ii (schim'area po&itiei prin rupturi si replieri ale materialului genetic).
Ultimele doua forme de mutatie cromo&omiala se reali&ea&a cu acelasi material
genetic pree.istent.
"e considera ca modificarile structurale sunt determinate de una sau mai multe rupturi!
urmate de pierderi! cLstiguri sau rease&ari ale materialului genetic! ale nucleotidelor din
structura macromoleculei de =,.
Factorii care pot provoca aceste mutatii sunt$
G agentii fi&ici (radiatiile ioni&ante! neioni&ante! temperatura etc.)/
G agentii chimici (su'stantele alchilante! compusii analogi 'a&elor a&otate!
medicamente! anti'iotice etc.) si
G agentii 'iologici (virusurile! vLrsta <naintata a mamei etc.).
82
4n ultimul timp a aparut o noua teorie <n mecanismul aparitiei a'eratiei structurale/ ea
considera ca la nivelul unui segment de cromo&om poate avea loc un fenomen de activare
locala! capa'il sa initie&e restructurari intraG sau intercromo&omice.
='eratiile structurale pot interesa <n egala masura atLt celulele somatice! cLt si linia
germinala.
;odificarile structurale minore! o'servate sporadic! nu au! de cele mai multe ori!
semnificatie patologica nici pentru individul purtator! nici pentru descendentii lui/ aceasta
deoarece le&iunile! rupturile cromo&omiale minore vor fi <ndepartate prin asaGnumitul proces
reparator al =,Gului.
-re'uie preci&at ca unele modificari! ca de e.emplu marimea croomo&omilor omologi!
lungimea constructiilor secundare! marimea satelitilor etc. pot repre&enta variatii normale ale
cariotipului uman.
,1?1-4= sau deficienta este consecinta ruperii si pierderii unui segment de
cromo&om situat terminal sau intercalar.
Cele mai multe deletii pentru segmente mari de cromo&omi sunt letale <n stare
homo&igota! dar se pot mentine <n stare hetero&igota. Pierderea materialului genetic
corespun&ator segmentului deletat antrenea&a monosomia partiala pentru toate genele situate
<n portiunea respectiva.
"e cunosc sindroame sau malformatii determinate de deletii partiale pentru segmente
de 'rat lung sau scurt ale multor cromo&omi$ 6p (sindromul ]olf)/ 6Y/ 5p (sindromul Cri du
chat)/ 7p/ 7Y/ H:p/ HHp/ H*p/ H+p (retino'lastomul)/ H5p (sindromul PraderG]illi) etc.
,UP?4C=-4= implica du'larea materialului genetic corespun&ator unui segment de
cromo&om din setul haploid/ consecintele acesteia sunt sindroamele de trisomie partiala
pentru segmentele de 'rat lung sau scurt ale diferitilor cromo&omi.
4M13"4= repre&inta a'eratia structurala <n care ordinea materialului genetic din
cromo&om este inversata. 4nversiile sunt consecintele ruperii unui segment si realipirii
acestuia <n acelasi loc! dupa o rotire cu H>:f.
4nversiile pot fi terminale sau intercalare! dupa cum cromo&omul a suferit una sau
doua rupturi.
-3="?OC=-4= este cea mai des <ntLlnita a'eratie structurala la om. "Ga apreciat ca
cca :!5X din totalul nouGnascutilor vii au deranSamente cromo&omice datorate unor
translocatii minore fara manifestari fenotipice/ de asemenea! se considera ca frecventa
translocatiilor echili'rate <n populatia generala este de :!+X. Frecventa reala sigur este mai
83
mare! deoarece o parte din translocatii sunt letale din stadiile timpurii ale de&voltarii
produsului de conceptie.
-ranslocatiile sunt consecinta uneia sau a doua rupturi cromo&omice. "egmentul rupt
se poate realipi pe acelasi cromo&om (translocatie intracromo&omica) sau pe alt cromo&om
neomolog (translocatie intercromo&omica).
,upa locul ocupat de segmentul implicat! translocatiile pot fi terminale si intercalare.
,aca segmentul translocat reali&ea&a o deplasare simpla <ntrGun alt loc! pe alt
cromo&om! are loc o translocatie intercromo&omica nereciproca! prin insertie/ daca are loc un
schim' echivalent de segmente cromo&omice G translocatie intercromo&omica reciproca.
1ste cunoscut un tip de translocatie intercromo&omica <n ca&ul sindromului ,o@n
65t(*H/H6)/ el repre&inta cca 5X dintre ca&urile sindromului. Citogenetic sGa evidentiat o
translocatie <ntre croomo&omii *H si H6. ,e o'icei persoanele afectate sunt fenotipic normale!
desi au *nK65. Purtatorii pre&inta un cromo&om normal H6! un cromo&om normal *H si un
cromo&om translocat H6Q*H. =cesti purtatori au un risc de a procrea copii cu sindrom ,o@n
manifest de ++X. -ranslocatia H6Q*H este o translocatie ro'ertsoniana reali&ata prin fu&iune
centrica/ este vor'a de transferul unui cromo&om <ntreg! pe altul. -ranslocatia ro'ertsoniana
este specifica cromo&omilor acrocentrici si au ca re&ultat formarea unui cromo&om metaG sau
su'metacentric/ <n ca&ul translocatiei H6Q*H! cromo&omul nou format este su'metacentric.
-ranslocatiile fiind a'eratii cromo&omice fara pierderi sau cLstig de material genetic!
sunt considerate echili'rate ('alansate). Purtatorii lor sunt! de o'icei! fenotipic normali! dar
pot transmite <n descendenta translocatia su' forma ei neechili'rata! care determina sindroame
G <n e.emplul nostru! manifestarea sindromului ,o@n.
SIND,OAME C,OMOSOMICE
='aterile cromo&omiale numerice care nu sunt letale! dar care provoaca maladii grave
de tipul i)#r"a-el"r (sindromul fiind un grup de anomalii sau simptome ce apar <mpreuna
si au o cau&a comuna) se datoresc aneuploidiilor cromo&omilor mai mici/ a'eratiile numerice
pot afecta atLt auto&omii! cLt si hetero&omii.
84
"4,3O=;1 =U-OPO;4C1
Cele mai importante sindroame! <n ordinea frecventei lor! sunt$
H. sindromul D"U) (trisomia *H)/
*. sindromul E#Uar# (trisomia H>)/
+. sindromul PV'a( (trisomia H+) si
6. trisomia >.
.+ Tri"-ia /. determina aparitia i)#r"-(l(i D"U) (67!T*H)! descris <n H>00 de
catre Zohn ?ongdon 8a[don ,o@n. 1ste una din cele mai raspLndite maladii cromo&omiale!
avLnd o frecventa de :!5X din produsii de conceptie si o incidenta de HQ7:: nasteri.
,in punct de vedere genetic! cariotipul pre&inta cromo&omul 9
*H
<n triplet! <n stare
omogena sau <n mo&aic (*n K 60/ *n K 67!T*H).
,in punct de vedere simptomatologic! persoanele afectate pre&inta cLteva
particularitati mai importante$
G fata rotunSita! mare! aplati&ata/
G ochii au o cuta caracteristica a pielii G fanta palpe'rala G o'lica <n sus (tip
mongolian)/
G nas mic! cu radacina <nfundata si mai Sos situata/
G gura mica! constant deschisa G <ntredeschisa/ 'u&a interioara uneori crapata! care lasa
o scurgere de saliva/ lim'a este protu'eranta (atLrna din gura)/
G ma.ilarul superior este <ngust! scurt/
G cavitatea 'ucala redusa G dovedeste o hipogene&a a <ntregului etaS miSlociu al
scheletului facial/ pre&inta anomalii dentare/
G urechile sunt mici! adesea asimetrice! diferite ca forma! marime etc./ de multe ori
neconturate! chiar fara lo'i/
G craniul este mic! cu 'rahicefalie (diametrul anteroGposterior foarte scurt! regiunea
occipitala plata/
G pielea este uscata! cutata pe palme si plante/
G gLtul scurt! gros! masiv/
G mLini! picioare scurte! groase! 'utucanoase/ degete scurte! divergente/ degetul mare
este foarte redus si implantat mai sus/ pliul palmar transversal unic G asaGnumitul pliu
simian/
G crestere nesatisfacatooare/ nanism relativ G aSunge la ma.imum H!5 m/
85
G hipotonie musculara accentuata si precoce (tonus muscular sla')/ noul nascut nu
striga! ramLne moale si inert/ se remarca ciano&a! ceea ce <nseamna ca are anomalii cardiace/
G maSoritatea pre&inta malformatii cardiace (defect septul interatrial! interventricular!
le&iuni cardiace)/
G devieri ale formulei normale leucocitare/ 'olnavul este usor anemic cu
hiperleucocito&a/
G pre&inta deficienta mentala (<n copilarie c4 ` 5:)/ 'olnavii sunt de'ili! lenti si
apatici/ au comportament insta'il G foarte rar sunt agresivi.
;ongolianul adolescent pre&inta semnele pu'ertatii <ntLr&iate/ mongolianul adult
<m'atrLneste repede! devine urLt! <si pierde devreme parul! sprLncenele! genele! este adesea
steril.
,urata vietii varia&a de la saptamLni la decade. Un 'olnav fara afectiuni cardiace
severe! 'ine <ngriSit! poate avea o e.perienta de viata aproape normala. ,intre cei cu 'oli
cardiace si respiratorii! 5:X mor pLna la vLrsta de 5 ani/ su' +X supravietuire peste 5: de ani.
"peranta medie de viata (la nastere) este de H0 ani.
Cau&a aparitiei trisomiei re&ida <n nondisSunctia cromo&omilor din perechea *H <n cursul
meio&ei/ se formea&a gameti neechili'rati G unii cu am'ii cromo&omi *H! altii lipsiti de
acesti cromo&omi. Fecundarea acestor gameti cu gameti normali conduce la &igoti
trisomici (*nK67!T*H) si mono&omici (*nK65)! ultimii avortoni.
"Ga o'servat ca riscul acestui sindrom creste la mamele cu vLrsta mai mare de +5 ani/ la
65 ani! cca +X din copiii nascuti vii pre&inta trisomia *H.
Bolnavii cu sindrom ,o@n mo&aicat pre&inta o atenuare a atri'utelor clinice specifice.
O alta cau&a este transmiterea de la parinti (forma ereditara).
"indromul mai poate fi declansat prin dereglari cromo&omiale <n timpul vietii intrauterine
(mito&e em'rionare) K &igopatii! em'riopatii.
"indromul mai poate fi declansat si de o translocatie ro'ertsoniana reali&ata prin fu&iune
centrica <ntre cromo&omii acrocentrici H6 si *H/ se formea&a cromo&omul translocat H6Q*H.
Purtatorul este fenotipic normal! <nsa pre&inta un risc de procreere a copiilor cu sindrom
,o@n de ++X.
/+ Tri"-ia .8 determina aparitia i)#r"-(l(i E#Uar#(67!TH>)! descoperit <n HC0:.
Copiii cu acest sindrom sunt mici la nastere! cresc foarte <ncet si pre&inta retard mintal. 4n
maSoritate (>:X) sunt de se. femel. Frecventa sindromului este de HQ+5::G>::: de nasteri.
"upravietuirea este de *G6 luni/ indivi&ii afectati de acest sindrom pre&inta grave malformatii
86
cardiace! ale sistemului nervos si alte numeroase anomalii congenitale care conduc la moarte
precoce.
Citogenetic! cariotipul pre&inta cromo&omul 1
H>
<n do&a tripla/ de cele mai multe ori
este omogena/ numai <n cca H:X din ca&uri cei afectati au mo&aicism. "Ga mai o'servat ca
H:X din nouGnascutii cu sindromul 1d@ards pot pre&enta asociatii cu trisomia .!H+ sau *H.
Preponderenta la fete (cca >:X) poate reflecta se.ul supravietuitor pe termen mai
lung.
1+ Tri"-ia .1 determina i)#r"-(l PV'a( (67!TH+)! descoperit <n HC0:! <nsa
aspectele clinice ale 'olii sunt cunoscute de +:: ani.
Ca frecventa! este considerata a treia trisomie autosomica/ incidenta este de cca
HQ6:::G5::: (dupa C.9eormaneanu! HC>0)! sau de HQ*:::: de nouGnascuti (dupa P.3aicu!
HCC7).
-a'loul clinic$ se mentionea&a ca acest sindrom are cele mai severe malformatii dintre
toate simptomele produse de a'eratii cromo&omice maSore si <n care cei afectati se nasc vii.
oul nascut afectat pre&inta$
G nanism primar/
G microcefalie! frunte tesita/
G ochii mici! pLna la anoftalmie! cu o'licitate mongoliana/
G 'u&e despicate/
G urechile situate Sos si malformate/
G polidactilie (he.adactilie)! uneori mLini <nclestate cu degete chircite <n palma/
G >:X din ca&uri au malformatii! le&iuni cardiace si alte anomalii congenitale multiple/
G malformatii ale sistemului nervos$ de cere'el! encefal etc.! toate acestea dovedesc ca
deficitul genetic este mare! fapt pentru care anomaliile de'utea&a <n cursul em'riogene&ei
timpurii/ cea mai mare parte a copiilor afectati dispar <n primele trei luni de viata postnatala.
,in punct de vedere genetic! >:X din cei afectati au o trisomie a cromo&omului D
.1
completa! cu un cariotip$ 67 .[!TH+ sau 67..!TH+ cu o distri'utie egala a se.elor/ foarte rar sG
a evidentiat mo&aicism.
ALTE SIND,OAME AUTO2OMICE
O alta trisomie completa foarte rara este 'ri"-ia 8 (67!T>)/ nouGnascutii afectati
pre&inta numeroase malformatii$
87
G frunte <nalta si 'om'ata/
G trunchiul foarte lung <n raport cu mem'rele/
G 'u&a inferioara foarte groasa/
G 'ar'ia patrata/
G organe genitale anormale! numeroase alte anomalii congenitale/
G pre&inta o frecventa marita a unor 'oli hematologice.
4n ca&ul a'eratiilor cromo&omilor din grupa A (trisomii! monosomii complete ale
cromo&omilor din perechile HG+)! malformatiile congenitale sunt foarte severe datorita
deficitului mare de material genetic (cromo&omii din grupa = sunt cei mai mari)/ se
cunosc putine ca&uri de nasteri la termen! maSoritatea produc avorturi spontane.
,intre a'eratiile cromo&omilor din grupa B (perechile de cromo&omi nr. 6G5)! pre&inta
interes clinic si citogenetic anomaliile de 'ip 'r(c'(ral/ si ele au o incidenta foarte mica
(sunt cromo&omi mari) de cca HQ*5:::: de nasteri. ;ai 'ine cunoscuta este -")""-ia
3p care produce sindromul ]olf.
,in punct de vedere citogenetic este o deletie a 'ratului scurt al cromo&omului BG6!
replicat tardiv.
,istri'utia pe se.e este relativ egala.
,in punct de vedere clinic! copilul este microcefal! cu retard mintal si psihoGmotor!
urechi mari situate Sos! ochi cu stra'ism! gura de crap ('u&a! palat despicat)! mem're
inferioare cur'ate! malformatii cardiace.
,in aceeasi grupa B este 'ine cunoscuta -")""-ia 4p! care produce sindromul Cri
du chat.
,in punct de vedere citogenetic! este o a'eratie cromo&omiala structurala la
cromo&omul B<4! respectiv! o deletie a 'ratului scurt! replicat precoce. 4ncidenta este de
HQH:::::. Copiii pre&inta <ntLr&iere mintala! defecte faciale si multe alte anomalii
congenitale/ caracteristica acestui sindrom este de&voltarea anormala a lar[n.ului si glotei!
care emit un tipat asemanator mieunatului pisicii.
"e mai cunosc anomalii structurale ale autosomilor din celelalte grupe$ C! ,! 1! F si
9! <nsa cu cLt talia cromo&omilor implicati este mai mica! respectiv surplusul (trisomiile
partiale) sau deficitul (monosomiile partiale) de material cromo&omic este mai usor tolerat
de individul afectat.
88
SIND,OAME HETE,O2OMICE
,intre aneuploidiile heterosomale! trisomiile sunt mai dese fata de monosomii/
monosomia de tip FO este letala.
-risomiile heterosomale sunt mai frecvente decLt cele autosomale/ frecventa trisomiei
heterosomale este de cca HQ6:: pentru 'aieti si HQ05: pentru fete.
.+ M")""-ia #e 'ip E;OF determina sindromul -urner (65!.o)! care a fost
descoperit <n HC5C! <nsa simptomele caracteristice au fost descrise din HC+C. 4ncidenta este de
HQ*5::G+::: fete nouGnascute (C.9eormaneanu! HC>0) sau de HQH:::: (dupa P.3aicu! HCC7)!
dar se considera ca C:GC5X dintre em'rionii 65!.o mor <nainte de nastere.
Citogenetic! este o monosomie totala sau partiala a cromo&omului . (<n interfa&a nucleul
nu pre&inta cromatina se.uala sau corpusculul Barr.)/ cca 5:X dintre 'olnave au cariotipul
65!./ H:X au mo&aicism (60!.. si 65!.)! restul de 6:X au anomalii structurale la
cromo&omul ..
;anifestarea clinica a 'olnavelor se traduce prin$
G statura mica (nanism primar)/
G <n regiunea fetei! pre&inta micrognatie (mandi'ula mica! ma.ilar strLmt! 'u&a
inferioara dreapta! 'u&a superioara cur'ata Ga aspect de 'ot de rechin/
G anomalii dentare/
G par inserat Sos pe ceafa/
G cca +5X din 'olnave au malformatii cardiace! o'e&itate etc./
G de&voltarea se.uala rudimentara/ <n general nu aSung la pu'ertate! atrofie a ovarelor!
sterilitate/
G de&voltarea intelectuala pare sa fie legata de inteligenta medie a parintilor/ 'olnavele
sunt totusi mai putin dotate intelectual fata de frati! surori/ nu este neo'isnuit ca 'olnavele sa
termine gimna&iul! liceul! si sa evolue&e remarca'il <n activitatea profesionala ulterioara.
Cau&a principala a 'olii o pre&inta nondisSunctia <n meio&a$ 75G>:X la tata si *:G*5X la
mama.
/+ O alta maladie genetica generata de o a'eratie cromo&omica la 'aieti! prin pre&enta
<n plus a unui hetero&om 2! este i)#r"-(l =li)e@el'er (67!..[). "imptomele au fost
descrise prima data <n HC6*! <nsa fenomenul de trisomie heterosomica a fost demonstrat <n
HC5C.
Frecventa mladiei este de HQ5::GH::: de nasteri de 'aieti.
89
=spectul citogenetic este o trisomie$ 67!..[ a hetero&omilor ./ e.ista <nsa si 'olnavi cu
mo&aicuri genetice! cu linii celulare de tipul$
G 60!.[ si 67!..[ cu manifestari fenotipice! clinice atenuate! sau
G cu alte tipuri de complement cromo&omial (6>!..[[/ 6>!...[/ 6C!....[) la care
aditia suplimentara de cromo&omi . mareste severitatea 'olii/ cromatina se.uala este po&itiva
(..[/ ..[[) sau du'lu (...[/ ...[[)! triplu po&itiva (....[).
"indromul se datoreste unei nondisSunctii! <n special pe linie materna (0:X din ca&uri)! iar
riscul creste cu vLrsta <naintata a mamei.
4n ceea ce priveste transmiterea ereditara a acestei maladii! pro'lema nu este perfect
elucidata/ daca un 'olnav are capacitatea de a procrea! din unirea genitorilor (cu o femeie
normala G ..) ar fi normal sa re&ulte HQ6 fete normale! HQ6 'aieti normali! HQ6 'aieti cu
sindrom Dlinefelter si HQ6 fete cu polisomie cromo&omiala (...).
O alta cau&a ar putea fi un factor mutagen care sa provoace gametopatii! &igopatii.
Clinic! sindromul se demasca <n adolescenta 'aietilor prin fenomenul de $i)ec"-a'ie
(adica caractere se.uale secundare feminine$ de&voltarea tesutului adipos <n &onele
specifice fetelor! de&voltarea tesutului mamar etc.) si de&voltarea neadecvata G hipopla&ia G
organelor genitale si ha'itusului <n general! specific hipogonadismului masculin cu aspect
e()(c"i#. Odata cu cresterea vLrstei! sindromul se conturea&a mai pregnant! datorita
deficitului umoral! de virilitate! se.ualitate.
4n perioada de ma.ima manifestare se remarca$ modificari de talie! ale raportului talieG
greutate corporala! alingirea mem'relor inferioare! ginecomastie! caractere se.uale masculine
atenuate (li'idou a'sent sau foarte sca&ut! impotenta! a&oospermie! sterilitate/ pilo&itate
faciala si toracica diminuata G cea pu'iana are de o'icei caracter feminin! hipopla&ie genitala
etc.).
-ul'urarile psihoGintelectuale fac parte tot atLt de constant din ta'loul simptomatic/ ele
se manifesta prin$ oligofrenie cu grad diferit de de'ilitate mintala/ prin modificari de
comportament care cuprind o gama larga! de la timiditate e.cesiva! la personalitate stearsa/
inadapta'ilitate sociala! psihopatii! uneori agresivitate cu tendinta de crima sau suicid. "Gau
semnalat si ca&uri de travesti! perversitate se.uala etc.
?a vLrste <naintate (catre vLrsta a 444Ga)! tul'urarile acestei maladii genetice se
atenuea&a progresiv.
1+ Si)#r"-(l S<(pra)(-erar (67!.[[)
90
=cest sindrom a constituit si constituie una din cele mai de&'atute teme ale a'eratiilor
citogenetice umane cu implicatii sociale.
4n urma unui studiu citogenetic efectuat <n HC05! <n <nchisori! pe un numar de HC7
'ar'ati condamnati pentru manifestari antisociale violente! sGau identificat C persoane cu un
comportament cromo&omial a'erant K 67!.[[. =cestea aveau o <naltime peste medie!
inteligenta su'normala si pre&entau anomalii ale personalitatii.
Frecventa sindromului este de HQH::: nasteri de 'aieti.
,in punct de vedere citogenetic! e.ista o forma omogena! cu un singur [Gsupranumerar!
dar si mo&aicisme$ 67!.[[ si 6>!.[[[.
-a'loul clinic este caracteri&at prin 'ar'ati cu o talie! statura deose'it de <nalta! urmare a
cresterii neo'isnuite a mem'relor inferioare! calvitie precoce.
,in punct de vedere neuroGpsihic! inteligenta este su'medie/ de&voltarea intelectuala este
moderat afectata sau normala/ psihic! 'olnavul este la'il! predispus tul'urarilor de acest
gen/ sGau evidentiat convulsii! anomalii 119! miopie forte etc.
?a maSoritatea 'olnavilor sGa o'servat un comportament antisocial mai frecvent decLt
media 'ar'atilor normali (.[)! <n <nchisori frecventa acestora este de cca H5 ori mai mare
decLt a delincventilor normali din punct de vedere genetic.
"e pare ca FGsupranumerar influentea&a mai mult comportamentul decLt inteligenta
G comportament ce apare suscepti'il de agresivitate! a'senta sentimentului de culpa'ilitate si
re&istenta la reeducare. Printre cele mai frecvente a'ateri de la normal! <n literatura de
specialitate se mentionea&a$ impulsivitatea! agresivitatea! violenta! care! <n cele mai multe
ca&uri apar la o vLrsta frageda si progresea&a odata cu <naintarea <n vLrsta.
,e asemenea! la acesti indivi&i se <ntLlnesc si dereglari psihice$ halucinatii! ilu&ii
paranoice! vise anormale. 4n multe situatii <nsa! indivi&ii se mentin la un nivel
comportamental! social! normal.
umeroasele e.emple care au intercorelat cromo&omul FGsupranumerar cu un
comportament dominat de impulsivitate G violenta! au determinat multi specialisti sa adere la
teoria predispo&itiei ereditare la crima G teorie formulata de cele'rul antropolog italian
Cesare ?om'roso. 4n acelasi timp! multi geneticieni! medici! psihologi! sustin si considera ca
<n momentul de fata ar fi inoportun a se a'orda pro'lema cromo&omului crimei. =ltii sunt
de parere ca! desi supranumerarul F nu determina crima sau nici nu predispune la acte de
violenta! facilitea&a totusi un comportament anormal.
91
=sta&i nimeni nu contesta faptul ca pro'lema comportamentului social normal sau
anormal presupune studiul a doi factori careGl determina si care sunt asociati$
G mediul social (factor me&ologic) si
G constitutia 'iologica! re&ultat al tuturor influentelor ereditare de natura congenitala
sau do'Lndite <n timpul vietii.
"e considera ca orientarea unui purtator FGsupranumerar catre un comportament
a'erant! antisocial se datoreste <n mod cert actiunii mediului am'iant! societatii. umai <n
situatia cLnd un purtator FGsupranumerar sufera o influenta nefasta din partea colectivitatii
<n care traieste! e.primata prin lipsa de educatie adecvata! mediu familial de&organi&at! viciat!
factorul genetic poate deveni elementul predispo&ant de transformare a individului <n purtatorG
manifest cu comportament violentGantisocial! si etichetarea lui drept criminal <nnascut.
Orice generali&are fortata a factorilor 'iologici! genetici la originea delincventei ar fi
neveridica si demo'ili&atoare <n efortul de reinsertie sociala a celor aflati <n impact cu legea.
"e impune deci o mare prudenta <n ca&ul acestui sindrom! mai ales ca un numar mare de
su'iecti cu FGsupranumerar nu au pre&entat niciodata semne de agresivitate sau de'ilitate
mintala.
3+ Si)#r"-(l 'ripl( ;
=cest sindrom are o incidenta de cca HQH::: nasteri de fete! care de o'icei au o
de&voltare aproape normala/ persoanele respective pot fi perfect normale sau sa pre&inte
sterilitate <n diferite grade si sensi'ile <ntLr&ieri mintale. Ca&urile foarte rare cu cariotip 6>
.... sau 6C ..... sunt caracteri&ate prin accentuarea sterilitatii si foarte avansate forme de
retard mintal.
4+ "unt cunoscute si stari de interse.ualitate specifice i)#r"-(l(i #e
!er-a@r"#i'i-. "u' aceste stari de interse.ualitate sunt incluse toate anomaliile organelor
genitale e.terne siQsau interne. =cesti 'olnavi poseda tesut gonadic atLt masculin! cLt si
feminin! fie <n cadrul unor organe separate! fie <ntrGun singur "*"'e'i.
4n functie de natura gonadelor! a preponderentei lor! se deose'esc trei forme$
a. 8ermafroditismul adevarat! care repre&inta cca *G+Xo dintre nouGnascuti. Cariotipul
acestora poate fi foarte divers/ de la 60!.. (cca 5:X)/ 60 .[ (cca *:X)/ 65!.Q60 .[ (*:X)/
60!..Q60!.[ la 60!..Q67!..[.
,iagnosticul de hermafroditism adevarat nu se poate da fara un e.amen histologic al
gonadelor.
92
'. Pseudohermafrooditismul masculin G una din cele mai frecvente tul'urari <ntLlnite
<n patologia umana. =cest sindrom se distinge printrGo remarca'ila diversitate fenotipica$ la o
e.trema sunt femei aparent normale! dar cu testicule functionale! iar la cealalta 'ar'ati cu
organe genitale e.terne normale! dar cu uter si trompe.
,in punct de vedere citogenetic! cariotipul poate fi$ 65!.Q60!.[/ 65!.Q60!..Q60!.[/
60!.[Q60!..Q67!..[ etc.
c. Pseudohermafroditismul feminin! determinat <n cea mai mare parte a ca&urilor ca
re&ultat al unei erori <n meta'olismul hormonilor corticosuprarenalelor. ,in punct de vedere
citogenetic!. cariotipul este de forma 60!../ e.ceptional sGau <ntLlnit 'olnavi cu anomalii
cromo&omiale.
93
A
B
Fig. nr. H ondisSuncia <n spermatogene& (=)! <n ovogene& (B) #i posi'ile sindroame
heterosomale
94
2
F
2
F
F 2 2
F
:
F
F
: 2
2
: 2
F
: : :
2
XY
Y
X0 XX
X
X0 XX
Y
X0 X0 X0
2 2 2
"
.

-
u
r
n
e
r
t
r
i
s
o
m
i
e

2
"
.

-
u
r
n
e
r
"
.

D
l
i
n
e
f
e
l
t
e
r
"
.

-
u
r
n
e
r
"
.

-
u
r
n
e
r
"
.

-
u
r
n
e
r
ovul
"

E
F

G

s
u
p
r
a
n
u
m
e
r
a
r
2
2
2
F
2
2
: 2 F
22
2
22
F
2: F:
-risomie G 2 " G Dlinefelter " G -urner avorton
parentali
gamei
produ#i de
concepie
MALADII E,EDITA,E SE;<LIN=ATE
Fenomenul de se.Glin5age este determinat de genele lin5ate plasate pe cromo&omii
se.ului.
9enele plasate pe cromo&omul F sunt S<li)Ka'e/ se manifesta evident la masculi si
manifesta fenomenul de hemi&igotie (e.isten'ta unei singure gene! recesive sau
dominante! pe un singur cromo&om! care se manifesta <n fenotipie).
4n general se considera ca pe cromo&omul F se gasesc putine gene.
Un e.emplu de ereditate FGlin5ata este !iper'ric!"za (rec!il"r! manifesta prin
pre&enta a'undenta a perilor negri de pe marginea urechii/ este mai des <ntLlnita <n 4ndia!
=rmenia etc.
4n ca&ul ;<li)Ka$e este vor'a de gene recesive plasate pe cromo&omul 2 care se transmit
odata cu acesta. Printre maladiile genetice datorate unor a'eratii de structura a
cromo&omului 2 amintim$
G hemofilia = si B/
G daltonismul familial/
G distrofia musculara ,uchenne.
H. 81;OF4?4= este o maladie recesiva 2Glin5ata! caracteri&ata prin incapacitatea de
coagulare a sLngelui/ este de doua tipuri$ hemofilia = si B.
Fig. nr. * -ransmiterea hemofiliei
95
2
h
2
2F
2
h
2 2 F
2
h
2
2
h
F
22 2F
2
mama purtatoare dar
fenotipic normala
tata normal
g normala
purtatoare
(*5X)
h hemofilie
(*5X)
g normala
(*5X)
h normal
(*5X)
8emofilia = (clasica) este mai frecventa (>:G>5X)! iar cea B este mai rara (H5G*:X
dintre ca&urile de hemofilie). Cele doua tipuri de hemofilii au o incidenta cumulata de
HQH:.::: de nasteri/ un ca& cele'ru de transmitere ereditara a acestei maladii este cel al reginei
Mictoria a =ngliei! care era purtatoare. 4n mod normal! cLnd un vas de sLnge este le&at!
proteinele plasmatice (factori de coagulare) intervin si 'lochea&a rana.
8emofilia este caracteri&ata prin deficitul unuia dintre factorii de coagulare$
G factorul M444! pentru hemofilia de tip = si
G factorul 42! pentru hemofilia de tip B.
9enele mutante ale acestor factori se gasesc pe 'ratele lungi ale cromo&omului 2.
=ceste gene mutante pot sinteti&a proteine (factori de coagulare) modificate calitativ (K
aminoaci&i schim'ati) sau cantitativ (lanturi de aminoaci&i mai scurte) a caror activitate
functionala este mai redusa sau 'locata.
Cromo&omul F nefiind omolog cu cromo&omul 2 si neavLnd gene pentru sinte&a
factorilor de coagulare! genele recesive mutante de pe cromo&omul 2 sunt singure si se
manifesta mai frecvent la 'ar'ati. =ceasta <nseamna ca un 'ar'at 2F este hemofil manifest! <n
timp ce o femeie 2
h
2 (hetero&igota) este numai purtatoare! iar fenotipic G normala/ aceasta
femeie purtatoare poate transmite 'oala la urmasi.
Frecventa femeilor homo&igotate (2
h
2
h
) manifeste este foarte mica.
*. ,=?-O4";U? familial
4n celulele cu conuri din retina (celule fotoreceptoare) e.ista trei tipuri de pigmenti
fotosensi'ili$ rosu! verde si al'astru/ acesti trei pigmenti sunt suficienti pentru a reconstitui
toate culorile spectrului. ='senta unuia dintre ei (mai ales cel rosu sau verde) determina
cecitatea respectiva (HQH+.::: G HQ05.:::). Pierderea celor doi pigmenti este foarte rara si
induce o cecitate totala a culorilor/ persoanele respective vad numai <n al'Gnegru (HQH::.:::).
Persoanele afectate de daltonism nu pot distinge culoarea rosie de cea verde.
,in punct de vedere genetic! genele responsa'ile pentru sinte&a pigmentilor de culoare
rosie si verde sunt dispuse pe cromo&omul 2! iar gena pentru pigmentul al'astru este plasata
pe un autosom G cromo&omul nr.7.
9enele pentru culorile rosie si verde pot suferi inactivari si devin gene recesive! care
se transmit <n descendenta ca si la hemofilie.
+. ,4"-3OF4= ;U"CU?=3= ,UC811 sau miopatia ,uchenne este o maladie
genetica ce produce o sla'ire musculara si o reducere progresiva a masei de tesut muscular/
este determinata de o gena recesiva 2Glin5ata. "e manifesta <ncepLnd cu vLrsta de HG0 ani si
96
este letala <nainte de *: ani! cLnd persoanele suferinde mor de insuficienta respiratorie sau
cardiaca. =re o incidenta de +QH:.::: 'aieti.
,in punct de vedere genetic! gena implicata se gaseste pe 'ratul scurt al
cromo&omului 2 si este cea mai mare (HX din cromo&om) gena cunoscuta si constituie o tinta
usoara pentru mutatii/ ea codifica o proteina G #i'r"@i)a.
?a femeile hetero&igotate! productia de distrofina este redusa la Sumatate! dar aceasta
cantitate este suficienta si maladia nu se manifesta.
?a 'aietii care mostenesc cromo&omul 2 cu gena mutanta! distrofia lipseste! iar 'oala
se manifesta pregnant.
MUTATII METABOLICE E,EDITA,E
;utatiile unor gene! la om! pot provoca tul'urari grave ale meta'olismului celular! si
astfel determina aparitia unor maladii meta'olice ereditare.
;aladiile genetice de meta'olism sunt de doua tipuri$
G autosomale! cLnd genele afectate se gasesc pe autosomi! ca& <n care maladia pre&inta
o frecventa egala la cele doua se.e si
G heterosomale! cLnd genele afectate se gasesc pe heterosomi! <n special pe
cromo&omul 2/ aceste maladii au o frecventa diferita la cele doua se.e.
I+ O prima categorie de mutatii genice ce pot genera tul'urari ale meta'olismului sunt
e)zi-"pa'iile.
1n&imele sunt 'iocatali&atori (fermenti) care intervin <n reglarea comple.elor procese
meta'olice celulare sau e.tracelulare (tisulare)/ datorita actiunii lor sunt posi'ile
transformarile 'iochimice din organismele vii! de asimilatie si de&asimilatie.
Fermentii sunt su'stante relativ comple.e! alcatuite de o'icei din doua componente$
G una de natura proteica (apoen&ima! apofermentul) si
G cealalta! neproteica! de natura organica! cu masa moleculara mica! denumita
coen&ima (cofermentul).
1n&imele se produc <n celule <n anumite structuri G organitele celulare (reticulul
endoplasmatic! aparatul 9olgii! ri'o&omi etc.). Biosinte&a lor! ca si a proteinelor! este diriSata
si controlata de catre factorii ereditari G genele. Uneori 'iosinte&a unei en&ime poate <nceta
daca nu mai e.ista su'stratul necesar asupra caruia sa lucre&e! dar reaparitia su'stratului
celular (e.tracelular) va induce formarea en&imei necesare.
97
umarul e.act de en&ime din organismul uman nu este cunoscut. "e aprecia&a <nsa G
.:+:::B din care cca /:: pot pre&enta defecte! deci en&imopatii. 4n general ele se transmit
ereditar! ca recesive G autosomale si unele G heterosomale (<n special ;<li)Ka'e).
4n maSoritatea ca&urilor! hetero&igotii pre&inta o activitate en&imatica redusa la
Sumatate! <nsa fenotipic ei sunt normali sau aproape normali (sunt purtatori ai maladiei! dar
nemanifesti). =ceasta demonstrea&a marea capacitate de adaptare meta'olica a organismului
uman.
4n functie de specificul activitatii meta'olice! en&imele cu defecte (sinteti&ate cu erori)
pot influenta meta'olismul aminoaci&ilor! proteic (e.emplu$ fenilalaninGhidro.ila&a!
tiro&ina&a! lacta&a)! glucidic (e.emplu$ galacto&oGH fosfat uridil transfera&a! gluco&oG0
fosfata&a! fructo5ina&a! gluco5ina&a etc.)! lipidic (lipoproteinolipa&a! he.o&aminida&a etc.).
-erapia en&imopatiilor se poate reali&a prin$
G preparate en&imatice de origine umana! o'tinute prin e.tractii din culturi <n masa de
celule umane implicate <n 'iosinte&a en&imatica/
G administrarea unor en&ime sau proteine de su'stitutie/ spre e.emplu! hemofilicii A se
tratea&a cu proteine specifice G concentrate cu factorul M444 de coagulare o'tinut din sLnge
uman sau din culturi <n masa de celule carora li sGa transferat! prin inginerie genetica! gena
responsa'ila a sinte&ei factorului M444/
G manipularea mediului! care se traduce prin <nlaturarea din regimul alimentar a unor
produse care nu pot fi meta'oli&ate/ spre e.emplu! <n ca&ul hipolacta&iei (imposi'ilitatea
consumului de lapte datorita a'sentei en&imei lac'aza)! 'olnavii respectivi elimina laptele din
hrana. =semanator se tratea&a fenilcetonuria! prin eliminarea fenilalaninei din alimentatie.
II+ ;aladii genetice <n -e'aA"li-(l pr"'eic
Proteinosinte&a umana necesita pre&enta a *: de aminoaci&i! dintre care noua sunt
esentiali (histidina! i&oleucina! leucina! metionina! fenilalanina! treonina! triptofanul si valina)/
ei tre'uie preluati din alimentatie! deoarece nu pot fi sinteti&ati de organism.
4n meta'oli&area! spre e.emplu! a @e)ilala)i)ei intervin mai multe en&ime care
asigura includerea acestui aminoacid <n constitutia multor proteine plastice sau transformarea
sa <n diferite su'stante intermediare necesare organismului! pLna la degradarea lor totala <n
CO
*
si 8
*
O.
4nactivarea acestor en&ime sau a'senta lor totala! datorata unor mutatii genice! produce
o serie de maladii <n meta'oli&area fenilalaninei.
98
H. Fe)ilce'")(ria este provocata de deficienta sau a'senta unei en&ime hepatice G
@e)ilala)i)<!i#r"Gilaza! care transforma fenilalanina <n tiro&ina. 4n aceasta situatie! <n
organism se acumulea&a acid fenil piruvic! care! datorita analogiei lui structurale cu
fenilalanina! se su'stituie acesteia! degradLnd meta'olismul proteic si afectLnd sistemul
nervos/ acidul fenil piruvic fiind to.ic pentru sistemul nervos! produce oligofrenia fenilG
piruvica (idiotii fenilGpiruvici).
4ncidenta 'olii este de HQ*5 ::: de nouGnascuti.
,etectarea 'olii$ pre&enta acidului fenilGpiruvic <n urina! care <n reactie cu FeCl
+
da o
coloratie verde caracteristica.
9ena mutanta ce determina 'locarea sinte&ei en&imei hepatice este autosomalaG
recesiva/ 'oala are o distri'utie egalala cele doua se.e.
*. Alcap'")(ria este o maladie meta'olica ereditara! provocata de o mutatie a genei
care 'lochea&a sinte&a en&imei !"-"$e)iza'<"Gi#aza din ficat si rinichi. =ceasta en&ima
meta'oli&ea&a acidul homoGgenti&ic (alcap'")(l). 4n lipsa en&imei! acidul se acumulea&a <n
sLnge! trece <n urina si! fiind un puternic reducator! alcaptonul se o.idea&a rapid! determinLnd
o coloratie <nchisa a urinei.
9ena afectata este autosomalaGrecesiva.
+. AlAi)i-(l este o maladie meta'olica ereditara! provocata de o gena autoosomalaG
recesiva/ maladia apare <n marea maSoritate a ca&urilor la descendentii indivi&ilor
hetero&igoti! aparent sanatosi. 9ena mutanta sinteti&ea&a en&ima 'ir"zi)aza care
meta'oli&ea&a tiro&ina <n melanina. Boala se caracteri&ea&a prin a'senta melaninei din piele!
par! ochi G 'oala este asociata cu tul'urari de vedere si sensi'ilitate la lumina.
6. Tir"zi)"za est o maladie genetica a meta'olismului proteic! foarte rara! cau&ata de
deficienta en&imei pGhidro.ipiruvatGo.ida&a! care induce acumularea tiro&inei <n sLnge si
eliminarea ei masiva prin urina. Boala nu este foarte grava! fiind caracteri&ata numai printrGo
sla'iciune musculara.
5. Cre'i)i-(l p"ra#ic c( $(a este o maladie ereditara care se datoreste a'sentei
unei en&ime ce intervine <n transformarea tiro&inei <n tiro.ina sau triiodotironina. =cest 'locaS
al hormogene&ei tiroidei conduce la hipertrofia glandulara (aparitia gusei) si la <ntLr&iere
mintala.
Un alt tip de maladii ereditare <n meta'olismul proteic sunt cele care afectea&a sau
'lochea&a sinte&a unor proteine specifice/ printre cele mai cunoscute sunt
99
!e-"$l"Ai)"pa'iile! care induc sinte&a unor hemoglo'ine anormale. 4n pre&ent se cunosc
peste 1:: de hemoglo'inopatii.
8emoglo'ina umana normala G de tipul A (HA+A) este constituita din patru
catene polipeptidice$ * catene de tip si * catene de tip . 9ena catenei este plasata pe
cromo&omul H0! iar gena catenei , pe cromo&omul HH. ,atorita unei mutatii genice se
provoaca <nlocuirea (su'stituirea) acidului glutamic (aminoacid din po&itia a M4Ga a catenei )
cu valina/ re&ulta transformarea 8'.= <ntrGo hemoglo'ina anormala G HA+S.
Pre&enta 8'." determina aparitia unei hemoglo'inopatii numita a)e-ia @alci@"r-a G
maladie ereditara <n care eritrocitul ia forma de secera. ;aladia este determinata de o gena
recesivaGautosomala (cromo&omul HH)! care! <n stare homo&igota! este letala. ;oartea survine
ca urmare a particularitatii 8'." de a polimeri&a dupa eli'erarea o.igenului din capilare/ se
produce astfel 'locarea circulatiei <n anumite organe.
Persoanele hetero&igotate au o gena normala (8'.
=
) si una anormala (8'.
"
)/
'olnavii au *5G6:X 8'." si sunt aparent normali! cu o durata de viata normala. =ceste
persoane se poate spune ca au un anumit avantaS selectiv! <n sensul ca au o re&istenta mai
mare la para&itul malariei G $lasmodium falciparum %malariae). =cest proto&oar este adaptat
la meta'olismul celular specific hematiei normale G <n forma de disc! <ncLt pre&enta unor
hematii anormale <n forma de secera micsorea&a de&voltarea para&itului. ,in aceasta cau&a
hetero&igotii fac forme usoare de malarie fata de indivi&ii normali. Frecventa acestei gene
mutante se mentine mult mai mare <n multe tari mediteraneene si africane (cca *:X din
populatie).
=lte tipuri de hemoglo'inopatii pot aparea <n principal prin deletia celor doua
gene! sau ; <n functie de aceste modificari sunt cunoscute$
G 8'. thalassemia si
G 8'. thalassemia.
umele acestor hemoglo'inopatii provine de la grecescul thalassa! care <nseamna
spatiul din &ona ;arii ;editerane! unde a fost identificata maladia.
-halassemiile sunt maladii ale sLngelui! raspLndite! <n mod deose'it! <n regiunile
tropicale si su'tropicale! si <si datorea&a persistenta <n populatie prin re&istenta crescuta fata
de malarie. Unele thalassemii mai puternice necesita transfu&ii sanguine si duc la moarte <n
adolescenta sau chiar mai devreme! <n situatia unor hemoragii accidentale sau fi&iologice.
8etero&igotii nu necesita tratament medical special.
100
"e pare ca aparitia acestor maladii! care se <ntLlnesc si la noi <n tara! are ca punct de
plecare trei regiuni ale =fricii ("enegal! Benin si Bantum)! de unde sGau raspLndit <n restul
lumii! dar mai ales <n &ona mediteraneana.
III+ Mala#ii $e)e'ice ale -e'aA"li-(l(i acizil"r )(cleici
Una din cele mai cunoscute maladii ereditare determinate de pertur'ari ale
meta'olismului 'a&elor a&otate este asaGnumita $('a. Boala consta <n cresterea concentratiei
de acid uric <n sLnge/ acest acid este produsul final de degradare a 'a&elor purinice (=.!9.).
8iperuricemia se datorea&a unei supraproductii de acid uric si unei insuficiente e.cretii. 4n
procesul de formare a acidului uric intervin o serie de en&ime! deci maladia este o
en&imopatie. ,eterminismul genetic al maladiei nu este <nca 'ine cunoscut! <nsa se pare ca
este vor'a de o gena autosomala dominanta.
O alta en&imopatie ereditara este Ga)'i)(ria/ ea este provocata de mutatia unei gene
autosomaleGrecesive! si fenotipic se caracteri&ea&a prin faptul ca <n sLnge creste .antina care
se va elimina prin urina. 2antinuria se datoreste unei en&ime nefunctionale G .antino.iola&a G
care intervine <n calea meta'olica a purinelor! astfel ca <n muschi se pot acumula cristale de
.antina! iar 'olnavul resimte dureri si pre&inta de'ilitate.
IV+ Mala#ii $e)e'ice ale -e'aA"li-(l(i $l(ci#ic
4n organismul uman glucidele se pot gasi ca &aharuri simple (gluco&a! fructo&a!
galacto&a etc.) <n sLnge sau <n lichidul e.tracelular! si ca &aharuri comple.e (de e.emplu
glicogenul! care este un lant poligluco&idic) <n celule! tesuturi sau organe.
=sta&i se cunosc numeroase maladii genetice meta'olice care pot genera aparitia unor
'locaSe functionale ale meta'olismului glucidic <n procesele de sinte&a a glicogenului din
diferite glucide simple sau <n procesele de hidroli&a ale lui! urmate de eli'erare de energie.
H. Galac'"e-ia este o maladie genetica autosomalaGrecesiva! caracteri&ata prin
incapacitatea de a meta'oli&a mono&aharidul galacto&a. Boala este provocata de a'senta unei
en&ime! galacto&ooGH fosfatGuridilGtransfera&a! astfel ca mono&aharidul galacto&oGH fosfatul
nu este meta'oli&at! el se acumulea&a <n organism avLnd efecte to.ice/ apar tul'urari
gastrointestinale! deshidratare! retard mintal.
*. Fr(c'"(ria este o maladie genetica foarte rara (HQH+:.:::)! provocata de o gena
autosomalaGrecesiva. Boala se manifesta prin acumularea fructo&ei <n sLnge! respectiv <n
urina! deoarece en&ima hepatica G fructo5ina&a G este ineficienta <n transformarea fructo&ei <n
fructo&oGH fosfat.
101
+. DiaAe'(l za!ara' este o 'oala genetica meta'olica! caracteri&ata printrGo crestere
e.agerata a gluco&ei (hiperglicemie) si glico&urie! ca urmare a dereglarii meta'olismulu[i
glucidic. Cau&a consta <n lipsa insulinei sau inactivarii ei de catre antagonisti.
,eclansarea 'olii este facilitata si de alti factori$ o'e&itate! vLrsta! se. (frecventa mai
mare la femei)! tul'urari endocrine! sarcina! infectii etc. -ratamentul se reali&ea&a prin
administrarea periodica a insulinei plus prin regim alimentar.
Cercetarile recente au evidentiat doua tipuri de dia'et$
H. ,ia'et de tip 4 care este insulinoGdependent. ;aladia apare atunci cLnd sistemul
imun ataca si distruge celulele pancreasului care produc insulina (celulele ). Boala <ncepe de
o'icei din copilarie si are un caracter progresiv! astfel ca 5:X din 'olnavi mor <n primii H: ani
de la manifestarea maladiei.
,in punct de vedere genetic au fost identificate trei gene mutante care determina
aparitia dia'etului insulinoGdependent/ mai recent au mai fost decelate doua gene pe
cromo&omii HH si 0/ aceasta demonstrea&a natura poligenica a dia'etului de tip 4.
*. ,ia'etul de tip 44 este o forma mai usoara a maladiei! dar are o frecventa mult mai
mare. Cercetarile de genetica moleculara au aratat ca mutatiile <n gena care sinteti&ea&a
en&ima gluco5ina&a repre&inta cau&a a cca 0:X dintre ca&uri.
V+ Mala#ii $e)e'ice ale -e'aA"li-(l(i lipi#ic
Un e.emplu <n acest sens <l constituie !iperlipi#e-ia i#i"pa'ica! provocata de o gena
autosomalaGrecesiva! care determina sinte&a en&imei lip"pr"'ei)lipaza. =ceasta en&ima are
rolul de a hidroli&a grasimile neutre repre&entate de trigliceride (>5GC:X) si cantitati mici de
colesterol! aci&i grasi si li'eri! fosfatide etc. Bolnavii pre&inta cantitati sporite de trigliceride.
O alta maladie este !iperc"le'er"le-ia @a-iliala! determinata de faptul ca
lipoproteinele de densitate Soasa (lo@Gdensit[ lipoprotein)! principalii carausi de colesterol!
proveniti din lipidele din alimente! nu sunt cuplate de receptorii celulari specifici si nu pot fi
degradate intracelular.
,atorita unor mutatii ale genelor de sinte&a a acestor receptori! lipoproteinele de Soasa
densitate (?.,.?.) sunt depo&itate <n peretele arterelor! inducLnd formarea placilor
aterosclerotice si aparitia unor maladii coronariene.
?ipoproteinele cu densitate Soasa (?.,.?.) sunt particule sferice lipoproteice care
circula <n sistemul sanguin! iar nivelul ridicat al acestora este strLns legat de maladiile
vasculare! coronariene.
102
PLna <n pre&ent se cunosc cca 5: de mutatii ale genei receptorului celular pentru
?.,.?.Gcolesterol! din care *Q+ sunt deletii! iar restul sunt insertii.
8ipercolesterolemia familiala este o maladie autosomala! dominanta! monogenica si
este raspLndita mai ales <n tarile de&voltate.
=?-1 ;=?=,44 ,1 ;1-=BO?4";
;eta'olismul mineral este de asemenea afectat de unele maladii ereditare! cum este!
de e.emplu! !e-"cr"-a'"za! care consta <n marirea cantitatii de fier de la +!5 g! la *:G6: g
<n epiteliul tractului intestinal.
O alta maladie meta'olica ereditara de acelasi tip este a'ra)@eri)e-ia c")$e)i'ala!
prin care se reduce puternic concentratia fierului din plasma! de la H:: \gQml la H6G*: \gQml!
dar creste <n ficat! miocard! rinichi! pancreas etc.
;ai sunt cunoscute de asemenea o seama de maladii meta'olice ereditare provocate
de sensi'ilitatea marita a unor persoane fata de diverse medicamente si aditivi alimentari.
,e&voltarea cercetarilor de genetica moleculara la nivel de populatie umana a aratat ca
en&imopatiile pot determina la unele persoane o reactie anormala la medicamente de u&
curent. = aparut astfel o noua ramura a geneticii G farmacogenetica G disciplina care <si
propune sa evidentie&e reactiile anormale ale unor persoane la medicamente! reactii care au
cau&e genetice G mutatii care duc la aparitia de en&imopatii.
,atorita faptului ca medicamentele repre&inta o mica parte din influentele mediului!
au fost e.tinse o'servatiile si asupra altor factori$ alimente! aditivi alimentari! alti agenti
to.ici/ a aparut astfel un nou domeniu G ecogenetica.

103
BIBLIOG,AFIE SELECTIV
H. =?BU ;.3.! HCC>! =natomia #i fi&iologia omului! 1d. Corint! Bucure#ti.
*. =,3O1"CU =.! HC7C! =natomia funcional a sistemului nervos central! 1,P!
Bucure#ti.
+. =981? 4.! HC>+! ;utaiile genelor! 1d.#t. #i enciclopedic! Bucure#ti.
6. =981? 4.! -O;= .! HC>7! Cromo&omii! 1d.#t. #i enciclopedic! Bucure#ti.
5. B=,4U 98.! -1O,O31"CUG12=3CU 4.! HCC+! Fi&iologie! 1d.medical! Bucure#ti.
0. B=,4U 98.! *:::! Fi&iologie G curs! 1d. 1.GPonto! Constana.
7. B=,4U 98.! P=P=34 =.! HCC5! Controlul nervos al funciilor organismului! 1d. Fundaiei
=.iaguna! Constana.
>. B1"O 8.9.! -O?=3O C.P.! HCC+! 8uman =natom[! ].C.B. Pu'lishers! ,u'uYue!
"U=.
C. C^3;=C4U 3.! 4CU?1"CU -8.! HCC6! =natomia #i fi&iologia omului! 1,P! Bucure#ti.
H: . COP31= ,.! *::H! Fi&iologie animal #i uman! 1d. 3i&oGprint! CluSGapoca.
HH. CO"-=C81 ;.! HCC7! =natomia omului! 1d.Univ. ?.Blaga! "i'iu.
H*. C31=913 9.GZO=! HCC* G 8uman =natom[ and Ph[siolog[! ].C.B. Pu'lishers!
,u'uYueG4o@a! "U=.
H+. ,4;OF-1 4.! HCC>! 9enetic uman! 1d.Fundaiei =.iaguna! Constana.
H6. 9=M34?I ?.! HCC:! Ba&ele genetice ale evoluiei 'iologice! 1d.#t. #i enciclopedic!
Bucure#ti.
H5. 91O3;I1=U C.! 91O3;I1=U ;.! HC>0! 4ntroducere <n genetica pediatric!
1d.medical! Bucure#ti.
H0. 93OP= P.! HCCH! Fi&iologie uman! 1d.medical! Bucure#ti.
H7. 9UF-O =.C.! HCC7! Fi&iologie uman! 1d.med. =maltea! Bucure#ti.
H>. 8IU?4CI 4.! HC>C! Fi&iologie uman! 1d.medical! Bucure#ti.
HC.81FCO P.M.! HCC7! Fi&iologia animalelor #i a omului! 1,P! Bucureti.
*:. 4F34; ;.! 4CU?1"CU 98.! HC>5! =tlas de anatomie uman! 1d.#t. #i enciclopedic!
Bucure#ti.
*H. 4F34; ;.! 4CU?1"CU 98.! HCC>! Compendiu de anatomie! 1d.#t. #i enciclopedic!
Bucure#ti.
**. 4"MO3=U ;.! HCC>! 1lemente de 'iologie #i genetic uman! 1d.medical! Bucure#ti.
104
*+. ;=24;4?4= C.! 4O= ,oinaG;aria! HC>0! 9enetica medical! 1d.medical!
Bucure#ti.
*6. ;=24;4?4= C. #i alii! HCC0! 9enetic clinic! 1d. PanGPu'lishing 8ouse! Bucure#ti.
*5. ;=24;4?4= C.! HCC7! Cltorie <n universul genetic uman! 1d.#t. #i enciclopedic!
Bucure#ti.
*0. ;4iC=?1CU ,. #i alii! HC>C! =natomia omului! 1,P! Bucure#ti.
*7.;O9OO 98.! 4=CU?1"CU =.! HC7+! Compendiu de anatomie #i fi&iologie a omului!
1d.#tiinific! Bucure#ti.
*>. 4CU?1"CU -h.GCe&ar! M="4?1"CU B. #i alii! *::H! Compendiu de anatomie #i
fi&iologie a omului! 1d. Corint! Bucure#ti.
*C. O=C1=GU3"U 98.! HCC7! 1reditatea #i mediul <n formarea personalitii! 1d. =llG
1ducational! Bucure#ti.
+:. P=P4?4= 4.! HCC+! =natomia omului! 1d. =ll! Bucure#ti.
+H. POP1"CU "t.GMifor #i alii! HC>:! 9enetic #i eredopatologie! 1,P! Bucure#ti.
+*. 3=4CU P.! 4O1"CUGM=3O #i alii! HC7*! Celula G structur! ultrastructur #i funcii!
1d.#t. #i enciclopedic! Bucure#ti.
++. 3=4CU P.! HCC*! 9enetica! 1,P! Bucure#ti.
+6. 3=4CU P.! HCC7! 9enetic general #i uman! 1d. 8umanitas! Bucure#ti.
+5. 3=4CU P.! "-O4= M.! HC>C! 9ene #i cromo&omi! 1d.#t. #i enciclopedic! Bucure#ti.
+0. 3=9= M.! HCC+! -ratat de anatomia omului! 1d.medical! Bucure#ti.
+7. 34BO- -h.! *::*! 1reditatea psihologic! 1d. 434! Bucure#ti.
+>. "=3=91= ;. #i alii! HC>H! Fi&iopatologie (vol.4)! 1d.=cademiei 3"3! Bucure#ti.
+C. J4B1= Florica! HCCC! =natomia omului! 1d. Corint! Bucure#ti.
6:. J4P?4C -atiana! "-O4C= .! HCC>! =natomia #i fi&iologia omului! 1d. =5tis! Bucure#ti.
6H. MO4CU?1"CU C.4.! P1-34CU C.4.! HC7H! =natomia #i fi&iologia omului! 1d.medical!
Bucure#ti.
6*. P=3;= ;.! "-O4C= ;.! ,1C= =.! HC0C! =natomia #i fi&iologia omului #i igiena
#colar! 1,P! Bucure#ti.
6+. PO?F1=D C. Corneliu! HC7+! 9enetica uman! vol.4! Centrul de multiplicare Univ.
=l.4.Cu&a 4a#i.
66. ]=?-13G3OO4=U =.! 91O3;I1=U ;.! HC>0! Boli ereditare <n pediatrie!
1d.medical! Bucure#ti.
105

Fundamente Biologice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fundamente Biologice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAMENTE BIOLOGICE

ALE ACTIVITII PSIHICE

S-ar putea să vă placă și