Index actualizat in 18.11.

2011 ora 22:00 Toate biletele 1 210 rezolvate

A
Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit..................................................................................................................... 111
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei..................................................................................................................... 63
Activitti incompatibile cu exercitarea proesiei libere.............................................................................................................................. 45
Activit!i incompatibile cu exercitarea proesiei libere.............................................................................................................................. 37
Amenintari la adresa independentei......................................................................................................................................................... 23, 131
Aspecte conceptuale privind etica............................................................................................................................................................. 139
Aspecte conceptuale privind etica............................................................................................................................................................... 16
Atributiile principale ale consiliului de suprave"#ere................................................................................................................................... 150
Auditul estimrilor contabile..................................................................................................................................................................... 102
$
$unurile sau serviciile primate i independen!a......................................................................................................................................... 33
$unurile sau serviciile primite i independenta......................................................................................................................................... 43
%
%alitatea lucrrilor i autocontrolul...................................................................................................................................................... 34, 43
%and intervine exi"ibilitatea T&A in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri...................................................................................65
%and si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe proit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor......................................60
%are sunt componentele undamentale ale oricarei evaluari de intreprindere'......................................................................131
%are sunt deosebirile undamentale (ntre auditul intern si auditul statutar'................................................................................11
%are ar i motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare ne"ativ pentru o intreprindere redresabil )in locul
optiunii alimentului*'............................................................................................................................................................................. 91
%are dintre cele + cate". de metode de evaluare speciic activelor )metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda
compara!iei directe* se poate aplica i r s se dispun inte"ral de inorma!ii de pia!'..............................................................109
%are dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in -omania nu pot i acceptate in totalitate, in cazul evaluarii
economice, iind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora'.......................................................................................91
%are este caracteristica ratei de actualizare delatate'.............................................................................................................................. 96
%are este caracteristica ratei de actualizare nedelatate'.......................................................................................................................... 97
%are este deinitia "ood.ill-ului'................................................................................................................................................................ 98
%are este dierenta (ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc.....................................43
%are este inalitatea expertizelor contabile'............................................................................................................................................... 22
%are este ormula de calcul a ondului de rulment - indicator de ec#ilibru inanciar speciic bilantului unctional'........................107
%are este ormula de calcul a lic#iditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul dia"nosticului
inanciar'................................................................................................................................................................................................. 102
%are este ormula de calcul a ratei de actualizare delatate necesara determinarii ratei de actualizare'...........................................101
%are este ormula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor'...................................................................................111
%are este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneicii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada
nedeterminata )ininite* de timp'........................................................................................................................................................... 92
%are este locul ac#izitiei intracomunitare de bunuri.................................................................................................................................... 66
%are este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al T&A..........................................................64
%are este procedura de urmat cand este diicil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conlict de ordin
proesional'.............................................................................................................................................................................................. 44
%are este procedura de urmat c/nd este diicil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conlict de ordin
proesional'.............................................................................................................................................................................................. 37
%are este raspunderea membrilor or"anelor de conducere in cazul in care s-a a0uns in starea de insolventa'..................................133
%are este re"imul iscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele izice'.....................................................................45
%are este re"imul iscal din punctul de vedere al impozitului pe proit al autoturismelor olosite de persoanele cu unctii de
conducere sau administrare'................................................................................................................................................................... 17
%are este riscul le"at de control'............................................................................................................................................................... 120
%are este rolul bilan!ului economic (n evaluarea unei (ntreprinderi'......................................................................................................86
%are este rolul dia"nosticului (n evaluarea (ntreprinderii'.....................................................................................................................122
%are este sediul materiei re"lementarilor proesionale privind expertiza contabila'.............................................................................21
%are este semniicatia includerii amortizarii )alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus* la determinarea cas#lo.-ului'.....113
%are este sera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare c#eltuielilor (n vederea determinrii
impozitului pe proit. 1a!i unele exemple (n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i c#eltuielilor...............................11
%are este sera de cuprindere a misiunilor de audit speciale'...................................................................................................................49
%are este structura %odului etic national al proesionistilor contabili din -omania'.............................................................................66
%are este structura %odului etic na!ional al proesionitilor contabili'............................................................................................35, 110
1
%are este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii'.....................................................................................................85
%are este termenul in care 2udecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la aisarea raportului iscal '..........................133
%are este termenul in care lic#idatorul va convoca adunarea "enerala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor'..........131
%are este termenul lic#idArii societATii de la data dizolvArii................................................................................................................ 129
%are este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in aara exploatarii'...........................................................................90
%are sunt asteptarile publicului de la un audit statutar'.............................................................................................................................. 147
%are sunt ateptrile publicului de la un audit statutar'............................................................................................................................... 10
%are sunt caracteristicile lic#idrii 0udiciare a (ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii'......................................................106
%are sunt caracteristicile unei misiuni de compilare'............................................................................................................................... 48
%are sunt cate"oriile de persoane care vor putea propune un plan de reor"anizare'...........................................................................139
%are sunt cele 3 etape )pai* (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda luxurilor de disponibilit!i actualizate'................................156
%are sunt condi!iile ce trebuie (ndeplinite de o societate comercial pentru a i (ncadrat (n cate"oria micro(ntreprinderilor'........60
%are sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi0ioc ix pentru a i deductible amortizarea iscal...................................................15
%are sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a i deductible c#eltuielile cu serviciile de mana"ement, consultanta, asistenta
sau alte prestari de servicii...................................................................................................................................................................... 13
%are sunt criteriile in unctie de care se ace evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in vederea determinarii activului net
cori0at'.................................................................................................................................................................................................... 132
%are sunt deosebirile undamentale intre auditul intern si auditul statutar'................................................................................................145
%are sunt documentele inanciare de sinteza pe care le veriica auditorul inanciar sau evaluatorul pentru a se asi"ura de
credibilitatea datelor.............................................................................................................................................................................. 103
%are sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor inanciare condensate'.......................................................................51
%are sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate'.................................................................148
%are sunt actorii de care trebuie s se !in seama atunci cand se apreciaz respectarea re"ulilor de etic (n ceea ce privete
inte"ritatea si obiectivitatea'................................................................................................................................................................... 44
%are sunt actorii de care trebuie s se !in seama atunci c/nd se apreciaz respectarea re"ulilor de etic (n ceea ce privete
inte"ritatea i obiectivitatea'................................................................................................................................................................... 37
%are sunt actorii in unctie de care se ale"e un etalon de comparatie reprezentativ )actiune sau aacere*'..............................................108
%are sunt imperativele undamentale pentru realizarea obiectivului proesiei contabile'.....................................................................31
%are sunt ipotezele de baz (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substan!iale brute'....................................57
%are sunt masurile premer"atoare lic#idarii'......................................................................................................................................... 124
%are sunt metodele care pot i utilizate pentru evaluarea ec#ipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net
contabil corectat'................................................................................................................................................................................... 100
%are sunt metodele care pot i utilizate pentru evaluarea terenurilor

atunci cand se determine valoarea patrimoniala4 Activ
corectat'.................................................................................................................................................................................................... 99
%are sunt metodele care pot i utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci c/nd se determin valoarea patrimonial Activ net
contabil corectat'..................................................................................................................................................................................... 99
%are sunt metodele de calcul a A5%orectat al unei Intrepr. '................................................................................................................ 133
%are sunt mi0loacele prin care se pot dizolva societ!ile comerciale'.....................................................................................................157
%are sunt normele de reerinta in auditul situatiilor inanciare'............................................................................................................ 114
%are sunt obli"atiile principale ale adunarii "enerale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitatei'...........................153
%are sunt or"anele care aplica procedura insolventei'................................................................................................................................ 124
%are sunt pasii )etapele* In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi'.......................................................................131
%are sunt pasii )etapele* pentru determinarea capacitatii beneiciare a unei Tntreprinderi'..............................................................143
%are sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superproitului'....................................................................................................... 96
%are sunt premisele aplicarii metodei rentei "ood.ill-ului'..................................................................................................................... 95
%are sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit'.....................................................................................113
%are sunt primele masuri in urma desc#iderii procedurii de insolventei......................................................................................................138
%are sunt principalele atributii ale 0udecatorului sindic'....................................................................................................................... 134
%are sunt principiile undamentale ale eticii (n audit (nscrise (n %odul etic'..........................................................................................58
%are sunt restrictiile (n promovarea serviciilor de ctre proesionitii.....................................................................................................28
%are sunt restrictiile (n promovarea serviciilor de ctre proesionistii contabili'...................................................................................45
%are sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor %orpului'...................................................................................................................46
%are sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in diicultate'..............................................................................62
%are sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor'.............................................................106
%are sunt te#nicile de actualizare'............................................................................................................................................................ 135
%are sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacit!ii beneiciare a unei (ntreprinderi'....................................................147
%are sunt veniturile ce nu se iau (n calcul la determinarea impozitului pe veniturile micro(ntreprinderilor'......................................61
%arei optici ii corespund valorile patrimoniale unctionale )de exemplu, &aloarea substantiala*'...........................................................104
%arei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice )de exemplu, Activul net contabil corectat*'............................................105
%/!i cenzori va avea o societate pe ac!iuni'.............................................................................................................................................. 150
%azuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client........................................................................................................................... 90
%e este superproitul, superbeneiciul sau renta de "ood.ill, ce semniicatie are si cum inluenteaza valoarea
intreprinderii'.......................................................................................................................................................................................... 52
%e semniicatie are coeicientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii acesteia'.............................140
%e obli"atii are din punct de vedere iscal o persoana izica ce....................................................................................................35
%e corectii se aduc rezultatelor inanciare din bilantul contabil in le"atura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea
2
imobilizarilor'......................................................................................................................................................................................... 145
%e corectii se aduc rezultatelor inanciare din bilantul contabil in le"atura cu c#eltuielile salariale'.................................................146
%e declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe proit si care sunt termenele de depunere'........................21
%e documente, re"istre, declara!ii se completeaz (n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri'....................................................80
%e este auditul inanciar' dar auditul statutar'...................................................................................................................................... 123
%e este auditul intern'........................................................................................................................................................................... 11, 144
%e este capacitatea beneiciara a unei intreprinderi si ce semniicatie are in evaluarea intreprinderii......................................................142
%e este expertul contabil'............................................................................................................................................................................ 113
%e este "ood.ill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se ala cu valoarea acesteia'.................................................................................52
%e este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a i scutita4 de T&A cu drept de deducere.........................63
%e este partea 6invizibila4 a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia'........................................................................50
%e este pra"ul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semniicatie are in evaluarea acesteia'.........................................................51
%e este rata de actualizare'....................................................................................................................................................................... 135
%7 78T7 -I8%9: 17 5717T7%TA-7................................................................................................................................................ 121
%e este si ce contine scrisoarea de misiune )de an"a0ament*'................................................................................................................. 112
%e este i ce semniica!ie are importan!a relativ'.................................................................................................................................. 122
%e este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa'................................................................................................118
%e este si cum se determina pra"ul de semniicatie'................................................................................................................................... 117
%e este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi'.................................................................................................................... 150
%e este si cum se estimeaza eroarea tolerabila'............................................................................................................................................ 119
%e este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina'.............................................................................................................. 150
%e este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina'............................................................................................................... 151
%e este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina'.............................................................................................................. 151
%e este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare........................................................141
%e este valoarea rezidual, cum se determin i c/nd se olosete (n evaluarea (ntreprinderii'...........................................................157
%e exemple de coeicien!i multiplicatori utiliza!i (n prectica evalurii pute!i da'...................................................................................93
%e el de re"istre trebuie sa aiba o societate pe actiuni'.......................................................................................................................... 151
%e (n!ele"e!i prin audit (n "eneral; dar prin audit inanciar, dar prin audit statutar'.........................................................................152
%e (ntele"eti prin audit (n "eneral; dar prin audit inanciar; dar prin audit statutar'................................................................................10
%e (n!ele"e!i prin perioada de reerin! a unei (ntreprinderi (n evaluarea acesteia prin rentabilitate.................................................148
%e intele"eti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi'................................................................................................................88
%e obli"atie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului 0udiciar sau dupa caz lic#idatorului'..........................................137
%e operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri eectuate cu platA din punctual de vedere al T&A..................................................64
%e presupune acceptarea unui client'........................................................................................................................................................... 76
%e produse se incadreaza in cate"oria produselor supuse accizelor armonizate'.................................................................................115
%e rela!ie este (ntre rata de actualizare, capacitatea beneiciar i valoarea (ntreprinderii.................................................................150
%e relatie exista intre ondul comercial si "ood.ill-ul unei intreprinderi'..............................................................................................53
%e reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe proit creditul iscal extern'.......................................................................................20
%e reprezinta rata de actualizare a capitalurilor'.................................................................................................................................... 103
%e reprezint valoarea iscal a unui mi0ioc ix. <n cazul (n care se vinde la un pret mai mic dec/t valoarea rdmas neamortizat
iscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe proit'................................................................................................16
%e se intele"e prin procedura alimentului'............................................................................................................................................. 134
%e se intele"e prin termenul insolventa.................................................................................................................................................... 133
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?..................................................................................................................................... 117
%e semniica competenta proesionala si prudenta'.................................................................................................................................. 33
%e semniicatie are interesul "eneral )interesul public*........................................................................................................................................... 30
%e sunt elementele intan"ibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea'..............................................................................................50
%e sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate "rupe se pot clasiica'....................................................................53
%e sunt ratele de evaluare utilizate (n cadrul metodelor comparative i ce exemple pute!i da'.............................................................97
%e sunt serviciile proesionale'................................................................................................................................................... 24, 29, 32, 140
%e sunt si ce rol au normele contabile'..................................................................................................................................................... 116
%e sunt si ce rol 0oaca normele de audit'.................................................................................................................................................... 115
%e sunt testele de conormitate'................................................................................................................................................................ 107
%e sunt testele de permanenta'................................................................................................................................................................. 108
%e va cuprinde cererea de admitere a creantelor'................................................................................................................................... 138
%e venituri se supun re"ularizrii (n anul urmtor realizrii lor'...........................................................................................................44
%ine pot i lic#idatorii'.............................................................................................................................................................................. 126
%ine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in 0ustitie'............................................................................................................. 148
%lasiicati dieritele tipuri de evaluari...................................................................................................................................................... 121
%odul etic I=A%; rol, structura................................................................................................................................................................. 137
%odul etic I=A%; rol, structur....................................................................................................................................................................... 17
%ompetenta proesional si responsabilitatea c/nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.....................................................................41
%ompeten!a proesional i responsabilitatea c/nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.....................................................................29
%onceptul de independen! (n audit............................................................................................................................................................ 59
%onceptul de independenta si tipurile de independenta............................................................................................................................ 22
%onidentialitatea; care sunt obli"atiile proesionistului contabil '............................................................................................................... 118
3
%oniden!ialitatea; care sunt obli"a!iile proesionistului contabil'.......................................................................................................... 33
%onirmarea externa )directa*................................................................................................................................................................... 104
%onlicte de interese. %are sunt circumstan!ele de care trebuie sa se !in seama'....................................................................................................36
%ontinutul raportului de audit.................................................................................................................................................................... 91
%ontinutul unui raport asupra controlului intern................................................................................................................................... 107
%ontrolul de calitate la nivelul cabinetului de audit.................................................................................................................................. 79
%ontrolul de calitate la nivelul or"anismului proesional................................................................................................................................. 77
%onturile din aara bilantuiui inluenteaza4 valoarea unei intreprinderi'..............................................................................................90
Criterii de stabilire a onorariilor............................................................................................................................................................... 30, 42
%um se determina si ce semniicatie au luxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi'................................................152
%um explicati necesitatea re"lementarii proesiei contabile'............................................................................................................ 13, 144
%um explica!i necesitatea unui %od etic (n audit'..................................................................................................................................... 57
%um explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii'.............................................................................................88
%um explicati responsabilitatile etice ale altor proesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza'..................................73
%um inluenteaza modiicarea preturilor valoarea unei intreprinderi'.............................................................................................................86
%um inluen!eaz raportul de sc#imb al monedei na!ionale valoarea unei (ntreprinderi'.....................................................................86
%um inluenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi'..................................................................................................................89
%um poate i deinit superproitul aerent (ntreprinderii'........................................................................................................................92
%um poate i deinit evaluarea economic.............................................................................................................................................. 108
%um poate i deinita valoarea reziduala a unei aaceri inclusa in calculele de actualizare a cas#-lo.-urilor'...................................94
%um poate i exclus un asociat din societatea (n nume colectiv, (n comandit simpl sau cu rspundere limitat'...........................156
%um poate i redus sau ma0orat capitalul social'.................................................................................................................................... 153
%um poate i transormat un rezultat contabil intr-un cas#lo.'.................................................................................................................... 112
%um se analizeaza din punct de vedere iscal c#eltuielile cu protocolul'.................................................................................................81
%um se calculeaza4 valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi' 7xplicati semniicatia acesteia...............................................134
%um se clasiic proesionitii contabili'.............................................................................................................................................. 9, 121
%um se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi'......................................................................................................138
%um se evalueaz ac!iunile de!inute de (ntreprindere la capitalul altor (ntreprinderi'..........................................................................58
%um se evalueaz crean!ele din bilan!ul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia'.....................................................58
%um se evalueaz disponibilit!ile din bilan!ul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia'..........................................59
%um se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia'..........................................59
%um se evalueaza obli"atiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia'.....................................................61
%um se evalueaz stocurile din cadrul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia'........................................................58
%um se explica rolul social al proesionstilor contabili'................................................................................................................................... 24
%um se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele izice din cedarea olosintei bunurilor'
................................................................................................................................................................................................................... 46
%um si cand se determina pro-rata T&A'.................................................................................................................................................. 73
1
1aca lic#idarea se prelun"este peste durata exercitiului inanciar, ce obli"atii au lic#idatorii'...........................................................129
1ac se lucreaz (n unit!i monetare curente, din ce se compune rata de actualizare'.........................................................................110
1ati + exemple de c#eltuieli cu deductibilitate limitata............................................................................................................................. 13
1ati + exemple de c#eltuieli nedeductibile, indierent de contextul (n care se eectueaza..............................................................................12
1a!i deini!ia auditului (n "eneral i identiica!i elementele undamentale ale acesteia........................................................................122
1a!i deini!ia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.....................................................................................................123
1ati un exemplu de a0ustare a T&A in cazul unui bun imobil ce este olosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca
la ac#izitionare s-a dedus T&A................................................................................................................................................................ 77
e catre cine se face numirea lic!idatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?............................................................................128
1e catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale'...................................................................................................146
1e ctre cine sunt numi!i membrii consiliului de suprave"#ere'........................................................................................................... 149
1e ce este obli"atorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi'..............................................................................................126
1e ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate i acceptata in cazul unei evaluari economice'.......110
de realizare a unei misiuni de examen limitat )revizuire*..........................................................................................................................55
1einirea independentei potrivit re"lementarilor %orpului.................................................................................................................... 118
1einirea independen!ei potrivit re"lementrilor %orpului......................................................................................................................34
1eini!i capacitatea beneiciar a unei (ntreprinderi i prezenta!i ormele de exprimare a acesteia....................................................151
1eini!i lic#idarea societ!ilor comerciale................................................................................................................................................. 123
1einiti valoarea actuala a unui bun........................................................................................................................................................... 124
1einiti valoarea de ori"ine........................................................................................................................................................................ 124
1eini!i valoarea de pia!........................................................................................................................................................................... 123
1einiti valoarea de utilizare........................................................................................................................................................................ 124
1eini!i valoarea 0ust................................................................................................................................................................................ 123
1einiti valoarea substantiala.................................................................................................................................................................... 124
1espre competenta proesionala si prudenta...................................................................................................................................... 20, 142
1espre conidentialitate............................................................................................................................................................................. 132
4
1espre inte"ritate................................................................................................................................................................................. 19, 135
1espre obiectivitate................................................................................................................................................................................ 20, 136
1espre proesionalism.................................................................................................................................................................................. 132
1espre proesionalism.................................................................................................................................................................................. 21
1espre respectarea standardelor si normelor proesionale....................................................................................................................... 42
1espre respectarea standardelor si normelor proesionale.......................................................................................................................22
1espre 8tandardele Internationale de Audit................................................................................................................................................. 140
1espre 8tandardele Internationale de Audit.............................................................................................................................................. 15
1izolvarea societatilor comerciale................................................................................................................................................................. 124
7
7lementele de baza ale raportului de audit statutar> -aportul de audit.................................................................................................85
7lementele posterioare inc#iderii exercitiului............................................................................................................................................ 97
7lementele probante: deini!ie, rol, criterii de apreciere.........................................................................................................................106
7numerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu inluenta asupra ratei de actualizare...........140
7numerati impozitele si taxele locale................................................................................................................................................................ 46
7numerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-"ust pentru o actiune de
promovare................................................................................................................................................................................................ 45
7valuarea controlului intern: con!inut, etape.......................................................................................................................................... 108
7valuarea (ntreprinderii (n cazul uziunii i divizrii................................................................................................................................ 84
7xamenul situatiilor inanciare................................................................................................................................................................... 99
7xamenul situatiilor inanciare: solduri de desc#idere................................................................................................................................. 99
7xplicati necesitatea evaluarii economice a intrep.................................................................................................................................. 114
7xplicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor inanciare ale intreprinderii.............................................................................87
7xplicati comportamentui proesionistului contabil (ntr-o activitate de consilier iscal.........................................................................44
7xplica!i comportamentul proesionistului contabil (ntr-o activitate de consilier iscal..........................................................................38
7xplicati conceptul si tipurile de independenta........................................................................................................................................ 130
7xplicati corectiile le"ate de siner"ii ce trebuie aduse proitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneiciara a
ntreprinderii.......................................................................................................................................................................................... 146
7xplica!i dieren!ele dintre pre! i valoare................................................................................................................................................ 121
7xplicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii................................................................................................54
7xplicati inluenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii..............................................................................................87
7xplicati le"atura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii.....................................................................................................122
7xplica!i principiul competen!ei (n audit.................................................................................................................................................... 58
7xplicati principiul conidentialitatii in audit............................................................................................................................................ 59
7xplicati principiul inte"ritatii si obiectivitatii in audit............................................................................................................................ 58
7xplicati relatia dintre activul net cori0at al unei intreprinderi si valoarea acesteia.............................................................................134
7xplica!i rela!ia dintre etic i calitatea (n proesia contabil............................................................................................................. 23, 32
7xplicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.............................................................................................................140
7xplicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare..................................................................................................................................... 139
7xplicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.............................................................................................................................. 139
7xplicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi'..............................................................................120
7xplicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit....................................................................................................76
7xplica!i semniica!ia datrii raportului de audit...................................................................................................................................... 86
7xplicati termenii de previziuni si proiectii in audit.................................................................................................................................. 53
=
=apte descoperite dup data publicrii situa!iilor inanciare...................................................................................................................98
=apte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor inanciare............................................................97
=aptele descoperite p/n la data raportului de audit................................................................................................................................ 97
=aze 8i etape In executarea unei misiuni de audit, de baza........................................................................................................................... 110
I
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.......................................................................................................... 86
In cazul in care soc alata in lic#idare este in stare de insolventa, ce obli"atie are lic#idatorul'..........................................................130
In ce const (nre"istrarea unei persoane izice la or"anele iscale pentru veniturile realizate. %are sunt cate"oriile de venituri pentru
care persoanele izice trebuie s se (nre"istreze la or"anele iscale........................................................................................................... 40
In ce consta metoda activului net de lic#idare, cand se oloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in diicultate'.............62
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net cori0at'........................................................................................................................ 133
In ce const metoda luxurilor de disponibilit!i actualizate'.................................................................................................................153
In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii'.................................................................................56
In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute'.................................................................................................................... 55
In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net cori0at'........................................................................................................133
5
In ce consta metoda valorii la termen, cand se oloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in diicultate............................63
<n ce const separarea bunurilor dintr-o (ntreprindere (n bunuri necesare i bunuri nenecesare'......................................................131
In ce constau operatiunile eectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale'.............................................................................125
In ce ordine vor i platite creantele in cazul alimentului'......................................................................................................................128
In ce relatie se ala proesia contabila si iscalitatea'................................................................................................................................. 12
Interesul propriu ? amenin!are la adresa independen!ei...........................................................................................................................61
Investi"atii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.............................................................................................65
Ipoteza continuit!ii activit!ii (n auditul situa!iilor inanciare..............................................................................................................102
@
@aniestari de amiliarism - amenintare la adresa independentei............................................................................................................62
@asuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei............................................................................................................127
@suri de protec!ie (mpotriva amenin!rilor la adresa independen!ei....................................................................................................24
@en!iona!i + cate"orii de c#eltuieli realizate de persoanele izice din desurarea unei activit!i economice cu deductibilitate
limitat la determinarea venitului net (n sistem real............................................................................................................................. 41
@isiunea de examinare a inormatiilor inanciare previzionate: caracteristici......................................................................53
5
5ecesitatea unui cod etic al proesiei contabile............................................................................................................................................ 136
5ecesitatea unui cod etic al proesiei contabile............................................................................................................................................... 17
5ormele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat )revizuire*..............................................................................................56
A
Abiectivele si mi0ioacele de realizare ale dia"nosticului inanciar-contabil...........................................................................................129
Abiectivul si mi0ioacele de realizare ale dia"nosticului te#nic, te#nolo"ic si de exploatare..................................................................128
Abiectivul si mi0loacele de realizare ale dia"nosticului comercial.......................................................................................................... 127
Abiectivul 8i mi0loacele de realizare ale dia"nosticului de or"anizare, mana"ement 8i resurse umane..............................................129
Abiectivul si mi0loacele de realizare ale dia"nosticului 0uridic...................................................................................................................126
Abiectivul si principiile "enerale ale unei misiuni de examen limitat )revizuire*....................................................................................54
Abli"atiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta iscala................................................................70
Abli"a!iile administratorilor (n cadrul societ!ilor pe ac!iuni................................................................................................................. 147
Abli"atiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati......................................................................................................67
Anorariile si independen!a.......................................................................................................................................................................... 43
Anorariile i independen!a.......................................................................................................................................................................... 32
Apinia cu rezerve: motive, mod de prezentare........................................................................................................................................... 86
Apinia deavorabil:motive, mod de prezentare........................................................................................................................................ 86
Apinia ara rezerve, dar cu un para"ra de observatii: semniicatie, mod de prezentare.......................................................................87
Apinia ara rezerve: semniicatie, mod de prezentare............................................................................................................................... 87
Arientarea si planiicarea auditului.......................................................................................................................................................... 109
B
Bara"raul introductiv al raportului de audit statutar.............................................................................................................................. 90
Bara"raul opiniei: tipuri de opinie............................................................................................................................................................. 88
Bara"raul privind natura si intinderea lucrarilor de audit...................................................................................................................... 89
Barticulariti privind partile ailiate )le"ate* in audit............................................................................................................................................ 101
Bstrarea ar#ivelor clientului...................................................................................................................................................................... 43
Blanul de misiune: con!inut, rol................................................................................................................................................................. 108
Blata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor....................................................................................................................................... 43
Blata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor....................................................................................................................................... 34
Brecizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli"ata la plata T&A in cazul prestarilor de servicii de consultanta...........73
Brecizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli"ata la plata T&A in cazul prestarilor de servicii de transport
intracomunitar de bunuri......................................................................................................................................................................... 69
Brecizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli"ata la plata T&A Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor
mobile corporate........................................................................................................................................................................................ 70
"reci#a$i care sunt cate%oriile de &enituri reali#ate de persoanele fi#ice ce se supun impo#itului pe &enit 'i care sunt cotele de impo#itare
aferente. Cate%orii de &enituri supuse impo#itului pe &enit........................................................................................................................ 38
Brecizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in unctie de vec#imea cladirii............................................................123
Brecizati (n ce conditii datoreaz or"anizatiile non - proit impozit pe proit si cum se determine acesta.....................................................10
"reci#ati in ce consta operatiunea triun%!iulara din punctul de &edere al ()*................................................................................................82
Brezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor (n anul 200C si apoi (n anul
2010........................................................................................................................................................................................................... 44
Brezentati + metode de determinare a ratei de actualizare.........................................................................................................................136
6
Brezentati + momente din viata intreprinderii in care este obii"atorie evaluarea.................................................................................125
Brezentati care este re"imul pierderilor iscale (n cazul impozitului pe proit.........................................................................................19
Brezentati care sunt c#eltuielile deductibileDoretare (n cazul veniturilor...............................................................................................42
Brezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale................................................................................................................................ 125
Brezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual................................................................47
Brezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei......................................................................................................................... 60
Brezentati cum se determine impozitui pe mi0ioacele de transport ac#izitionate in cursul anului.......................................................................47
Brezentati cum se determine impozitui pe proit in cazul contribuabililor care realizeaza pe lan"a venituri din comercializarea
produselor alimentare prin intermediul unui ma"azin sDi venituri din activitatea unui bar de noapte................................................11
Brezentati deducerile personale (n cazul impozitului pe salarii................................................................................................................ 43
Brezentati modul de determinare a impozitului asupra mi0ioacelor de.......................................................................................................31
Brezenta!i modul de determinare a impozitului pe teren (n cazul terenurilor situate (n intravilan ce au ca destina!ie teren pentru
construc!ii................................................................................................................................................................................................. 25
Brezentati modul de determinarea al avanta0ului luat (n calculul salariului brut (n cazul (n care un salariat olosete autoturismul
an"a0atorului (n interes personal............................................................................................................................................................ 43
Brezentati o serie de aspecte le"ate de societatile in comandita pe actiuni...........................................................................................151
Brezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din %odul etic national al proesionistilor contabili din -omania..................................73
Brezentati platitorii impozitului pe proit si precizand in cadrul iecarei..................................................................................................
Brezentati re"imul deductibilitatii (n cazul provizioanelor............................................................................................................................... 18
Brezentati re"imul iscal al c#eltuielilor cu dobanzile.................................................................................................................................... 15
Brezentati re"imul iscal in cazul c#eltuielilor cu sponsorizarea............................................................................................................... 14
Brezenta!i re"imul T&A (n cazul (nc#irierilor de cldiri.................................................................................................................................... 80
Brezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni...........................................................................................146
Brezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents'.....................................................137
Brin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale'....................................................................50
Brin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor inanciare condensate'......................................................................50
Brin ce se deosebesc valorile entitatii )unctionale, ale ansamblului resurselor investite* de cele ale capitalurilor proprii )matematice,
nete*'....................................................................................................................................................................................................... 107
Brin ce se deosebete "ood.ill-ul de activele intan"ibile identiicabile'.................................................................................................108
Brin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar'............................................................47
Brin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut eectuarea
evaluarii'................................................................................................................................................................................................. 113
Brocedurile analitice (n auditul situa!iilor inanciare.............................................................................................................................. 103
Bro"ramul de control: rol, continut, orme de prezentare....................................................................................................................... 106
Brote0area independen!ei prin clauze contractuale cu clientul.................................................................................................................63
Brote0area independentei prin masuri interne cabinetului........................................................................................................................64
Brote0area independentei prin normele le"ale si proesionale................................................................................................................... 63
-
-aportarea unei misiuni de compilare........................................................................................................................................................ 57
-aportul asupra unor rubrici din situatiile inanciare.............................................................................................................................. 52
-aspunderea disciplinara............................................................................................................................................................................ 45
-ela!iile cu ceilal!i membri - (nlocuirea cu un alt liber-proesionist contabil........................................................................................39
-ela!iile cu ceilal!i membri ? Acceptarea de noi misiuni........................................................................................................................... 38
-elatiile cu ceilalti membrii ? Acceptarea de noi misiuni.................................................................................................................................. 47
-elatiile proesionistilor contabili cu clientii.............................................................................................................................................. 49
-ela!iile proesionitilor contabili cu clien!ii.............................................................................................................................................. 40
-enuntarea la convin"eri - amenintare la adresa independentei.............................................................................................................. 62
-iscul de audit: componentele i rela!iile (ntre acestea............................................................................................................................ 120
-olul or"anismului proesional pentru asi"urarea calitatii proesionale.............................................................................................119
-olul bilantului unctional in dia"nosticul de evaluare........................................................................................................................... 130
-olul bilantului in dia"nosticul de evaluare............................................................................................................................................. 129
-olul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni................................................................................................................................................ 151
-olul or"anismului proesional pentru adoptarea standardelor...................................................................................................................... 24
-olul or"anismului proesional pentru asi"urarea calit!ii serviciilor proesionale................................................................................25
-olul or"anismului proesional pentru dezvoltarea proesionala continu.....................................................................................................28
-olul or"anismului proessional pentru dezvoltarea proesional continu..........................................................................................120
-olul proesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.............................................................................................................................. 141
-olul proesiei contabile pentru dezvoltarea economiei................................................................................................................................... 14
-olul proesiei contabile pentru satisacerea interesului public...........................................................................................................................36, 141
-olul proesiei contabile pentru satisacerea interesului public................................................................................................................ 14
-olul raportului de audit............................................................................................................................................................................. 91
-olul i con!inutul c#estionarului de s/rit de misiune............................................................................................................................ 93
-olul si continutul notei de sinteza.............................................................................................................................................................. 92
-olul si continutul scrisorii de airmare..................................................................................................................................................... 93
7
-olul si importanta dosarului exercitiului.................................................................................................................................................. 80
-olul si importanta dosarului permanent.................................................................................................................................................. 81
8
8arcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni..................................................................................................................................... 147
semniicatie are interesul "eneral )interesul public*'................................................................................................................................. 22
8ituatii care conduc la ormularea altei opinii decat opinie ara rezerve.................................................................................................90
8labirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei................................................................................................................ 61
8tructura dosarului exercitiului...................................................................................................................................................................... 81
8tructura dosarului permanent................................................................................................................................................................... 84
sunt caracteristicile esent;iale ale unei proesii contabile'........................................................................................................................ 29
sunt caracteristicile esentiale ale unei proesii contabile '............................................................................................................................ 115
T
Te#nica observarii izice )directe*............................................................................................................................................................. 104
Te#nica sonda0ului..................................................................................................................................................................................... 105
9
9tilizarea lucrarilor auditorului intern...................................................................................................................................................... 95
9tilizarea lucrarilor unui alt auditor.......................................................................................................................................................... 94
9tilizarea lucrrilor unui expert................................................................................................................................................................. 96
8
$iletul nr. 1
%um se clasiic proesionitii contabili'
"rofesionistii contabili se impart in functie de statutul +uridic,
- dependenti, cu statut de an%a+ati.
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furni#ori ai ser&iciilor componente ale profesiei
contabile.
in punct de &edere al modului de or%ani#are a acti&itatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot
sa-si desfasoare acti&itatea,
indi&idual.
- in forme de asociere potri&it le%islatiei fiecarei +urisdictii.
/ parte din profesionistii contabili isi desfasoara acti&itatea in calitate de an%a+ati sau furni#ori de
ser&icii - in domeniul auditului intern si controlului intern, acti&itati importante pentru o buna
%u&ernare a intreprinderilor.
2.Brezentati platitorii impozitului pe proit si precizand in cadrul iecarei
cate"orii sera de cuprindere a impozitului.
A-T. 1+ %ontribuabili
0unt obli%ate la plata impo#itului pe profit, conform pre#entului titlu, urm1toarele persoane,
denumite 2n continuare contribuabili,
a* persoanele +uridice rom3ne. Norme metodologice
b* persoanele +uridice str1ine care desf1'oar1 acti&itate prin intermediul unui sediu permanent
2n 4om3nia.Norme metodologice
c* persoanele +uridice str1ine 'i persoanele fi#ice nere#idente care desf1'oar1 acti&itate 2n
4om3nia 2ntr-o asociere cu sau f1r1 personalitate +uridic1. 52n &i%oare de la 1 ian. 20126
d* persoanele +uridice str1ine care reali#ea#1 &enituri din7sau 2n le%1tur1 cu propriet1$i
imobiliare situate 2n 4om3nia sau din &3n#area7cesionarea titlurilor de participare de$inute la o
persoan1 +uridic1 rom3n1.
e* persoanele fi#ice re#idente asociate cu persoane +uridice rom3ne, pentru &eniturile reali#ate
at3t 2n 4om3nia c3t 'i 2n str1in1tate din asocieri f1r1 personalitate +uridic1. 2n acest ca#, impo#itul
datorat de persoana fi#ic1 se calculea#1, se re$ine 'i se &ars1 de c1tre persoana +uridic1 rom3n1.
* persoanele +uridice cu sediul social 2n 4om3nia, 2nfiin$ate potri&it le%isla$iei europene.
*4(. 14 0fera de cuprindere a impo#itului
8mpo#itul pe profit se aplic1 dup1 cum urmea#1,
a* 2n ca#ul persoanelor +uridice rom3ne 'i al persoanelor +uridice cu sediul social 2n 4om3nia,
2nfiin$ate potri&it le%isla$iei europene, asupra profitului impo#abil ob$inut din orice surs1, at3t din
4om3nia, c3t 'i din str1in1tate.
b* 2n ca#ul persoanelor +uridice str1ine care desf1'oar1 acti&itate prin intermediul unui sediu
permanent 2n 4om3nia, asupra profitului impo#abil atribuibil sediului permanent.
c* 2n ca#ul persoanelor +uridice str1ine 'i persoanelor fi#ice nere#idente care desf1'oar1
acti&itate 2n 4om3nia 2ntr-o asociere cu sau f1r1 personalitate +uridic1, asupra p1r$ii din profitul
impo#abil al asocierii care se atribuie fiec1rei persoane. 52n &i%oare de la 1 ian. 20126
d* 2n ca#ul persoanelor +uridice str1ine care reali#ea#1 &enituri din7sau 2n le%1tur1 cu propriet1$i
imobiliare situate 2n 4om3nia sau din &3n#area7cesionarea titlurilor de participare de$inute la o
persoan1 +uridic1 rom3n1, asupra profitului impo#abil aferent acestor &enituri.
e* 2n ca#ul persoanelor fi#ice re#idente asociate cu persoane +uridice rom3ne care reali#ea#1
&enituri at3t 2n 4om3nia, c3t 'i 2n str1in1tate, din asocieri f1r1 personalitate +uridic1, asupra p1r$ii din
profitul impo#abil al asocierii atribuibile persoanei fi#ice re#idente.
9
$iletul nr.2
1. %e (ntele"eti prin audit (n "eneral; dar prin audit inanciar; dar prin audit statutar'
"rin audit, (n "eneral, se 2n$ele%e e9aminarea profesional1 a unei informa$ii 2n &ederea e9prim1rii
unei opinii responsabile 'i independente prin raportarea la un criteriu 5standard, norm16 de calitate.
/rice anali#1, orice control, orice &erificare 'i orice studiu asupra unei sec$iuni sau a unei p1r$i din
contabilitate sau din situa$iile financiare ale unei entit1$i poate fi calificat1 ca Eaudit inanciar:.
/ misiune de audit financiar poate fi prealabil1 unei misiuni de audit opera$ional sau unei misiuni
de audit de %estiune. in cele pre#entate re#ult1 c1 sinta%ma ;audit financiar: este mult mai
cuprin#1toare dec3t cea de ;audit statutar:.
"rin audit statutar se 2n$ele%e e9aminarea efectuat1 de un profesionist contabil competent 'i
independent asupra situa$iilor financiare ale unei entit1$i 2n &ederea e9prim1rii unei opinii moti&ate
asupra ima%inii fidele, clare 'i complete a po#i$iei 'i situa$iei financiare precum 'i a re#ultatelor
5performan$elor6 ob$inute de acesta.
*ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e9aminea#1 'i
certific1 2n totalitatea lor situa$iile financiare, potri&it normelor de audit, inclusi& acti&it1$i 'i opera$ii
specifice intreprinderii auditate, 2n &irtutea unor dispo#i$ii le%ale 5le%ea contabilit1$ii, le%ea societ1$ilor
comerciale, le%ea pie$elor de capital etc.6, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii 5ac$ionari, asocia$i6.
2.Brecizati (n ce conditii datoreaz or"anizatiile non - proit impozit pe proit si cum se
determine acesta.
/r%ani#a$iile nonprofit, or%ani#a$iile sindicale 'i or%ani#a$iile patronale sunt scutite de la plata
impo#itului pe profit pentru &eniturile din acti&it1$i economice reali#ate p3n1 la ni&elul ec!i&alentului
2n lei a 15.000 euro, 2ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10< din &eniturile totale scutite de la plata
impo#itului pe profit.
eci, limita &eniturilor scutite ,din acti&it1$i economice, este minimul dintre , 15.000 euro 'i 10<
din celelalte &enituri scutite de la plata impo#itului pe profit
$iletui nr.+
1.%are sunt ateptrile publicului de la un audit statutar'
/rice defini$ie a auditului statutar trebuie s1 $in1 cont de ne&oile 'i a'tept1rile utili#atorilor,
2n m1sura 2n care acestea sunt re#onabile, precum 'i de capacitatea auditorului statutar de a r1spunde la
aceste ne&oi 'i a'tept1ri.
"ublicul se a'teapt1 ca auditorul statutar s1 +oace un rol 2n prote+area intereselor sale, prin
oferirea unei resi%ur1ri referitoare la,
acurate$ea declara$iilor financiare.
continuitatea e9ploat1rii 'i sol&abilitatea firmei.
e9isten$a unor fraude.
respectarea de c1tre firm1 a obli%a$iilor sale le%ale.
comportamentul responsabil al firmei fa$1 de problemele le%ate de mediu 'i probleme
sociale.
1. Brezentati cum se determine impozitui pe proit in cazul contribuabililor care realizeaza pe
10
lan"a venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui ma"azin sDi
venituri din activitatea unui bar de noapte.
eterminarea impo#itului pe profit aferent acti&it1$ii de bar de noapte 5art.18C=6
"entru acti&itatea de bar de noapte impo#itul pe profit este suma ma9im1 dintre,
- 1FG x Broitul impozabil din aceasta activitate sau
- HG x Total venituri din aceasta activitate .
Astel, vom calcula impozitul pe proit (n ambele moduri, urm/nd s decidem ulterior care este
suma de plat.
$iletul nr.3
1.%e este auditul intern'
*uditul intern repre#int1 acea component1 a auditului financiar care const1 2n e9aminarea
profesional1 efecutat1 de un profesionist contabil competent 'i independent 2n &ederea e9prim1rii unei
opinii moti&ate 2n le%atur1 cu &aliditatea 'i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii 5entit1$ii6.
*uditul intern repre#int1 un compartiment de control din cadrul entit1$ii care efectuea#1 &erific1ri
pentru aceasta. face parte din controlul intern al entit1$ii 'i are ca obiecti&e de ba#1 &erificarea
eficacit1$ii sistemelor contabile 'i de control intern.
*uditul intern la o entitate se poate reali#a prin compartimente distincte ale acesteia 'i, 2n acest
ca#, auditorul intern face parte din structurile func$ionale ale entit1$ii economice sau sociale. auditul
intern se poate reali#a 'i pe ba#e contractuale cu o firm1 de audit alta dec3t cea care efectuea#1 auditul
asupra situa$iilor financiare ale acestei entit1$i.
2.%are este sera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare
c#eltuielilor (n vederea determinrii impozitului pe proit. 1a!i unele exemple (n urma crora pot
rezulta elemente similare veniturilor i c#eltuielilor.
pct. 12 din >ormele la Codul =iscal 5?@ 44720046 ,
A9emple de elemente similare &eniturilor,
- diferentele fa&orabile de curs &alutar, re#ultate in urma e&aluarii creantelor si datoriilor in &aluta,
inre%istrate in e&identa contabila in re#ultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii.
- re#er&ele din ree&aluarea mi+loacelor fi9e, potri&it pre&ederilor art. 22 alin. 556 si alin. 55.16 din
Codul fiscal.
- casti%urile le%ate de &an#area sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite7rascumparate.
A9emple de elemente similare c!eltuielilor,
- diferentele nefa&orabile de curs &alutar, re#ultate in urma e&aluarii creantelor si datoriilor in &aluta,
inre%istrate in e&identa contabila in re#ultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii.
- c!eltuiala cu &aloarea neamorti#ata a c!eltuielilor de cercetare si de#&oltare si a mi+loacelor fi9e de
natura obiectelor de in&entar care a fost inre%istrata in re#ultatul reportat. 8n acest ca#, c!eltuiala este
deductibila fiscal pe perioada ramasa de amorti#at a acestor imobili#ari, respecti& durata initiala
stabilita conform le%ii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amorti#area. 8n mod similar se &a
proceda si in ca#ul obiectelor de in&entar, baracamentelor si amena+arilor pro&i#orii trecute in
re#ultatul reportat cu oca#ia retratarii situatiilor financiare anuale.
- diferentele nefa&orabile dintre pretul de &an#are al titlurilor de participare proprii si &aloarea lor de
dobandire7rascumparare, inre%istrate la data &an#arii titlurilor respecti&e.
)eniturile si c!eltuielile %enerate de e&aluarea ulterioara si e9ecutarea instrumentelor financiare
deri&ate, inre%istrate potri&it re%lementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului
impo#abil.B
11
$iletul nr.H
1. %are sunt deosebirile undamentale (ntre auditul intern si auditul statutar'
1eosebirile intre auditul intern si auditul statutar:
8tatutul auditorului
*uditorul statutar este un furni#or liber de ser&icii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din
structura intreprinderii.
$eneiciarul auditului.
*uditorul statutar lucrea#a in folosul utili#atorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern
lucrea#a in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
Abiectivele auditului.
*uditul intern are ca obiecti& e9istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a
sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiecti& e9primarea unei
opinii cu pri&ire la ima%inea fidela a po#itiei performantei si situatiei financiare . eci controlul intern
este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mi+loc.
1omeniul de aplicare.
*uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care acti&itatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare. *uditul intern are o aria mult mai &asta, el cuprinde nu doar toate
functiile intreprinderii dar in inte%ralitatea acestora,
Bozitia ata de rauda.
*uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare in afara altor obli%atii le%ale ale auditorului cum ar fi obli%atia de di&ul%are pa cand
auditorul intern desi nu are ca obiecti& descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie 8a
pre&enirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a
procedurilor de control intern.
Independenta
8ndependenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul
intern are independenta restricti&a adica este independent fata de orice structura a intreprinderii
auditata nu si fata de conducere.
Beriodicitatea auditurilor
*uditorul statutar &ine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul
intern este permanent in intreprindere 'i temporar din punct de &edere al interlocutorilor, potri&it
planului de audit intern.
@etodolo"ie
*uditul statutar se e9ercita pa ba#a unei metodolo%ii unice si unitare stabilita de 8**0C - Consiliul
pentru 0tandarde 8nternationale de *udit si *uditare. pe cand auditul intern desi se e9ercita pe ba#a
unei metodolo%ii stabilite de 8*8 - 8nstitutul 8nternational al *uditonilor 8nterni. 8n aplicare ea este
adaptata la specificul si cultura intreprinderii.
1ati + exemple de c#eltuieli nedeductibile, indierent de contextul (n care se eectueaza.
%#eltuieli nedeductibile sunt:
- c!eltuielile cu impo#itul pe profit.
- c!eltuieli cu amen#ile datorate autorit1$ilor rom3ne.
- c!eltuieli aferente &eniturilor neimpo#abile.
$iletul nr.F
1.In ce relatie se ala proesia contabila si iscalitatea'
De%atura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor ,
calcularea impo#itelor si returnarile de ta9e si impo#ite a facut din profesia contabila un centru natural
12
de e9perti#a. "rofesia contabila este in pre#ent principalul furni#or de ser&icii fiscalitatii. e#&oltarea
le%islatiei fiscale a influentat de#&oltarea profesiei contabile.
*cti&itatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie lar%a de ser&icii,
-conformarea la re%ulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-repre#entarea in fata instantelor +uridice
- ser&icii le%ate de impo#itarea corporatiilor.
/biecti&ul unui profesionist contabil este de a a+uta clientii sa se conforme#e eficient la
cerintele de raportare si sa isi minimi#e#e impo#itele &iitoare printr-o planificare corespun#atoare
2.1ati + exemple de c#eltuieli cu deductibilitate limitata.
C!eltuieli cu deductibilitate limitata,
a6c!eltuielile de protocol 2n limita unei cote de 2< aplicat1 asupra diferen$ei re#ultate dintre totalul
&eniturilor impo#abile 'i totalul c!eltuielilor aferente &eniturilor impo#abile, altele dec3t c!eltuielile de
protocol 'i c!eltuielile cu impo#itul pe profit.
b* suma c!eltuielilor cu indemni#a$ia de deplasare acordat1 salaria$ilor pentru deplas1ri 2n 4om3nia 'i
2n str1in1tate, 2n limita a de 2,5 ori ni&elul le%al stabilit pentru institu$iile publice.
c* c!eltuielile sociale, 2n limita unei cote de p3n1 la 2<, aplicat1 asupra &alorii c!eltuielilor cu salariile
personalului, potri&it De%ii nr. 5372003 - Codul muncii, cu modific1rile 'i complet1rile ulterioare. 8ntr1
sub inciden$a acestei limite, cu prioritate, a+utoarele pentru na'tere, a+utoarele pentru 2nmorm3ntare,
a+utoarele pentru boli %ra&e sau incurabile 'i prote#ele, precum 'i c!eltuielile pentru func$ionarea
corespun#1toare a unor acti&it1$i ori unit1$i aflate 2n administrarea contribuabililor, %r1dini$e, cre'e,
ser&icii de s1n1tate acordate 2n ca#ul bolilor profesionale 'i al accidentelor de munc1 p3n1 la internarea
2ntr-o unitate sanitar1, mu#ee, biblioteci, cantine, ba#e sporti&e, cluburi, c1mine de nefamili'ti, pentru
'colile pe care le au sub patrona+, precum 'i alte c!eltuieli efectuate 2n ba#a contractului colecti& de
munc1. En cadrul acestei limite, pot fi deduse 'i c!eltuielile repre#ent3nd, tic!ete de cre'1 acordate de
an%a+ator 2n conformitate cu le%isla$ia 2n &i%oare, cadouri 2n bani sau 2n natur1 oferite copiilor minori 'i
salaria$ilor, cadouri 2n bani sau 2n natur1 acordate salariatelor, costul presta$iilor pentru tratament 'i
odi!n1, inclusi& transportul pentru salaria$ii proprii 'i pentru membrii de familie ai acestora, a+utoare
pentru salaria$ii care au suferit pierderi 2n %ospod1rie 'i contribu$ia la fondurile de inter&en$ie ale
asocia$iei profesionale a minerilor, a+utorarea copiilor din 'coli 'i centre de plasament.
$iletul nr.I
1.%um explicati necesitatea re"lementarii proesiei contabile'
8n timp ce membrii indi&iduali ai unei profesii contabile au obli%atia de a ser&i interesului public,
or%anismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se re%asesc in cele 3
obiecti&e fundamentale ale or%anismelor profesionale, si anume,
- Aducatia, asi%urarea unei de#&oltari profesionale continue a membrilor lor.
- Atica, comportamentul deontolo%ic al membrilor lor.
- Calitatea, certificarea ser&iciilor oferite de membrii lor.
"entru a sustine aceste obiecti&e or%anismele profesionale trebuie sa sustina si sa promo&e#e
practicile profesionale la ni&el inalt,inclusi& prin intermediul re%lementarii, membrilor lor.
>ecesitatea re%lementarii si natura acestei re%lementari depind de,
a6 profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efecti& si eficient cererilor economiei si
societatii. b6 conditiile de piata in care acti&ea#a profesia.
c6 calitatea ser&iciilor furni#ate de membrii sai. re%lementarea este necesara pentru a certifica
faptul ca ser&iciile contabile de pe piata sunt de calitate adec&ata, ceea ce implica,
- adoptarea de standard profesionale, te!nice.
- adoptarea de re%uli etice.
- ne&oia de repre#entare a utili#atorilor necontractanti ai ser&iciilor contabile, precum
in&estitorii, creditorii etc.
13
2. %are sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a i deductible c#eltuielile cu serviciile de
mana"ement, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.
"entru a deduce c!eltuielile cu ser&iciile de mana%ement, consultan$1, asisten$1 sau alte prest1ri
de ser&icii trebuie s1 se 2ndeplineasc1 cumulati& urm1toarele condi$ii,
- ser&iciile trebuie s1 fie efecti& prestate, s1 fie e9ecutate 2n ba#a unui contract 2nc!eiat 2ntre p1r$i
sau 2n ba#a oric1rei forme contractuale pre&1#ute de le%e. +ustificarea prest1rii efecti&e a ser&iciilor se
efectuea#1 prin, situa$ii de lucr1ri, procese-&erbale de recep$ie, rapoarte de lucru, studii de fe#abilitate,
de pia$1 sau orice alte materiale corespun#1toare.
- contribuabilul trebuie s1 do&edeasc1 necesitatea efectu1rii c!eltuielilor prin specificul acti&it1$ilor
desf1'urate.
>u intr1 sub inciden$a condi$iei pri&itoare la 2nc!eierea contractelor de prest1ri de ser&icii, pre&1#ut1
la art. 21 alin. 546 lit. m6 din Codul fiscal, ser&iciile cu caracter oca#ional prestate de persoane fi#ice
autori#ate 'i de persoane +uridice, cum sunt, cele de 2ntre$inere 'i reparare a acti&elor, ser&iciile po'tale,
ser&iciile de comunica$ii 'i de multiplicare, parcare, transport 'i altele asemenea.
"entru ser&icii de mana%ement, consultan$1 'i asisten$1 te!nic1 prestate de nere#iden$ii afilia$i
contribuabilului, la anali#a tran#ac$iilor pentru determinarea deductibilit1$ii c!eltuielilor trebuie s1 se
aib1 2n &edere 'i principiile din comentariul la articolul 9 pri&ind impunerea 2ntreprinderilor asociate
din Con&en$ia-model cu pri&ire la impo#itele pe &enit 'i impo#itele pe capital. *nali#a trebuie s1 aib1
2n &edere,
5i6 p1r$ile implicate.
5ii6 natura ser&iciilor prestate.
5iii6 elementele de recunoa'tere a c!eltuielilor 'i &eniturilor pe ba#a documentelor +ustificati&e care s1
ateste prestarea acestor ser&icii
$iletul nr.8
1.-olul proesiei contabile pentru satisacerea interesului public.
"rofesia contabila se distin%e fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in acti&itatile desfasurate de
intreprindere, actionari, salariati, furni#ori, banci, bu%et, etc. C!iar daca profesionistul contabil este
platit de un client determinat care este beneficiarul final al ser&iciului de elaborare sau auditare
asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utili#ate de cei care
formea#a publicul .
2.Brezentati re"imul iscal in cazul c#eltuielilor cu sponsorizarea.
C!eltuielile de sponsori#are 'i7sau mecenat 'i c!eltuielile pri&ind bursele pri&ate, acordate
potri&it le%ii. contribuabilii care efectuea#1 sponsori#1ri 'i7sau acte de mecenat, potri&it pre&ederilor
De%ii nr. 3271994 pri&ind sponsori#area, cu modific1rile ulterioare, 'i ale De%ii bibliotecilor nr.
33472002, republicat1, cu modific1rile 'i complet1rile ulterioare, precum 'i cei care acord1 burse
pri&ate, potri&it le%ii, scad din impo#itul pe profit datorat sumele aferente 2n limita minim1 preci#at1
mai +os,
1. 3 la mie din cifra de afaceri.
2. 20< din impo#itul pe profit datorat.
En limitele respecti&e se 2ncadrea#1 'i c!eltuielile de sponsori#are a bibliotecilor de drept public, 2n
scopul construc$iei de localuri, al dot1rilor, ac!i#i$iilor de te!nolo%ie a informa$iei 'i de documente
specifice, finan$1rii pro%ramelor de formare continu1 a bibliotecarilor, sc!imburilor de speciali'ti, a
burselor de speciali#are, a particip1rii la con%rese interna$ionale.
$iletul nr.C
1. -olul proesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Cilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de &i#ita
a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este arti#anul acesteia. 8ntreprinderile mici si mi+locii
repre#inta peste 80< din economia europeana. e#&oltarea lor depinde de costul capitalului acestora,
iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii
14
profesionistilor contabili. "ofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile &ietii economice si
sociale, ei lucrea#a in firme mari, mi+locii si mici sau ca practicieni indi&iduali, in intreprinderi
comerciale, industrial, fianciare, in or%ani#atii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in
educatie etc. =iind implicate in atatea structure ei asista %u&ernele in atin%erea obiecti&elor lor
economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.
2. Brezentati re"imul iscal al c#eltuielilor cu dobanzile.
C!eltuielile cu doban#ile sunt inte%ral deductibile in ca#ul in care %radul de indatorare a
capitalului este mai mic sau e%al cu trei. @radul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre
capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a &alorilor
e9istente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impo#itul pe profit. "rin
capital imprumutat se intele%e totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un
an, potri&it clau#elor contractuale.
8n ca#ul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu e9ceptia celor pre&a#ute in para%raful
anterior, doban#ile deductibile sunt limitate la,
a6 ni&elul ratei doban#ii de referinta a Cancii >ationale a 4omaniei, corespun#atoare ultimei
luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei.
b6 ni&elul ratei doban#ii anuale prin procentul de la momentul respecti&, pentru imprumuturile
in &aluta. >i&elul ratei doban#ii pentru imprumuturile in &aluta se actuali#ea#a prin !otarare a
%u&ernului. Dimita pre&a#uta la para%raful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. *ceasta
limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor +uridice romane, sucursalelor bancilor
straine care isi desfasoara acti&itatea in 4omania, societatilor de leasin% pentru operatiunile de leasin%,
societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. 8n
ca#ul unei persoane +uridice straine care isi desfasoara acti&ita-tea printr-un sediu permanent in
4omania, pre&ederile pre#entului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.
$iletul nr. 10
1.1espre 8tandardele Internationale de Audit.
0tandardele 8nternationale de *udit 580*6 sunt utili#ate la auditarea situatiilor financiare. 80*
se utili#ea#a, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru
ser&icii cone9e.
80* contin principiile de ba#a si procedurile esentiale 5identificate dupa fontul literei cu care
sunt tiparite, si anume, caractere aldine6, precum si recomandarile aferente sub forma materialelor
e9plicati&e si a altor materiale. "rincipiile de ba#a si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate 2n
conte9tul materialelor e9plicati&e, si al altor materiale care ofera 2ndrumari pri&ind modul de aplicare.
"entru 2ntele%erea si aplicarea principiilor de ba#a si a procedurilor esentiale, precum si a
recomandarilor aferente trebuie sa se ia 2n considerare 2ntre%ul te9t al 80*, inclu#3ndu-se si materialele
e9plicati&e si celelalte materiale continute 2n 80*, si nu doar te9tul tiparit cu caracter aldin.
En situatii e9ceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la 80*, cu
scopul de a reali#a mai eficient obiecti&ul unui audit financiar. C3nd apar astfel de situatii, auditorul
financiar trebuie sa fie pre%atit sa +ustifice aceasta abatere.
80* trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificati&e
2.%are sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi0ioc ix pentru a i deductible amortizarea
iscal.
Fi+locul fi9 amorti#abil este orice imobili#are corporal1 care 2ndepline'te cumulati&
urm1toarele condi$ii,
a* este de$inut 'i utili#at 2n produc$ia, li&rarea de bunuri sau 2n prestarea de ser&icii, pentru a fi 2nc!iriat
ter$ilor sau 2n scopuri administrati&e.
b* are o &aloare fiscal1 mai mare dec3t limita stabilit1 prin !ot1r3re a @u&ernului, la data intr1rii 2n
patrimoniul contribuabilului.
c* are o durat1 normal1 de utili#are mai mare de un an.
15
"entru imobili#1rile corporale care sunt folosite 2n loturi, seturi sau care formea#1 un sin%ur corp, lot
sau set, la determinarea amorti#1rii se are 2n &edere &aloarea 2ntre%ului corp, lot sau set. "entru
componentele care intr1 2n structura unui acti& corporal, a c1ror durat1 normal1 de utili#are difer1 de
cea a acti&ului re#ultat, amorti#area se determin1 pentru fiecare component1 2n parte. 0unt, de
asemenea, considerate mi+loace fi9e amorti#abile,
a* in&esti$iile efectuate la mi+loacele fi9e care fac obiectul unor contracte de 2nc!iriere, concesiune,
loca$ie de %estiune sau altele asemenea.
b* mi+loacele fi9e puse 2n func$iune par$ial, pentru care nu s-au 2ntocmit formele de 2nre%istrare ca
imobili#are corporal1. acestea se cuprind 2n %rupele 2n care urmea#1 a se 2nre%istra, la &aloarea
re#ultat1 prin 2nsumarea c!eltuielilor efecti&e oca#ionate de reali#area lor.
c* in&esti$iile efectuate pentru descopert1 2n &ederea &alorific1rii de substan$e minerale utile, precum 'i
pentru lucr1rile de desc!idere 'i pre%1tire a e9trac$iei 2n subteran 'i la suprafa$1.
d* in&esti$iile efectuate la mi+loacele fi9e e9istente, sub forma c!eltuielilor ulterioare reali#ate 2n
scopul 2mbun1t1$irii parametrilor te!nici ini$iali 'i care conduc la ob$inerea de beneficii economice
&iitoare, prin ma+orarea &alorii mi+locului fi9.
e* in&esti$iile efectuate din surse proprii, concreti#ate 2n bunuri noi, de natura celor apar$in3nd
domeniului public, precum 'i 2n de#&olt1ri 'i moderni#1ri ale bunurilor aflate 2n proprietate public1.
* amena+1rile de terenuri.
$iletul nr. 11
1. Aspecte conceptuale privind etica.
Atica isi are ori%inea in cu&antul ;et!os: din limba %reaca, aceasta poate insemna atat caracterul
unui indi&id, cat si cultura unei comunitati.
Atica se ocupa cu studiul teoretic al &alorilor si conditiilor umane din perspecti&e principiilor
morale si a rolului acestora in &iata sociala.
Atica, in sens restrans, repre#inta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans
repre#inta un ansamblu de principii si re%uli ale membrilor unei profesii liberale.
2. %e reprezint valoarea iscal a unui mi0ioc ix. <n cazul (n care se vinde la un pret mai
mic dec/t valoarea rdmas neamortizat iscal, aceasta este deductibil la determinarea
impozitului pe proit'
Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix,
diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia.
"otri&it art. 24 alin. 5156 din De%ea nr.57172003 pri&ind Codul fiscal, cu modific1rile si
complet1rile ulterioare ;c3'ti%urile sau pierderile re#ultate din &3n#area ori scoaterea din func$iune
a mi+loacelor fi9e se calculea#1 pe ba#a &alorii fiscale a acestora, care repre#int1 &aloarea fiscal1 de
intrare a mi+loacelor fi9e, diminuat1 cu amorti#area fiscal1:.
)aloarea fiscal1 ramas1 neamorti#at1 repre#int1, in conformitate cu pre&ederile pct. 71
5
din ?.@.
nr. 4472004 pri&ind >ormele de aplicare a Codului fiscal, cu modific1rile si complet1rile ulterioare,
diferen$a dintre &aloarea de intrare fiscala 'i &aloarea amorti#arii fiscale.
"unctul 3 alin. 546 din eci#ia nr. 272004 pri&ind aplicarea unitar1 a unor pre&ederi referitoare la
impo#itul pe profit, con&en$iile de e&itare a dublei impuneri, acci#e 'i ta9a pe &aloarea ad1u%at1,
preci#ea#1 ,
;En aplicarea pre&ederilor art. 24 alin. 5156 din De%ea nr. 57172003, c!eltuielile 2nre%istrate ca
urmare a cas1rii sau ced1rii unui mi+loc fi9 amorti#abil sau terenurilor, calculate ca diferen$1 2ntre
&aloarea fiscal1 de intrare a acestora 'i amorti#area fiscal1, dup1 ca#, sunt c!eltuieli efectuate 2n
scopul reali#1rii de &enituri impo#abile.:
*lin. 516 al art. 19 din De%ea nr. 57172003 pri&ind Codul fiscal, cu modific1rile 'i complet1rile
ulterioare, pre&ede ,
;516 "rofitul impo#abil se calculea#1 ca diferen$1 2ntre &eniturile reali#ate din orice surs1 'i
c!eltuielile efectuate 2n scopul reali#1rii de &enituri, dintr-un an fiscal, din care se scad &eniturile
neimpo#abile 'i la care se adau%1 c!eltuielile nedeductibile. Da stabilirea profitului impo#abil se iau 2n
16
calcul 'i alte elemente similare &eniturilor 'i c!eltuielilor potri&it normelor de aplicare.:
"rin urmare a&3nd in &edere pre&ederile le%ale in&ocate mai sus, &aloarea r1mas1 neamorti#at1
5calculat1 ca diferen$1 2ntre &aloarea fiscal1 de intrare 'i amorti#area fiscal16 a unui mi+loc fi9 care face
obiectul unei &3n#1ri este c#eltuial in scopul realizrii de venituri, iar impo#itul pe profit se
calculea#1 dupa re%ula %eneral1 stipulat1 la art. 19 alin. 516 din Codul fiscal.
$iletuI nr.12
15ecesitatea unui cod etic al proesiei contabile.
Conform directi&elor europene pri&ind ser&iciile, un cod de etica trebuie sa includ1, in functie
de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
re%lementate, cat si re%ulile referitoare la conditiile de e9ercitare a acti&itatilor profesionistilor ca
re%uli doentolo%ice &i#and sa %arante#e in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul
profesional.
Broesia contabila se distin"e de alte proesii prin insumarea unei responsabilitati fata de
interesul public, profesionistii contabili din intrea%a lume trebuie sa furni#e#e ser&icii de inalta calitate
in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si re%uli de comportament
profesional menite sa dea ser&iciilor respecti&e autoritatea necesara si sa pre&ina patrunderea catre
utili#atori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta ne%ati& deci#iile acestora.
0tabilirea de principii si re%uli etice si monitori#area insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de ba#a ale or%anismului profesional. "entru
aceasta, or%anismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui
sistem de in&esti%are si de sanctiuni pentru ca#urile de nerespectare a standardelor profesionale si
etice.
2 %are este re"imul iscal din punctul de vedere al impozitului pe proit al autoturismelor
olosite de persoanele cu unctii de conducere sau administrare'
"otri&it pre&ederilor De%ii nr. 57172003 pri&ind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, in &ederea stabilirii ba#ei impo#abile, (itlului 88, art. 21, c!eltuielile efectuate de o societate
se impart in trei %rupe,
8. C!eltuieli deductibile
88. C!eltuieli cu deductibilitate limitata
888. C!eltuieli nedeductibile
8n %rupa c!eltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadrea#a si,
m6 c!eltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de an%a+atii cu
functii de conducere si de administrare ai persoanei +uridice, deductibile limitat la cel mult un sin%ur
autoturism aferent fiecarei persoane fi#ice cu astfel de atributii. "entru a fi deductibile fiscal,
c!eltuielile cu parcul de autoturisme trebuie +ustificate cu documente le%ale.
$iletul nr.1+
1. %odul etic I=A%; rol, structur.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol,
- da autoritate ser&iciilor furni#ate de profesionistii contabili. beneficiarii ser&iciilor furni#ate de
profesionistii contabili sunt asi%urati ca aceste ser&icii sunt reali#ate de specialisti care respecta
anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor.
- prote+ea#a profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene ne%ati&e
din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni,
Bartea A G destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut, liber-profesionisti sau
an%a+ati- contine 6 sectiuni
0ectiunea 100- 8ntroducere si principii fundamentale
0ectiunea 110 G 8nte%ritatea
0ectiunea 120 G /biecti&itatea
0ectiunea 130 G Competenta profesionala si prudenta
17
0ectiunea 140 - Confidentialitatea
0ectiunea 150 G Comportamentul profesional
Bartea $ ? destinat profesiionistilor contabili independenti G 10sectiuni
0ectiunea 200 G 8ntroducere
0ectiunea 210 G *cceptarea unui client
0ectiunea 220 -Conflicte de interes
0ectiunea 230 G /pinii suplimentare
0ectiunea 240 G /norarii si alte tipuri de remuneratii
0ectiunea 250 G FarHetin%ul ser&iciilor profesionale
0ectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
0ectiunea 280 G /biecti&itate- toate ser&iciile
0ectiunea 290 G 8ndependenta in misiuni de audit si certificare
Bartea % G destinata profesionistilor contabili na%a+ati G 6 sectiuni
0ectiunea 300 G 8ntroducere
0ectiunea 310 GConflicte potentiale
0ectiunea 320 G 8ntocmirea si raportarea informatiilor
I 0ectiunea 330 G Duarea de masuri in cunostinta de cau#a
0ectiunea 340 - 8nterese financiare
0ectiunea 350 G 0timulente. *cceptarea si emiterea de oferte
2 Brezentati re"imul deductibilitatii (n cazul provizioanelor.
Codul fiscal:
ART. !rovizioane "i rezerve
)1* Contribuabilul are dreptul la deducerea re#er&elor 'i pro&i#ioanelor, numai 2n conformitate
cu pre#entul articol, astfel,
b* pro&i#ioanele pentru %aran$ii de bun1 e9ecu$ie acordate clien$ilor. Norme metodologice
c* pro&i#ioanele constituite 2n limita unui procent de 20< 2ncep3nd cu data de 1 ianuarie 2004,
25< 2ncep3nd cu data de 1 ianuarie 2005, 30< 2ncep3nd cu data de 1 ianuarie 2006, din &aloarea
crean$elor asupra clien$ilor, 2nre%istrate de c1tre contribuabili, altele dec3t cele pre&1#ute la lit. d6, f6, %6
'i i6, care 2ndeplinesc cumulati& urm1toarele condi$ii,
1. sunt 2nre%istrate dup1 data de 1 ianuarie 2004.
2. sunt ne2ncasate 2ntr-o perioad1 ce dep1'e'te 270 de #ile de la data scaden$ei.
3. nu sunt %arantate de alt1 persoan1.
4. sunt datorate de o persoan1 care nu este persoan1 afiliat1 contribuabilului.
5. au fost incluse 2n &eniturile impo#abile ale contribuabilului. Norme metodologice
d* pro&i#ioanele specifice, constituite potri&it le%ilor de or%ani#are 'i func$ionare, de c1tre
institu$iile de credit, institu$iile financiare nebancare 2nscrise 2n 4e%istrul %eneral $inut de Canca
>a$ional1 a 4om3niei, precum 'i pro&i#ioanele specifice constituite de alte persoane +uridice similare.
i* pro&i#ioanele de risc pentru opera$iunile pe pie$ele financiare, constituite potri&it
re%lement1rilor Comisiei >a$ionale a )alorilor Fobiliare.
0* pro&i#ioanele constituite 2n limita unei procent de 100< din &aloarea crean$elor asupra
clien$ilor, 2nre%istrate de c1tre contribuabili, altele dec3t cele pre&1#ute la lit. d6, f6, %6 'i i6, care
2ndeplinesc cumulati& urm1toarele condi$ii,
1. sunt 2nre%istrate dup1 data de 1 ianuarie 2007.
2. crean$a este de$inut1 la o persoan1 +uridic1 asupra c1reia este declarat1 procedura de
desc!idere a falimentului, pe ba#a !ot1r3rii +udec1tore'ti prin care se atest1 aceast1 situa$ie.
3. nu sunt %arantate de alt1 persoan1.
4. sunt datorate de o persoan1 care nu este persoan1 afiliat1 contribuabilului.
5. au fost incluse 2n &eniturile impo#abile ale contribuabilului.
J* pro&i#ioanele pentru 2nc!iderea 'i urm1rirea post2nc!idere a depo#itelor de de'euri,
constituite de contribuabilii care desf1'oar1 acti&it1$i de depo#itare a de'eurilor, potri&it le%ii, 2n limita
18
sumei stabilite prin proiectul pentru 2nc!iderea 'i urm1rirea post2nc!idere a depo#itului,
corespun#1toare cotei-p1r$i din tarifele de depo#itare percepute.
l* pro&i#ioanele constituite de companiile aeriene din 4om3nia pentru acoperirea c!eltuielilor
de 2ntre$inere 'i reparare a parcului de aerona&e 'i a componentelor aferente, potri&it pro%ramelor de
2ntre$inere a aerona&elor, aprobate corespun#1tor de c1tre *utoritatea *eronautic1 Ci&il1 4om3n1.
i* pro&i#ioanele de risc pentru opera$iunile pe pie$ele financiare, constituite potri&it
re%lement1rilor Comisiei >a$ionale a )alorilor Fobiliare.
0* pro&i#ioanele constituite 2n limita unei procent de 100< din &aloarea crean$elor asupra
clien$ilor, 2nre%istrate de c1tre contribuabili, altele dec3t cele pre&1#ute la lit. d6, f6, %6 'i i6, care
2ndeplinesc cumulati& urm1toarele condi$ii,
1. sunt 2nre%istrate dup1 data de 1 ianuarie 2007.
2. crean$a este de$inut1 la o persoan1 +uridic1 asupra c1reia este declarat1 procedura de
desc!idere a falimentului, pe ba#a !ot1r3rii +udec1tore'ti prin care se atest1 aceast1 situa$ie.
3. nu sunt %arantate de alt1 persoan1.
4. sunt datorate de o persoan1 care nu este persoan1 afiliat1 contribuabilului.
5. au fost incluse 2n &eniturile impo#abile ale contribuabilului.
J* pro&i#ioanele pentru 2nc!iderea 'i urm1rirea post2nc!idere a depo#itelor de de'euri,
constituite de contribuabilii care desf1'oar1 acti&it1$i de depo#itare a de'eurilor, potri&it le%ii, 2n limita
sumei stabilite prin proiectul pentru 2nc!iderea 'i urm1rirea post2nc!idere a depo#itului,
corespun#1toare cotei-p1r$i din tarifele de depo#itare percepute.
l* pro&i#ioanele constituite de companiile aeriene din 4om3nia pentru acoperirea c!eltuielilor
de 2ntre$inere 'i reparare a parcului de aerona&e 'i a componentelor aferente, potri&it pro%ramelor de
2ntre$inere a aerona&elor, aprobate corespun#1tor de c1tre *utoritatea *eronautic1 Ci&il1 4om3n1.
)I* En 2n$elesul pre#entului articol, prin constituirea unui pro&i#ion sau a unei re#er&e se
2n$ele%e 'i ma+orarea unui pro&i#ion sau a unei re#er&e.
)8* "ro&i#ioanele constituite pentru crean$ele asupra clien$ilor, 2nre%istrate de c1tre contribuabili
2nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile 2n limitele pre&1#ute la alin. 516 lit. c6, 2n situa$ia 2n care
crean$ele respecti&e 2ndeplinesc cumulati& urm1toarele condi$ii,
a* nu sunt %arantate de alt1 persoan1.
b* sunt datorate de o persoan1 care nu este persoan1 afiliat1 contribuabilului.
c* au fost incluse 2n &eniturile impo#abile ale contribuabilului.
d* crean$a este de$inut1 asupra unei persoane +uridice pentru care a fost desc!is1 procedura
falimentului, pe ba#a !ot1r3rii +udec1tore'ti prin care se atest1 aceast1 situa$ie.
e* nu au mai fost constituite pro&i#ioane deductibile fiscal pentru crean$a respecti&1.
$iletuI nr. 13
1. 1espre inte"ritate.
%oncept: 8nte%ritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s1 fie drept si onest 2n toate
relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocie#e la declaratii false sau care ar putea induce in eroare
consumatorii.
%omentarii: Jn profesionist contabil nu trebuie sa se asocie#e la rapoartele, e&identele,
comunicatele sau alte informatii cand aprecia#a ca acestea,
- contin o declaratie in mod semnificati& falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate.
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare
2. Brezentati care este re"imul pierderilor iscale (n cazul impozitului pe
proit."ierderea anual1, stabilit1 prin declara$ia de impo#it pe profit, se recuperea#1 din profiturile
impo#abile ob$inute 2n urm1torii 5 ani consecuti&i 57 ani incepand cu 01 01 20096. 4ecuperarea
pierderilor se &a efectua 2n ordinea 2nre%istr1rii acestora, la fiecare termen de plat1 a impo#itului pe
profit, potri&it pre&ederilor le%ale 2n &i%oare din anul 2nre%istr1rii acestora.
"ierderea fiscal1 2nre%istrat1 de contribuabilii care 2'i 2ncetea#1 e9isten$a prin di&i#are sau
19
fu#iune nu se recuperea#1 de c1tre contribuabilii nou-2nfiin$a$i sau de c1tre cei care preiau patrimoniul
societ1$ii absorbite, dup1 ca#.
En ca#ul persoanelor +uridice str1ine, pierderea se recupera#1 lu3ndu-se 2n considerare numai
&eniturile 'i c!eltuielile atribuibile sediului permanent 2n 4om3nia.
Contribuabilii care au fost pl1titori de impo#it pe &enit 'i care anterior au reali#at pierdere
fiscal1 intr1 sub inciden$a re%ulilor de recuperare a pierderii de la data la care au re&enit la sistemul de
impo#itare a profitului.
*ceast1 pierdere se recuperea#1 pe perioada cuprins1 2ntre data 2nre%istr1rii pierderii fiscale 'i
limita celor 5 ani.
$iletul nr. 1H
1. 1espre obiectivitate.
%oncept. /biecti&itatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei
preconcepute, sa nu se %aseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o
alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala
cinstea si corectitudinea.
/bli%atia de a nu-si compromite profesia din cau#a unor erori, conflicte de interese sau din cau#a
influentei nedorite a altor persoane.
=actori - sunt e9pusi unor situatii in care asupra lor se pot e9ercita presiuni care le pot diminua
obiecti&itatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar e9ista eceste posibile presiuni si trebuie sa
domine un caracter re#onabil
- e&itarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce
obiecti&itatea
- (rebuie sa se asi%ure ca personalul an%a+at si-a insusit principiul obiecti&itatii
>u trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su in&itatii care pot a&ea influenta importanta si
daunatoare asupra rationamentului lor professional
2. %e reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe proit creditul iscal extern'
Contribuabilii persoane fi#ice re#idente care, pentru acela'i &enit 'i 2n decursul aceleia'i
perioade impo#abile, sunt supu'i impo#itului pe &enit at3t pe teritoriul 4om3niei, c3t 'i 2n str1in1tate,
au dreptul la deducerea din impo#itul pe &enit datorat 2n 4om3nia a impo#itului pl1tit 2n str1in1tate,
denumit 2n continuare credit fiscal e9tern, 2n limitele pre&1#ute 2n pre#entul articol.
)2* Creditul fiscal e9tern se acord1 dac1 sunt 2ndeplinite, cumulati&, urm1toarele condi$ii,
a6 se aplic1 pre&ederile con&en$iei de e&itare a dublei impuneri 2nc!eiate 2ntre 4om3nia 'i statul
str1in 2n care s-a pl1tit impo#itul.
b6 impo#itul pl1tit 2n str1in1tate, pentru &enitul ob$inut 2n str1in1tate, a fost efecti& pl1tit 2n mod
direct de persoana fi#ic1 sau de repre#entantul s1u le%al ori prin re$inere la surs1 de c1tre pl1titorul
&enitului. "lata impo#itului 2n str1in1tate se do&ede'te printr-un document +ustificati&, eliberat de
autoritatea competent1 a statului str1in respecti&.
c6 &enitul pentru care se acord1 credit fiscal face parte din una dintre cate%oriile de &enituri
pre&1#ute la art. 41.
5+* Creditul fiscal e9tern se acord1 la ni&elul impo#itului pl1tit 2n str1in1tate, aferent &enitului
din sursa din str1in1tate, dar nu poate fi mai mare dec3t partea de impo#it pe &enit datorat 2n 4om3nia,
aferent1 &enitului impo#abil din str1in1tate. En situa$ia 2n care contribuabilul 2n cau#1 ob$ine &enituri
din str1in1tate din mai multe state, creditul fiscal e9tern admis a fi dedus din impo#itul datorat 2n
4om3nia se &a calcula, potri&it procedurii de mai sus, pentru fiecare $ar1 'i pe fiecare natur1 de &enit.
$iletul nr.1F
1. 1espre competenta proesionala si prudenta
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele necesare
desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua componente ale principiului,
- obtinerea competentei
20
- mentinerea competentei
Fen$inerea competen$ei necesit1 o permanent1 con'tienti#are si 2n$ele%ere a e&olu$iilor rele&ante pe
plan profesional te!nic si 2n mediul de afaceri. e#&oltarea profesional1 continu1 elaborea#1 'i men$ine
capacit1$ile care 2i permit unui profesionist contabil s1 desf1'oare o acti&itate competent1 2ntr-un mediu
profesional.
Jn profesionist contabil ar trebui s1 se asi%ure treptat c1 cei care 2'i desf1'oar1 acti&itatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficia#1 de instruire 'i super&i#are adec&ate.
ac1 este ca#ul, un profesionist contabil ar trebui s1 2i aten$ione#e pe clien$i, an%a+atori 'i al$i utili#atori de
ser&icii profesionale de limitele inerente ale ser&iciilor pentru a e&ita 2n$ele%erea eronat1 a unei opinii
e9primate drept afirmarea unui fapt.
2. %are este sediul materiei re"lementarilor proesionale privind expertiza contabila'
#ediul reglementrilor profesionale se adresea#1 deopotri&1 e9perti#elor contabile +udiciare 'i
e9tra+udiciare, re%1sindu-se 2n 4e%ulamentul de /r%ani#are 'i =unc$ionare al CACC*4, 2n >orma
profesional1 nr. 35 pri&ind e9perti#ele contabile 'i 2n Codul Atic >a$ional al "rofesioni'tilor Contabili.
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor
Autorizai din Romnia re%lementea#1 obli%a$ia e9pertului contabil de a se manifesta liber fa$1 de orice
interes care este incompatibil cu inte%ritatea, obiecti&itatea 'i, 2n %eneral, cu independen$a profesional1,
e9ercitarea profesiei de e9pert contabil f1c3ndu-se cu respectarea principiului independen$ei
profesiei. e9pertul contabil nu trebuie niciodat1 s1 se %1seasc1 2n situa$ia de conflict de interese 'i 2n
nici o alt1 situa$ie care ar putea aduce atin%ere inte%rit1$ii 'i obiecti&it1$ii sale.
Norma profesional nr !" con$ine cadrul de referin$1 al misiunilor pri&ind e9perti#ele
contabile, structurat pe urm1toarele subdi&i#iuni,
N#$ Norme de comportament profesional specifice misiunilor pri&ind e9perti#ele contabile,
8ndependen$a e9pertului contabil. Competen$a e9pertului contabil. Calitatea e9perti#elor contabile.
0ecretul profesional 'i Confiden$ialitatea e9pertului contabil. *ceste norme se suprapun demersului
deontolo%ic pri&ind e9perti#a contabil1.
N%$ Norme de lucru specifice misiunilor pri&ind e9perti#ele contabile, ispunerea e9perti#elor
+udiciare 'i numirea e9per$ilor contabili. Contractarea 'i pro%ramarea e9perti#elor contabile.
ocumentarea lucr1rilor pri&ind e9perti#ele contabile. *ceste norme se suprapun demersului te!nic
pri&ind e9perti#a contabil1.
N!$ Norme de raport specifice expertizelor contabile, 4edactarea raportului de e9perti#1
contabil1. 0emnarea 'i depunerea raportului de e9perti#1 contabil1. *ceste norme se suprapun
demersului profesional pri&ind e9perti#a contabil1.
N&$ Anexe' Fodel de Contract pri&ind efectuarea e9perti#elor contabile e9tra+udiciare. Fodel
de 4aport de e9perti#1 contabil1 +udiciar1. Fodel de 4aport de e9perti#1 contabil1 e9tra+udiciar1.
4e%lementarea profesional1 a acti&it1$ii de e9perti#1 contabil1 are drept obiecti& crearea unui
cadru care s1 asi%ure buna desf1'urare a acti&it1$ii e9per$ilor contabili ce desf1'oar1 astfel de misiuni.
$iletul nr.1I
1. 1espre proesionalism.
*cest principiu impune ca obli%atie profesionistului contabil sa se conforme#e le%ilor si
re%lementarilor rele&ante si sa e&ita orice actiune care ar pre+udicia profesia, or%anismul profesional
sau un membru.
8n cadrul strate%iei de promo&are si de marHetin% a lor si a acti&itatii pe care efectuea#a,
profesionistii contabil nu trebuie sa furni#e#e informatii eronate despre profesia lor.
"rofesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie,
- sa faca re&endicari e9a%erate pentru ser&iciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si
e9perienta pe care o detin
21
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament pri&ind munca
desfasurata de altii
2 %e declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe proit si care sunt
termenele de depunere'
Contribuabilii, societ1$i comerciale bancare, persoane +uridice rom3ne, 'i sucursalele din 4om3nia
ale b1ncilor, persoane +uridice str1ine, au obli%a$ia de a pl1ti impo#it pe profit anual, cu pl1$i anticipate
efectuate trimestrial 5scaden$a este data de 25, inclusi&, a primei luni a trimestrului urm1tor6. (ermenul
p3n1 la care se efectuea#1 plata impo#itului anual 5impo#itul anual G pl1$ile anticipate6 este termenul
de depunere a declara$iei pri&ind impo#itul pe profit 525 aprilie6.
Celelalte societ1$i comerciale au obli%a$ia de a declara 5declara$ia 1006 'i pl1ti impo#itul pe
profit trimestrial, p3n1 la data de 25 inclusi& a primei luni urm1toare trimestrului pentru care se
calculea#1 impo#itul. Contribuabilii au obli%a$ia s1 depun1 o declara$ie anual1 de impo#it pe profit
5declaratia 1016 p3n1 la data de 25 aprilie inclusi& a anului urm1tor.
/r%ani#a$iile nonprofit au obli%a$ia de a declara 'i pl1ti impo#itul pe profit anual, p3n1 la data
de 25 februarie inclusi& a anului urm1tor celui pentru care se calculea#1 impo#itul.
Contribuabilii care ob$in &enituri ma+oritare din cultura cerealelor 'i plantelor te!nice, pomicultur1 'i
&iticultur1 au obli%a$ia de a declara 'i pl1ti impo#itul pe profit anual, p3n1 la data de 25 februarie
inclusi& a anului urm1tor celui pentru care se calculea#1 impo#itul.
$iletul nr.18
1. 1espre respectarea standardelor si normelor proesionale.
Jn profesionist contabil trebuie sK-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu
normele te!nice si profesionale rele&ante. "rofesionistii contabili au datoria de a e9ecuta cu %ri+a si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in mKsura in care sunt compatibile cu cerintele de
inte%ritate, obiecti&itate si, 2n ca#ul liber profesionitilor contabili, cu independenta . 8n plus, ei trebuie
sa se conforme#e normelor profesionale si te!nice emise de,
- 8=*C 5de e9. 0tandardele 8ntemationale de *udit6
- Consiliul pentru 0tandarde 8nternationale de Contabilitate
- Finisterul =inantelor "ublice
- C.A.C.C.*.4. si Camera *uditorilor =inanciari
De%islatia rele&ant1
2. %are este inalitatea expertizelor contabile'
=inalitatea e9perti#elor contabile consta in redactarea raportului de e9perti#a contabila , semnarea si
depunerea lui
$iletul nr. 1C
1.%onceptul de independenta si tipurile de independenta
"rincipiul independen$ei se aplic1 tuturor profesioni'tilor contabili 2n practica liber1, indiferent de
natura ser&iciului prestat. 8n ca#ul e9ecut1rii unei misiuni de audit independen$a de&ine cea mai si%ur1
%aran$ie c1 profesionistul contabil 'i-a 2ndeplinit misiunea 2n condi$ii de inte%ritate 'i cu obiecti&itate.
8ndependenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale
conceptului de independenta.
Componentele fundamentale ale independen$ei sunt,
- independen$a de spirit7%andire 5ra$ionamentul profesional6 L independenta de drept L acea stare a
profesionistului contabil potri&it careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in
conditii de inte%ritate si cu obiecti&itatea necesara.
- independen$a 2n aparen$1 5comportamental16 L independenta de fapt L presupune ca o terta persoana,
bine informata, dar si bine intentionata, nu %aseste nici un moti& in comportamentul profesionsitului
contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala inte%ritatea si obiecti&itatea acestuia.
"rin independen$1 nu trebuie s1 se 2n$elea%1 c1 o persoan1 care e9ercit1 un ra$ionament profesional
22
trebuie s1 fie i#olat1 de rela$iile sale economice, financiare sau de alt1 natur1, ci doar c1 importan$a
acestor rela$ii trebuie e&aluat1 'i din punctul unei ter$e persoane, re#onabil1 'i informat1, care, a&3nd
toate informa$iile rele&ante, ar putea tra%e conclu#ia 2n mod firesc c1 sunt inacceptabile.
2 %e semniicatie are interesul "eneral )interesul public*'
Jn semn distincti& al profesiei contabile 2l constituie asumarea responsabilit1$ii de a ac$iona 2n interes
public. *'adar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const1 e9clusi& 2n a satisface ne&oile
unui client sau unui an%a+ator indi&idual. *c$ion3nd 2n interes public un profesionist contabil ar trebui
s1 respecte 'i s1 se conforme#e pre&ederilor etice ale acestui Cod.
"ublicul profesiunii contabile este format din clien$i, donatori de credite, %u&ernan$i, an%a+atori,
an%a+a$i, in&estitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finan$atorilor 'i alte persoane care se ba#ea#1
pe obiecti&itate 'i inte%ritatea profesioni'tilor contabili pentru a men$ine func$ionarea corespun#1toare
a economiei. *ceast1 2ncredere impune profesiunii contabile o r1spundere public1.
Interesul public este deinit drept bunstarea colectiv a comunit!ii i a institu!iilor deservite de
proesionistul contabil.
0tandardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de e9emplu,
- auditorii financiari independen$i a+ut1 la men$inerea inte%rit1$ii 'i eficien$ei situa$iilor
financiare pre#entate institu$iilor financiare ca suport par$ial pentru 2mprumuturi 'i
ac$ionarilor pentru a ob$ine capital.
- directorii financiari au atribu$ii 2n di&erse domenii de mana%ement financiar 'i contribuie la
utili#area eficient1 'i efecti&1 a resurselor entit1$ii economice sau publice.auditorii interni
furni#ea#1 asi%urarea 2n pri&in$a e9isten$ei unui sistem de control intern corect, care spore'te
2ncrederea 2n informa$iile financiare e9terne ale entit1$ii.
- e9per$ii 2n impo#ite a+ut1 la stabilirea 2ncrederii 'i eficien$ei, precum 'i la aplicarea corect1 a
sistemului de impo#itare.
- consultan$ii mana%eriali au o responsab fa$1 de interesul public 2n sus$inerea lu1rii unor
deci#ii mana%eriale corecte.
"rofesioni'tii contabili au un rol important 2n societate. 8n&estitorii, creditorii, patronii 'i alte sectoare
ale comunit1$ii financiare, inclusi& %u&ernul 'i publicul contea#1 pe profesioni'tii contabili pentru o
contabilitate financiar1 'i raport1ri corecte, pentru un mana%ement financiar eficient 'i sfaturi
competente referitoare la o &arietate de aspecte le%ate de afaceri 'i impo#ite. *titudinea 'i
comportamentul profesioni'tilor contabili atunci c3nd prestea#1 astfel de ser&icii au un impact asupra
bun1st1rii economice a comunit1$ii 'i $1rii lor.
"rofesioni'tii contabili pot r1m3ne 2n aceast1 po#i$ie a&anta+oas1 numai continu3nd s1 ofere publicului
aceste ser&icii unice la un ni&el care s1 demonstre#e c1 2ncrederea publicului este bine fundamentat1.
Aste 2n interesul profesiunii contabile din 4om3nia de a face cunoscut utili#atorilor ser&iciilor oferite
de profesioni'tii contabili c1 ele sunt e9ecutate la cel mai 2nalt ni&el de performan$1 'i 2n conformitate
cu cerin$ele etice asociate acestor ser&icii.
$iletul nr.20
1. Amenintari la adresa independentei.
A9emple care pot crea amenin$1ri la adresa independen$ei, pot fi,
M un membru al cabinetului7societ1$ii care este sau a fost recent una din persoanele care a %estionat
patrimoniul clientului.
M un membru al cabinetului7societ1$ii care este sau a fost recent un an%a+at al clientului 2ntr-o po#i$ie
din care poate e9ercita o influen$1 semnificati&1 direct1 asupra ni&elului de certitudine - asi%urare - a
contractului fa$1 de client.
M prestarea de ser&icii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta
direct ni&elul certitudinii asi%ur1rii profesionistului contabil fa$1 de client.
pre%1tirea datelor ori%inale utili#ate la %enerarea situa$iilor financiare sau pre%1tirea unor 2nre%istr1ri
care fac obiectul ni&elului de asi%urare a profesionistului contabil fa$1 de client.
2. 7xplica!i rela!ia dintre etic i calitatea (n proesia contabil.
23
"rofesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor pri&ile%iat decat oferind ser&icii potri&it
unor criterii care sa +ustifice increderea publicului.
Aste in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informe#e utili#atorii ser&iciilor
furni#ate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac re%ulile de
etica impuse de acest statut pri&eli%iat.
/biecti&ele profesiei contabile pri&esc inaltul ni&el profesional, inaltul ni&el de performanta,
satisfacerea interesului %eneral.
Atica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CACC*4, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune,
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de casti%.
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori.
- pro%ramarea lucrarilor.
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor le%ale de e&itare a unor plati nedatorate.
- constiincio#itatea si inte%ritatea cu care lucrarile sunt abordate.
- calitatea si continutul raportului.
- pastrarea secretului profesional.
$iletul nr.21
1.@suri de protec!ie (mpotriva amenin!rilor la adresa independen!ei.
Fasurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un ni&el acceptabil se impart in
doua mari cate%orii ,
- masuri de protectie %enerate de profesie, le%islatie sau re%lementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.%um se explica rolul social al proesionstilor contabili'
"rofesionistii contabili +oaca un rol social important. *titudinea si comportamentul acestora in
le%atura cu ser&iciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colecti&itatii si a intre%ii
tari. 8n plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salari#arii si al stabilirii &enititurilor memebrilor
societatii sunt indispensabile societatii. 8n&estitorii, donatorii de fonduri, an%a+atorii si alte sectoare din
lumea afacerilor, precum si @u&ernul si publicul, in sens lar%, trebuie sa aiba inredere in capacitatea
acestora de a pune in functiune sisteme ri%uroase de %estiune si informare, capabile sa asi%ure o
%estiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi a&i#ate asupra unui numar mare de probleme, asupra
%estiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
$iletul nr.22
-olul or"anismului proesional pentru adoptarea standardelor.
8=*C si 8*0C= au colaborat in timp la de#&oltarea standardelor de audit si de contabilitate care
pot fi acceptate in mod %eneral la ni&el international.
Jn or%anism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru re&i#uirea
acestor standarde pe ba#a cunostintelor membrilor in ceea ce pri&este mediul economic, le%al si
profesional. aca este necesar, or%anismul profesional de contabilitate poate emite materiale
informati&e suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Aste recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua %rupuri de lucru sau
%rupuri operati&e separate-unul sa anali#e#e standardele internationale de contabilitate, celalat sa se
ocupe de standardele de auditare. *ceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si
mici. primul %rup trebuie sa contina repre#entanti din industrie si comert, precum si alte sectoare,
pentru consolidarea sustinerii standardelor.
=iecare %rup &a trebui sa anali#e#e fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail
de#bata, sa re#ol&e nepotri&irile sis a decida asupra problemelor de tran#itie. 4ecomandarile
comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat
dupaN o perioada de e9punere. 8n cursul perioadei de e9punere se pot tine seminarii pentru formarea
24
peda%o%ilor si practicienilor locali in ceea ce pri&este utili#area standardului.
%e sunt serviciile proesionale'
0er&iciile profesionale repre#int1 orice ser&iciu care cere aptitudini contabile 2nrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca de e9emplu,
-ser&icii de contabilitate
- audit
- fiscalitate
- consultant1 mana%erial1
- mana%ement financiar
0er&iciu, - o munc1 prestat1 2n folosul sau 2n interesul cui&a, dar potri&it normelor si re%ulilor
profesiei prestatorului.- 2ndeplinirea unei 2ndatoriri fat1 de cine&a.
$iletul nr.2+
1.-olul or"anismului proesional pentru asi"urarea calit!ii serviciilor proesionale.
Codul etic 8=*C al profesionistilor contabili se concentrea#a pe responsabilitatea profesiei de a actiona
in interesul public. "rofesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru
inte%ritate, obiecti&itate si competenta de-a lun%ul multor ani de deser&ire a clientilor, an%a+atorilor si
publicului. 8=*C considera ca or%anismele membre trebuie sa demonstre#e ca se aplica pro%ramele
adec&ate pentru a oferi basi%urarea re#onabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte
standarde.
4e%lementarea profesiei contabile se reali#ea#a prin di&erse cai cu +urisdictii diferite. Jnele
+urisdictii au mecanisme e9terne de re%lementare si altele au pro%rame de asi%urare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supra&e%!ere.
atoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.A&aluarea masurii
in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este reali#ata la ni&elul or%ani#atiei pentru cara
contabilul profesionist isi desfasoara acti&itatea.
8n ca#ul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea re%ulamentului de asi%urare a
calitatii tine de or%ani#atia 5an%a+atorul6 care an%a+ea#a contabilul profesionist.
8n ca#ul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea re%ulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. 8ncura+area si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii ser&iciilor profesionale
repre#inta o responsabilitate-c!eie a or%anismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara.
or%anismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradec&ate pentru reali#area acestui
obiecti& in mediul le%al, social, de afaceri si de re%lementare care pre&alea#a in tarile respecti&e.
Controlul calitatii este abordat in trei ni&eluri, ni&elul de contract, ni&elul firmei si
or%anismului profesional.
/r%ani#atia poate anali#a mai multe abordari care include,
- resurse interne5inspectori an%a+ati6
-resurse e9terne, 5contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau re%ionala6
8ndiferent de abordarea folosita,or%ani#atia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asi%urarea
independentei auditorilor de calitate. 8n orice ca#, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau
firma si de entitatile ale caror an%a+amente sunt selectate pentru control.
2.Brezenta!i modul de determinare a impozitului pe teren (n cazul terenurilor situate (n
intravilan ce au ca destina!ie teren pentru construc!ii.
8ursa: %od =iscal
%odul =iscal art. 2H8: %alculul impozitului
C:\Users\X\AppData\Local\Local Sett!"s\S!tact 2.0\cac#e\Le"slate\te$p\00070193.%&'L - ()1*8mpo#itul
pe teren se stabileste lu3nd 2n calcul numarul de metri patrati de teren, ran%ul localitatii 2n care este
amplasat terenul si #ona si7sau cate%oria de folosinta a terenului, conform 2ncadrarii facute de consiliul
local.
25
26 <n cazul unui teren amplasat (n intravilan, 2nre%istrat 2n re%istrul a%ricol la cate%oria de folosinta
terenuri cu constructii, impo#itul pe teren se stabileste prin 2nmultirea suprafetei terenului, e9primata
2n !ectare, cu suma corespun#atoare pre&a#uta 2n urmatorul tabel,
$la data %&'ian'%%( Art. )*, alin. $+ din titlul ,-, capitolul ,,, modificat de Art. ,, punctul ..
din /egea .0.1%%2 +
C*"8(/DJD 888, 8mpo#itul si ta9a pe teren
8mpo#itul7ta9a pe terenurile amplasate 2n intravilan - terenuri cu constructii
Oona 2n cadrul
localitatii
>i&elurile impo#itului 7 ta9ei, pe ran%uri de localitati
- lei7!a -
0 8 88 888 8) )
* 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613
C 7.408 5.600 4.540 3.832 613 460
C 5.600 3.832 2.874 1.821 460 306
3.832 1.821 1.519 1.060 300 153
(la data )#*ian*%)#) Art %"+, alin (%$ din titlul -., capitolul --- referinte de aplicare anexa # din
/otarirea 0"12%))0$
BA-T7A 2H8
1
: 5orme metodolo"ice %od =iscal
5168mpo#itul pe teren se stabileste anual 2n suma fi9a, 2n lei pe metru patrat de teren, 2n mod
diferentiat, 2n intra&ilanul si e9tra&ilanul localitatilor, dupa cum urmea#a,
a6(n intravilan,
C:\Users\X\AppData\Local\Local Sett!"s\S!tact 2.0\cac#e\Le"slate\te$p\00071251.%&'L - (1.pe ran%uri de
localitati, identificate prin cifrele romane, 0, 8, 88, 888, 8) si ).
C:\Users\X\AppData\Local\Local Sett!"s\S!tact 2.0\cac#e\Le"slate\te$p\00071251.%&'L - (2.pe #one,
identificate prin literele, *, C, C si .
C:\Users\X\AppData\Local\Local Sett!"s\S!tact 2.0\cac#e\Le"slate\te$p\00071251.%&'L - (3.pe cate%orii
de folosinta, astfel cum sunt e&identiate 2n tabloul pre&a#ut la pct. 80.
C:\Users\X\AppData\Local\Local Sett!"s\S!tact 2.0\cac#e\Le"slate\te$p\00071251.%&'L - (4.prin
aplicarea ni&elurilor si a coeficientilor de corectie pre&a#uti la art. 258 alin. 526, 546 si 556 din Codul
fiscal.
%alculul impozitului
)1* 8mpo#itul pe teren se stabile'te lu3nd 2n calcul num1rul de metri p1tra$i de teren, ran%ul
localit1$ii 2n care este amplasat terenul 'i #ona 'i7sau cate%oria de folosin$1 a terenului, conform
2ncadr1rii f1cute de consiliul local.
)2* En ca#ul unui teren amplasat 2n intra&ilan, 2nre%istrat 2n re%istrul a%ricol la cate%oria de folosin$1
terenuri cu construc$ii, impo#itul pe teren se stabile'te prin 2nmul$irea suprafe$ei terenului, e9primat1 2n
!ectare, cu suma corespun#1toare pre&1#ut1 2n urm1torul tabel,
PQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQP
POona 2n P P
Pcadrul P - lei7!aR6 - P
Plocali- PQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQP
Pt1$ii P >i&elurile impo#itului, pe ran%uri de localit1$i P
P PQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQP
26
P P 0 P 8 P 88 P 888 P 8) P ) P
PQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQP
P * P 7.404 P 6.148 P 5.401 P 4.681 P 636 P 509 P
PQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQP
P C P 6.148 P 4.648 P 3.768 P 3.180 P 509 P 382 P
PQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQP
P C P 4.648 P 3.180 P 2.385 P 1.511 P 382 P 254 P
PQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQP
P P 3.180 P 1.511 P 1.261 P 880 P 249 P 127 P
PQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQP

)or$e $eto*olo"ce:
78. 516 8mpo#itul pe teren se stabile'te anual 2n sum1 fi91, 2n lei pe metru p1trat de teren, 2n mod
diferen$iat, 2n intra&ilanul 'i e9tra&ilanul localit1$ilor, dup1 cum urmea#1,
a6 2n intra&ilan,
1. pe ran%uri de localit1$i, identificate prin cifrele romane, 0, 8, 88, 888, 8) 'i ).
2. pe #one, identificate prin literele, *, C, C 'i .
3. pe cate%orii de folosin$1, astfel cum sunt e&iden$iate 2n tabloul pre&1#ut la pct. 80.
4. prin aplicarea ni&elurilor 'i a coeficien$ilor de corec$ie pre&1#u$i la art. 258 alin. 526, 546 'i 556
din Codul fiscal.
80. Da 2ncadrarea terenurilor pe cate%orii de folosin$1, 2n func$ie de subcate%oria de folosin$1, se are
2n &edere tabloul urm1tor,
QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
P Cate%oria P 0ubcate%oria P 0imbol P
P de folosin$1 P de folosin$1 P 5cod6 P
PQQQQQQQQQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQP
P 1. (erenuri P - construc$ii P C P
P cu construc$ii P - cur$i 'i construc$ii P CC P
P P - di%uri P C P
P P - cariere P C* P
P P - parcuri P C" P
P P - cimitire P C8 P
P P - terenuri de sport P C0 P
P P - pie$e 'i t3r%uri P C( P
P P - pa+i'ti 'i 'tranduri P C"S P
P P - talu#uri pietruite P C(O P
P P - f3'ie de frontier1 P C== P
P P - e9ploat1ri miniere 'i petroliere P CF" P
P P - alte terenuri cu construc$ii P C*( P
PQQQQQQQQQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQPQQQQQQQQQQP
81. 516 "entru calculul impo#itului aferent terenurilor situate 2n intra&ilanul localit1$ilor, at3t 2n
ca#ul persoanelor fi#ice, c3t 'i 2n cel al persoanelor +uridice, sunt necesare urm1toarele date,
a6 ran%ul localit1$ii unde se afl1 situat terenul.
b6 #ona 2n cadrul localit1$ii pre&1#ute la lit. a6.
c6 cate%oria de folosin$1.
d6 suprafa$a terenului.
e6 2n ca#ul terenului 2ncadrat la cate%oria de folosin$1 Bterenuri cu construc$iiB, suprafa$a construit1
la sol a cl1dirilor.
f6 ma+orarea stabilit1 2n condi$iile art. 287 din Codul fiscal pentru impo#itul pe teren. 5>i&elul
impo#itelor 'i ta9elor locale pre&1#ute 2n pre#entul titlu poate fi ma+orat anual cu p3n1 la 20< de
27
consiliile locale, +ude$ene 'i Consiliul @eneral al Funicipiului Cucure'ti, dup1 ca#, cu e9cep$ia ta9elor
pre&1#ute la art. 263 alin. 546 'i 556 'i la art. 295 alin. 5116 lit. b6 - d6.
82. 516 7xemplu de calcul pri&ind impo#itul pe teren aferent anului 2007, 2n ca#ul unui teren
amplasat 2n intra&ilan, a&3nd cate%oria de folosin$1 Bterenuri cu construc$iiB,
*. atele despre teren, potri&it structurii pre&1#ute la pct. 81 alin. 516,
a6 ran%ul localit1$ii unde este situat terenul, 0.
b6 #ona 2n cadrul localit1$ii, *.
c6 cate%oria de folosin$1, terenuri cu construc$ii.
d6 suprafa$a terenului, 598 mp.
e6 suprafa$a construit1 la sol a cl1dirilor, 56 mp.
f6 Consiliul @eneral al Funicipiului Cucure'ti a !ot1r3t, 2n anul 2006 pentru anul 2007, ma+orarea
impo#itului pe teren cu 19< .
C. A9plica$ii pri&ind modul de calcul al impo#itului pe teren, astfel cum re#ult1 din economia
te9tului art. 258 alin. 526 din Codul fiscal,
1. 0e determin1 suprafa$a pentru care se datorea#1 impo#it pe teren, din suprafa$a terenului de$inut
2n proprietate se scade suprafa$a construit1 la sol, respecti&, 598 mp - 56 mp L 542 mp.
2. 0e determin1 impo#itul pe teren,
2.1. 2n tabloul pre&1#ut la pct. 11 alin. 536, la cap. 888 - impo#itul pe terenurile amplasate 2n
intra&ilan - terenuri cu construc$ii, 2n coloana B>i&elurile stabilite 2n anul 2006 pentru anul 2007 - art.
296 alin. 516B se identific1 suma corespun#1toare unui teren amplasat 2n #ona * din localitatea care are
ran%ul 0, respecti&, 7404 lei7!a, respecti& 0,7404 lei7mp.
2.2. suprafa$a de teren pentru care se datorea#1 impo#it pe teren, pre&1#ut1 la pct. 1, se 2nmul$e'te
cu suma pre&1#ut1 la subpct. 2.1, respecti&, 542 mp 9 0,7404 lei7!a L 401,296 lei.
2.3. a&3nd 2n &edere pre&ederile art. 296 alin. 516 din Codul fiscal, deoarece, 2n anul fiscal 2006
pentru anul fiscal 2007, Consiliul @eneral al Funicipiului Cucure'ti a !ot1r3t ma+orarea impo#itului pe
teren cu 19<, impo#itul determinat la subpct. 2.2 se ma+orea#1 cu acest procent sau, pentru u'urarea
calculului, impo#itul pe teren se 2nmul$e'te cu 1,19, respecti&, lei 401,296 9 1,19 L 477.54 lei. potri&it
pre&ederilor pct. 15 alin. 516, frac$iunea dep1'ind 50 de bani se ma+orea#1 la 1 leu, impo#itul pe teren
astfel determinat se rotun+e'te la 478 lei.
$iletul nr.23
1. -olul or"anismului proesional pentru dezvoltarea proesionala continu.
Jn principiu fundamental al Codului etic 8=*C al profesionistilor contabili specifica faptul ca
;un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la ni&elul necesar
pentru a se asi%ura ca un client sau un an%a+ator primeste ser&icii profesionale competente in ba#a
noutatilor curente din practica, le%islatie si te!nica. Jn profesionist contabil trebuie sa actione#e cu
dili%enta si in conformitate cu standardele te!nice si profesionale aplicabile in furni#area ser&iciilor
profesionale:. e#&oltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot
indeplini obli%atiile de competenta permanenta.
e#&oltarea profesionala continua este definit1 ca o acti&itate de in&atare pentru de#&oltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura acti&itatea in mod competent in
mediul lor profesional.
"romo&area de#&oltarii profesionale continue si importanta acesteia repre#inta componente
&itale ale acti&itatilor pe care or%anismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra
credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Aste important ca or%anismele de contabilitate sa
demonstre#e membrilor &aloarea de#&oltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru
membrii indi&iduali in termini de de#&oltare a carierei, oportunitati de an%a+are si credibilitate.
0tandardul 8nternational de Aducatie pentru Contabilii "rofesionisti 7, ;e#&oltarea
profesionala continua, Jn pro%ram de in&atare de durata si de#&oltare continua a competentei
profesionale:,stabileste referinta internationala de de#&oltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. 0tandardul promo&ea#a acti&itatile de#&oltarii profesionale continue care sunt
28
rele&ante pentru munca membrului indi&idual, care pot fi estimate si &erificate. Fulte or%anisme de
contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pre%atire pe an, intimp ce altele
abordea#a de#&oltarea profesionala continua in ba#a competentei
/r%anismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin
care sa determine daca membrii se ocupa de de#&oltarea profesionala continua.
2. %are sunt restrictiile (n promovarea serviciilor de ctre proesionitii
0itua$iile care nu r1spund criteriilor de obiecti&itate, 2ncredere, cinste, decen$1 'i bun %ust pentru o
ac$iune de promo&are.
cele care creea#a sperante false, induc in eroare sau creea#a sperante ne+ustificate de
posibile re#ol&ari fa&orabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, a%entie de re%lementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte preci#ari ce ar putea sa produca unei persoane re#onabile o
neintele%ere sau o deceptie
care pretind, ne+ustificat ca pesoana respecti&a este e9pert sau specialist intr-un anume
domeniu al contabilitatii
$iletul nr.2H
1.%e sunt serviciile proesionale'
0er&iciile profesionale repre#inta orice ser&iciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de e9emplu,
- ser&icii de contabilitate.
- audit.
- fiscalitate.
- consultants mana%eriala.
- mana%ement financier.
0er&iciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cui&a, dar potri&it normelor si re%ulilor profesiei
prestatorului. indeplinirea unei indatoriri fata de cine&a.
2.%ompeten!a proesional i responsabilitatea c/nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Diber profesioni'tii contabili trebuie s1 e&ite s1 preste#e ser&icii profesionale f1r1 o competen$1
adec&at1, 2n afar1 de ca#ul c1 beneficiea#1 de sfaturi a&i#ate 'i de o asisten$1 care s1 le permit1 s1
preste#e ser&icii de calitate.
ac1 un profesionist contabil nu posed1 competen$ele necesare 2ntr-un domeniu specific 2n cadrul
misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi te!nice de la specilia'ti 5al$i profesioni'ti contabili, a&oca$i,
in%ineri, %eolo%i sau al$i e9per$i6. En acest ca#, de'i profesionistul contabil se spri+in1 pe competen$elel
te!nice ale specialistului consultant, acesta din urm1 nu cunoa'te 2n mod necesar re%ulile de etic1 ale
profesiunii.
Entruc3t profesionistului contabil 2i re&ine, ultimul, responsabilitatea pentru ser&iciul prestat, el trebuie
s1 se asi%ure c1 re%ulile de etic1 au fost respectate de c1tre e9pertul consultant. Al trebuie s1 se asi%ure
ce e9pertul consultant este la curent cu re%ulile de etic1, mai ales principiile fundamentale ale
profesiei. aceste principii se aplic1 la orice misiune la care particip1 ace'ti e9per$i.
*ceast1 asi%urare se poate ob$ine,
-fie cer3nd e9per$ilor respecti&i s1 citeasc1 re%ulile de etic1.
-fie cer3nd e9per$ilor o confirmare scris1 asupra bunei 2n$ele%eri a re%ulilor de etic1.
-fie d3nd sfaturi dac1 apar conflicte poten$iale.
C3nd profesionistul contabil nu are asi%urarea c1 re%ulile de etic1 sunt cunoscute 'i respectate, el
trebuie s1 refu#e 2ncredin$area misiunii sau s1 o 2ntrerup1 5dac1 a 2ncepul6.
$I:7T 2F
1. %are sunt caracteristicile esent;iale ale unei proesii contabile'
29
Caracteristicile esent.iale ale unei profesii contabile sunt,
- det.inerea unei competent.e intelectuale specifice, obt.inutTU259. prin formare TU351.i
2n&TU259.t.TU259.m3nt.
- respectarea de cTU259.tre membri a unui ansamblu de &alori TU351.i de re%uli stabilite de
or%anismul profesional, cu deosebire cele care se referTU259. la obiecti&itate
- recunoaTU351.terea unei datorii &i#a&i de public, 2n ansamblu.
Jneori datoria membrilor, &i#a&i de profesiunea lor TU351.i de public, poate
fi 2n contradict.ie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obli%at.iile lor de loialitate, &i#a&i
de an%a+ator.
TU354.in3nd seama de remarcile precedente, este de datoria or%anismelor profesionale nat.ionale
sTU259. defineascTU259. re%uli de eticTU259. pentru membrii lor, 2nc3t sTU259. %arante#e o
calitate optimTU259. a ser&iciilor TU351.i sTU259. pTU259.stre#e 2ncrederea publicului 2n
profesie.
"rofesia contabilTU259. liberalTU259. este ba#atTU259. pe moralitate ireproTU351.abilTU259., pe
independent.TU259., pe TU351.tiint.TU259. 2n profesie, pe competent.TU259..
2. Criterii de stabilire a onorariilor.
/norariile facturate trebuie sTU259. reflecte 2n mod fidel &aloarea ser&iciilor prestate, t.in3nd
seama de urmTU259.toarele elemente,
1. competent.a TU351.i cunoTU351.tint.ele obt.inute pentru tipul de ser&iciu prestat.
2. ni&elul de instruire TU351.i e9perient.a persoanei care participTU259. la lucrare.
3. timpul afectat de fiecare persoanTU259. efectuTU259.rii lucrTU259.rii.
4. %radul de responsabilitate al misiunii respecti&e.
/norariile se calculea#TU259. 2n funct.ie de tarifele orare sau #ilnice 2n &i%oare, pentru fiecare
participant la misiune, la ni&elul fiecTU259.rei firme, fiecTU259.rui profesionist.
Jn profesionist contabil nu trebuie sTU259. propunTU259. ser&icii profesionale pentru onorarii
subestimate.
C3nd se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sTU259. se asi%ure
cTU259. nu este sacrificatTU259. calitatea TU351.i cTU259. se respectTU259. normele
or%anismului internat.ional cu pri&ire la calitate.
C!eltuielile TU351.i di&ersele rambursTU259.ri deplasTU259.ri de e9emplu se 2nre%is#rea#TU259.
distinct.
"erceperea de comisioane sau plata de cTU259.tre un profesionist, este strict inter#isTU259..
Criteriile de care se t.ine seama 2n stabilirea onorariilor sunt,
a. competent.a TU351.i cunoTU351.tint.ele necesare ser&iciului prestat.
b. ni&elul de formare, instruire TU351.i e9perient.TU259. a persoanei participante la misiune.
c. timpul afectat 5ore, #ile6.
d. riscurile TU351.i %radul de responsabilitate a misiunii.
$iletul nr.2I
1. %e semniicatie are interesul "eneral )interesul public*'
"rofesia contabila se distin%e de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de
interesul public,fata de toate partile interesate in acti&itatile desfasurate de
intreprindere,actionari,salariati,banci,bu%et,etc. "rofesia contabila se distin%e prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intele%andu-se, Clientii. @u&ernul. *n%a+atorii.
8n&estitorii. /amenii de afaceri. Comunitatile financiare. onatorii de fonduri. /rice alta
persoana, care dau incredere in obiecti&itatea si inte%ritatea profesionistilor contabili pentru
buna functionare a economiei. *ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile
o responsabilitate in materie de interes %eneral. 8nteresul %eneral semnifica satisfactia colecti&a
a persoanelor si institutiilor pentru care lucrea#a profesionistii contabili,in slu+ba carora se afla.
8nteresul public este bunastarea colecti&a a comunitatii si a institutiilor deser&ite de contabilul
profesionist. 0tandardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public,
30
*uditorii independenti a+uta la mentinerea inte%ritatii si eficientei situatiilor financiare
pre#entate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a
obtine capital. 4esponsabilii financiari5directorii economici6 cu atributii in di&erse domenii de
mana%ement financiar contribuie la utili#area eficienta si efecti&a a resurselor or%ani#atiei.
*uditorii interni furni#ea#a asi%urarea in le%atura cu un sistem de control intern corect,care
sporeste increderea in informatiile financiare e9terne ale patronului. A9pertii in impo#ite a+uta
la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impo#itare.
Consilierii de %estiune si consultantii mana%eriali au o responsabilitate fata de interesul public
in sustinerea luarii unor deci#ii mana%eriale corecte. 8ntrodusa la inceput in 0J* prin De%ea
0arbanes-/9leV,supra&e%!erea publica a fost preluata la ni&elul JA prin noua irecti&a a 8-
a,care la ni&elul fiecarui stat membru trebuia implementata in le%islatiile nationale pana in luna
iunie 2008. 0upra&e%!erea publica,in spiritul si litera irecti&ei a 8-a ,consta in implementarea
unui sistem eficient de supra&e%!ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit.acesta
nu presupune neaparat crearea unui or%anism de supra&e%!ere publica. "entru a nu afecta
interesul public,supra&e%!erea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii, (oti auditorii
statutari si toate firmele de audit sunt supusi supra&e%!erii publice,iar cand autoritatea
competenta in domeniul auditului statutar este un or%anism profesional autonom,sistemul de
supra&e%!ere publica se e9tinde si asupra acestuia. 0istemul de supra&e%!ere publica este
condus de nepracticieni.se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii rele&ante
pentru auditul statutar fie datorita e9perientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel
putin una dintre disciplinele care fac obiectul pre%atirii in domeniul auditului statutar.
"ersoanele implicate in conducerea sistemului de supra&e%!ere publica sunt selectate printr-o
procedura de nominali#are independenta si transparenta. 0istemul de supra&e%!ere publica isi
asuma responsabilitatea finala a supra&e%!erii, *utori#arii5acreditarii6 si e&identei auditorilor
statutari si ale firmelor de audit. *doptarii standardelor de conduita profesionala si de control
intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit. e#&oltarii profesionale
continue,asi%urarii calitatii si sistemelor de in&esti%atii si sanctiuni disciplinare.
2.Brezentati modul de determinare a impozitului asupra mi0ioacelor de
transport in cazul autoturismelor.
(a9a asupra mi+loacelor de transport se calculea#1 2n func$ie de tipul mi+locului de transport,
conform celor pre&1#ute 2n pre#entul capitol.
)2* En ca#ul oric1ruia dintre urm1toarele auto&e!icule, impo#itul pe mi+locul de transport se
calculea#1 2n func$ie de capacitatea cilindric1 a acestuia, prin 2nmul$irea fiec1rei %rupe de 200 cmW3
sau frac$iune din aceasta cu suma corespun#1toare din tabelul urm1tor,
QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
QQQ
(ipuri de auto&e!icule lei7200 cmW3
sau frac$iune
din aceasta
QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
QQQ
1. Fotorete, scutere, motociclete 'i autoturisme cu
capacitatea cilindric1 de p3n1 la 1600 cmW3 inclusi& 8
2. *utoturisme cu capacitatea cilindric1 2ntre
1601 cmW3 'i 2000 cmW3 inclusi& 18
3. *utoturisme cu capacitatea cilindric1 2ntre
2001 cmW3 'i 2600 cmW3 inclusi& 72
4. *utoturisme cu capacitatea cilindric1 2ntre
2601 cmW3 'i 3000 cmW3 inclusi& 144
31
5. *utoturisme cu capacitatea cilindric1 de peste
3.001 cmW3 290
6. *utobu#e, autocare, microbu#e 24
7. *lte auto&e!icule cu masa total1 ma9im1 autori#at1
de p3n1 la 12 tone inclusi& 30
8. (ractoare 2nmatriculate 18
$iletul nr.28
1.%are sunt imperativele undamentale pentru realizarea obiectivului proesiei contabile'
4eali#area obiecti&ului profesiei contabile constand in satisfacerea e9i%entelor publicului irapune mai
multe imperati&e, si anume,
- credibilitatea - publicul are ne&oie de informatii credibile.
- profesionismul - profesiunea contabila are ne&oie de persoane recunoscute de clienti,
an%a+atori si terti ca profesionisti in domeniu.
- calitatea ser&iciilor - toate ser&iciile furni#ate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca
criteriile precise de apreciere, standardele de calitate.
- increderea - utili#atorii ser&iciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asi%urati ca aceste
ser&icii sunt subordonate unui ansamblu de re%uli de etica profesionala.
2.%e sunt serviciile proesionale'
0er&iciile profesionale repre#inta orice ser&iciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de e9emplu,
- ser&icii de contabilitate.
- audit.
- fiscalitate.
- consultants mana%eriala.
- mana%ement financier.
0er&iciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cui&a, dar potri&it normelor si re%ulilor profesiei
prestatorului. indeplinirea unei indatoriri fata de cine&a.
$iletul nr.2C
1.7xplica!i rela!ia dintre etic i calitatea (n proesia contabil.
"rofesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor pri&ile%iat decat oferind ser&icii potri&it
unor criterii care sa +ustifice increderea publicului.
Aste in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informe#e utili#atorii ser&iciilor
furni#ate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac re%ulile de
etica impuse de acest statut pri&eli%iat.
/biecti&ele profesiei contabile pri&esc inaltul ni&el profesional, inaltul ni&el de performanta,
satisfacerea interesului %eneral.
Atica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CACC*4, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune,
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de casti%.
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori.
- pro%ramarea lucrarilor.
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor le%ale de e&itare a unor plati nedatorate.
- constiincio#itatea si inte%ritatea cu care lucrarile sunt abordate.
- calitatea si continutul raportului.
- pastrarea secretului profesional.
2. Anorariile i independen!a.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un %rup de care apartine acest client, repre#inta o
32
parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in
ansamblu, dependenta fata de acest client sau %rup trebuie e9aminate cu atentie,caci independenta poate fi
pusa in pericol.
/r%anismele membre ale 8=*C stabilesc re%uli s8 furni#ea#a instructiuni membrilor lor referitoare la
acest subiect. acestea trebuie sa fie in concordanta cu ni&elul de de#&oltare al profesiei contabile, cu
situatia economica a fiecarei tari.
0er&iciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe ba#a de acorduri sau
contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite
sau de re#ultatele acestor ser&icii.
8n tarile in care facturarea onorariilor conditionata de re#ultat este autori#ata de le%islia sau de normele
or%anismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obli%atorie.
/norariile fi9ate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta
cate%orie. impotri&a, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand
in aceasta cate%orie.
$iletul nr.+0
1. %e semniica competenta proesionala si prudenta'
Competen$a unei persoane este capacitatea de a se pronun$a asupra unui lucru, pe temeiul unei
cunoa'teri ad3nci a problemei 2n discu$ie 5ic$ionarul A9plicati&, Aditura *cademiei, 19756.
Competen$a profesional1 se ob$ine prin studiu G practic1. X01 ac$ione#i f1r1 s1 studie#i este fatal. 01
studie#i f1r1 s1 actione#i este inutil: 5FarV Ceard6.
"rincipiul competen$ei profesionale 'i al pruden$ei impune urm1toarele obli%a$ii profesioni'tilor
contabili,
a6. men$inerea cuno'tin$elor 'i aptitudinilor profesionale la ni&elul necesar astfel 2nc3t clien$ii sau
an%a+atorii s1is1 fie si%uri c1 primesc ser&icii profesionale competente. 'i
b6. s1 ac$ione#e cu pruden$1 2n conformitate cu standardele te!nice 'i profesioniale, atunci c3nd ofer1
ser&icii profesionale.
0er&iciile profesionale competente necesit1 un ra$ionament solid 2n aplicarea cuno'tin$elor 'i
aptitudinilor profesionale 2n furni#area unor astfel de ser&icii.
Competen$a profesional1 poate fi 2mp1r$it1 2n dou1 fa#e separate,
5a6 ob$inerea unui ni&el de competen$1 profesional1.
5b6 men$inerea unui ni&el de competen$1 profesional1.
Fen$inerea unui ni&el de competen$1 profesional1 necesit1 o permanent1 con'tienti#are 'i
2n$ele%ere a e&olu$iilor rele&ante pe plan profesional te!nic 'i 2n mediul de afaceri. e#&oltarea
profesional1 continu1 elaborea#1 'i men$ine capacit1$ile care 2i permit unui profesionist contabil s1
desf1'oare o acti&itate competent1 2ntr-un mediu profesional.
Y0tandardul 8nterna$ional de Aduca$ie 58A06 nr.7 emis de =edera$ia 8nterna$ional1 a Contabililor 58=*C6
pre&ede ca obiecti& al profesiei contabile, oferirea de ser&icii de 2nalt1 calitate pentru a &eni 2n
2nt3mpinarea ne&oilor publicului.
Y 0tandardul profesional nr. 38 pri&ind de#&oltarea profesional1 continu1 a profesioni'tilor contabili.
Y "ro%ramul de de#&oltare profesional1 continu1 a profesioni'tilor contabili.
Jn profesionist contabil ar trebui s1 se asi%ure treptat c1 cei care 2'i desf1'oar1 acti&itatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficia#1 de instruire 'i super&i#are adec&at1.
ac1 este ca#ul, un profesionist contabil ar trebui s1 2i aten$ione#e pe clien$i, an%a+atori 'i al$i
utili#atori de ser&icii profesionale de limitele inerente ser&iciilor pentru a e&ita 2n$ele%erea eronat1 a
unei opinii e9primate drept afirmarea unui fapt.
2.$unurile sau serviciile primate i independen!a.
*cceptarea de bunuri si ser&icii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati e9cesi&e pot
constitui o amenintare a independentei. 0e inter#ice primirea de bunuri si ser&icii de
c0tre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
$iletul nr.+1
33
1.%oniden!ialitatea; care sunt obli"a!iile proesionistului contabil'
/bli%a$iile profesionistului contabil pri&ind confidentialitatea sunt,
ab$inerea de a de#&1lui informa$ii confiden$iale 2n afara unit1$ii an%a+atoare, e9cep$ia ca#ului
c3nd a fost autori#at sau c3nd e9ist1 o obli%a$ie le%al1 sau profesional1 s1 publice acele informa$ii.
abtinerea de la folosirea informa$iilor confiden$iale dob3ndite 2n timpul e9ecut1rii sarcinilor de
ser&iciu 2n a&anta+ul personal sau 2n a&anta+ul unei ter$e persoane.
respectarea confiden$ialit1$ii in mediu social 5asocia$i de afaceri, rude6 , in rela$iile cu un
poten$ial client sau an%a+ator. in cadrul entit1$ii an%a+atoare.
*si%urarea c1 personalul an%a+at sau aflat sub controlul s1u respect1 confiden$ialitatea 5pentru
profesionistul contabil 2n calitate de administrator, director, contabil 'ef, etc.6.
/bli%a$ia de confiden$ialitate continu1 'i dup1 2ncetarea rela$iei dintre profesionistul contabil 'i
client sau an%a+ator.
"osibilitatea di&ul%1rii informa$iilor, 2n situa$iile,
autori#are de c1tre client sau an%a+ator.
autori#are pre&1#ut1 prin le%e 5e9emplu, furni#area de probe 2n +usti$ie, autoritatea fiscal1,
pre&enirea 'i sanc$ionarea sp1larii banilor6.
conformare auditului de calitate.
in&esti%a$ii din partea unui or%anism normali#ator 5statistice6.
"rofesionistul contabil trebuie s1 se con&in%1 c1 p1r$ile c1rora li se adresea#1 comunicarea
informa$iilor sunt destinatarii adec&a$i 'i au responsabilitatea s1 reac$ione#e ca atare 5A9emplificare,
solicitarea informa$iilor pentru 4e%istrul >a$ional al A9per$ilor 4>A6.
Confidentialitatea este stricta, in afara de ca#ul in care profesionistul contabil a primit o
autori#atie speciala de a di&ul%a informatiile sau in ca# de obli%atii le%ale sau profesionale.
"rofesionistii contabili trebuie sa se asi%ure ca persoanele an%a+ate sub orice forma-subalterni
sau colaboratori-respecta aceleasi re%uli de confidentialitate.
2. %alitatea lucrrilor i autocontrolul.
Calitatea este un atribut important al acti&itatii profesionistului contabil. *utocontrolul
calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si
procedurilor in scopul stabilirii unui %rad re#onabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform ;
principiilor de ba#a care %u&ernea#a lucrarile respecti&e:.
"rincipiile de calitate constituie obiecti&e si scopuri, iar procedurile autocontrolului se
definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri pri&ind,
- calitatile personale 5 cabinet sau societate6.
- aptitudinile si competenta .
- repartitia lucrarilor .
- instructiunile si super&i#area.
Controlul de calitate asupra lucrarilor reali#ate de e9pertul contabil sau de contabilul autori#at
care isi desfasoara acti&itatea indi&idual se poate or%ani#a si e9ercita numai de catre CACC*4, potri&it
>ormelor emise de acesta si aprobate de Conferinta >ationala
$iletul nr.+2
1.1einirea independen!ei potrivit re"lementrilor %orpului.
8ndependen$a este o situa$ie a unei persoane care +udec1 lucrurile 'i ac$ionea#1 neinfluen$at de al$ii.
8ndependen$a presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale
conceptului,
independen$a de spirit 5de drept6 G o stare de spirit, de +udecat1 profesional1 care nu este
afectat1 de influen$e e9terioare pe de o parte.
independen$a 2n aparen$1 5de fapt6 G o stare care se manifest1 2n ac$iune care permite
beneficiarilor de lucr1ri s1 nu pun1 la 2ndoial1 obiecti&itatea profesionistului contabil, pe de alt1 parte.
in practic1, re#ult1 c1, ma+oritatea circumstan$elor care afectea#1 independen$a se datorea#1 rela$iilor de
34
afaceri 'i financiare, cu an%a+a$ii clientului afla$i 2n po#i$ia de a e9ercita influen$1 direct1 asupra
profesionistului contabil.
4e%ula de ba#1 2n ca#ul 2n care circumstan$ele la adresa independen$ei sunt semnificati&e 2nainte de
acceptarea misiunii, se procedea#1 astfel,
se 2ntreprind dili%en$ele necesare pentru eliminarea acelor circumstan$e sau, dac1 nu este
posibil,
se refu#1 acceptarea sau continuarea misiunii 5 ab$inere 6.
2. Blata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor.
"entru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de
catre or%anul +udiciar. /norariile nu pot fi platite sub forma de a&anta+e in natura, participatii sau
comisiaone.
>u trebuie acceptata nici o plata care nu repre#inta contra&aloarea unei prestatii sau care este facuta
pentru a acoperi anumite atitudini abusi&e ale clientului sau incalcari ale le%islatiei.
Contractele se inc!eie inaintea inceperii lucrarilor 5 pe parcurs, acte aditionale6.
>u se pot inc!eia contracte %lobale.
>u se pot inc!eia contracte pentru acti&itati incompatibile.
Aste inter#isa impartirea onorariile intre cole%i prin participarea la e9ecutarea lucrarilor.
/norariile nu pot fi fi9ate in functie de re#ultatele obtinute
8n ca# de liti%iu referitor la onorariu, arbitra+ul il constituie presedintele filialei 5 procedura dreptului
comun6.
$iletul nr.++
1. %are este structura %odului etic na!ional al proesionitilor contabili'
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiecti&ele si principiile
fundamentale, redate %eneral, si nu pentru a re#ol&a problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
ca# bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce pri&este aplicarea in practica a
obiecti&elor si principiilor fundamentale cu pri&ire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Bartea A? )sau sectiunea 100 * estinata tuturor proesionsitilor contabili an%a+ati sau liber
profesionsiti , contine,
0ectiunea 100 G 8ntroducere si principii fundamentale
0ectiunea 110 G 8nte%ritatea
0ectiunea 120 G /biecti&itatea
0ectiunea 130 G Competenta profesionala si prudenta
0ectiunea 140 G Confidentialitatea
0ectiunea 150 G Compotamentul profesional
Bartea $ ) sau sectiunea 200 * G estinata exclusiv liber proesionsitilor
0ectiunea 200 G 8ntroducere
0ectiunea 210 G >umirea profesionsitului contabil
0ectiunea 220 G Conflicte de interese
0ectiunea 230 G /pinii suplimentare
0ectiunea 240 G /norarii si alte tipuri de remunerare
0ectiunea 250 G FerHetin%ul ser&iciilor profesionale
0ectiunea 260 G Cadouri si ospitalitate
0ectiunea 270 G Custodia acti&elor clientului
0ectiunea 280 G /biecti&itate
0ectiunea 290 - 8ndependenta in audit
Bartea % )sau sectiunea +00 * G estinata exclusiv proesionsitilor an"a0ati
0ectiunea 300 G 8ntroducere
0ectiunea 310 G Conflicte conceptuale
35
0ectiunea 320 G 8ntocmirea si raportarea informatiilor
0ectiunea 330 G Duarea de masuri in cunostinta de cau#a
0ectiunea 340 G 8nterese financiare
0ectiunea 350 - 0timulente
2. %e obli"atii are din punct de vedere iscal o persoana izica ce
ac#izitioneaza un imobil'
"ersoanele fi#ice care au ac!i#i$ionat, 2n perioada 2005 G 2009, de la alte persoane fi#ice, imobile noi
sau terenuri construibile nu au obli%a$ia pl1$ii ()*. *ceast1 plat1 a ta9ei pe &aloare adau%at1 este 2n
obli%a$ia &3n#1torilor G persoane fi#ice.
*%en$ia >a$ional1 de *dministrare =iscal1 preci#ea#1 c1 persoanele fi#ice care au &3ndut terenuri
construibile 'i construc$ii noi, cu caracter de continuitate, a&eau obli%a$ia 2nre%istr1rii 2n scopuri de
()* 52n condi$iile pre&1#ute la art. 152 din Codul fiscal sau 2nainte de 2nceperea acti&it1$ii economice
conform pre&ederilor art. 153 din Codul fiscal6 'i pl1$ii ()* la bu%etul de stat aferent1 li&r1rilor.
"ersoanele fi#ice, care au ac!i#i$ionat construc$ii noi 'i terenuri construibile 2n scop personal, nu au
obli%a$ia pl1$ii ta9ei pe &aloare ad1u%at1 .
8ncep3nd cu 1 ianuarie 2010, persoanele fi#ice care au efectuat tran#ac$ii cu construc$ii noi 'i terenuri
construibile 2n perioada 2005 - 2009, c!iar dac1 nu au fost 2nre%istrate ca pl1titori de ()* la momentul
ini$ierii construc$iilor, 2'i pot deduce ta9a pe &aloare adau%at1 aferent1 c!eltuielilor efectuate, 2n primul
decont depus dup1 2nre%istrare sau 2ntr-un decont ulterior, indiferent dac1 au f1cut sau nu obiectul
controlului or%anelor fiscale.
$iletul nr.+3
1. %onlicte de interese. %are sunt circumstan!ele de care trebuie sa se !in seama'
"rofesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional.
nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a %enera conflicte de interese, insa
profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
A9ista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil
poate fi in conflict cu unele cerinte interne si e9terne,
- un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. (rebuie descura+ate orice
relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta ne%ati& inte%ritatea profesionistului
contabil.
- "rofesionistului contabil i se poate cere sa lucre#e contra normelor profesionale si te!nice.
- 8dentificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese,
profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participa$ie la un
competitor al clientului.
profesionistul contabil prestea#1 ser&icii pentru clien$i ale c1ror interese sunt 2n conflict.
- A&aluarea semnifica$iei circumstan$ei care %enerea#1 conflictul de interese 'i luarea m1surilor
de protec$ie,
notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea ap1rea 'i ob$inerea
consim$1m3ntului acestuia de ac$iona 2n asemenea 2mpre+ur1ri.
notificarea tuturor p1r$ilor interesate.
utili#area unor ec!ipe distincte de misiuni.
indrumarea ec!ipei, confiden$ialitatea.
- Jn conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate
36
a&anta+a an%a+atorul sau clientul si fa&ori#a sau de#a&anta+a profesionistul contabil.
- En ca#ul c3nd un conflict de interese repre#int1 o amenin$are la adresa unuia sau mai multor
principii fundamentale, amenin$are care nu poate fi eliminat1 G profesionistul contabil conclu#ionea#1 c1
nu este corespun#1tor s1 accepte misiunea.
2. -olul proesiei contabile pentru satisacerea interesului public.
"rofesia contabila se distin%e fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in acti&itatile desfasurate de
intreprindere, actionari, salariati, furni#ori, banci, bu%et, etc. C!iar daca profesionistul contabil este
platit de un client determinat care este beneficiarul final al ser&iciului de elaborare sau auditare a
situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utili#ate de cei care
formea#a publicul
$iletul nr.+H
1.%are este procedura de urmat c/nd este diicil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conlict de ordin proesional'
C3nd este dificil de sesi#at un comportament contrar eticii sau pentru a re#ol&a un conflict de
ordin profesional, dac1 politicile
stabilite de or%anismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recur%e la
urm1toarele,
- e9aminarea conflictului cu superiorul direct. ac1 inter&en$ia superiorului direct nu este
suficient1 'i profesionistul contabil decide s1 se adrese#e ni&elului superior urm1tor, superiorul direct
trebuie notificat 2n acest sens.
- dac1 superiorul este presupus implicat 2n conflict, profesionistul trebuie s1 supun1 problema
ni&elului ierar!ic cel mai ridicat.
- solicitarea a&i#ului confiden$ial al unui consilier independent sau al or%anismului profesional.
- dac1 toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru c!estiuni
%ra&e, s1 demisione#e 'i s1 trimit1 o scrisoare 2n acest sens conducerii entit1$ii care 1-a an%a+at.
/rice profesionist contabil care ocup1 un post de conducere trebuie s1 se asi%ure c1, 2n cadrul entit1$ii
respecti&e, sunt stabilite re%uli 2n materie de re#ol&are a conflictelor profesionale.
2.%are sunt actorii de care trebuie s se !in seama atunci c/nd se apreciaz respectarea
re"ulilor de etic (n ceea ce privete inte"ritatea i obiectivitatea'
8nte%ritatea nu presupune numai cinste, dar si ec!itate si sinceritate. "rincipiul obiecti&itatii impune
tuturor profesionistilor contabili obli%atia de a fi +usti, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte
de interese.
"rofesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa %arante#e inte%ritatea lucrarilor lor si sa ramana
obiecti&i in +udecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura acti&itatii lor, si anume,
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de %estiune etc..
- alti profesionisti contabili pre%atesc situatiile financiare in contul an%a+atorilor lor. e9ecuta lucrari
de audit intern, e9ercita functiuni de %estiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
Cu oca#ia ale%erii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie a&ute in &edere, atunci cand se aprecia#a
respectarea re%ulilor de etica referitoare la obiecti&itate, se &a tine cont de urmatorii factori,
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii e9pun la riscuri 5 presiuni6
suspectibile de a pune in discutie obiecti&itatea lor.
- este imposibil de a defini si de a re%lementa toate situatiile %eneratoare de presiuni. asemanarea,
&erosimilitatea pre&alea#a atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile
de a pune in discutie obiecti&itatea profesionistului contabil.
- trebuie e&itate toate relatiile si situatiile care implica pre+udecati, influentele din partea tertilor
care pun in discutie obiecti&itatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asi%ure ca personalul insarcinat cu prestarea ser&iciilor
37
profesionale respecta principiile de inte%ritate si obiecti&itate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte a&anta+e care pot
fi considerate, in mod re#onabil, ca pot influenta semnificati& si ne%ati& rasionamentul, +udecata lor
profesionala sau a colaboratorilor lor.
$iletul nr.+F
1.Activit!i incompatibile cu exercitarea proesiei libere.
Diber-profesionistul contabil nu trebuie sa e9ercite in paralel acti&itati care afectea#a sau sunt
susceptibile de a afecta inte%ritatea, obiecti&itatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt
incompatibile cu e9ercitarea profesiei libere.
8n unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conser&are si utili#are, potri&it
le%ii, fonduri ale clientilor, el trebuind,
- sa pastre#e aceste fonduri, separat de fondurile sale.
- sa utili#e#e conform destinatiilor stabilite.
- sa aiba posibilitatea sa +ustifice e9istenta si utili#area fondurilor respecti&e.
2. 7xplica!i comportamentul proesionistului contabil (ntr-o activitate de consilier iscal.
Contabilul profesionist care prestea#a ser&icii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se
situe#e in cea mai buna po#itie in fa&oarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie
efectuata cu competenta.
8nte%ritatea si obiecti&itatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie
conform le%ii.
ubiile pot fi re#ol&ate in fa&oarea clientului daca e9ista suport re#onabil pentru po#itia respecti&a.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asi%urarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice
indoiala.
- sa se asi%ure ca cei pe care ii consilia#a sunt constienti de limitele le%ale de sfaturile si consultanta
fiscala, si nu interpretea#a %resit e9primarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut re&ine in
primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inre%istrate sub forma unei scrisori, a unui
memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca,
a6 ar contine un fals sau o inducere in eroare.
b6 ar contine informatii furni#ate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului.
c6 ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare =iscul.
- poate folosi estimarile in pre%atirea declaratiilor fiscale.
$iletul nr.+I
1. -ela!iile cu ceilal!i membri ? Acceptarea de noi misiuni.
0er&iciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi
solicitate,
a6 de catre client,
- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie 5 e9istent6
- la cererea sau recomandarea e9presa a profesionistului contabil in functie 5 e9istent6
- fara consultarea profesionistului contabil in functie
b6 de catre profesionistul contabil in functie 5 e9istent6 , sub re#er&a respectarii stricte a secretului
profesional.
Jneori clientul cere G la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul
contabil in functie 5 e9istent6. in astfel de ca#uri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca
moti&ele clientului sunt acceptabile.
"rofesionistul contabil contactat trebuie,
- sa se conforme#e instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client,
in masura in care nu sunt contradictorii cu obli%atiile le%ale sau profesionale.
38
- sa %arante#e, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura
%enerala a ser&iciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie 5e9istent6 este solicitata in ceea ce pri&esste
aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in
functie trebuie sa aiba %ri+a ca opinia sa sa nu influente#e in mod e9a%erat +udecata si obiecti&itatea
profesionistului contabil contactat.
2.Breciza!i care sunt cate"oriile de venituri realizate de persoanele izice ce se supun impozitului
pe venit i care sunt cotele de impozitare aerente. %ate"orii de venituri supuse impozitului pe
venit
Cate%oriile de &enituri supuse impo#itului pe &enit, potri&it pre&ederilor pre#entului titlu, sunt
urm1toarele,
a* &enituri din acti&it1$i independente
b* &enituri din salarii
c* &enituri din cedarea folosin$ei bunurilor,
d* &enituri din in&esti$ii,
e* &enituri din pensii,
* &enituri din acti&it1$i a%ricole,
"* &enituri din premii 'i din +ocuri de noroc,
#* &enituri din transferul propriet1$ilor imobiliare,
i* &enituri din alte surse.
16<
$iletul nr.+8
1. -ela!iile cu ceilal!i membri - (nlocuirea cu un alt liber-proesionist contabil.
8ntreprinderea are dreptul de a-si ale%e consilierii si de a-i inlocui cand doreste. aca este importanta
apararea intereselor le%itime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa
poata decide, daca e9ista moti&e profesionale care sa o +ustifice, neacceptarea misiunii, aceasta presupune
o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. 8n absenta unei cereri specifice, profesionistul
contabil in functie nu trebuie sa furni#e#e spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Jrmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat,
- daca clientul a autori#at acest lucru.
- daca norme le%ale sau re%uli de etica referitoare la aceasta di&ul%are permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul,
- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominali#area sa daca nu toate
elementele pertinente sunt cunoscute.
- de a prote+a actionarii minoritari care nu sunt de re%ula informati de impre+urarile inlocuirii
profesionistului contabil in functie.
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se
datorea#a caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
8nainte de a accepta o nominali#are pentru a presta ser&icii profesionale care pana
atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie,
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l
inlocui si l-a autori#at, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist
contabil.
- sa solicite autori#area de comunicare cu profesionistul contabil in functie. aca aceasta
autori#are este refu#ata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mi+loace alternati&e de a obtine
39
asi%urarile necesare, sa refu#e nominali#area sa. aca autiri#area este data, trebuie sa-i ceara
profesionistului in functie,
- sa ii furni#e#e toate informatiile care i-ar inter#ice sa accepte misiunea.
- sa ii furni#e#e toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o deci#ie.
"rofesionistul in functie, la primirea autori#atiei din partea clientului, trebuie,
- sa raspunda 5 in scris6 aratand daca e9ista moti&e profesionale care i-ar inter#ice
profesionistului sa accepte nominali#area sa.
- sa se asi%ure ca clientul a autori#at di&ul%area informatiilor profesionistului desemnat.
- sa comunice orice informatie de care ne&oie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa
poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa aborde#e liber cu profesionistul desemnat toate
problemele importante pri&ind nominali#area sa.
2. In ce const (nre"istrarea unei persoane izice la or"anele iscale pentru veniturile realizate. %are
sunt cate"oriile de venituri pentru care persoanele izice trebuie s se (nre"istreze la or"anele iscale.
Cate%oriile de &enituri pentru care contribuabilii persoane fi#ice datorea#a impo#it pe &enit si au
obli%atia sa se inre%istre#e fiscal prin depunerea unei declaratii de inre%istrare fiscala si obtinerea C8=-
ului 5codul de identificare fiscala6, respecti& >8=-ului 5numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor
fi#ice nere#idente6,
sunt,
*. 8>4A@80(4*4A* =80C*D* * "A40/*>AD/4 =8O8CA C*4A /C(8> )A>8(J48
8F"/O*C8DA
I. )eniturile din acti&itati independente care cuprind,
- &enituri comerciale
- &enituri din profesii libere
- &enituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. )eniturile din cedarea folosintei bunurilor 5in ca#ul persoanelor fi#ice nere#idente6
"ersoanele fi#ice romane care obtin &enituri din cedarea folosintei bunurilor 5inc!iriere,
arendare6 nu se inre%istrea#a fiscal prin depunerea declaratie de inre%istrare fiscala, dar au obli%atia
inre%istrarii contractului de inc!iriere7arendare la or%anul fiscal de domiciliu in termen de 15 #ile de la
inc!eierea contractului.
8dentificarea fiscala se face pe ba#a C>"-ului detinut de persoana fi#ica romana
)eniturile din acti&itati independente pot fi obtinute de o persoana fi#ica in ba#a unei,
- autori#atii 5potri&it /J@ 44720086, prin inre%istrarea in 4e%istrul Comertului.
- le%i speciale 5de e9, a%entii de asi%urare, profesii libere - ar!itect, contabil autori#at, a&ocat, notar6.
- con&entii7contract ci&il inc!eiat potri&it Codului ci&il,
- contract de comision, de mandat, de repre#entare, si alte asemenea contracte 2nc!eiate 2n conformitate
cu pre&ederile Codului comercial.
"entru persoanele fi#ice autori#ate in ba#a /J@ 4472008 sa desfasoare acti&itati economice
%eneratoare de &enituri comerciale, inre%istrarea fiscala se face direct la /ficiul 4e%istrului
Comertului, unde se depune si declaratia de inre%istrare fiscala 5formularul 0706, obtinandu-se astfel
Certificatul de inre%istrare, care contine codul unic de inre%istrare 5utili#at in relatiile cu tertii, precum
si pentru declararea si plata impo#itelor, ta9elor, contributiilor si altor sume datorate bu%etului %eneral
consolidat6
8n &ederea obtinerii in mod independent a celorlalte cate%orii de &enituri, persoanele fi#ice au obli%atia
40
sa se inre%istre#e fiscal, cu oca#ia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inre%istrare fiscala, la
or%anul fiscal competent, mentionat mai +os, in termen de 30 #ile de la data eliberarii actului le%al de
functionare, data inceperii acti&itatii, data obtinerii primului &enit sau dobandirii calitatii de an%a+ator,
$iletul nr.+C
1. -ela!iile proesionitilor contabili cu clien!ii.
4elatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de ser&icii, semnat
de ambele parti.
8n afara onorariilor pentru lucrarile e9ecutate, orice alta relatie financiara cu un client, ca , participatii la
capital, dare7luare de imprumut de bunuri, ser&icii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiecti&itatea
si de a determina tertii sa considere ca obiecti&itatea este compromisa.
8n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se re#ume numai la acordarea de a&i#e
de consultanta profesionala si sa nu impiete#e acti&itatea de administrare, care este un atribut e9clusi& al
clientului.
/ atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asi%urandu-se ca aceste relatii nu aduc atin%ere independentei lor.
0tabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
pre+udiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
0e impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea
principiilor independentei si competentei.
/rice nou client si orice noua lucrare solicitata de &ec!ii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si
inc!eierii contractului dupa,
a6 e&aluarea riscului.
b6 o e&aluare, respecti& o &erificare pri&ind respectarea principiului independentei profesiei.
c6 o apreciere a eficientei e9ecutarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mi+loacele societatii.
eci#ia finala apartine e9pertului sau contabilului autori#at.
"eriodic se e&aluea#a, se aprecia#a e&entualele sc!imbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului7societatilor lor si daca acestea %enerea#a noi riscuri.
"rofesionistii pot e9prima in scris clientilor recomandari sau re#er&e. 8n ca#ul contestarii lor, scrise,
acestea &or putea constitui probe e9oneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
8n situatia imposibilitatii e9ecutarii lucrarilor solicitate din cau#a clientului, contractul se re#ilia#a.
2.@en!iona!i + cate"orii de c#eltuieli realizate de persoanele izice din desurarea unei
activit!i economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net (n sistem real.
a* c!eltuielile de sponsori#are, mecenat, precum 'i pentru acordarea de burse pri&ate, efectuate
conform le%ii, 2n limita unei cote de 5< din ba#a de calcul determinat1 conform alin. 566.
b* c!eltuielile de protocol, 2n limita unei cote de 2< din ba#a de calcul determinat1 conform alin. 566.
c* suma c!eltuielilor cu indemni#a$ia pl1tit1 pe perioada dele%1rii 'i deta'1rii 2n alt1 localitate, 2n $ar1 'i
2n str1in1tate, 2n interesul ser&iciului, 2n limita a de 2,5 ori ni&elul le%al stabilit pentru institu$iile
publice.
d* c!eltuielile sociale, 2n limita sumei ob$inute prin aplicarea unei cote de p3n1 la 2< la fondul de
salarii reali#at anual.
e* pierderile pri&ind bunurile perisabile, 2n limitele pre&1#ute de actele normati&e 2n materie.
:e"ea HI1D200+)%od iscal*-art.38
$iletul nr.30
1. %ompetenta proesional si responsabilitatea c/nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Diber-profesionistii contabili trebuie sa e&ite sa preste#e ser&icii profesionale fara o componenta
adec&ata, in afara de ca#ul cand beneficia#a de sfaturi a&i#ate si de o asistenta care sa le permita sa
preste#e ser&icii de calitate.
aca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in
cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi te!nice de la specialisti 5 alti profesionisti contabili,
a&ocati, in%ineri, %eolo%i sau alti e9perti6. 8n acest ca#, desi profesionistul contabil se spri+ina pe
41
competentele te!nice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar re%ulile de
etica ale profesiunii.
8ntrucat profesionistului contabil ii re&ine , in intre%ime, responsabilitatea pentru ser&iciul
prestat, el trebuie sa se asi%ure ca re%ulile de etica au fost respectate de catre e9pertul consultat. Al trebuie
sa se asi%ure ca e9pertul consultat este la curent cu re%ulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale
ale profesiei. aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti e9perti.
*ceasta asi%urare se poate obtine,
- fie cerand e9pertilor respecti&i sa citeasca re%ulile de etica.
- fie cerand e9pertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttele%eri a re%ulilor de etica.
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asi%urarea ca re%ulile de etica sunt cunoscute si respectate,
el trebuie sa refu#e incredintarea misiunii sau sa o intrerupa 5 daca a inceput6.
0c!ematic, demersurile profesionistului contabil se pre#inta astfel,
Diber-profesionistul contabil daca
' Are competenta adec&ata lucrarii - a G accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar an%a+ea#a 5 subcontractea#a6 un e9pert 5 specialist6 care trebuie sa
cunoasca re%ulile de etica
2. 1espre respectarea standardelor si normelor proesionale.
Jn profesionist contabil trebuie sK-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu
normele te!nice si profesionale rele&ante. "rofesionistii contabili au datoria de a e9ecuta cu %ri+a si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in mKsura in care sunt compatibile cu cerintele de
inte%ritate, obiecti&itate si, 2n ca#ul liber profesionitilor contabili, cu independenta . 8n plus, ei trebuie
sa se conforme#e normelor profesionale si te!nice emise de,
- 8=*C 5de e9. 0tandardele 8ntemationale de *udit6
Consiliul pentru 0tandarde 8nternationale de Contabilitate
- Finisterul =inantelor "ublice
- C.A.C.C.*.4. si Camera *uditorilor =inanciari
De%islatia rele&ant1
$iletul nr.31
1. %riterii de stabilire a onorariilor.
/norariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel &aloarea ser&iciilor prestate, tinand seama
de urmatoarele elemente,
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de ser&iciu prestat.
2. ni&elul de instruire si e9perienta persoanei care participa la lucrare.
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii.
4. %radul de responsabilitate al misiunii respecti&e.
/norariile se calculea#a in functie de tarifele orare sau #ilnice in &i%oare, pentru fiecare
participant la misiune, la ni&elul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Jn profesionist contabil nu trebuie sa propuna ser&icii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asi%ure ca nu este
sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele or%anismului international cu pri&ire la calitate.
C!eltuielile si di&ersele rambursari - dcplasari de e9emplu - se inre%istrea#a distinct.
"erceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict
inter#isa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt,
a. competenta si cunostintele necesare ser&iciului prestat.
b. ni&elul dc formare, instruire si e9perienta a persoanei participante la misiune.
42
c. timpul afectat 5ore, #ile6.
d. riscurile si %radul dc responsabilitate a misiunii.
2. Brezentati care sunt c#eltuielile deductibileDoretare (n cazul veniturilor
din drepturi de proprietate intelectual, (n cazul (n care venitul net nu se
determin (n sistem real.
A-T. H0 8tabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectual
)1* )enitul net din drepturile de proprietate intelectual1 se stabile'te prin sc1derea din &enitul
brut a urm1toarelor c!eltuieli,
a* o c!eltuial1 deductibil1 e%al1 cu 20< din &enitul brut.
b* contribu$iile sociale obli%atorii pl1tite.
)2* En ca#ul &eniturilor pro&enind din crearea unor lucr1ri de art1 monumental1, &enitul net se
stabile'te prin deducerea din &enitul brut a urm1toarelor c!eltuieli,
a* o c!eltuial1 deductibil1 e%al1 cu 25< din &enitul brut.
b* contribu$iile sociale obli%atorii pl1tite.
)+* En ca#ul e9ploat1rii de c1tre mo'tenitori a drepturilor de proprietate intelectual1, precum 'i
2n ca#ul remunera$iei repre#ent3nd dreptul de suit1 'i al remunera$iei compensatorii pentru copia
pri&at1, &enitul net se determin1 prin sc1derea din &enitul brut a sumelor ce re&in or%anismelor de
%estiune colecti&1 sau altor pl1titori de asemenea &enituri, potri&it le%ii, f1r1 aplicarea cotei forfetare
de c!eltuieli pre&1#ute la alin. 516 'i 526. .
$iletul nr.32
1. Anorariile si independen!a.
Cillet 29 intrebarea 2
2. Brezentati modul de determinarea al avanta0ului luat (n calculul salariului brut (n cazul (n
care un salariat olosete autoturismul an"a0atorului (n interes personal.
75. A&aluarea a&anta+elor 2n natur1 sub forma folosirii numai 2n scop personal a bunurilor din
patrimoniul afacerii se face astfel,
a6 e&aluarea folosin$ei cu titlu %ratuit a &e!iculului se face aplic3ndu-se un procent de 1,7< pentru
fiecare lun1, la &aloarea de intrare a acestuia. En ca#ul 2n care &e!iculul este 2nc!iriat de la o ter$1
persoan1, a&anta+ul este e&aluat la ni&elul c!iriei.
$iletul nr.3+
1. $unurile sau serviciile primite i independenta.
Cilet 30 intrebarea 2
2. Brezentati deducerile personale (n cazul impozitului pe salarii.
"entru contribuabilii care reali#ea#1 &enituri brute lunare din salarii cuprinse 2ntre 1.000,01 lei
'i 3.000 lei, inclusi&, deducerile personale sunt de%resi&e fa$1 de cele de mai sus 'i se stabilesc prin
ordin al ministrului finan$elor publice.
"entru contribuabilii care reali#ea#1 &enituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se
acord1 deducerea personal1.
)+* "ersoana 2n 2ntre$inere poate fi so$ia7so$ul, copiii sau al$i membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale so$ului7so$iei acestuia p3n1 la %radul al doilea inclusi&, ale c1rei &enituri,
impo#abile 'i neimpo#abile, nu dep1'esc 250 lei lunar.
)3* En ca#ul 2n care o persoan1 este 2ntre$inut1 de mai mul$i contribuabili, suma repre#ent3nd
deducerea personal1 se atribuie unui sin%ur contribuabil, conform 2n$ele%erii 2ntre p1r$i.
)H* Copiii minori, 2n &3rst1 de p3n1 la 18 ani 2mplini$i, ai contribuabilului sunt considera$i
2ntre$inu$i.
)F* 0uma repre#ent3nd deducerea personal1 se acord1 pentru persoanele aflate 2n 2ntre$inerea
contribuabilului, pentru acea perioad1 impo#abil1 din anul fiscal 2n care acestea au fost 2ntre$inute.
"erioada se rotun+e'te la luni 2ntre%i 2n fa&oarea contribuabilului.
$iletul nr.33
1. %alitatea lucrrilor i autocontrolul.
43
Cilet 31 intrebarea 2
2. %are este dierenta (ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt
loc de munc.
516 "ersoanele fi#ice pre&1#ute la art. 40 alin. 516 lit. a6 'i alin. 526 au dreptul la deducerea din
&enitul net lunar din salarii a unei sume sub form1 de deducere personal1, acordat1 pentru fiecare lun1
a perioadei impo#abile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se al unc!ia de baz.
$iletul nr.3H
1. Blata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Cilet 32 intrebarea 2
2.%oniicte de interese. %are sunt circumstantele de care trebuie s se !in
seama'
Cilet 34 intrebarea 1
$iletul nr.3F
1. Bstrarea ar#ivelor clientului.
"astrarea documentelor contabile este un atribut e9clusi& al clientului. Fodalitatea de
predare-primire a documentelor in &ederea contabili#arii se stabileste prin contract si ane9e la contract,
fiind obli%atirie,
- normali#area documentelor.
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se &a proceda la punerea acestuia in intar#iere,
documentul respecti& fiind pastrat la dosarul clientului.
aca un client a disparut, se &a &erifica la 4e%istrul Comertului
daca a fost radiat, iar profesionistul este obli%at sa pastre#e asupra lui documentul pe durata de
conser&are pre&a#ute de le%e.
2. Brezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea
actiunilor (n anul 200C si apoi (n anul 2010.
8n perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusi&, c3'ti%urile reali#ate de persoanele
fi#ice din transferul titlurilor de &aloare, altele dec3t p1r$ile sociale 'i &alorile mobiliare 2n ca#ul
societ1$ilor 2nc!ise, sunt &enituri neimpo#abile.
C3'ti%urile persoanelor fi#ice din transferul titlurilor de &aloare, altele dec3t p1r$ile sociale 'i &alorile
mobiliare 2n ca#ul societ1$ilor 2nc!ise, reali#ate 2ncep3nd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse re%ulilor
pre&1#ute la alin. 536 lit. a6.
536 Calculul, re$inerea 'i &irarea impo#itului pe &eniturile din in&esti$ii, altele dec3t cele pre&1#ute la
alin. 516 'i 526 se efectuea#1 astfel,
a6 c3'ti%ul determinat din transferul titlurilor de &aloare, altele dec3t p1r$ile sociale 'i &alorile
mobiliare 2n ca#ul societ1$ilor 2nc!ise, se impune cu o cot de 1G, impo#itul re$inut constituind plat1
anticipat1 2n contul impo#itului anual datorat. /bli%a$ia calcul1rii, re$inerii 'i &ir1rii impo#itului
repre#ent3nd plata anticipat1 re&ine intermediarilor, societ1$ilor de administrare a in&esti$iilor 2n ca#ul
r1scump1r1rii de titluri de participare la fondurile desc!ise de in&esti$ii sau altor pl1titori de &enit, dup1
ca#, la fiecare tran#ac$ie. 8mpo#itul calculat 'i re$inut la surs1 se &irea#1 la bu%etul de stat, p3n1 la data
de 25 inclusi& a lunii urm1toare celei 2n care a fost re$inut. "entru tran#ac$iile din anul fiscal
contribuabilul are obli%a$ia depunerii declara$iei pri&ind &enitul reali#at, pe ba#a c1reia or%anul fiscal
stabile'te impo#itul anual datorat, respecti& impo#itul anual pe care contribuabilul 2l are de recuperat,
'i emite o deci#ie de impunere anual1, lu3ndu-se 2n calcul 'i impo#itul re$inut la surs1, repre#ent3nd
plat1 anticipat1. 8mpo#itul anual datorat se stabile'te de or%anul fiscal competent astfel,
1. prin aplicarea cotei de 16< asupra c3'ti%ului net anual al fiec1rui contribuabil, determinat potri&it
pre&ederilor art. 66 alin. 556, pentru titlurile de &aloare 2nstr1inate sau r1scump1rate, 2n ca#ul titlurilor
de participare la fonduri desc!ise de in&esti$ii, 2ncep3nd cu data de 1 ianuarie 2007, 2ntr-o perioad1 mai
mic1 de 365 de #ile de la data dob3ndirii.
2. prin aplicarea cotei de 1< asupra c3'ti%ului net anual al fiec1rui contribuabil, determinat potri&it
44
pre&ederilor art. 66 alin. 556, pentru titlurile de &aloare 2nstr1inate sau r1scump1rate, 2n ca#ul titlurilor
de participare la fonduri desc!ise de in&esti$ii, 2ncep3nd cu data de 1 ianuarie 2007, 2ntr-o perioad1 mai
mare de 365 de #ile de la data dob3ndirii.
$iletul nr.3I
1. %are sunt actorii de care trebuie s se !in seama atunci cand se apreciaz respectarea
re"ulilor de etic (n ceea ce privete inte"ritatea si obiectivitatea'
Cilet 35 intrebarea 2
2, %are este procedura de urmat cand este diicil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conlict de ordin proesional'
Cilet 35 intrebarea 1
$iletul nr.38
1. 7xplicati comportamentui proesionistului contabil (ntr-o activitate de consilier iscal.
Cilet 36 intrebarea 2
2. %e venituri se supun re"ularizrii (n anul urmtor realizrii lor'
&eniturile realizate de persoanele izice care desasoara, venituri comerciale, proesii libere
din activitatea desasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere iscal drept
venituri din activitati independente si supuse re"ulilor prevazute la art. 38 din %odul iscal.
8 mpo#itul pe &enit datorat de persoanele fi#ice care desfasoara acti&itati independente se plateste
in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impo#it urmare a
depunerii declaratiei pri&ind &eniturile si c!eltuielile estimate 5formularul 220 G eclaratie pri&ind
&enitul estimat G conform /FA= 2371720076 sau pe ba#a &eniturilor din anul precedent. 8n cursul
anului persoana fi#ica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impo#itului
anual pe &enit, potri&it art. 82 alin. 536 din Codul fiscal.
8mpo#itul pe &enitul net anual impo#abil datorat este declarat de persoana fi#ica prin
completarea declaratiei de impunere 5formularul 200 G eclaratie pri&ind &eniturile reali#ate6. "entru
declararea &eniturilor reali#ate in anul 2011 declaratia de impunere se &a depune pana la data de 15
mai 2012. "ersoana fi#ica are obli%atia determinarii si declararii &enitului net anual si a impo#itului
datorat pe &enitul net anual impo#abil si a stabilirii diferentelor de impo#it anual re#ultat din
re%ulari#area impo#itului anual datorat cu platile anticipate.
$iletul nr.3C
1. %are sunt restrictiile (n promovarea serviciilor de ctre proesionistii contabili'
Cilet 24 intrebarea 2
2. Activitti incompatibile cu exercitarea proesiei libere.
Cilet 36 intrebarea 1
$iletul nr.H0
1. 7numerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si
bun-"ust pentru o actiune de promovare.
cele care creea#a sperante false, induc in eroare sau creea#a sperante ne+ustificate de posibile
re#ol&ari fa&orabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, a%entie de re%lementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte preci#ari ce ar putea sa produca unei persoane re#onabile o neintele%ere
sau o deceptie
care pretind, ne+ustificat ca pesoana respecti&a este e9pert sau specialist intr-un anume domeniu
al contabilitatii
2. %are este re"imul iscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele izice'
potri&it art. 80
45
)+* "ierderea fiscal1 anual1 2nre%istrat1 pe fiecare surs1 din acti&it1$i independente, cedarea
folosin$ei bunurilor 'i din acti&it1$i a%ricole se reportea#1 'i se completea#1 cu &enituri ob$inute din
aceea'i surs1 de &enit din urm1torii 5 ani fiscali.
)+K1* "ierderile din cate%oriile de &enituri men$ionate la art. 41 lit. a6, c6 'i f6 pro&enind din
str1in1tate se reportea#1 'i se compensea#1 cu &eniturile de aceea'i natur1 'i surs1, reali#ate 2n
str1in1tate, pe fiecare $ar1, 2nre%istrate 2n urm1torii 5 ani fiscali.
)3* 4e%ulile de reportare a pierderilor sunt urm1toarele,
a* reportul se efectuea#1 cronolo%ic, 2n func$ie de &ec!imea pierderii, 2n urm1torii 5 ani
consecuti&i.
b* dreptul la report este personal 'i netransmisibil.
c* pierderea reportat1, necompensat1 dup1 e9pirarea perioadei pre&1#ute la lit. a6, repre#int1 pierdere
definiti&1 a contribuabilului. QQ.Q,Q.QQQ
$iletul nr.H1
1. -aspunderea disciplinara.
Y Aste o re#ultant1 a abaterilor s1&3r'ite de un membru al Corpului prin care se 2ncalc1 dispo#i$iile le%ii,
ale 4e%ulamentului de or%ani#are 'i func$ionare al CACC*4, ale Codului etic na$ional al profesioni'tilor
contabili. *c$iunea disciplinar1 pentru sanc$ionarea anumitor fapte se 2ntreprinde fie 2n paralel cu
ac$iunea penal1, ci&il1 sau administrati&1, fie 2n afara e9isten$ei unei asemenea ac$iuni.
Y "rincipiul X"enalul $ine 2n loc ci&ilulB nu se aplic1 2n materie disciplinar1.
2. %um se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele
izice din cedarea olosintei bunurilor'
A-T. F+ Bl!i anticipate de impozit pe veniturile din cedarea olosin!ei bunurilor
)1* Contribuabilii care reali#ea#1 &enituri din cedarea folosin$ei bunurilor pe parcursul unui an,
cu e9cep$ia &eniturilor din arendare, datorea#1 pl1$i anticipate 2n contul impo#itului pe &enit c1tre
bu%etul de stat, potri&it pre&ederilor art. 82.,
X0umele repre#ent3nd pl1i anticipate se ac!it1 2n 4 rate e%ale, p3n1 la data de 15 inclusi& a ultimei
luni din fiecare trimestru, respecti& 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 decembrie.
"entru &eniturile din cedarea folosinei bunurilor sub forma arendei, plata impo#itului se efectuea#1
potri&it deci#iei de impunere emise pe ba#a declaraiei pri&ind &enitul reali#at.:
)2* =ac e9cep$ie contribuabilii care reali#ea#1 &enituri din cedarea folosin$ei bunurilor pentru
care c!iria pre&1#ut1 2n contractul 2nc!eiat 2ntre p1r$i este stabilit1 2n lei, nu au optat pentru
determinarea &enitului net 2n sistem real 'i la sf3r'itul anului anterior nu 2ndeplinesc condi$iile pentru
calificarea &eniturilor 2n cate%oria &eniturilor din acti&it1$i independente pentru care pl1$ile anticipate
de impo#it sunt e%ale cu impo#itul anual datorat, 'i impo#itul este final.
$iletul nr.H2
%are sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor %orpului'
8anctiunile disciplinare ce se aplica e9pertilor contabili si contabililor autori#ati, in raport de
%ra&itatea abaterilor sa&arsite, sunt urmatoarele,
a6 mustrare.
b6 a&ertisment scris.
c6suspendarea dreptului de a e9ercita profesia de e9pert contabil sau de contabil autori#at pe o perioada
de timp de la 3 luni la 1 an.
d6 inter#icerea dreptului de a e9ercita profesia de e9pert contabil sau de contabil autori#at.
*baterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin 4e%ulamentul de
46
or%ani#are si functionare al Corpului.
7numerati impozitele si taxele locale.
8mpo#itele 'i ta9ele locale sunt dup1 cum urmea#1,
a* impo#itul pe cl1diri.
b* impo#itul pe teren.
c* ta9a asupra mi+loacelor de transport.
d* ta9a pentru eliberarea certificatelor, a&i#elor 'i autori#a$iilor.
e* ta9a pentru folosirea mi+loacelor de reclam1 'i publicitate.
* impo#itul pe spectacole.
"* ta9a !otelier1.
#* ta9e speciale.
i* alte ta9e locale.
$iletul nr.H+
Brezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.
Audit statutar Audit contractual
1 >umirea se face de c1tre *@* >umire de c1tre mana%ement
2 Fisiunea este plurianual1 sau
recurent1
Fisiune cel mult anual1
+ 0e emite un raport de audit 0e pot emite diferite rapoarte
3 0e supune anumitor pre&ederi din
Codul etic al profesiei
4e%lement1rile etice nu sunt la fel de restricti&e
H Fisiunea este permanent1 Fisiune punctual1
F Fisiunea se efectuea#1 prin sonda+
din cau#a multitudinii de opera$iuni
ce trebuie &erificate
Fisiunea poate presupune &erific1ri totale
I >u poate a&ea imi9tiuni 2n %estiunea
unit1$ii
"oate a&ea natura unei consultan$e
Brezentati cum se determine impozitui pe mi0ioacele de transport ac#izitionate in cursul anului.
(a9a asupra mi+loacelor de transport se calculea#1 2n func$ie de capacitatea cilindric1 a
acestuia, prin 2nmul$irea fiec1rei %rupe de 200 cmW3 sau frac$iune din aceasta cu o anumita suma
stabilita in C=.
8mpo#itul se datorea#a incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii
in care autoturismul este instrainat.
$iletul nr.H3
Brin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar'
8ntr-o misiune de proceduri con&enite, auditorul nu e9prima nici o asi%urare. Al intocmeste in
mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utili#atorii raportului sunt cei care tra% propriile
conclu#ii din lucrarile auditorului.
8ntr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul
si cu toti beneficiarii re#ultatelor acestor lucrari.
*cest raport se adresea#a e9clusi& partilor care au con&enit procedurile de pus in lucru.
47
@isiune de audit pe baz de
proceduri convenite
Audit statutar
1 >ici o asi%urare *si%urare ridicat1, dar nu absolut1
2 "rocedurile puse 2n lucru de auditor
sunt definite de c1tre auditor de
comun acord cu clientul 'i cu to$i
beneficiarii re#ultatelor acestei
lucr1ri
"rocedurile sunt standardi#ate, clientul ne
a&3nd nici un rol 2n stabilirea lor
+ estinatarii sunt e9clusi& p1r$ile
care au con&enit procedurile puse 2n
lucru
estinatarii sunt *@* 'i al$i ter$i
-elatiile cu ceilalti membrii ? Acceptarea de noi misiuni.
8ntreprinderea are dreptul de a-si ale%e consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
aca este importanta apararea intereselor le%itime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber
profesionist contabil sa poata determina daca e9ista moti&e profesionale care sa +ustifice neacceptarea misiunii.
*ceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. 8n absenta unei cereri
specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furni#e#e spontan informatii despre afacerile
clientului sau.
=actorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat,
-daca clientul a autori#at acest lucru.
-daca norme le%ale sau re%uli de etica referitoare la aceasta di&ul%are permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiecti&e,
- de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominali#area sa, daca toate elementele
pertinente nu sunt cunoscute.
- de a prote+a actionarii minoritari care nu sunt de re%ula informati de impre+urarile inlocuirii
profesionistului contabil in functie.
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datorea#a
respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
- inainte de a accepta o nominali#are pentru a presta ser&icii profesionale, care pana atunci au fost
prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie,
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a
autori#at, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil.
- - sa solicite autori#area de comunicare cu profesionistul contabil in functie. aca aceasta autori#are este
refu#ata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mi+loace alternati&e de a obtine asi%urarile
necesare, sa refu#e nominali#area. aca autori#area este data, sa ceara profesionistului in functie,
-sa furni#e#e toate informatiile care i-ar inter#ice sa accepte misiunea.
-sa furni#e#e toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o deci#ie.
"rofesionistul in functie, la primirea autori#atiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa,
- raspunda 5in scris6, aratand daca e9ista moti&e profesionale care ar inter#ice profesionistului sa accepte
nominali#area sa.
- sa asi%ure ca clientul a autori#at di&ul%area informatiilor profesionistului desemnat.
48
- sa comunice orice informatie de care are ne&oie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca
accepta sau nu misiunea si sa aborde#e liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante
pri&ind nominali#area sa.
$iletul nr.HH
1. %are sunt caracteristicile unei misiuni de compilare'
8n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utili#ea#1 competen$ele sale contabile 'i nu cele
de auditor, 2n &ederea str3n%erii, clas1rii 'i sinteti#1rii informa$iilor financiare
*ceast1 misiune const1, 2n %eneral, 2n efectuarea unei sinte#e a informa$iilor detaliate 2n scopul
pre#ent1rii sub o form1 re#umat1, inteli%ibil1. "rocedurile puse 2n lucru nu permit 'i nici nu-'i propun,
furni#area &reunei asi%ur1ri asupra informa$iilor financiare. utili#atorii informa$iilor financiare astfel
compilate beneficia#1 2ns1 de 2ncrederea c1 lucr1rile respecti&e au fost efectuate de un profesionist
contabil posesor al competen$elor necesare.
/ misiune de compilare cuprinde 2n %eneral pre%1tirea situa$iilor financiare 5complete sau nu6, dar
si colectare, clasarea si sinte#a altor informatii financiare.
8ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie s1 respecte re%ulile %enerale de etic1 'i anume,
inte%ritatea, obiecti&itatea, corn peten$a profesional1, confiden$ialitatea, profesionalismul 'i respc& tul fa$1
de normele te!nice 'i profesionale. 8ndependen$a nu este o cerin$1 dar dac1 auditorul nu este independent
trebuie s1 fac1 o men$iune 2n raport.
0tandardul 8nterna$ional de Fisiuni Cone9e 580406 nr. 4410 stabile'te procedurile 'i principiile
fundamentale precum 'i modalit1$ile lor de aplicare 2n ce pri&e'te responsabilitatea contabilului 2n
cadrul unei misiuni de compilare a situa$iilor financiare
2. -elatiile proesionistilor contabili cu clientii.
4elatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de ser&icii,
semnat de ambele parti.
8n afara onorariilor pentru lucrarile e9ecutate, orice alta relatie financiara cu un client, ca ,
participatii la capital, dare7luare de imprumut de bunuri, ser&icii sau bani etc., este susceptibila de a
afecta obiecti&itatea si de a determina tertii sa considere ca obiecti&itatea este compromisa.
8n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se re#ume numai la
acordarea de a&i#e de consultanta profesionala si sa nu impiete#e acti&itatea de administrare, care este
un atribut e9clusi& al clientului.
/ atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asi%urandu-se ca aceste relatii nu aduc atin%ere independentei lor.
0tabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea
pentru un pre+udiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
0e impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si competentei.
/rice nou client si orice noua lucrare solicitata de &ec!ii clienti trebuie sa faca obiectul
acceptarii si inc!eierii contractului dupa,
d6 e&aluarea riscului.
e6 o e&aluare, respecti& o &erificare pri&ind respectarea principiului independentei
profesiei.
f6 o apreciere a eficientei e9ecutarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mi+loacele
societatii.
eci#ia finala apartine e9pertului sau contabilului autori#at.
"eriodic se e&aluea#a, se aprecia#a e&entualele sc!imbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului7societatilor lor si daca acestea %enerea#a noi riscuri.
"rofesionistii pot e9prima in scris clientilor recomandari sau re#er&e. 8n ca#ul
contestarii lor, scrise, acestea &or putea constitui probe e9oneratoare de responsabilitate a
49
profesionistilor contabili.
8n situatia imposibilitatii e9ecutarii lucrarilor solicitate din cau#a clientului, contractul se
re#ilia#a.
$iletul nr.HF
1. %are este sera de cuprindere a misiunilor de audit speciale'
0tandardul 8nternational de *udit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale,
precum si modalitatile lor de aplicare cu pri&ire la misiunile de audit speciale.
Fisiunile de audit se pot referi la,
- 0ituatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de
raportare financiara si de normele nationale.
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare.
- 4espectarea clau#elor contractual.
- 0ituatii financiare condensate 5re#umate6.
*uditul trebuie sa e9amine#e si sa e&alue#e conclu#iile trase din elementele probante reunite in
timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot ser&i ca ba#a a opiniei sale care
trebuie sa fie scrisa si clar e9primata.
2. %e sunt elementele intan"ibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea'
Alementele intan%ibile sunt de re%ul1 elemente imateriale care pot sau nu s1 fie 2nre%istrate 2n patrimoniu
5cele care pot fi 2nre%istrate sunt imobili#1rile necorporale6 dar contribuie la men$inerea poten$ialului actual 'i
influen$ea#1 re#ultatele financiare ale 2ntreprinderii 'i, pe aceast1 cale, &aloarea 2ntreprinderii. elementele
intan%ibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent1 de %oodZill, adic1 profitul ob$inut de
2ntreprindere peste pra%ul de rentabilitate pretins de pia$1 2n func$ie de efortul in&esti-$ional al 2ntreprinderii,
efort e9primat prin &aloarea patrimonial1 a acesteia.
Alementele intan%ibile care nu pot fi 2nre%istrate 2n patrimoniu se pot referi la, reputa$ia 2ntreprinderii,
superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea 'i sol&abilitatea fa$1 de ter$i, po#i$ia fa$1 de
or%anismele publice 'i administrati&e, competen$a te!nic1 5licen$e, bre&ete, m1rci, studii, laboratoare etc.6,
competen$a comercial1 5promo&are, publicitate, clien$i, &ad comercial etc.6, competen$a mana%erial1
5calitatea personalului, performan$ele mana%erilor, cadrele-c!eie etc.6 etc.
>eput3nd fi 2nre%istrate 2n patrimoniu, sau c!iar dac1 sunt 2nre%istrate, sunt considerate non&alori
din punct de &edere patrimonial, elementele intan%ibile formea#1 acea parte Xin&i#ibil1B a 2ntreprinderii a c1rei
&aloare ob$inut1 prin capitali#are repre#int1 %oodZill-ul 2ntreprinderii.
$iletul nr.HI
1. Brin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale'
*uditorul poate s1 accepte o misiune de audit speciala numai dac1 misiunea se refer1 e9clusi& la
e9aminarea respect1rii clau#elor care &i#ea#1 aspecte contabile 'i financiare. dac1 numai unele c!estiuni
particulare nu sunt acoperite de competen$a auditorului, acesta &a recur%e la ser&iciile unui e9pert.
/pinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau &a fi inclus1 2n raportul de audit,
de ba#1.
2. %e este partea 6invizibila4 a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia'
"artea in&i#ibila L %oodZill
0ursa %oodZill-ului o constituie elementele intan%ibile ale 2ntreprinderii.
Fetode de determinare,
a6 metoda directa 5renta de %oodZill actuali#ata6
@[ L CC G *>C R i
i G rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
@[ po#iti&, prin profiturile nete 2nre%istrate 2ntreprinderea dep1'e'te pra%ul de rentabilitate
50
"rin actuali#area rentei po#iti&e la rata cu riscuri t se ob$ine &aloarea %oodZill-ului ce urmea#1 s1 ma+ore#e
&aloarea patrimonial1 a 2ntreprinderii.
@[ ne%ati& 5badZill6, prin actuali#are se ob$ine &aloarea badZill-ului care &ine s1 diminue#e
&aloarea patrimonial1 a 2ntreprinderii, semnific3nd o penali#are a &alorii 2ntreprinderii pentru insuficien$a de
rentabilitate fa$1 de e9i%en$ele pie$ei sau pentru e9ces de patrimoniu.
b6 metoda ba#ata pe seama unui multiplicator \ aplicat la capacitatea beneficiar1 a 2ntreprinderii - pt
intreprinderi industriale mici si mi+locii
@[ L *>C ] CC R H
\, determinat de e&aluator pe ba#a anali#ei si dia%nosticului, ia &alori 2ntre 1,5 'i 5.
c6 metoda indirecta neta
@[ L )al. @lobala G *>C
d6 metoda indirecta bruta
@[ L )al. @lobala - )0>
$iletul nr.H8
1. Brin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor inanciare condensate'
/ 2ntreprindere poate a&ea ne&oie s1 stabileasc1 situa$ii financiare care re#um1 situa$iile sale
financiare auditate. pentru a informa anumite %rupuri de utili#atori, interesate de cunoa'terea doar a
cifrelor c!eie pri&ind situa$ia financiar1 'i re#ultatele acesteia.
*uditorul nu trebuie s1 emit1 &reun raport asupra situa$iilor financiare condensate dec3t 2n ca#ul
unde acesta a emis un raport de audit asupra situa$iilor financiare 2n ansamblul lor.
Conducerea 2ntreprinderii este obli%at1 s1 indice clar c1 situa$iile financiare sunt condensate, iar
lectorul, pentru o mai bun1 2n$ele%ere, trebuie s1 le citeasc1 2mpreun1 cu situa$iile financiare 2n
ansamblul lor, auditate. (itlul care poate fi dat acestor situa$ii financiare condensate este X0itua$ii
financiare condensate, pre%1tite pe ba#a situatiilor financiare auditate pentru e9ercitiul financiar 2nc!is la
data de 31 decembrie 2000B.
4aportul auditorului asupra situa$iilor financiare condensate trebuie s1 cuprind1 urm1toarele
elemente de ba#1,
- titlul.
- destinatarul.
- identificarea situa$iilor financiare auditate din care s-au n1scut situa$iile financiare
condensate.
- o referire la data raportului de audit asupra situa$iilor financiare 2n ansamblul lor 'i 2n tipul de
opinie e9primat1 2nacel raport.
- o opinie care s1 indice dac1 informa$iile cuprinse 2n situa$iile financiare condensate sunt 2n
concordan$1 cu situa$iile financiare auditate, din care acestea s-au n1scut. ac1 auditorul a emis o
opinie modificat1 asupra situa$iilor financiare 2n ansamblul lor, dar este satisf1cut de pre#entarea
situa$iilor financiare condensate, raportul trebuie s1 men$ione#e c1 de'i situa$iile financiare
condensate sunt 2n concordan$1 cu situa$iile financiare 2n ansamblul lor, acestea pro&enind din
situa$ii financiare care au f1cut obiectulunui raport de audit modificat.
- o men$iune, sau o trimitere la o not1 ane91 la situa$iile financiare condensate, 2n care se
men$ionea#1 c1 pentru o bun1 2n$ele%ere a re#ultatelor 'i situa$iilor financiare ale entit1$ii,
situa$iile financiare condensate trebuiesc citite 2mpreun1 cu situa$iile financiare 2n ansamblul
lor 'i cu raportul de audit asupra acestora.
- data raportului.
- adresa auditorului.
- semn1tura auditorului
2. %e este pra"ul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semniicatie are in evaluarea
acesteia'
51
En e&aluare, pra%ul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea %enerat1 de
2ntreprindere este superioar1 celei ce s-ar ob$ine plas3nd pe pia$1 un capital ec!i&alent cu acti&ul net
cori+at.
8n e&aluare, pra%ul de rentabilitate se utili#ea#a pentru calculul supraprofitului.
pra%ul de rentabilitate al 2ntreprinderii L *>C Y i
iL rata neutr1 de plasament a disponibilit1$ilor pe pia$a financiar1
4iscul economic 5riscul de e9ploatare6 &a fi cu atat mai mic, cu cat ni&elul critic &a fi mai redus.
$iletul nr.HC
1. %are sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor inanciare condensate'
- titlul.
- destinatarul.
- identificarea situa$iilor financiare auditate din care s-au n1scut situa$iile financiare
condensate.
- o referire la data raportului de audit asupra situa$iilor financiare 2n ansamblul lor 'i 2n tipul de
opinie e9primat1 2nacel raport.
- o opinie care s1 indice dac1 informa$iile cuprinse 2n situa$iile financiare condensate sunt 2n
concordan$1 cu situa$iile financiare auditate, din care acestea s-au n1scut. ac1 auditorul a emis o
opinie modificat1 asupra situa$iilor financiare 2n ansamblul lor, dar este satisf1cut de pre#entarea
situa$iilor financiare condensate, raportul trebuie s1 men$ione#e c1 de'i situa$iile financiare
condensate sunt 2n concordan$1 cu situa$iile financiare 2n ansamblul lor, acestea pro&enind din
situa$ii financiare care au f1cut obiectulunui raport de audit modificat.
- o men$iune, sau o trimitere la o not1 ane91 la situa$iile financiare condensate, 2n care se
men$ionea#1 c1 pentru o bun1 2n$ele%ere a re#ultatelor 'i situa$iilor financiare ale entit1$ii,
situa$iile financiare condensate trebuiesc citite 2mpreun1 cu situa$iile financiare 2n ansamblul
lor 'i cu raportul de audit asupra acestora.
- data raportului.
- adresa auditorului.
- semn1tura auditorului
2. %e este superproitul, superbeneiciul sau renta de "ood.ill, ce semniicatie are si
cum inluenteaza valoarea intreprinderii'
0uperprofitul L profitul suplimentar asi%urat de o intreprindere pentru capitalurile in&estite in acti&ele
sale fata de un plasament, de o marime e%ala, remunerate la rata medie a pietei.
L "artea din &aloarea %lobala a unei 2ntreprinderi care are ca sursa buna %estionare si
e9ploatarea elementelor intan%ibile de care dispune acea 2ntreprindere. se ob$ine prin capitali#area
profitului ob$inut de 2ntreprindere peste pra%ul de rentabilitate.
4ela$ia cu &aloarea 2ntreprinderii este direct propor$ionala.
0p L CC G*>C 9 i
$iletul nr.F0
1. -aportul asupra unor rubrici din situatiile inanciare.
*uditorului i se poate cere s1 e9prime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situa$iile
financiare ca, de e9emplu, crean$e, stocuri, calculul particip1rii la beneficii sau efectuarea unui pro&i#ion.
*ceast1 cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s1 fie reali#at1 2n cadrul misiunii de audit de
ba#1. / astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situa$iilor financiare 2n ansamblul lor 'i,
2n consecin$1, opinia auditorului se &a referi numai la rubrica 5rubricile6 auditat1 5auditate6.
"entru a defini 2ntinderea misiunii, auditorul trebuie s1 $in1 seama de rubricile din situa$iile
financiare care sunt interdependente, susceptibile de a a&ea o influen$1 semnificati&1 asupra informa$iilor
2n le%1tur1 cu care i s-a cerut opinia. aceasta pentru c1 numeroase rubrici din situa$iile financiare sunt
52
le%ate 2ntre ele, de e9emplu, crean$ele 5clien$ii6 de &3n#1ri, stocurile de furni#ori etc.
*uditorul trebuie s1 fi9e#e pra% de semnifica$ie pentru rubricile din situa$iile financiare asupra
c1rora 2'i &a e9prima opinia. de re%ul1 aceste pa%ini sunt mult mai reduse fa$1 de cele care s-ar fi stabilit
2n ca#ul audit1rii situa$iilor financiare 2n ansamblu.
4aportul auditorului trebuie sa mentione#e referentialul contabil pe ba#a c1ruia a fost auditat1
rubrica respecti&1 din situa$iile financiare.
*tunci c3nd auditorul a formulat o opinie defa&orabil1 sau o imposibilitate de e9primare a opiniei
asupra situa$iilor financiare 2n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie 2n raportul asupra unei
rubrici numai dac1 aceast1 rubric1 nu constituie o parte semnificati&1 a acestor situa$ii financiare.
2. %e este "ood.ill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se ala cu valoarea acesteia'
@oodZill L "artea din &aloarea %lobala a unei 2ntreprinderi care are ca sursa buna %estionare si
e9ploatarea elementelor intan%ibile de care dispune acea 2ntreprindere. se ob$ine prin capitali#area
profitului ob$inut de 2ntreprindere peste pra%ul de rentabilitate.
4ela$ia cu &aloarea 2ntreprinderii este direct propor$ionala.
@[ L CC G*>C 9 i
$iletul nr.F1
1. @isiunea de examinare a inormatiilor inanciare previzionate: caracteristici.
0tandardul 8nterna$ional pentru *n%a+amente de *si%urare 580*A6 nr. 3400 stabile'te
procedurile 'i principiile fundamentale c3t 'i modalit1$ile de aplicare a lor, 2n ca#ul misiunilor de
e9aminare asupra unor informa$ii financiare pre&i#ionale cuprin#3nd at3t pre&i#iuni - cele ba#ate pe
cele mai plau#ibile ipote#e, c3t 'i proiec$ii - cele ba#ate pe ipote#e teoretice. >u intr1 sub inciden$a
acestui standard e9amenul informa$iilor financiare pre&i#ionale e9primate 2n termeni %enerali ca, de
e9emplu, pre#entarea f1cut1 conducerii 2ntreprinderii 2n raportul anual.
8ntr-o misiune de e9aminare a informa$iilor financiare pre&i#ionale auditorul trebuie s1
reuneasc1 elemente probante suficiente 'i adec&ate care s1-i permit1 s1 aprecie#e dac1,
- ipote#ele cele mai plau#ibile re$inute de conducerea 2ntreprinderii ca ba#1 a informa$iilor
financiare pre&i#ionale sunt re#onabile 'i, atunci c3nd la ba#1 au stat ipote#e teore tice, acestea sunt
coerente cu obiecti&ul informa$iilor fi
nanciare pre&i#ionale.
- informa$iile financiare pre&i#ionale sunt suficiente.
- informa$iile financiare pre&i#ionale sunt corect pre#entate, dac1 toate ipote#ele semnificati&e
sunt descrise 2n notele ane9e, 'i re#ult1 clar c1 este &orba de ipote#ele cele mai plau#ibile sau de
ipote#e teoretice.
- informa$iile financiare pre&i#ionale sunt pre%1tite 2ntr-o manier1 coerent1 cu situa$iile
financiare istorice
2. %e relatie exista intre ondul comercial si "ood.ill-ul unei intreprinderi'
En conformitate cu 0tandardul 8nternational de A&aluare 4 - @> 4, acti&ele necorporale pot fi
%rupate 2n, drepturi, relaii, acti3e necorporale nedifereniate (grupate$ i proprietatea intelectual
*cti&ele necorporale %rupate repre#inta &aloarea re#iduala a acti&elor necorporale, ramasa dupa
e&aluarea acti&elor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei &alori din &aloarea totala a
acti&elor necorporale
*cti&ele necorporale %rupate sunt numite, 2n mod curent, fond comercial sau %oodZill.
En diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, &enitul
suplimentar %enerat de 2ntreprindere peste profitul normal cu care se remunerea#a acti&ele identificate
si7sau ca &aloarea suplimentara a 2ntreprinderii, 2n ansamblul ei, peste &aloarea 2nsumata a acti&elor ei
identificabile
$iletul nr.F2
1.7xplicati termenii de previziuni si proiectii in audit.
"re&i#iuni L informatii financiare pre&i#ionale elaborate pe ba#1 de ipote#e referitoare la e&enimente
53
&iitoare pe care contea#1 conducerea 'i 2n func$ie de care aceasta a stabilit ac$iunile 2ntreprinse
pentru pre%1tirea acestor informa$ii 5ipote#ele sau estim1rile cele itiai plau#ibile6.
"roiec$ii L informa$ii financiare ba#ate pe ipote#e teoretice referitoare la e&enimente &iitoare 'i la
ac$iuni ale conducerii care pot sau nu s1 se produc1, precum 'i pe combinarea estim1rilor celor mai
plau#ibile cu ipote#ele teoretice.
8nforma$iile financiare pre&i#ionale pot cuprinde situa$ii financiare sau numai unul sau mai multe
elemente din situa$iile financiare 'i pot fi pre%1tite,
- ca instrument de %estiune intern1, de e9emplu, pentru a facilita e&aluarea unei in&esti$ii, sau,
- pentru a fi difu#at1 la ter$i ca, de e9emplu, prospecte sau informa$ii &iitoare 2n scopul atra%erii de
in&estitori. raport anual care formea#1 informa$ii ac$ionarilor, autorit1$ilor sau altor p1r$i
interesate, informa$ii cu pri&ire la tre#orerie
pre#entate finan$atorilor etc.
2. %e sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate "rupe se pot clasiica'
Fetodele combinate presupun luarea 2n considera$ie, sub o form1 sau alta de e9primare, at3t a
patrimoniului c3t 'i a indicatorilor calitati&i referitori la performan$ele financiare ale 2ntreprinderii.
Fetodele de e&aluare, combinate, se 2mpart 2n dou1 mari %rupe, 2n func$ie de te!nicile folosite, 'i
anume,
- te!nici ba#ate pe ponderarea 2ntre o &aloare patrimonial1 'i una prin rentabilitate.
- te!nici ba#ate pe asocierea la &aloarea patrimonial1 a unuia sau a mai multor elemente intan%ibile
Fetodele combinate fac apel at3t la &alori statice, patrimoniale, c3t si la &alori dinamice ba#ate pe
rentabilitate sau pe randament. )aloarea patrimonial1 constituie &aloarea de ba#1 a 2ntreprinderii, care
poate beneficia, 2ntre altele, de o rent1 economic1 5&aloarea dinamic16 ob$inut1 prin calculul %oodZill-
ului sau badZill-ului.
- metoda practicienilor
- metoda retail
- metoda ba#ata pe %oodZill
$iletul nr.F+
1. Abiectivul si principiile "enerale ale unei misiuni de examen limitat )revizuire*.
/biecti&, s1 permit1 auditorului s1 conclu#ione#e - pe ba#1 de proceduri care nu pun 2n lucru
toate dili%entele necesare pentru un audit - c1 nici un fapt semnificati& nu a fost descoperit care s1-l fac1 s1
cread1 c1 situa$iile financiare nu au fost stabilite 2n toate aspectele lor semnificati&e conform unui
referen$ial contabil identificat 5asi%urare ne%ati&16.
*uditorul trebuie s1 respecte re%ulile de etic1 2nscrise 2n Codul etic 'i anume, independen$a,
inte%ritatea, obiecti&itatea, competen$a profesional1, confiden$ialitatea, profesionalismul 'i respectul fa$1
de normele te!nice 'i profesionale.
*uditorul trebuie s1 planifice 'i s1 e9ecute e9amenul limitat fiind con'tient c1 anumite circumstan$e
pot e9ista care s1 conduc1 la anomalii semnificati&e 2n situa$iile financiare.
"entru a e9prima o asi%urare ne%ati&1 2n raportul s1u asupra e9amenului limitat, auditorul trebuie
s1 reuneasc1 elemente probante suficiente 'i adec&ate 2n &ederea fond1rii conclu#iilor folosind 2n mod
esen$ial proceduri const3nd 2n cereri de informa$ii sau de e9plica$ii precum 'i proceduri analitice.
/ misiune de e9amen limitat furni#ea#a un ni&el de asi%urare moderat1 c1 informa$iile e9aminate
nu con$in anomalii semnificati&e. asi%urarea este 2n acela'i timp ne%ati&1.
(ermenii 'i condi$iile reali#1rii unei misiuni de e9amen limitat se con&in de auditor 'i de clientul
s1u. ace'tia se 2nscriu 2ntr-o scrisoare de misiune sau 2n contractul de prest1ri ser&icii de audit. "unctele
principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer1 la,
- obiecti&ul misiunii.
- responsabilitatea conducerii cu pri&ire la situa$iile financiare.
54
- 2ntinderea e9amenului limitat f1c3nd trimitere la standardele interna$ionale de audit sau la
normele sau practicilena$ionale.
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informa$ii considerate necesare pentru
reali#area misiunii.
- con$inutul raportului care &a fi emis de auditor.
- faptul c1 nu se poate a'tepta de la misiunea de e9amenlimitat descoperirea erorilor, acte sau
fapte ile%ale, fraude sau alte manopere frauduloase 2n %estiune.
- faptul c1 nici un audit nu &a fi efectuat 'i, 2n consecin$1, nu &a fi emis1 o opinie de audit.
"entru a sublinia acest punct 'i e&ita orice confu#ie, auditorul poate preci#a c1 o misiune de
e9amen limitat nu are ca obiecti& satisfacerea e9i%en$elor le%ale sau ale unor ter$i 2ntruc3t nu este
&orba de un audit.
2. 7xplicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.
enumit1 'i metoda Xindirect1B sau X%erman1B, metoda practicienilor const1 2n ponderarea
&alorii patrimoniale 'i &alorii prin rentabilitate, re$in3ndu-se,
a6 media aritmetic1 simpl1,
)al. @lobala L 5*>C ] CC7i6 7 2
b6 media ponderata
)al. @lobala L 5 H1 R *>C ] H2 R CC7i 6 7 5H1]H26
\1 si H2 G coeficienti de pondere G pot lua &alori de cel mult 5
"a ba#a acestei metode se poate determina indirect %oodZill-ul.
@[ L 5CC7i G *>C6 7 2
$iletul nr.F3
1. Broceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat )revizuire*.
8ntr-un e9amen limitat auditorul recur%e la propriul s1u ra$ionament profesional pentru a determina
natura, calendarul 'i 2ntinderea procedurilor de e9amen limitat.
"entru aceasta el se spri+in1 pe elementele urm1toare,
- cunostintele obtinute cu oca#ia unor misiuni de audit sau misiuni de e9amen limitat efectuate
anterior
- cunoa'terea acti&it1$ilor 2ntreprinderii, a principiilor 'i con&en$iilor contabile aplicate 2n sectorul
din care face parte 2ntreprinderea precum 'i a sistemului contabil al acesteia.
- caracterul semnificati& al tran#ac$iilor 'i soldurilor conturilor.
"entru stabilirea pra%ului de semnifica$ie &or fi aplicate acelea'i principii ca 'i 2n ca#ul misiunilor
de audit de ba#1.
"rocedurile e9amenului limitat presupun etapele urm1toare,
- cunoa'terea acti&it1$ilor 2ntreprinderii 'i ale sectorului din care face parte.
- anali#a principiilor 'i practicilor contabile urmate de 2ntreprinderi.
- anali#a procedurilor practicate de 2ntreprindere pentru contabili#area, clasificarea 'i 2ntocmirea
documentelor de sinte#1, str3n%erea informa$iilor ce &or fi 2nscrise 2n notele ane9e 'i pre%1tirea
situa$iilor financiare.
- primirea 2n lucru a procedurilor analitice destinate identific1rii &aria$iilor, tendin$elor 'i
elementelor neobi'nuite c1ut3nd 2n mod deosebit 2n,
Y compararea situa$iilor financiare cu cele ale e9erci$iilor precedente.
Y compararea situa$iilor financiare cu situa$iile bu%etare ale perioadei 'i cele pre&i#ionale.
Y studiul diferen$elor dintre cifrele 2nscrise 2n situa$iile financiare pentru anumite rubrici 'i cele
planificate sau cu cele reali#ate de alte 2ntreprinderi din acela'i sector.
55
8n ca#ul e9amenului limitat, auditorul nu este $inut s1 aplice proceduri &i#3nd identificarea unor
e&enimente care se produc dup1 data raportului sau pri&ind e9amenul limitat 5e&enimente posterioare6.
8n ca#ul 2n care se consider1 c1 informa$iile supuse e9amenului limitat pot con$ine anomalii
semnificati&e, auditorul trebuie s1 pun1 2n lucru proceduri complementare sau mai e9tinse, care s1-i
permit1 s1 e9prime o asi%urare ne%ati&1 sau s1 confirme necesitatea de a modifica raportul s1u.
2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute'
)aloarea substan$ial1 brut1 5)0C6 repre#int1 totalitatea mi+loacelor corporale ale 2ntreprinderii,
an%a+ate 'i or%ani#ate pentru a reali#a obiectul s1u de acti&itate f1r1 a $ine cont de modul de finan$are a
acestora.
)aloarea substan$ial1 brut1, este e%al1 cu totalitatea acti&ului ree&aluat cori+at plus &aloarea actual1 a
bunurilor pe care 2ntreprinderea le folose'te f1r1 a fi proprietar1 52nc!iriate, 2mprumutate, leasin% etc.6
minus &aloarea actual1 a elementelor corporale care, de'i sunt 2nre%istrate 2n patrimoniu, nu se %1sesc 2n
2ntreprindere.
Cu c3t &aloarea substan$ial1 brut1 este mai mare cu at3t remunera$ia sa &a fi mai puternic1 mic'or3nd
profitul 'i diminu3nd &aloarea %oodZill-ului.
$iletul nr.FH
1. 5ormele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat )revizuire*.
4aportul de e9amen limitat trebuie s1 con$in1 o conclu#ie scris1, clar e9primat1, sub forma unei
asi%ur1ri ne%ati&e.
"e ba#a lucr1rilor reali#ate sunt e&aluate informa$iile str3nse 2n timpul e9amenului limitat. raportul
trebuie s1 indice dac1 situa$iile financiare nu dau o ima%ine fidel1 5sau Xnu pre#int1 2n mod sincer 2n
toate aspectele lor semnificati&eB6, conform unui referen$ial contabil identificat.
4aportul de e9amen limitat al situa$iilor financiare descrie 2ntinderea misiunii permi$3ndu-i
lectorului s1 2n$elea%1 natura lucr1rilor reali#ate. Al trebuie s1 preci#e#e de asemenea c1 nici o opinie de
audit nu este e9primat1.
"rincipalele elemente care se re%1sesc 2ntr-un raport de e9amen limitat sunt,
- titlul.
- destinatarul.
- para%raf de pre#entare sau introducere care cuprinde,
- identificarea situa$iilor financiare supuse e9amenului limitat.
- responsabilit1$ile auditorului 'i ale conducerii 2ntreprinderii.
- para%raful 2ntinderii e9amenului limitat cuprin#3nd,
Y trimiterea la 0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr. 910 referitor la e9amenele limitate
5sau norme na$ionale6.
mentiunea ca e9amenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
men$iunea c1 nici un audit nu a fost reali#at, c1 procedurile puse 2n lucru furni#ea#1 un ni&el
de asi%urare mai pu$in ridicat dec3t 2n ca#ul auditului 'i c1 nici o opinie de audit nu este
e9primat1.
- e9primarea unei asi%ur1ri ne%ati&e.
- data raportului.
- adresa auditorului 'i semn1tura.
4aportul de e9amen limitat trebuie de asemenea,
- s1 e9prime o asi%urare ne%ati&1 preci#3nd c1 auditorul nu a descoperit fapte care s1-l fac1 s1
%3ndeasc1, c1 situa$iile financiare nu sau o ima%ine fidel1 conform unui referen$ial contabil identificat.
- dac1 auditorul a descoperit fapte care afectea#1 ima%inea fidel1 conform referen$ialului contabil
56
identificat, descrie aceste fapte 'i, 2n m1sura posibilului, cuantific1 inciden$ele
asupra situa$iilor financiare 'i 2n acest ca#,
Y fie 2nso$e'te asi%urarea ne%ati&1 de o re#er&1.
Y fie - atunci c3nd inciden$a faptelor descoperite asupra situa$iilor financiare este at3t de
semnificati&1 2nc3t auditorul conclu#ionea#1 c1 o re#er&1 nu este suficient1
pentru a califica natura incomplet1 sau 2n'el1toare a si tua$iilor financiare - pune o conclu#ie
nefa&orabil1 indic3nd c1 situa$iile financiare nu dau o ima%ine fidel1
conform referen$ialului contabil identificat.
- dac1 e9ist1 o limitare important1 a 2ntinderii e9amenului limitat, descrie aceast1 situa$ie 'i,
Y fie 2nso$e'te asi%urarea ne%ati&1 de o re#er&1 pri&ind e&entualele a+ust1ri care ar fi trebuit f1cute
dac1 nu ar fi e9istat limitarea respecti&1.
fie nu furni#ea#a &reo asi%urare, daca incidentele limitarii 2ntinderii e9amenului limitat sunt
semnificati&e 'i pri&esc mai multe rubrici ale situa$iilor financiare.
2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii'
)aloarea %lobal1 a unei 2ntreprinderi este e%al1 cu capitalurile necesare pentru a crea o 2ntreprindere
a&3nd acelea'i caracteristici ca 2ntreprinderea e&aluat1. mi+loacele utili#ate de c1tre o 2ntreprindere sunt
constituite din acti&ele imobili#ate plus necesarul de fond de rulment 5>=46, denumite capitaluri
permanente necesare e9ploat1rii 5C">A6.
Capitalurile permanente ale 2ntreprinderii 5capitaluri proprii plus 2mprumuturi pe termen lun%6 trebuie s1
fie superioare sau e%ale acti&ului fi9 corporal net si fondului de rulment normati& 5>=46. *ltfel spus,
capitalurile permanente trebuie s1 finan$e#e acti&ul fi9 net 'i necesarul de fond de rulment 5>=46 pentru ca
2ntreprinderea s1 se afle 2n ec!ilibru financiar.
*ceste capitaluri fac obiectul unei remunera$ii. aceast1 remunera$ie se &a compara cu beneficiul
pre&i#ional pentru a pune 2n e&iden$1 superbeneficiul care &a permite calculul %oodZill-ului.
$iletul nr.FF
1.-aportarea unei misiuni de compilare.
Entr-o misiune de compilare nu se e9prima nici o asi%urare 2n raport, cu toate ca utili#atorii beneficia#a
de ser&icii contabile. "rofesionistul contabil utili#ea#a cunostintele sale contabile si nu pe cele de
auditor, 2n scopul str3n%erii, clasarii si sinteti#arii situatiilor financiare. "rocedurile aplicate 2n astfel de
misiuni nu au drept scop sa permita furni#area unei asi%urari asupra situatiilor financiare respecti&e.
utili#atorii acestor informatii sunt 2ncre#atori totusi ca beneficia#a de inter&entia unui profesionist care
aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
4aportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare,
- titlul.
- destinatarul.
- o mentiune confirm3nd ca misiunea s-a derulat conform cu 0tandardele 8nternationale de *udit
aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale.
- indicarea faptului, daca este ca#ul, ca auditorul nu este independent de 2ntreprindere.
- identificarea informatiilor financiare cu preci#area ca ele re#ulta din detalii furni#ate de conducerea
2ntreprinderii.
- o mentiune indic3nd responsabilitatea conducerii 2ntreprinderii pentru informatiile financiare
compilate de catre auditor.
- o mentiune ca misiunea de compilare nu repre#inta nici un audit, nici un e9amen limitat si, 2n
consecinta, nici o asi%urare nu este furni#ata.
- un para%raf, daca este ca#ul, pentru atra%erea atentiei asupra diferentelor semnificati&e mentionate 2n
ane9e fata de referentialul contabil utili#at.
- data raportului.
- adresa si semnatura auditorului 5contabilului6 pe fiecare pa%ina a informatiilor financiare compilate
57
sau pe prima pa%ina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile, ;neauditate: sau
;compilate fara audit, nici e9amen limitat:.
2.%are sunt ipotezele de baz (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii
substan!iale brute'
8pote#ele de ba#a in e&aluarea prin metoda remunerarii &alorii substantiale brute sunt continuitatea
acti&itatii intreprinderii si pre&alenta economicului asupra +uridicului.
$iletul nr.FI
1.%um explica!i necesitatea unui %od etic (n audit'
>ecesitatea unui Cod etic const1 2n,
- necesitatea %arant1rii unei calit1$i optime a ser&iciilor.
- men$inerea 5conser&area6 2ncrederii publicului 2n profesie.
- asi%urarea protec$iei, at3t a profesionistului contabil c3t 'i a ter$ilor beneficiari sau utili#atorilor ai
ser&iciilor acestuia.
- confirmarea autorit1$ii lucr1rilor efectuate de profesioni'tii contabili.
- necesitatea asi%ur1rii ap1r1rii onoarei 'i independen$ei profesionistului contabil 'i a or%anismului
din care face parte.
2. %um se evalueaz ac!iunile de!inute de (ntreprindere la capitalul altor (ntreprinderi'
*ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se e&aluea#a astfel,
- atunci cand pac!etul este minoritar, prin capitali#area di&idendelor procurate de acestea.
- canda pac!etul este ma+oritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedea#a la e&aluarea %lobala a
societatii in care s-a in&estit si pe aceasta ba#a se determina &aloarea unui titlu respecti&e a pac!etului.
(itlurile de participare se e&aluea#a atunci cand pac!etul este minoritar, prin capitali#area di&idendelor
procurate de acestea. cand pac!etul este ma+oritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedea#a la
e&aluarea %lobala a societatii in care s-a in&estit si, pe aceeasi ba#a, se determina &aloarea unui titlu si
&aloarea pac!etului.
$iletul nr.F8
1.%are sunt principiile undamentale ale eticii (n audit (nscrise (n %odul etic'
8nte%ritate, obiecti&itate, competen$1 profesional1 'i pruden$1, confiden$ialitate, profesionalism, respect
fa$1 de normele etice 'i profesionale.
2.%um se evalueaz stocurile din cadrul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia'
0tocurile se e&aluea#a dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile #ilei sau la
media preturilor de apro&i#ionare din cea mai recenta perioada.
0tocurile de productie in curs se e&aluea#a la ni&elul costurilor efecti&e, corectate cu %radul de
inaintare in reali#area fi#ica a produsului, determinat de e9perti#a te!nica.
0tocurile de produse finite se e&aluea#a la ni&elul preturilor de &an#are, mai putin beneficiile si
e&entualele c!eltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
$iletul nr.FC
7xplicati principiul inte"ritatii si obiectivitatii in audit.
8nte%ritatea G presupune c1 profesionistul contabil trebuie s1 fie drept 'i cinstit atunci efectuea#1
ser&icii profesionale. 8nte%ritatea implica si tran#actii corecte si +uste. Jn auditor nu trebuie sa fie
asociat cu rapoartele, e&identele, comunicatele sau alte informatii cand aprecia#a ca acestea contin
declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
/biecti&itatea G presupune c1 profesionistul contabil trebuie s1 fie impar$ial, f1r1 pre+udicati, s1 nu se
afle 2n situa$ii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s1 pun1 la 2ndoial1 rationamentele
profesionale ale acestuia.
%um se evalueaz crean!ele din bilan!ul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia'
58
Creantele se e&aluea#a dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la &aloarea scriptica, cele in
&aluta se actuali#ea#a la raportul de sc!imb al monedei nationale din #iua respecti&a
$iletul nr.I0
1. 7xplica!i principiul competen!ei (n audit.
"rofesionistul contabil trebuie s1 furni#e#e ser&icii profesionale cu competen$1 'i pruden$1,
fiind obli%at s1-'i men$in1 un ni&el ridicat de cuno'tin$e 'i competen$1 profesional1, care s1 +ustifice
a'tept1rile unui client sau ale an%a+atorului. *ceasta presupune ca el s1 fie la curent cu ultimele e&olu$ii
'i nout1$i din practica profesional1, din le%isla$ie 'i te!nici de lucru.
"rofesionistul contabil nu trebuie s1 pretind1 c1 are competen$e sau o e9perien$1 pe care nu le
are.
Competen$a profesional1 are 2n &edere,
- obinerea competenei profesionale, care se do&ede'te prin studii, &ec!ime, e9amen de acces,
e9amen de aptitudini.
- meninerea competenei profesionale, care presupune $inerea la curent cu e&olu$iile 2n profesie
5normele na$ionale 'i interna$ionale 2n domeniul contabilit1$ii, auditului6, cu le%isla$ia 'i adoptarea
unui pro%ram de control de calitate a ser&iciilor 2n concordan$1 cu normele na$ionale 'i
interna$ionale 2n materie.
2.%um se evalueaz disponibilit!ile din bilan!ul unei (ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia'
isponibilit1$ile din bilan$ se e&aluea#1 la &al scriptica, cele in &aluta se actuali#ea#a la raportul de
sc!imb al monedei nationale din #iua respecti&a.
$iletul nr.I1
7xplicati principiul conidentialitatii in audit.
/bli%a$iile profesionistului contabil pri&ind confidentialitatea sunt,
ab$inerea de a de#&1lui informa$ii confiden$iale 2n afara unit1$ii an%a+atoare, e9cep$ia ca#ului
c3nd a fost autori#at sau c3nd e9ist1 o obli%a$ie le%al1 sau profesional1 s1 publice acele
informa$ii.
abtinerea de la folosirea informa$iilor confiden$iale dob3ndite 2n timpul e9ecut1rii sarcinilor
de ser&iciu 2n a&anta+ul personal sau 2n a&anta+ul unei ter$e persoane.
respectarea confiden$ialit1$ii in mediu social 5asocia$i de afaceri, rude6 , in rela$iile cu un
poten$ial client sau an%a+ator. in cadrul entit1$ii an%a+atoare.
*si%urarea c1 personalul an%a+at sau aflat sub controlul s1u respect1 confiden$ialitatea
5pentru profesionistul contabil 2n calitate de administrator, director, contabil 'ef, etc.6.
/bli%a$ia de confiden$ialitate continu1 'i dup1 2ncetarea rela$iei dintre profesionistul contabil 'i client
sau an%a+ator.
"osibilitatea di&ul%1rii informa$iilor, 2n situa$iile,
autori#are de c1tre client sau an%a+ator.
autori#are pre&1#ut1 prin le%e 5e9emplu, furni#area de probe 2n +usti$ie, autoritatea fiscal1,
pre&enirea 'i sanc$ionarea sp1larii banilor6.
conformare auditului de calitate.
in&esti%a$ii din partea unui or%anism normali#ator 5statistice6.
"rofesionistul contabil trebuie s1 se con&in%1 c1 p1r$ile c1rora li se adresea#1 comunicarea
informa$iilor sunt destinatarii adec&a$i 'i au responsabilitatea s1 reac$ione#e ca atare 5A9emplificare,
solicitarea informa$iilor pentru 4e%istrul >a$ional al A9per$ilor 4>A6.
Confidentialitatea este stricta, in afara de ca#ul in care profesionistul contabil a primit o autori#atie
speciala de a di&ul%a informatiile sau in ca# de obli%atii le%ale sau profesionale.
"rofesionistii contabili trebuie sa se asi%ure ca persoanele an%a+ate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi re%uli de confidentialitate.
59
%um se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia'
8mobili#arile necorporale nu se iau in caculul &alorii *>C cu e9ceptia c!elt de cercetare de#&. care
pri&esc produse noi sau de#&oltari de acti&itati, care sunt luate in calcul cu &al. scriptica.
$iletul nr.I2
1. %onceptul de independen! (n audit.
Componentele independen$ei sunt,
- Independen!a de spirit )a ra!ionamentului proesional* caracteri#at1 prin starea de spirit care
2nlesne'te ob$inerea unei opinii neafectate de influen$e care pot compromite ra$ionamentul
profesional, permi$3nd profesionistului contabil s1 ac$ione#e cu inte%ritate, obiecti&itate 'i pruden$1
profesional1.
- Independen!a (n aparen! )comportamental* caracteri#at1 prin e&itarea faptelor 'i
circumstan$elor care pot fi at3t de semnificati&e 2nc3t o ter$1 persoan1, lo%ic1 'i informat1 5de$in3nd
toate informa$iile rele&ante 'i aplic3nd toate m1surile de pre&edere necesare6, ar putea a+un%e la
conclu#ia c1 inte%ritatea, obiecti&itatea 'i pruden$a profesional1 ale cabinetului7societ1$ii sau
%rupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
"rin independen$1 nu trebuie s1 se 2n$elea%1 c1 o persoan1 care e9ercit1 un ra$ionament
profesional trebuie s1 fie i#olat1 de rela$iile sale economice, financiare sau de alt1 natur1, ci doar c1
importan$a acestor rela$ii trebuie e&aluat1 'i din punctul unei ter$e persoane, re#onabil1 'i informat1,
care, a&3nd toate informa$iile rele&ante, ar putea tra%e conclu#ia 2n mod firesc c1 sunt inacceptabile.
2.%are sunt condi!iile ce trebuie (ndeplinite de o societate comercial pentru a i (ncadrat
(n cate"oria micro(ntreprinderilor'
o micro2ntreprindere este o persoan1 +uridic1 rom3n1 care 2ndepline'te cumulati& urm1toarele
condi$ii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent,
a* reali#ea#1 &enituri, altele dec3t cele pre&1#ute la art. 112W2 alin. 566.
b* are de la 1 p3n1 la 9 salaria$i inclusi&.
c* a reali#at &enituri care nu au dep1'it ec!i&alentul 2n lei al 100.000 euro.
d* capitalul social al acesteia este de$inut de persoane, altele dec3t statul 'i autorit1$ile locale.
)F* >u pot opta pentru sistemul de impunere re%lementat de pre#entul titlu persoanele +uridice
rom3ne care,
a* desf1'oar1 acti&it1$i 2n domeniul bancar.
b* desf1'oar1 acti&it1$i 2n domeniile asi%ur1rilor 'i reasi%ur1rilor, al pie$ei de capital, cu
e9cep$ia persoanelor +uridice care desf1'oar1 acti&it1$i de intermediere 2n aceste domenii.
c* desf1'oar1 acti&it1$i 2n domeniile +ocurilor de noroc, consultan$ei 'i mana%ementului.
d* au capitalul social de$inut de un ac$ionar sau asociat persoan1 +uridic1 cu peste 250 de
an%a+a$i.
$iletul nr.I+
Brezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt,
1. 8nteresului propriu,
2. 0labirea autocontrolului,
3. 4enuntarea la propriile con&in%eri,
4. Fanifestarile de familiarisrn,
5. *ctiuni de intimidare
%and si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe proit pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor
Ficro2ntreprinderile pl1titoare de impo#it pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile
microintreprinderilor 2ncep3nd cu anul fiscal urm1tor, daca,
60
a6 reali#ea#a &enituri cu e9ceptia celor din acti&it1$i 2n domeniul bancar. asi%ur1rilor 'i
reasi%ur1rilor, al pie$ei de capital, +ocurilor de noroc, consultan$ei 'i mana%ementului.
b* au de la 1 p3n1 la 9 salaria$i inclusi&.
c* au reali#at &enituri care nu au dep1'it ec!i&alentul 2n lei al 100.000 euro.
d* capitalul social al acestora este de$inut de persoane, altele dec3t statul 'i autorit1$ile locale ,
sau este de$inut de un ac$ionar sau asociat persoan1 +uridic1 cu peste 250 de an%a+a$i.
'i dac1 nu au mai fost pl1titoare de impo#it pe &eniturile micro2ntreprinderilor, potri&it pre&ederilor
pre#entului titlu.
"entru anul 2011, persoanele +uridice rom3ne pot opta pentru plata impo#itului pe &enitul
microintreprinderilor dac1 2ndeplinesc condi$iile de la a6 la d6
/ persoan1 +uridic1 rom3n1 care este nou-2nfiin$at1 poate opta s1 pl1teasc1 impo#it pe
&eniturile micro2ntreprinderilor, 2ncep3nd cu primul an fiscal, dac1 condi$ia 2n termen de 60 de #ile
inclusi& de la data 2nre%istr1rii sa aiba intre 1 si 9 an%a+ati.
Ficro2ntreprinderile nu mai aplic1 acest sistem de impunere 2ncep3nd cu anul fiscal urm1tor
anului 2n care nu mai 2ndeplinesc una dintre condi$ii.
$iletul nr.I3
1. Interesul propriu ? amenin!are la adresa independen!ei.
8nteresul propriu semnific1 faptul c1 un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea
beneficia de un interes 5participare6 financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor
cabinete intr1 2n conflict cu clientul respecti&. A9emple,
- participare financiar1 direct1 sau indirect1 la capitalul propriu al clientului respecti&.
- un 2mprumut sau o %aran$ie la sau de la un client sau de la persoane care %estionea#1 patrimoniu
clientului.
- onorarii totale pro&enind de la un sin%ur client.
- preocupare cau#at1 de posibilitatea pierderii unui contract 5misiune6.
- rela$ii de afaceri cu clientul 5altele6.
- poten$ial1 an%a+are ca salariat al clientului.
- onorarii nepre&1#ute 2n contractul de audit sau de prest1ri de ser&icii profesionale.
2.%are sunt veniturile ce nu se iau (n calcul la determinarea impozitului pe veniturile
micro(ntreprinderilor'
Ca#a impo#abil1 a impo#itului pe &eniturile micro2ntreprinderilor o constituie &eniturile din
orice surs1, din care se scad,
a* &eniturile aferente costurilor stocurilor de produse.
b* &eniturile aferente costurilor ser&iciilor 2n curs de e9ecu$ie.
c* &eniturile din produc$ia de imobili#1ri corporale 'i necorporale.
d* &eniturile din sub&en$ii de e9ploatare.
e* &eniturile din pro&i#ioane 'i a+ust1ri pentru depreciere sau pierdere de &aloare.
* &eniturile re#ultate din restituirea sau anularea unor dob3n#i 'i7sau penalit1$i de 2nt3r#iere,
care au fost c!eltuieli nedeductibile la calculul profitului impo#abil .
"* &eniturile reali#ate din desp1%ubiri, de la societ1$ile de asi%urare7reasi%urare, pentru
pa%ubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a acti&elor corporale proprii.
)2* En ca#ul 2n care o micro2ntreprindere ac!i#i$ionea#1 case de marcat, &aloarea de ac!i#i$ie a
acestora se deduce din ba#a impo#abil1, 2n conformitate cu documentul +ustificati&, 2n trimestrul 2n care
au fost puse 2n func$iune, potri&it le%ii.
$iletul nr.IH
8labirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
61
*menin$area la adresa independen$ei, le%at1 de sl1birea autocontrolului, apare atunci c3nd unul
dintre membrii cabinetului7societ1$ii a fost anterior una din persoanele care a %estionat patrimoniului
clientului 'i astfel poate e9ercita o influen$1 semnificati&1 direct1 asupra ni&elului de asi%urare al
an%a+amentului fa$1 de client
A9emple, un membru al cabinetului7societ1$ii care este sau a fost recent una din persoanele care
a %etionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un an%a+at al clientului 2ntr-o po#i$ie din care
poate e9ercita o influen$1 semnificati&1 asupra ni&elului de certitudine, prestarea de ser&icii pentru un
client al c1rui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct ni&elul certitudinii 5asi%ur1rii6
profesionistului fa$1 de client. pre%1tirea datelor ori%inale utili#ate la %enerarea situa$iilor financiare
sau pre%1tirea unor 2nre%istr1ri care fac obiectul ni&elului de asi%urare a profesionistului contabil fa$1
de client6.
%um se evalueaza obli"atiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia'
/bil%atiile in &aluta se actuali#ea#a la raportul de sc!imb al monedei nationale din #iua e&aluarii,
diferentele fiind re%ulari#ate pe seama capitalurilor proprii, in ca#ul e&aluarii in scopul unei tran#actii,
sau pe seama re#ultatelor financiare, in ca#ul e&aluarilor in alte scopuri.
$iletul nr.IF
-enuntarea la convin"eri - amenintare la adresa independentei.
4enun$area la con&in%eri poate s1 apar1 atunci c3nd cabinetul7societatea sau un membru al acestuia,
promo&ea#1 opinia unui client p3n1 la punctul 2n care obiecti&itatea sa este sau poate fi 2n$eleas1 ca
fiind compromis1.Aste ca#ul 2n care cabinetul7societatea sau un membru al acestuia 'i-au subordonat
ra$ionamentul lor profesional aceluia al clientului. A9emple, a se ocupa cu sau a fi promotor al
ac$iunilor sau al altor titluri de &aloare ale clientului. a ac$iona ca un a&ocat sau consilier al clientului
2n liti%iile lui sau 2n re#ol&area ne2n$ele%erilor cu ter$e p1r$i.
%are sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in diicultate'
)aloarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii,
a6 poate fi redresata.
b6 dispune de un patrimoniu care dupa lic!idare pre#inta inca un acti&e net po#iti&.
c6 urmea#a a fi lic!idata.
$iletul nr.II
@aniestari de amiliarism - amenintare la adresa independentei.
Fanifest1rile de familiarism au loc atunci c3nd, 2n &irtutea unor rela$ii str3nse cu un client, cu
cei care %estionea#1 patrimoniul sau cu an%a+a$ii acestuia, cabinetul7societatea sau un membru al
acestora, de&ine prea 2n$ele%1tor fa$1 de interesele clientului.
A9emple , un membru al cabinetului7societ1$ii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu
func$ie de r1spundere 2n 2ntreprinderea clientului sau care ar putea e9ercita o influen$1 direct1 'i
important1 asupra reali#1rii obiectului contractului 2nc!eiat cu clientul . un fost partener al
cabinetului7societ1$ii %estionea#1 patrimoniul clientului 'i are influen$1 important1 asupra reali#1rii
obiectului contractului 2nc!eiat cu clientul, acceptarea de daruri, 2n afar1 de ca#ul c3nd &aloarea
acestora este nesemnificati&1, de c1tre membrii cabinetului7societ1$ii, de la client sau de la persoanele
care %estionea#1 patrimoniul clientului6.
In ce consta metoda activului net de lic#idare, cand se oloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in diicultate'
*tunci cand lic!idarea este si%ura, cea mai buna utili#are a acti&elor firmei, opinia
e&aluatorului este solicitata pentru estimarea &alorii reli#abile nete a unei parti din acti&ele
intreprinderii sau a marimii acti&ului net de lic!idare al firmei.
*stfel, pornind de la acti&ul net contabil, sunt reali#ate corectiile po#iti&e sau ne%ati&e ale
tuturor acti&elor corporale, necorporale 'i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc
62
c!eltuielile cu lic!idarea si e&entualele obli%atii fiscale implicat de lic!idare.
"asi&ele intreprinderii se pot ma+ora cu costurile de lic!idare, cum ar fi, indemni#atiile de
concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.
)aloarea astfel obtinuta &a fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30< si 50<, corespun#atoare
riscurilor aferente &an#arii for$ate a acti&elor 2ntreprinderii.
Conform standardelor de e&aluare, &aloarea de lic!idare repre#int1 suma ce poate fi ob$inut1 2n
mod re#onabil de &3n#area unei propriet1$i 2ntr-un inter&al de timp prea mic pentru a 2ndeplini
condi$iile din defini$ia &alorii de pia$a.
ac1 2ns1 lic!idarea se face treptat, acti&ele sunt e&aluate la pre$uri corespun#1toare unor
tran#ac$ii normale ec!i&alente &alorii lic!idati&e a acestora. *ceasta situa$ie este 2ntalnita in ca#ul
lic!idarii &oite a 2ntreprinderii cf. D%.3171990, atunci cand perioada de functionare s-a inc!eiat, se
anulea#a contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
8n conditiile in care lic!idarea nu repre#int1 cea mai buna utili#are a acti&elor intreprinderii in
dificultate, e&aluarea se &a reali#a 2n perspecti&e redresarii afacerii. 8n aceasta situatie se recomanda
apelarea la metodele de e&aluare ba#ate pe actuali#area flu9urilor &iitoare de numerar. 0e &a tine cont
de totalitatea flu9urilor implicate de derularea pro%ramului de redresare a acti&it1$ii firmei.
4estructurarea &a %enera modificari atat la ni&elul structurii flu9urilor de numerar cat si la ni&elul
riscurilor aferente reali#1rii lor. Ca urmare &a fi necesara reestimarea ratei de actuali#are specifice
noilor condi$ii de e9ploatare ale 2ntreprinderii. 8n plus acti&ele redundante sau au9iliare din
proprietatea firmei &or alimenta prin &an#area lor primul flu9 de numerar obtinut de intreprinderea in
curs de redresare.
$iletul nr.I8
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
*c$iunile de intimidare au loc atunci c3nd un membru al cabinetului7soc este implicat s1
ac$ione#e obiecti& 'i s1 e9ercite pruden$1 profesional1, prin amenin$1ri reale sau percepute, de la
persoanele care %estionea#1 patrimoniul sau de la an%a+a$ii clientului.
A9emple, cererea din partea clientului c1tre cabinet de a 2nlocui un membru al acestuia, 2n ca#ul
unui de#acord de aplicare a unui principiu de contabilitate. presiunea din partea clientului de a reduce
necorespun#1tor cantitatea de munc1 e9ecutat1 de membrii cabinetului, 2n scopul reducerii onorariilor.
In ce consta metoda valorii la termen, cand se oloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in diicultate
0e foloseste in ca#ul intreprinderilor redresabile si consta in,
- aprecierea acti&ului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei &alori la termen, placand de la acti&ul net si de la capacitatea beneficiara a
intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a &alorii la termen astfel obtinute. acesta decontare este aplicata pentru atine
seama de, a6 capitalurile proprii care au fost i+ectate pentru reali#area redresarii. b6 riscul specific de
,,ne success ; al redresarii sperate si c6 actuali#area &alorii la termen
$iletul nr.IC
1. Brote0area independentei prin normele le"ale si proesionale.
>atura masurilor de prote+are care urmea#a a fi aplicate &a &aria 2n functie de 2mpre+urari.*ceste
masuri se impart 2n trei cate%orii,
- masuri de prote+are create de profesie, le%islatie sau re%lementari.
- masuri de prote+are stabilite 2n cadrul contractului 2nc!eiat cu clientul beneficiar al ser&iciilor
profesionale.
- masuri de prote+are stabilite 2n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor7societatiilor.
2. %e este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a i scutita4 de T&A
cu drept de deducere.
- defineste li&rarea intracomunitara ca pe o li&rare de bunuri 5...transferul dreptului de a dispune de
63
bunuri ca si un proprietar6 care sunt e9pediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru,
de catre furni#or sau de catre persoana catre care se efectuea#a li&rarea, ori de catre o alta persoana in
contul acestora.
4e%imul de scutire de ()* pentru care furni#orii isi pot e9ercita dreptul de deducere este stabilit prin
alte doua te9te de le%e din Codul fiscal,
^art.143 alin.526 lit.a6, potri&it caruia sunt scutite de ()* li&rarile intracomunitare de bunuri catre o
persoana care ii comunica furni#orului un cod &alid de inre%istrare in scopuri de ()*, atribuit de catre
autoritatile fiscale din alt stat membru.
^art.126 alin.596 lit.b6, care preci#ea#a e9pres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu
drept de deducere, pentru care nu se datorea#a ta9a, dar este permisa deducerea ta9ei datorate sau
ac!itate pentru ac!i#itii.
$iletul nr.80
1.Brote0area independen!ei prin clauze contractuale cu clientul.
*ceste m1suri constau 2n,
- aprobarea de c1tre *@* clientului a numirii cabinetului, atunci c3nd contractul a fost semnat de
persoanele 2mputernicite s1 administre#e patrimoniul 'i s1-l repre#inte +uridic pe client.
- nominali#area an%a+a$ilor competen$i ai clientului 2mputernici$i a lua deci#ii mana%eriale.
- stabilirea de c1tre client politicilor 'i procedurilor pentru o raportare financiar1 5situa$iilor
financiare6 corect1.
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asi%urarea bunei %estion1ri a bunurilor 'i &alorilor.
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusi& comitetul de audit, care asi%ur1 procesul de
&alidare a informa$iilor 'i situa$iilor financiare 'i le%1tura cu societatea7cabinetul de audit.
2.%are este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al T&A.
)2* "rin dero%are de la pre&ederile alin. 516 lit. a6, 2n ca#ul unei &3n#1ri la distan$1 care se
efectuea#1 dintr-un stat membru spre 4om3nia, locul li&r1rii se consider1 2n 4om3nia dac1 li&rarea
este efectuat1 c1tre un cump1r1tor persoan1 impo#abil1 sau persoan1 +uridic1 neimpo#abil1, care
beneficia#1 de dero%area de la art. 126 alin. 546, sau c1tre orice alt1 persoan1 neimpo#abil1 'i dac1 sunt
2ndeplinite urm1toarele condi$ii,
a* &aloarea total1 a &3n#1rilor la distan$1 al c1ror transport sau e9pediere 2n 4om3nia se
reali#ea#1 de c1tre un furni#or, 2n anul calendaristic 2n care are loc o anumit1 &3n#are la distan$1,
inclusi& &aloarea respecti&ei &3n#1ri la distan$1, sau 2n anul calendaristic precedent, dep1'e'te plafonul
pentru &3n#1ri la distan$1 de 35.000 euro, al c1rui ec!i&alent 2n lei se stabile'te prin norme. sau
b* furni#orul a optat 2n statul membru din care se transport1 bunurile pentru considerarea
&3n#1rilor sale la distan$1, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru 2n 4om3nia, ca
a&3nd loc 2n 4om3nia.
)+* Docul li&r1rii este 2ntotdeauna 2n 4om3nia, 2n ca#ul &3n#1rilor la distan$1 de produse
acci#abile, efectuate dintr-un stat membru c1tre persoane neimpo#abile din 4om3nia, altele dec3t
persoanele +uridice neimpo#abile, f1r1 s1 se aplice plafonul pre&1#ut la alin. 526 lit. a6.
$iletul nr. 81
1. Brote0area independentei prin masuri interne cabinetului
- importanta pe care conducerea cabinetului7societatii o acorda independentei.
- politici 0i proceduri de implementare 0i monitori#are a controlului calit*(ii lucr*rilor efectuate de
cabinet.
- identificarea amenin(*rilor la adresa independen(ei, e&aluarea importan(ei acestora, identificarea
m*surilor de eliminare sau de reducere a lor la un ni&el acceptabil.
- politici 0i proceduri interne de supra&e%!ere a respect*rii politicilor 0i procedurilor pri&ind
independen(a.
- politici 0i proceduri care s* permit* identificarea e&entualelor interese sau rela(ii dintre client 0i
auditor care amenin(* independen(a.
- politici 0i proceduri pri&ind e&itarea ob(inerii de &enituri de la un sin%ur client.
64
- comunicarea modific*rilor inter&enite _`n politicile 0i procedurile cabinetului tuturor an%a+a(ilor
0i colaboratorilor.
- e9isten(a unui responsabil cu monitori#area func(ion*rii adec&ate a sistemului de prote+are a
independen(ei.
- e9isten(a unui mecanism disciplinar care s* asi%ure conformarea cu politicile 0i procedurile
stabilite.
- politici 0i proceduri de informare a ni&elurilor superioare asupra problemelor care &i#ea#*
independen(a 0i obiecti&itatea.
- consultarea or%anismului profesional cu pri&ire la independen(*.
- rotirea personalului cu func(ii de r*spundere.
- eliminarea unor persoane din ec!ipa de audit dac* acesteia _`i este afectat* independen(a.
2. %e operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri eectuate cu platA din punctual de
vedere al T&A.
0unt asimilate li&r*rilor de bunuri efectuate cu plat* urm*toarele opera(iuni,
a6 preluarea de c*tre o persoan* impo#abil* a bunurilor mobile ac!i#i(ionate sau produse de c*tre
aceasta pentru a fi utili#ate _`n scopuri care nu au le%*tur* cu acti&itatea economic* desf*0urat*,
dac* ta9a aferent* bunurilor respecti&e sau p*r(ilor lor componente a fost dedus* total sau par(ial.
b6 preluarea de c*tre o persoan* impo#abil* a bunurilor mobile ac!i#i(ionate sau produse de c*tre
aceasta pentru a fi puse la dispo#i(ie altor persoane _`n mod %ratuit, dac* ta9a aferent* bunurilor
respecti&e sau p*r(ilor lor componente a fost dedus* total sau par(ial.
c6 preluarea de c*tre o persoan* impo#abil* de bunuri mobile corporale ac!i#i(ionate sau produse de
c*tre aceasta, altele dec_at bunurile de capital pre&*#ute la art. 149 alin. 516 lit. a6, pentru a fi
utili#ate _`n scopul unor opera(iuni care nu dau drept inte%ral de deducere, dac* ta9a aferent*
bunurilor respecti&e a fost dedus* total sau par(ial la data ac!i#i(iei.
d6 bunurile constatate lips* din %estiune, cu e9cep(ia celor la care se face referire la alin. 586 lit. a6-c6.
Jnde,
a6 bunurile de capital repre#int* toate acti&ele corporale fi9e5definite la art. 1251 alin. 516 pct. 36, a
c*ror durat* normal* de func(ionare este e%al* sau mai mare de 5 ani, precum 0i opera(iunile de
construc(ie, transformare sau moderni#are a bunurilor imobile, e9clusi& repara(iile sau lucr*rile de
_`ntre(inere a acestor acti&e, c!iar _`n condi(iile _`n care astfel de opera(iuni sunt reali#ate de
beneficiarul unui contract de _`nc!iriere, leasin% sau orice alt contract prin care acti&ele fi9e
corporale se pun la dispo#i(ia unei alte persoane.
>u constituie li&rare de bunuri, _`n sensul alin. 516,
a6 bunurile distruse ca urmare a unor calamit*(i naturale sau a unor cau#e de for(* ma+or*, precum
0i bunurile pierdute ori furate, do&edite le%al, astfel cum sunt pre&*#ute prin norme.
b6 bunurile de natura stocurilor de%radate calitati&, care nu mai pot fi &alorificate, precum 0i acti&ele
corporale fi9e casate, _`n condi(iile stabilite prin norme.
c6 perisabilit*(ile, _`n limitele pre&*#ute prin le%e.
$iletul nr. 82
1.Investi"atii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament
"rofesioni0tii contabili trebuie deci s* fie pre%*ti(i s* +ustifice orice abatere, de la cerin(ele etice.
>erespectarea cerin(elor etice sau incapacitatea de a +ustifica abaterile de la acestea pot constitui
abateri profesionale care pot da na0tere unor ac(iuni disciplinare.
"uterea ac(iunii disciplinare este stabilit* prin re%lement*rile C.A.C.C.*.4.
F*surile disciplinare pot ap*rea, de obicei, _`n urma unor probleme ca,
- nerespectarea normelor %enerale de ba#* 0i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioni0tilor
contabili.
- nerespectarea re%ulilor de etic*.
- conduit* discreditabil* sau de#onorat*.
8n&esti%a(iile disciplinare &or _`ncepe, de obicei, ca re#ultat al unor pl_an%eri. structurile centrale 0i
65
locale ale Corpului trebuie s* ia _`n considera(ie toate pl_an%erile. 8n&esti%a(iile pot, totu0i, s* fie
introduse din oficiu de C.A.C.C.*.4. sau de c*tre o entitate administrati&*, f*r* s* fie f*cut* o pl_
an%ere. 8n&esti%a(iile pot fi f*cute &erbal sau prin coresponden(*. (rebuie _`ntotdeauna
_`n0tiin(at membrul _`mpotri&a c*ruia se face pl_an%ere, precum 0i cel care a f*cut pl_an%erea.
*colo unde e9ist* o disput*, se poate _`ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin* ale
filialelor, fie prin comisiile de arbitra+ ale acestora.
"oate fi oportun s* se fac* publicitate procedurilor disciplinare 0i de apel. *stfel, sunt informa(i at_
at membrii, c_at 0i publicul lar%. (otu0i, aspectele de confiden(ialitate 0i tipul _`nc*lc*rilor
trebuie s* fie luate _`n considera(ie atunci c_and se decide metoda de publicitate.
2. %and intervine exi"ibilitatea T&A in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri
=aptul %enerator repre#int* faptul prin care sunt reali#ate condi(iile le%ale necesare pentru
e9i%ibilitatea ta9ei.
A9i%ibilitatea ta9ei repre#int* data la care autoritatea fiscal* de&ine _`ndrept*(it* s* solicite plata
de c*tre persoanele obli%ate la plata ta9ei, c!iar dac* plata acestei ta9e poate fi am_anat*.
8n ca#ul unei li&r*ri intracomunitare de bunuri, scutite de ta9* conform, e9i%ibilitatea ta9ei inter&ine
_`n cea de-a 15-a #i a lunii urm*toare celei _`n care a inter&enit faptul %enerator.
"rin e9cep(ie de la pre&ederile alin. e mai sus, e9i%ibilitatea ta9ei inter&ine la emiterea facturii, dac*
factura este emis* _`nainte de a 15-a #i a lunii urm*toare celei _`n care a inter&enit faptul
%enerator
$iletul nr.8+
1. %are este structura %odului etic national al proesionistilor contabili din -omania'
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiecti&ele si principiile
fundamentale, redate %eneral, si nu pentru a re#ol&a problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
ca# bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce pri&este aplicarea in practica a
obiecti&elor si principiilor fundamentale cu pri&ire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Bartea A? )sau sectiunea 100 * estinata tuturor proesionsitilor contabili an%a+ati sau liber
profesionsiti , contine,
0ectiunea 100 G 8ntroducere si principii fundamentale
0ectiunea 110 G 8nte%ritatea
0ectiunea 120 G /biecti&itatea
0ectiunea 130 G Competenta profesionala si prudenta
0ectiunea 140 G Confidentialitatea
0ectiunea 150 G Compotamentul profesional
Bartea $ ) sau sectiunea 200 * G estinata exclusiv liber proesionsitilor
0ectiunea 200 G 8ntroducere
0ectiunea 210 G >umirea profesionsitului contabil
0ectiunea 220 G Conflicte de interese
0ectiunea 230 G /pinii suplimentare
0ectiunea 240 G /norarii si alte tipuri de remunerare
0ectiunea 250 G FerHetin%ul ser&iciilor profesionale
0ectiunea 260 G Cadouri si ospitalitate
0ectiunea 270 G Custodia acti&elor clientului
0ectiunea 280 G /biecti&itate
0ectiunea 290 - 8ndependenta in audit
Bartea % )sau sectiunea +00 * G estinata exclusiv proesionsitilor an"a0ati
0ectiunea 300 G 8ntroducere
0ectiunea 310 G Conflicte conceptuale
0ectiunea 320 G 8ntocmirea si raportarea informatiilor
0ectiunea 330 G Duarea de masuri in cunostinta de cau#a
66
0ectiunea 340 G 8nterese financiare
0ectiunea 350 - 0timulente
2. %are este locul ac#izitiei intracomunitare de bunuri.
A-T. 1+2
1
:ocul ac#izi!iei intracomunitare de bunuri
)1* Docul ac!i#i$iei intracomunitare de bunuri se consider1 a fi locul unde se %1sesc bunurile 2n
momentul 2n care se 2nc!eie e9pedierea sau transportul bunurilor.
)2* En ca#ul ac!i#i$iei intracomunitare de bunuri, pre&1#ut1 la art. 126 alin. 536 lit. a6, dac1
cump1r1torul 2i comunic1 furni#orului un cod de 2nre%istrare 2n scopuri de ()* &alabil, emis de
autorit1$ile unui stat membru, altul dec3t cel 2n care are loc ac!i#i$ia intracomunitar1, conform alin. 516,
locul respecti&ei ac!i#i$ii intracomunitare se consider1 2n statul membru care a emis codul de
2nre%istrare 2n scopuri de ()*.
)+* ac1 o ac!i#i$ie intracomunitar1 a fost supus1 la plata ta9ei 2n alt stat membru, conform alin.
516, 'i 2n 4om3nia, conform alin. 526, ba#a de impo#itare se reduce 2n mod corespun#1tor 2n 4om3nia.
)3* "re&ederile alin. 526 nu se aplic1 dac1 cump1r1torul face do&ada c1 ac!i#i$ia intracomunitar1 a
fost supus1 la plata ta9ei pe &aloarea ad1u%at1 2n statul membru 2n care are loc ac!i#i$ia
intracomunitar1, conform alin. 516.
)H* "re&ederile alin. 526 nu se &or aplica 2n ca#ul opera$iunilor triun%!iulare, atunci c3nd
cump1r1torul re&3n#1tor 2nre%istrat 2n scopuri de ()* 2n 4om3nia 2n conformitate cu art. 153 face
do&ada c1 a efectuat o ac!i#i$ie intracomunitar1 neimpo#abil1 pe teritoriul altui stat membru, 2n
condi$ii similare celor pre&1#ute la art. 126 alin. 586 lit. b6, 2n &ederea efectu1rii unei li&r1ri ulterioare
2n acel alt stat membru. /bli%a$iile persoanelor implicate 2n opera$iuni triun%!iulare sunt pre&1#ute 2n
norme.
)or$e $eto*olo"ce:
*rt. 132
1
12. 516 Conform art. 132
1
alin. 516 din Codul fiscal, locul unei ac!i#i$ii intracomunitare de bunuri
este 2ntotdeauna 2n statul membru 2n care se 2nc!eie e9pedierea sau transportul bunurilor. En ca#ul 2n
care, conform art. 132 alin. 526 din Codul fiscal, cump1r1torul furni#ea#1 un cod de 2nre%istrare 2n
scopuri de ()* dintr-un alt stat membru, dec3t cel 2n care se 2nc!eie e9pedierea sau transportul
bunurilor, se aplic1 re$eaua de si%uran$1, respecti& ac!i#i$ia intracomunitar1 se consider1 c1 are loc 'i
2n statul membru care a furni#at codul de 2nre%istrare 2n scopuri de ()* 'i 2n statul membru 2n care se
2nc!eie e9pedierea sau transportul bunurilor.
526 En sensul art. 132
1
alin. 536 din Codul fiscal, dac1 cump1r1torul face do&ada c1 a supus la plata
ta9ei ac!i#i$ia intracomunitar1 'i 2n statul membru 2n care se 2nc!eie e9pedierea sau transportul
bunurilor 'i 2n statul membru care a furni#at un cod de 2nre%istrare 2n scopuri de ()*, acesta poate
solicita restituirea ta9ei ac!itate 2n statul membru care a furni#at codul de 2nre%istrare 2n scopuri de
()*. 4estituirea ta9ei aferente ac!i#i$iei intracomunitare se reali#ea#1 astfel,
a6 2n ca#ul persoanelor 2nre%istrate 2n scopuri de ()* conform art. 153 din Codul fiscal, prin
2nre%istrarea cu semnul minus 2n decontul de ta91 pre&1#ut la art. 156
2
din Codul fiscal a ac!i#i$iei
intracomunitare 'i a ta9ei aferente.
b6 2n ca#ul persoanelor 2nre%istrate 2n scopuri de ()* conform art. 153
1
din Codul fiscal,
restituirea ta9ei se reali#ea#1 conform normelor procedurale 2n &i%oare.
A9emplu, o persoan1 impo#abil1 din 4om3nia 2nre%istrat1 2n scopuri de ()* conform art. 153
sau art. 153
1
din Codul fiscal, ac!i#i$ionea#1 2n Jn%aria 5locul unde se 2nc!eie transportul bunurilor6
bunuri li&rate din =ran$a. "ersoana respecti&1 nu este 2nre%istrat1 2n Jn%aria 2n scopuri de ()*, dar
comunic1 furni#orului din =ran$a codul s1u de 2nre%istrare 2n scopuri de ()* din 4om3nia, pentru a
beneficia de scutirea de ta91 aferent1 li&r1rii intracomunitare reali#at1 de furni#orul din =ran$a. up1
2nre%istrarea 2n scopuri de ()* 2n Jn%aria 'i plata ()* aferent1 ac!i#i$iei intracomunitare conform
art. 132
1
alin. 516 din Codul fiscal, persoana respecti&1 poate solicita restituirea ta9ei pl1tite 2n
67
4om3nia aferente ac!i#i$iei intracomunitare, care a a&ut loc 'i 2n 4om3nia conform art. 132
1
alin. 526
din Codul fiscal.
536 En conformitate cu pre&ederile art. 132
1
alin. 546 din Codul fiscal, 2n ca#ul 2n care p3n1 la data
la care inter&ine e9i%ibilitatea ta9ei pentru ac!i#i$ia intracomunitar1 efectuat1 2n statul membru care a
atribuit codul de 2nre%istrare 2n scopuri de ()*, conform art. 132
1
alin. 526 din Codul fiscal, persoana
impo#abil1 face do&ada c1 ac!i#i$ia intracomunitar1 a fost supus1 la plata ()* 2n statul membru unde
se 2nc!eie e9pedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic1 pre&ederile art. 132
1
alin. 526 din
Codul fiscal.
546 /bli%a$iile p1r$ilor implicate 2n opera$iuni triun%!iulare pre&1#ute la art. 132
1
alin. 556 din
Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. 5136 - 5146.B
$iletul nr.83
1. Abli"atiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.
Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt '
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespun#atoare functiei si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin 4/8 5 re%ulament de or%ani#are
interioara 6 si 4/= 5 re%ulament de or%ani#are si functionare 6
- sa respecte pro%ramul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii re&in prin fisa postului
/bli%atii etice ale profesionistilor contabili an%a+ati,
- sa &e%!e#e asupra cole%ilor, a+utandu-i sa isi de#&olte si pastre#e rationamentul profesional
referitor la probleme contabile si de etica
- datorea#a loialitate atat an%a+atorului cat si profesiei lor
- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare an%a+atorul sau despre %radul de
pre%atire sau e9perineta pe care le detine
- sa pre#inte informatia financiar in intre%ime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat
sa fie inteleasa in conte9tul ei
Conflictul de loialitate
15.1. "rofesionistii contabili an%a+ati datorea#a loialitatea, atat an%a+atorului lor, cat si profesiei lor, si
uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. "rioritatea fireasca a unui an%a+at trebuie sa fie
aceea de a respecta atat obiecti&ele le%itime si etice ale entitatii in care lucrea#a, cat si re%ulile si
procedurile redactate pentru sustinerea lor. 8n orice ca#, unui an%a+at, in mod le%itim nu i se poate cere,
a. sa incalce le%ea.
b. sa incalce re%ulile si standardele profesiei.
c. sa minta sau sa induca in eroare 5inclusi& prin tacere6 pe cei care actionea#a ca auditori in
numele an%a+atorului.
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denaturea#a faptele.
15.2 iferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil pri&ind
contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie pre#entate si re#ol&ate in cadrul entitatii an%a+atului,
initial cu persoana ierar!ic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. 8n ca#ul unor probleme
semnificati&e de etica nere#ol&ate, acestea se anali#ea#a cu persoanele din conducerea superioara sau
cu consiliul de administratie.
15.3. aca profesionistii contabili an%a+ati nu pot re#ol&a &reo problema implicand un conflict intre
an%a+atorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot a&ea alta solutie
decat sa recur%a la demisie. *n%a+atii trebuie sa e9puna an%a+atorului moti&ele acestei actiuni, dar
datoria lor de confidentialitate e9clude in mod normal sa comunice problema respecti&a si altora 5fara
o aprobare le%ala sau profesionala pentru a actiona in acest fel6.
15.4. "entru alte instructiuni si consideratii, &e#i 0ectiunea 2, 0olutionarea conflictelor de etica.
0pri+inirea cole%ilor an%a+ati
Jn profesionist contabil an%a+at, indeosebi unul care e9ercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa
&e%!e#e asupra cole%ilor a+utandu-i sa isi de#&olte si pastre#e rationamentul profesional referitor la
68
problemele contabile si de etica si trebuie sa anali#e#e in mod profesional diferentele de opinie cu
acestia.
Competenta profesionala
Jnui profesionist contabil an%a+at in industrie, comert, sectorul public sau in&atamant i se poate cere sa
e9ecute ser&icii semnificati&e pentru care insa nu are suficienta pre%atire sau e9perienta. Cand e9ecuta
asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare an%a+atorul sau despre %radul
de pre%atire sau e9perienta pe care le detine. daca este ca#ul, se &a cere asistenta adec&ata si parerea
unui e9pert.
"re#entarea informatiilor
18.1. 0e asteapta ca profesionistul contabil an%a+at sa pre#inte informatia financiara in intre%ime, cu
onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in conte9tul ei.
18.2. 8nformatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura
ade&arata a tran#actiilor comerciale, acti&elor si pasi&elor, sa clasifice si sa inre%istre#e intrarile
cronolo%ic si de o maniera adec&ata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta
pentru respectarea acestei cerinte.
2. Brecizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli"ata la plata T&A in cazul prestarilor
de servicii de transport intracomunitar de bunuri.
8ervicii de transport intracomunitar de bunuri bsursa, e9tras din @!id practic F="c
L Brestatorul si beneiciarul sunt persoane impozabile stabilite in -omania
*ceste ser&icii sunt supuse re%ulii C2C pre&a#uta la art. 133 alin. 526 din Codul fiscal, ceea ce conduce
la stabilirea in 4omania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre
doua persoane impo#abile stabilite in 4omania. "ersoana obli%ata la plata ()* este prestatorul care
trebuie sa emita factura cu ()*, daca nu se aplica &reo scutire de ta9a.
e e9emplu daca o companie din 4omania prestea#a catre o alta companie stabilita tot in 4omania un
transport intracomunitar de bunuri din Cul%aria in Jn%aria, locul prestarii este in 4omania, iar
obli%atia platii ta9ei re&ine prestatorului. e remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul
din 4omania are un cod de inre%istrare in scopuri de ()* in alt stat membru, daca nu are si un sediu
fi9 in respecti&ul stat membru.
L Brestatorul este stabilit in -omania, beneiciarul este stabilit in alt stat membru
aca prestatorul este stabilit in 4omania si &a presta ser&icii de transport intracomunitar de bunuri,
catre persoane impo#abile care sunt stabilite in alte state membre, ser&iciile de transport sunt
considerate ser&icii intracomunitare si nu au locul prestarii in 4omania. Docul prestarii pentru aceste
ser&icii este considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul. "entru a
aplica re%ula de la art. 133 alin. 526 din Codul fiscal, clientul trebuie sa comunice prestatorului un cod
&alabil de ()* din alt stat membru si o adresa a sediului acti&itatii economice sau a unui sediu fi9 din
Comunitate. *ceste ser&icii se raportea#a de catre transportatorul din 4omania in declaratia
recapitulati&a. aca prestatorul roman nu este inre%istrat in scopuri de ()*, &a trebui sa solicite
inre%istrarea conform art. 153W1 din Codul fiscal inainte de reali#area acestui transport intracomunitar
de bunuri .
e e9emplu, daca o companie din 4omania facturea#a in beneficiul unei companii stabilite in 0pania
un transport de bunuri de la Cucuresti la Fadrid, locul prestarii ser&iciului este in 0pania, locul unde
este stabilit beneficiarul, prin urmare operatiunea nu este impo#abila in 4omania din punct de &edere al
()*. =iind un ser&iciu intracomunitar, acest transport se raportea#a de catre prestator declaratia
recapitulati&a lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de ()*.
*ceasta re%ula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie care are sediul acti&itatii
economice in 4omania dar are un sediu fi9 in alt stat membru si este inre%istrat in scopuri de ()* in
acel stat membru, daca transportul este reali#at pentru respecti&ul sediu fi9.
L Brestatorul este stabilit in alt stat membru, beneiciarul este stabilit in -omania
aca prestatorul este stabilit in alt stat membru si facturea#a ser&icii de transport intracomunitar de
69
bunuri catre clienti persoane impo#abile care sunt stabiliti in 4omania, ser&iciile de transport sunt
considerate ac!i#itii intracomunitare de ser&icii si au locul prestarii in 4omania. /bli%atia platii ta9ei
re&ine beneficiarului stabilit in 4omania care, daca este inre%istrat in scopuri de ()*, &a aplica
mecanismul ta9arii in&erse. En situatia in care beneficiarul nu este inre%istrat in scopuri de ()*, &a
trebui sa solicite inre%istrarea conform art. 153W1 din Codul fiscal inainte de a beneficia de acest
ser&iciu si &a depune un decont special de ()* 5formularul 3016. =iind o ac!i#itie intracomunitara de
ser&icii, e9ista si obli%atia declararii acestei operatiuni in declaratia recapitulati&a lunara 53906.
e e9emplu, daca un transport de bunuri de la =ranHfurt la (imisoara este prestat de o companie din
@ermania catre o companie stabilita in 4omania, inre%istrata in scopuri de ()* conform art. 153 din
Codul fiscal,
locul prestarii ser&iciului este considerat a fi in 4omania, conform art. 133 alin. 526 din Codul fiscal,
ser&iciul fiind deci impo#abil in tara in care este stabilit clientul. Entrucat prestatorul nu este stabilit in
4omania, clientul din 4omania, inre%istrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica ta9are in&ersa si
inscrie operatiunea in declaratia recapitulati&a 53906.
L Brestatorul este stabilit in -omania, beneiciarul este stabilit in aara 9niunii 7uropene
En situatia in care prestatori din 4omania reali#ea#a ser&icii de transport intracomunitar de bunuri catre
beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se aplica re%ula C2C, respecti& art. 133 alin. 526 din Codul
fiscal, numai daca se face do&ada ca beneficiarii sunt persoane impo#abile din punct de &edere al ()*,
ser&iciile nefiind impo#abile in 4omania. C!iar daca un astfel de transport face obiectul re%ulii C2C,
ser&iciul nu se raportea#a in declaratia recapitulati&a, nefiind un ser&iciu intracomunitar.
e e9emplu, daca un transport de bunuri de la @iur%iu la *tena este efectuat de o companie stabilita in
4omania catre o companie stabilita in (urcia, ser&iciul nu este impo#abil in 4omania, daca se face
do&ada ca beneficiarul transportului intracomunitar este o persoana impo#abila.
"rin e9ceptie, daca prestatorul roman nu poate face do&ada ca beneficiarul sau este o persoana
impo#abila, &a aplica pre&ederile art. 133 alin.556 lit. c6 din Codul fiscal, considerand ca ser&iciul este
reali#at in beneficiul unei persoane neimpo#abile, respecti& &a impo#ita ser&iciul la locul unde incepe
transportul.
L Brestatorul este stabilit in aara 9niunii 7uropene, beneiciarul este stabilit in -omania
aca prestatorul este stabilit in afara JA si &a presta ser&icii de transport intracomunitar de bunuri
catre clienti persoane impo#abile care sunt stabiliti in 4omania, ser&iciile au locul prestarii in
4omania. Ceneficiarul persoana impo#abila din 4omania are obli%atia platii ()* pentru un astfel de
ser&iciu, respecti& clientul din 4omania &a aplica ()* prin mecanismul ta9arii in&erse daca este
inre%istrat in scopuri de ()* in 4omania, sau, in ca#ul in care clientul nu este inre%istrat in scopuri de
()*, &a depune un decont special de ta9a. / astfel de operatiune nu repre#inta o ac!i#itie
intracomunitara de ser&icii, prin urmare nu e9ista nici obli%atia raportarii acestui ser&iciu in declaratia
recapitulati&a si nici a inre%istrarii clientului in scopuri de ()* in ca#ul in care nu este inre%istrat.
e e9emplu, in ca#ul unui transport de bunuri de la Farsilia la Clu+ prestat de o companie din Al&etia
catre o companie stabilita in 4omania si inre%istrata in scopuri de ()* conform art. 153 din Codul
fiscal, locul prestarii ser&iciului este considerat a fi in 4omania conform art. 133 alin. 526 din Codul
fiscal, prin urmare ser&iciul este impo#abil in 4omania. Entrucat prestatorul nu este stabilit in 4omania,
clientul din 4omania, inre%istrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica ta9are in&ersa 5 rd. 7 si 19
din decontul de ()*6 . >efiind o ac!i#itie intracomunitara de ser&icii, aceasta operatiune nu se
raportea#a in declaratia recapitulati&a. Encepand cu data de 1 ianuarie 2010, transportul local de bunuri
direct le%at de un transport intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri.
$iletul nr.8H
1. Abli"atiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta iscala.
Abli"atiile etice ale expertului contabil (n cursul unei misiuni de consultanta iscala.
8n cursul unei misiuni de consultanta fiscala e9pertul contabil trebuie,
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte le%islatia fiscala in domeniu
70
- sa a+ute clientul la interpretarea le%ii in fa&oarea sa.
2. Brecizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli"ata la plata T&A Tn cazul
prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate.
556 Orice lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale si e3aluarea2expertizarea bunurilor
mobile corporale constituie operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a 45A daca aceste ser3icii sunt
prestate cu plata de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare
:ocul prestarii ? Brincipiu
Conform pre&ederilor art. 133, alin. 526, lit. !6 pct. 2 din Codul =iscal, locul prestarii este considerat a
fi locul unde sunt prestate e9perti#ele 7 lucrarile efectuate asupra bunurile mobile corporale.
7xemple a6 / societate romaneasca * prestea#a ser&icii de intretinere a fotocopiatoarelor pentru alta
societate romaneasca, C. En momentul prestarii ser&iciilor de intretinere, bunurile se afla la sediul C
din Cucuresti. 0er&iciul prestat de * are loc in 4omania 5adica locul in care ser&iciul este efectuat
fi#ic6.
b6 / intreprindere mica din 4omania, *, asi%ura ser&icii de reparatii auto pentru alta societate
romaneasca, C. En momentul prestarii ser&iciilor de reparatii, masinile societatei C se afla in 4omania.
0er&iciul prestat de * are loc in 4omania 5adica locul in care ser&iciul este efectuat fi#ic6. (otusi,
pentru aceste ser&icii nu se datorea#a ()* in 4omania din moment ce * este o intreprindere mica.
c6 0ocietatea dane#a C solicita ser&icii de reparatii pentru un fa9 utili#at in biroul sau de &an#ari din
Cucuresti. *, o societate romaneasca, efectuea#a ser&iciile de reparatii la sediul societatei dane#e din
Cucuresti. 0er&iciul prestat de * are loc in 4omania 5adica locul in care ser&iciul este efectuat fi#ic6.
"entru ser&iciul respecti& se datorea#a ()* in 4omania.
d6 / societate romaneasca * e9ecuta intretinerea unui utila+ pentru C, o societate din 8talia.
*n%a+atii * se deplasea#a in 8talia pentru a e9ecuta ser&iciile de intretinere a utila+ului la sediul C.
0er&iciul prestat de * are loc in 8talia 5respecti& locul in care se efectuea#a ser&iciul6.
"entru ser&iciul respecti& nu se datorea#a ()* in 4omania.
e6 / intreprindere mica, *, din 4omania, e9pedia#a bunuri in Jn%aria in &ederea repararii. C, o
societate din Jn%aria, e9ecuta lucrarile de reparatii si returnea#a bunurile in 4omania. 0er&iciul prestat
de C are loc in Jn%aria 5adica locul in care se efectuea#a ser&iciul6. "entru ser&iciul respecti& nu se
datorea#a ()* in 4omania.
%e sunt lucrarile eectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Ducrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice
efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica,
respecti& ser&icii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile
corporale.
%e sunt expertizele pri&ind bunurile mobile corporale?
A9perti#ele pri&ind bunurile mobile corporale constau in e9aminarea unor bunuri mobile corporale in
scopul stabilirii &alorii acestora.
*mbala+ele sau alte bunuri utili#ate in le%atura directa cu bunurile asupra carora au fost reali#ate
lucrari ori e9perti#e sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii ser&iciilor reali#ate si nu &or fi
tratate ca li&rari de bunuri, ci ca fiind parte a ser&iciului prestat.
%are este locul prestarii pentru e9perti#e si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale? G art.
133 alin. 526 lit. !6
0e considera ca ser&iciile de e9perti#a si lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale au loc,
d acolo unde ser&iciile sunt efecti& prestate sau
d in 0tatul Fembru care a atribuit codul de ()* beneficiarului in scopul prestarii acestor ser&icii, daca
sunt indeplinite cumulati& urmatoarele conditii,
- beneficiarul comunica un cod &alid de ()* 5cu prefi96 din alt 0tat Fembru decat 0tatul Fembru in
care ser&iciile sunt efecti& prestate.
- bunurile sunt transportate in afara 0tatului Fembru in care ser&iciile sunt efecti& prestate, dupa ce au
fost procesate sau e9perti#ate.
71
7xista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
"rincipalele ser&icii de e9perti#a si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care beneficia#a
de scutire sunt,
d modificarea si repararea na&elor maritime si aerona&elor utili#ate de companiile aeriene care
reali#ea#a in principal transport international de persoane si7sau de bunuri.
d lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale ac!i#itionate sau importate cu scopul de a fi
supuse unor astfel de lucrari in 4omania, si transportate in afara Comunitatii de catre sau in numele
prestatorului sau beneficiarului 5daca acesta nu este stabilit in 4omania6.
d lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile plasate intr-un re%im &amal suspensi&.
%ine este persoana obli"ata la plata T&A in 4omania in ca#ul ser&iciilor de e9perti#a si lucrari
efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
<n principiu, este prestatorul. "rin e9ceptie, obli%at la plata ta9ei &a fi beneficiarul daca,
d prestatorul nu este stabilit in 4omania, c!iar daca este inre%istrat in scopuri de ()* in 4omania, si
d beneficiarul este inre%istrat in scopuri de ()* in 4omania.
%um se ace plata T&A la bu"etul statului pentru ser&iciile de e9perti#a si lucrari efectuate asupra
bunurilor mobile corporale pentru care locul prestarii este considerat a fi in 4omania?
aca persoana obli%ata la plata este prestatorul, acesta &a emite factura cu ()* din 4omania.
aca persoana obli%ata la plata este beneficiarul, acesta &a efectua plata astfel,
d daca este inre%istrat normal in scopuri de ()*, &a inre%istra ta9a aferenta ser&iciilor ca ta9a colectata
si deductibila, in conditiile pre&a#ute de le%e, in decontul de ()*.
d daca este inre%istrat numai pentru ac!i#itii intracomunitare, &a depune decontul special de ()* si &a
plati efecti& ta9a la bu%etul statului.
%um va proceda un prestator stabilit si inre%istrat normal in scopuri de ()* in 4omania 5in afara
situatiilor in care se aplica masuri de simplificare6?
a. aca primeste bunuri pentru prelucrare7e9perti#are, care sunt transportate din alt 0tat Fembru, &a
inre%istra aceste bunuri in re%istrul bunurilor primite si &a emite o factura fara ()*, in care &a inscrie
mentiunea Xneimpo#abil in 4omania:. aca beneficiarul i-a transmis un cod de ()* din alt 0tat
Fembru si bunurile parasesc 4omania dupa efectuarea ser&iciilor. En mod similar &a proceda si in
situatia in care bunurile sunt importate in 4omania de o persoana nestabilita in 4omania si ulterior
bunurile sunt date spre prelucare unui prestator din 4omania, dupa prelucrare produsele obtinute fiind
transportate in alt 0tat Fembru.
b. aca oricare din conditiile mentionate anterior nu este indeplinita, respecti& ori beneficiarul nu
transmite un cod de ()* din alt 0tat Fembru, ori dupa prelucrare bunurile nu parasesc 4omania,
prestatorul din 4omania &a factura cu ()* ser&iciile sale.
c. /rice prestator care este stabilit in 4omania si prestea#a lucrari sau e9perti#e asupra bunurilor
mobile corporale sau e9perti#e care nu au locul prestarii in 4omania, din perspecti&a le%islatiei de ()*
reali#ea#a operatiuni neimpo#abile in 4omania.
%um va proceda un beneiciar din -omania inre%istrat in scopuri de ()*, care primeste o factura
de lucrari sau e9perti#e asupra bunurilor mobile corporale de la un prestator nestabilit in 4omania?
a. aca bunurile sunt transportate din 4omania in alt 0tat Fembru, unde se efectuea#a
lucrarile7e9perti#ele, dupa care bunurile se intorc in 4omania, ser&iciile sunt impo#abile in 4omania,
daca beneficiarul a transmis codul sau de ()* din 4omania prestatorului. "ersoana din 4omania &a
inscrie bunurile transportate in re%istrul nontransferurilor. Ceneficiarul din 4omania &a efectua plata
()* astfel,
- daca este inre%istrat normal in scopuri de ()*, &a inre%istra ta9a aferenta ser&iciilor ca ta9a colectata
si deductibila, in conditiile pre&a#ute de le%e, in decontul de ta9a pe &aloarea adau%ata.
- daca este inre%istrat numai pentru ac!i#itii intracomunitare, &a depune decontul special de ta9a pe
&aloarea adau%ata si &a plati efecti& ta9a la bu%etul statului.
b. aca lucrarile sunt reali#ate in alt 0tat Fembru, dar beneficiarul din 4omania nu comunica niciun
cod &alabil de ()*, lucrarile &or fi facturate cu ()* din 0tatul Fembru unde ser&iciile sunt efecti&
72
prestate.
c. aca lucrarile sunt efectuate pe teritoriul 4omaniei de un prestator nestabilit in 4omania,
operatiunile sunt impo#abile in 4omania. "ersoana obli%ata la plata ()* este prestatorul, daca
beneficiarul nu a comunicat un cod de ()* sau daca acesta a comunicat un cod &alabil de ()* din
4omania. "lata ()*-ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a6
Abli"atii de raportare speciale G /FA= 137272008
En situatia in care un prestator primeste in 4omania bunuri din alt 0tat Fembru din JA, in &ederea
efectuarii de e9perti#e sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un
re%istru special G re"istrul bunurilor primite.
En situatia in care clientul trimite din 4omania bunuri catre un alt stat membru JA, in &ederea
efectuarii de e9perti#e sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un
re%istru special G re"istrul nontranserurilor.
ImportantM 4e%ulile cu pri&ire la e9perti#e sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale trebuie sa
fie corelate cu re%ulile pri&ind transferurile, nontransferurile si masurile de simplificare.
$iletul nr. 8F
1. %um explicati responsabilitatile etice ale altor proesionisti utilizati Tn cadrul unei
misiuni de audit de baza'
- obiecti&itatea
- independenta
/ misiune de certificare re#onabil1 2n care un profesionist contabil independent 2'i e9prim1 o opinie cu
pri&ire la faptul dac1 situa$iile financiare sunt sau nu 2ntocmite, din toate punctele de &edere, conform
cu cadrul de raportare financiar1 identificat, cum ar fi o misiune efectuat1 conform cu 0tandardele
8nterna$ionale de *udit. *cestea includ un *udit 0tatutar care este auditul unei situa$ii financiare
solicitat de le%isla$ie sau de re%lement1ri.
2. Brecizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli"ata la plata T&A in cazul
prestarilor de servicii de consultanta.
Docul prestarii de ser&icii in ca#ul prestarilor de ser&icii de consultanta este locul unde beneficiarul
este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
$iletul nr.8I
1. Brezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din %odul etic national al proesionistilor
contabili din -omania.
"rincipiile fundamentale care stau la ba#a or%ani#1rii controlului de calitate sunt,
uni&ersalitatea, confiden$ialitatea, cole%ialitatea, adaptabilitatea 'i armoni#area. 4ecomandarea CAA
din 15 noiembrie 2000 pre&ede c1 acti&itatea de control al calit1$ii poate fi or%ani#at1 'i e9ercitat1 2n
dou1 forme, control cole%ial 'i control prin personal an%a+at. En ambele forme trebuie asi%urat1
calitatea controlorilor 'i obiecti&itatea lor.
4e%ulile aplicabile se refer1 la,
- cine poate fi controlat.
- selectarea auditorilor astfel 2nc3t la finele unei perioade to$i auditorii s1 fie controla$i.
- efectuarea controlului la c3t mai multe birouri ale societ1$ii de audit.
- perioada controlat1, care nu poate dep1'i 6 ani 510 ani la societ1$ile mici, la care nu s-au
constatat deficien$e6.
- misiunile de &erificare a situa$iilor financiare 2ncredin$ate cabinetelor respecti&e, dar 'i
sistemul de control intern din cadrul cabinetului.
- elementele pe care se spri+in1 controlorul 2n aprecierea acti&it1$ii cabinetului &erificat,
calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontolo%ice 5mai ales independen$a6, calitatea rapoartelor.
- supra&e%!erea public1 a profesiei 5prin repre#entan$i ai Finisterului =inan$elor "ublice6.
- aplicarea sanc$iunilor disciplinare.
- confiden$ialitate.
73
e9perien$a 'i formarea continu1 a controlorilor de calitate.
independen$a 'i obiecti&itatea controlorului de calitate.
2. %um si cand se determina pro-rata T&A'
1educerea taxei pentru persoana impozabil cu re"im mixt i persoana par!ial impozabil
)1* "ersoana impo#abil1 care reali#ea#1 sau urmea#1 s1 reali#e#e at3t opera$iuni care dau drept de
deducere, c3t 'i opera$iuni care nu dau drept de deducere este denumit1 2n continuare persoan1
impo#abil1 cu re%im mi9t. "ersoana care reali#ea#1 at3t opera$iuni pentru care nu are calitatea de
persoan1 impo#abil1, 2n conformitate cu pre&ederile art. 127, c3t 'i opera$iuni pentru care are calitatea
de persoan1 impo#abil1 este denumit1 persoan1 par$ial impo#abil1.
)2* reptul de deducere a ta9ei deductibile aferente ac!i#i$iilor efectuate de c1tre o persoan1
impo#abil1 cu re%im mi9t se determin1 conform pre#entului articol. "ersoana par$ial impo#abil1 nu are
drept de deducere pentru ac!i#i$iile destinate acti&it1$ii pentru care nu are calitatea de persoan1
impo#abil1. ac1 persoana par$ial impo#abil1 desf1'oar1 acti&it1$i 2n calitate de persoan1 impo#abil1,
din care re#ult1 at3t opera$iuni cu drept de deducere, c3t 'i opera$iuni f1r1 drept de deducere, este
considerat1 persoan1 impo#abil1 mi9t1 pentru respecti&ele acti&it1$i 'i aplic1 pre&ederile pre#entului
articol. En condi$iile stabilite prin norme, persoana par$ial impo#abil1 poate solicita aplicarea unei pro-
rata speciale 2n situa$ia 2n care nu poate $ine e&iden$e separate pentru acti&itatea desf1'urat1 2n calitate
de persoan1 impo#abil1 'i pentru acti&itatea pentru care nu are calitatea de persoan1 impo#abil1.
)+* *c!i#i$iile destinate e9clusi& reali#1rii de opera$iuni care permit e9ercitarea dreptului de
deducere, inclusi& de in&esti$ii destinate reali#1rii de astfel de opera$iuni, se 2nscriu 2ntr-o coloan1
distinct1 din +urnalul pentru cump1r1ri, iar ta9a deductibil1 aferent1 acestora se deduce inte%ral.
)3* *c!i#i$iile destinate e9clusi& reali#1rii de opera$iuni care nu dau drept de deducere, precum 'i
de in&esti$ii care sunt destinate reali#1rii de astfel de opera$iuni se 2nscriu 2ntr-o coloan1 distinct1 din
+urnalul pentru cump1r1ri pentru aceste opera$iuni, iar ta9a deductibil1 aferent1 acestora nu se deduce.
)H* *c!i#i$iile pentru care nu se cunoa'te destina$ia, respecti& dac1 &or fi utili#ate pentru
reali#area de opera$iuni care dau drept de deducere sau pentru opera$iuni care nu dau drept de
deducere, ori pentru care nu se poate determina propor$ia 2n care sunt sau &or fi utili#ate pentru
opera$iuni care dau drept de deducere 'i opera$iuni care nu dau drept de deducere se e&iden$ia#1 2ntr-o
coloan1 distinct1 din +urnalul pentru cump1r1ri, iar ta9a deductibil1 aferent1 acestor ac!i#i$ii se deduce
pe ba#1 de pro-rata.
)F* Bro-rata pre&1#ut1 la alin. 556 se determin1 ca raport 2ntre,
a* suma total1, f1r1 ta91, dar cuprin#3nd sub&en$iile le%ate direct de pre$, a opera$iunilor const3nd
2n li&r1ri de bunuri 'i prest1ri de ser&icii care permit e9ercitarea dreptului de deducere, la num1r1tor. 'i
b* suma total1, f1r1 ta91, a opera$iunilor pre&1#ute la lit. a6 'i a opera$iunilor const3nd 2n li&r1ri
de bunuri 'i prest1ri de ser&icii care nu permit e9ercitarea dreptului de deducere, la numitor. 0e includ
sumele primite de la bu%etul statului sau bu%etele locale, acordate 2n scopul finan$1rii opera$iunilor
scutite f1r1 drept de deducere sau opera$iunilor care nu se afl1 2n sfera de aplicare a ta9ei.
)I* 0e e9clud din calculul pro-rata urm1toarele,
a* &aloarea oric1rei li&r1ri de bunuri de capital care au fost utili#ate de persoana impo#abil1 2n
acti&itatea sa economic1.
b* &aloarea oric1ror li&r1ri de bunuri sau prest1ri de ser&icii c1tre sine efectuate de persoana
impo#abil1 'i pre&1#ute la art. 128 alin. 546 'i la art. 129 alin. 546, precum 'i a transferului pre&1#ut la
art. 128 alin. 5106.
c* &aloarea opera$iunilor pre&1#ute la art. 141 alin. 526 lit. a6 'i b6, precum 'i a opera$iunilor
imobiliare, altele dec3t cele pre&1#ute la lit. a6, 2n m1sura 2n care acestea sunt accesorii acti&it1$ii
principale.
)8* Bro-rata definiti&1 se determin1 anual, iar calculul acesteia include toate opera$iunile
pre&1#ute la alin. 566, pentru care e9i%ibilitatea ta9ei ia na'tere 2n timpul anului calendaristic respecti&.
Bro-rata definiti&1 se determin1 procentual 'i se rotun+e'te p3n1 la cifra unit1$ilor imediat urm1toare.
Da decontul de ta91 pre&1#ut la art. 156
2
, 2n care s-a efectuat a+ustarea pre&1#ut1 la alin. 5126, se
74
ane9ea#1 un document care pre#int1 metoda de calcul al pro-rata definiti&1.
)C* Bro-rata aplicabil1 pro&i#oriu pentru un an este pro-rata definiti&1, pre&1#ut1 la alin. 586,
determinat1 pentru anul precedent, sau pro-rata estimat1 pe ba#a opera$iunilor pre&1#ute a fi reali#ate
2n anul calendaristic curent, 2n ca#ul persoanelor impo#abile pentru care ponderea opera$iunilor cu
drept de deducere 2n totalul opera$iunilor se modific1 2n anul curent fa$1 de anul precedent. "ersoanele
impo#abile trebuie s1 comunice or%anului fiscal competent, la 2nceputul fiec1rui an fiscal, cel mai
t3r#iu p3n1 la data de 25 ianuarie inclusi&, pro-rata pro&i#orie care &a fi aplicat1 2n anul respecti&,
precum 'i modul de determinare a acesteia. En ca#ul unei persoane impo#abile nou-2nre%istrate, pro-
rata aplicabil1 pro&i#oriu este pro-rata estimat1 pe ba#a opera$iunilor preconi#ate a fi reali#ate 2n
timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat1 cel mai t3r#iu p3n1 la data la care persoana
impo#abil1 trebuie s1 depun1 primul s1u decont de ta91, pre&1#ut la art. 156
2
.
)10* (a9a de dedus 2ntr-un an calendaristic se determin1 pro&i#oriu prin 2nmul$irea &alorii ta9ei
deductibile pre&1#ute la alin. 556 pentru fiecare perioad1 fiscal1 din acel an calendaristic cu pro-rata
pro&i#orie pre&1#ut1 la alin. 596, determinat1 pentru anul respecti&.
)11* (a9a de dedus pentru un an calendaristic se calculea#1 definiti& prin 2nmul$irea sumei totale
a ta9ei deductibile din anul calendaristic respecti&, pre&1#ut1 la alin. 556, cu pro-rata definiti&1
pre&1#ut1 la alin. 586, determinat1 pentru anul respecti&.
)12* Da sf3r'itul anului, persoanele impo#abile cu re%im mi9t trebuie s1 a+uste#e ta9a dedus1
pro&i#oriu astfel,
a* din ta9a de dedus determinat1 definiti&, conform alin. 5116, se scade ta9a dedus1 2ntr-un an
determinat1 pro&i#oriu, conform alin. 5106.
b* re#ultatul diferen$ei de la lit. a6, 2n plus sau 2n minus dup1 ca#, se 2nscrie 2n r3ndul de
re%ulari#1ri din decontul de ta91, pre&1#ut la art. 156
2
, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau 2n
decontul de ta91 aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impo#abile, 2n ca#ul anul1rii 2nre%istr1rii
acesteia.
)1+* En ceea ce pri&e'te ta9a de dedus aferent1 bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin.
516, utili#ate pentru opera$iunile pre&1#ute la alin. 556,
a* prima deducere se determin1 2n ba#a pro-rata pro&i#orie pre&1#ut1 la alin. 596, pentru anul 2n
care ia na'tere dreptul de deducere. Da finele anului, deducerea se a+ustea#1, conform alin. 5126, 2n
ba#a pro-rata definiti&1 pre&1#ut1 la alin. 586. *ceast1 prim1 a+ustare se efectuea#1 asupra &alorii
totale a ta9ei deduse ini$ial.
b* a+ust1rile ulterioare iau 2n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o dou1#ecime,
pentru bunurile imobile, dup1 cum urmea#1,
1. ta9a deductibil1 ini$ial1 se 2mparte la 5 sau la 20.
2. re#ultatul calculului efectuat conform pct. 1 se 2nmul$e'te cu pro-rata definiti&1 pre&1#ut1 la
alin. 586, aferent1 fiec1ruia dintre urm1torii 4 sau 19 ani.
3. ta9a dedus1 ini$ial 2n primul an, conform pro-rata definiti&1, se 2mparte la 5 sau la 20.
4. re#ultatele calculelor efectuate conform pct. 2 'i 3 se compar1, iar diferen$a 2n plus sau 2n
minus repre#int1 a+ustarea de efectuat, care se 2nscrie 2n r3ndul de re%ulari#1ri din decontul de ta91
pre&1#ut la art. 156
2
, aferent ultimei perioade fiscale a anului.
)13* En situa$ii speciale, c3nd pro-rata calculat1 potri&it pre&ederilor pre#entului articol nu
asi%ur1 determinarea corect1 a ta9ei de dedus, Finisterul =inan$elor "ublice, prin direc$ia de
specialitate, poate, la solicitarea +ustificat1 a persoanelor impo#abile,
a* s1 aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. ac1 aprobarea a fost acordat1 2n timpul anului,
persoanele impo#abile au obli%a$ia s1 recalcule#e ta9a dedus1 de la 2nceputul anului pe ba#1 de pro-
rata special1 aprobat1. "ersoana impo#abil1 cu re%im mi9t poate renun$a la aplicarea pro-rata
special1 numai la 2nceputul unui an calendaristic 'i este obli%at1 s1 anun$e or%anul fiscal competent
p3n1 la data de 25 ianuarie inclusi& a anului respecti&.
b* s1 autori#e#e persoana impo#abil1 s1 stabileasc1 o pro-rata special1 pentru fiecare sector al
acti&it1$ii sale economice, cu condi$ia $inerii de e&iden$e contabile distincte pentru fiecare sector.
75
)1H* En ba#a propunerilor f1cute de c1tre or%anul fiscal competent, Finisterul =inan$elor "ublice,
prin direc$ia sa de specialitate, poate s1 impun1 persoanei impo#abile anumite criterii de e9ercitare a
dreptului de deducere pentru opera$iunile &iitoare ale acesteia, respecti&,
a* s1 aplice o pro-rata special1.
b* s1 aplice o pro-rata special1 pentru fiecare sector al acti&it1$ii sale economice.
c* s1-'i e9ercite dreptul de deducere numai pe ba#a atribuirii directe, 2n conformitate cu
pre&ederile alin. 536 'i 546, pentru toate opera$iunile sau numai pentru o parte din opera$iuni.
d* s1 $in1 e&iden$e distincte pentru fiecare sector al acti&it1$ii sale economice.
)1F* "re&ederile alin. 566 - 5136 se aplic1 'i pentru pro-rata special1 pre&1#ut1 la alin. 5146 'i
5156. "rin e9cep$ie de la pre&ederile alin. 566, pentru calculul pro-rata special1 se &or lua 2n
considerare,
a* opera$iunile specificate 2n deci#ia Finisterului =inan$elor "ublice, pentru ca#urile pre&1#ute la
alin. 5146 lit. a6 sau la alin. 5156 lit. b6.
b* opera$iunile reali#ate pentru fiecare sector de acti&itate, pentru ca#urile pre&1#ute la alin. 5146
lit. b6 sau la alin. 5156 lit. b6.
)or$e $eto*olo"ce:
516 En aplicarea art. 147 alin. 536 'i alin. 546 din Codul fiscal, dac1 bunurile sau ser&iciile
ac!i#i$ionate pot fi alocate par$ial acti&it1$ii care nu d1 drept de deducere 'i par$ial acti&it1$ii care d1
drept de deducere, nu se aplic1 pre&ederile art. 147 alin. 556 din Codul fiscal, respecti& deducerea ta9ei
pe ba#1 de pro rata.

A9emplu, o societate care cump1r1 o cl1dire, cunoa'te din momentul ac!i#i$ion1rii acesteia
partea din cl1dire care &a fi alocat1 pentru 2nc!iriere 2n re%im de scutire 'i partea de cl1dire care &a fi
alocat1 pentru 2nc!iriere 2n re%im de ta9are, &a deduce ta9a corespun#1toare p1r$ii din cl1dire care
urmea#1 a fi utili#at1 pentru 2nc!iriere 2n re%im de ta9are 'i nu &a deduce ta9a aferent1 p1r$ii din
cl1dire, care &a fi utili#at1 pentru 2nc!iriere 2n re%im de scutire.
526 En sensul art. 147 alin. 576 lit. c6 din Codul fiscal, opera$iunile imobiliare repre#int1 opera$iuni
de li&rare, 2nc!iriere, leasin%, arendare, concesionare 'i alte opera$iuni similare efectuate 2n le%1tur1 cu
bunurile imobile.
536 / opera$iune este accesorie acti&it1$ii principale dac1 se 2ndeplinesc cumulati& urm1toarele
condi$ii,
a. reali#area acestei opera$iuni necesit1 resurse te!nice limitate pri&ind ec!ipamentele 'i
utili#area de personal.
b. opera$iunea nu este direct le%at1 de acti&itatea principal1 a persoanei impo#abile. 'i
c. suma ac!i#i$iilor efectuate 2n scopul opera$iunii 'i suma ta9ei deductibile aferente opera$iunii,
sunt nesemnificati&e.
546 "ersoanele impo#abile cu re%im mi9t pot opta s1 nu aplice pre&ederile art. 147 2n ce pri&e'te
posibilitatea e9ercit1rii dreptului de deducere, situa$ie 2n care ta9a aferent1 ac!i#i$iilor de bunuri
destinate opera$iunilor cu sau f1r1 drept de deducere nu &a fi dedus1.
556 En ca#ul 2n care ulterior depunerii decontului de ta91 se constat1 erori 2n calculul pro rata
definiti&1 pentru perioade anterioare,
a6 dac1 pro rata corect determinat1 este mai mic1 dec3t pro rata utili#at1, persoana impo#abil1
are obli%a$ia s1 procede#e la re%ulari#area diferen$elor 2n cadrul perioadei pre&1#ute la art. 147
1
alin.
526 din Codul fiscal.
b6 dac1 pro rata corect determinat1 este mai mare dec3t pro rata utili#at1, persoana impo#abil1
are dreptul s1 procede#e la re%ulari#area diferen$elor 2n cadrul perioadei pre&1#ute la art. 147
1
alin. 526
din Codul fiscal.
4e%ulari#area se 2nscrie 2n decontul de ta91 aferent perioadei fiscale 2n care sunt constate aceste
erori.B
$iletul nr.88
76
1.7xplicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
0copul controlului de calitate 2l repre#int1 anali#a modului de or%ani#are 'i func$ionare a unui
cabinet 'i aprecierea modului de aplicare 2n cadrul cabinetului a standardelor interna$ionale 'i a
normelor emise de or%anismele profesionale.
/biecti&ele urm1rite prin controlul de calitate sunt,
- s1 ofere publicului o bun1 percep$ie despre calitatea ser&iciilor.
- s1 armoni#e#e comportamentele indi&iduale ale membrilor.
- s1 contribuie la buna or%ani#are a cabinetelor 'i la perfec$ionarea metodelor de lucru.
- s1 aprecie#e modul de aplicare a re%ulilor 'i normelor profesionale.
- s1 de#&olte solidaritatea 2n r3ndul profesiei 5prin fa&ori#area contactelor 2ntre cole%i6,
apropierea 'i respectul profesioni'tilor fa$1 de or%anismul profesional.
2.%e presupune acceptarea unui client'
*cceptarea unui client presupune urmatoarele ,
e9aminarea anticipat1 a situa$iei clientului, sub aspectul dac1 acceptarea misiunii ar crea anumite
amenin$1ri la adresa conformit1$ii cu principiile fundamentale.
e9emplific1ri pri&ind astfel de situa$ii, implicarea clientului 2n acti&it1$i ile%ale 5sp1lare de bani6,
practici de raport1ri financiare eronate 5bancrut1 frauduloas16, e&a#iune fiscal1, concuren$1 neloial1,
ac!i#i$ia 'i desfacerea de produse cu 2nc1lcarea dreptului de proprietate industrial1, etc.
e&aluarea situa$iilor de aceast1 natur1 'i luarea m1surilor de protec$ie, pentru a le elimina sau a le
reduce la n ni&el acceptabil, dac1 este posibil.
atunci c3nd nu este posibil1 reducerea amenin$1rilor la un ni&el acceptabil , un profesionist contabil
independent ar trebui s1 refu#e s1 intre 2n rela$ii cu clientul.
e9aminarea posibilit1$ii de acceptare a misiunii din punct de &edere al competen$ei profesionale a
profesionistului contabil, astfel 2nc3t an%a+amentul 5misiunea6 s1 fie reali#ate la ni&elul corespun#1tor.
luarea 2n considerare a reputatiei, e9perien$ei 'i a resurselor disponibile ale profesionistului
contabil 2n ca#ul c3nd se apelea#1 la acesta pentru consiliere sau e9perti#1 2n situa$ii de natura celor
ar1tate mai sus.
apelarea de c1tre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl1 sub restric$ia
confiden$ialit1$ii 'i 2n func$ie de natura misiunii trebuie s1 ob$in1 permisiunea clientului 5de re%ul1, 2n
scris6.
$iletul nr.8C
1.%ontrolul de calitate la nivelul or"anismului proesional.
"rincipiile fundamentale care stau la ba#a or%ani#1rii controlului de calitate sunt,
uni&ersalitatea, confiden$ialitatea, cole%ialitatea, adaptabilitatea 'i armoni#area. 4ecomandarea CAA
din 15 noiembrie 2000 pre&ede c1 acti&itatea de control al calit1$ii poate fi or%ani#at1 'i e9ercitat1 2n
dou1 forme, control cole%ial 'i control prin personal an%a+at. En ambele forme trebuie asi%urat1
calitatea controlorilor 'i obiecti&itatea lor.
4e%ulile aplicabile se refer1 la,
- cine poate fi controlat.
- selectarea auditorilor astfel 2nc3t la finele unei perioade to$i auditorii s1 fie controla$i.
- efectuarea controlului la c3t mai multe birouri ale societ1$ii de audit.
- perioada controlat1, care nu poate dep1'i 6 ani 510 ani la societ1$ile mici, la care nu s-au
constatat deficien$e6.
- misiunile de &erificare a situa$iilor financiare 2ncredin$ate cabinetelor respecti&e, dar 'i
sistemul de control intern din cadrul cabinetului.
- elementele pe care se spri+in1 controlorul 2n aprecierea acti&it1$ii cabinetului &erificat,
calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontolo%ice 5mai ales independen$a6, calitatea rapoartelor.
- supra&e%!erea public1 a profesiei 5prin repre#entan$i ai Finisterului =inan$elor "ublice6.
77
- aplicarea sanc$iunilor disciplinare.
- confiden$ialitate.
- e9perien$a 'i formarea continu1 a controlorilor de calitate.
- independen$a 'i obiecti&itatea controlorului de calitate.
2. 1ati un exemplu de a0ustare a T&A in cazul unui bun imobil ce este olosit in alte scopuri
decat activitatile cu drept de deducere daca la ac#izitionare s-a dedus T&A.
8n sensul a+ustarii ta9ei pe &aloarea adau%ata potri&it art. 149 din Codul =iscal, bunurile de capital
repre#inta toate acti&ele corporale fi9e, definite la art. 125 indice 1 alin. 516 pct. 3, a caror durata
normala de functionare este e%ala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie,
transformare sau moderni#are a bunurilor imobile, e9clusi& reparatiile sau lucrarile de intretinere a
acestor acti&e, c!iar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt reali#ate de beneficiarul unui contract
de inc!iriere, leasin% sau orice alt contract prin care acti&ele fi9e corporale se pun la dispo#itia unei
alte persoane.
*+ustarea ta9ei deductibile se efectuea#a,
Rin situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impo#abila,
1. inte%ral sau partial, pentru alte scopuri decat acti&itatile economice.
2. pentru reali#area de operatiuni care nu dau drept de deducere a ta9ei.
3. pentru reali#area de operatiuni care dau drept de deducere a ta9ei intr-o masura diferita fata de
deducerea initiala.
R in ca#urile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul ta9ei deduse.
R in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost inte%ral sau partial limitat face
obiectul oricarei operatiuni pentru care ta9a este deductibila.
(a9a deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica re%ulile pri&ind li&rarea
catre sine sau prestarea catre sine, se a+ustea#a in situatiile pre&a#ute sus astfel,
R pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital ac!i#itionate sau fabricate, altele decat bunurile
imobile.
R pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau ac!i#itia unui bun imobil, precum si pentru
transformarea sau moderni#area unui bun imobil, daca &aloarea fiecarei transformari sau moderni#ari
este de cel putin 20< din &aloarea totala a bunului imobil astfel transformat sau moderni#at.
"erioada de a+ustare incepe,
R de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost ac!i#itionate sau fabricate, pentru bunurile de capital
altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost ac!i#itionate sau fabricate dupa data aderarii.
R de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt
construite, si se efectuea#a pentru suma inte%rala a ta9ei deductibile aferente bunului de capital,
inclusi& pentru ta9a platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utili#ari este anul
aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii.
R de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost ac!i#itionate, pentru bunurile imobile, care sunt
ac!i#itionate, si se efectuea#a pentru suma inte%rala a ta9ei deductibile aferente bunului de capital,
inclusi& pentru ta9a platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile le%ale pentru
transferul titlului de proprietate de la &an#ator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un
an ulterior anului aderarii.
R de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau
moderni#are, pentru transformarile sau moderni#arile bunurilor imobile, a caror &aloare este de cel
putin 20< din &aloarea totala a bunului imobil transformat sau moderni#at. *+ustarea se efectuea#a
pentru suma ta9ei deductibile aferente transformarii sau moderni#arii, inclusi& pentru suma ta9ei
deductibile aferente respecti&ei transformari sau moderni#ari, platita ori datorata inainte de data
aderarii, daca anul primei utili#ari dupa transformare sau moderni#are este anul aderarii sau un an
ulterior aderarii.
*+ustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impo#abila inte%ral
sau partial, pentru alte scopuri decat acti&itatile economice, pentru reali#area de operatiuni care nu dau
78
drept de deducere a ta9ei, pentru reali#area de operatiuni care dau drept de deducere a ta9ei intr-o
masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care inter&ine e&enimentul care
%enerea#a a+ustarea si se reali#ea#a pentru toata ta9a aferenta perioadei ramase din perioada de
a+ustare, inclu#and anul in care apare modificarea destinatiei de utili#are.
Conform art. 8 pct. 75 alin. 576 din /rdonanta de Jr%enta a @u&ernului nr. 11772010 pentru
modificarea si completarea De%ii nr. 57172003 pri&ind Codul =iscal si re%lementarea unor masuri
financiar-fiscale, persoana impo#abila care a solicitat scoaterea din e&identa persoanelor inre%istrate in
scopuri de ()* are obli%atia sa depuna decontul de ta9a pentru operatiunile reali#ate in cursul lunii
ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusi&. 8n ultimul decont depus, persoana impo#abila are
obli%atia sa e&identie#e &aloarea re#ultata ca urmare a efectuarii tuturor a+ustarilor de ta9a pe &aloarea
adau%ata conform titlului )8 din Codul =iscal.
(a9a pe &aloarea adau%ata re#ultata in urma a+ustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont
depus la randul 29 B*+ustari conform pro-rata7a+ustari pentru bunurile de capitalB , cu semnul plus sau
minus, dupa ca#.
*+ustarea ta9ei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectuea#a in situatia in care suma care
ar re#ulta ca urmare a a+ustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
aca ulterior scoaterii din e&identa persoanelor inre%istrate ca platitoare de ()*, conform art. 153,
persoana impo#abila reali#ea#a in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau e%ala cu
plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inre%istrarea in scopuri de ta9a conform art. 153 din Codul
=iscal, are dreptul sa efectue#e a+ustarile de ta9a in fa&oarea ei, in cadrul perioadei de a+ustare.
*+ustarile &or fi reflectate in primul decont de ta9a depus dupa inre%istrarea in scopuri de ()*,
conform art. 153 a persoanei impo#abile sau, dupa ca#, intr-un decont ulterior.
7xemplul nr. 1 - bun imobil
/ persoana impo#abila inre%istrata in scopuri de ta9a conform art. 153 din Codul =iscal ac!i#itionea#a
un imobil in anul 2007 in &ederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce inte%ral
ta9a pe &aloarea adau%ata in suma de 30.000 lei la data ac!i#itionarii. 8n ianuarie 2011 solicita
scoaterea din e&identa persoanelor inre%istrate in scopuri de ()*, deci trebuie sa efectue#e a+ustarea
ta9ei deduse initial intrucat &a desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a ()*.
"erioada de a+ustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusi&.
*+ustarea trebuie sa se efectue#e pentru toata ta9a aferenta perioadei ramase din perioada de a+ustare
52011 - 20266 si persoana respecti&a trebuie sa restituie 16 doua #ecimi din ()* de dupa initial, in
decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel, 30.000 lei , 20 ani L 1.500 lei7an si 1.500 lei7an 9 16 ani L
24.000 lei ()* deductibila de a+ustat.
4amane deductibila ()* aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.
e retinute *nul sc!imbarii destinatiei 520116 intra in calculul a+ustarii ()* deductibila.
)aloarea ()* re#ultata in urma a+ustarii se inre%istrea#a in decontul de ()* aferent lunii ianuarie la
rd. 29 B*+ustari conform pro-rata7a+ustari pentru bunurile de capitalB, cu semnul minus.
8n &ederea a+ustarii ta9ei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impo#abile sunt obli%ate
sa tina un re%istru al bunurilor de capital, in care sa e&identie#e pentru fiecare bun de capital,
urmatoarele informatii,
- data ac!i#itiei, fabricarii, finali#arii construirii sau transformarii7moderni#arii.
- &aloarea 5ba#a de impo#itare6 a bunului de capital.
- ta9a deductibila aferenta bunului de capital.
- ta9a dedusa.
- a+ustarile efectuate conform art. 149 alin. 546 din Codul =iscal.
$iletul nr.C0
1.%ontrolul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
/biecti&ele politicilor de control de calitate adoptate de c1tre un cabinet sau o societate sunt
urm1toarele,
79
- e9i%en$e profesionale, personalul cabinetului sau societ1$ii trebuie s1 se conforme#e principiilor de
independen$1, inte%ritate, obiecti&itate, confiden$ialitate 'i profesionalism 2nscrise 2n Codul etic.
- aptitudini 'i competen$e, ni&elul de instruire 'i formare a personalului cabinetului sau societ1$ii
trebuie s1-i permit1 acestuia s1 se ac!ite 2n mod corect 'i complet de sarcinile pe care le prime'te 2n
cadrul unei misiuni de audit.
- reparti#area lucr1rilor, lucr1rile de audit &or fi 2ncredin$ate personalului care dispune de pre%1tirea
'i e9perien$a necesare.
- dele%area, conducerea, super&i#area 'i re&ederea lucr1rilor reali#ate la toate e'antioanele permit
ob$inerea unei asi%ur1ri re#onabile c1 lucr1rile efectuate r1spund normelor de calitate stabilite.
- consultarea, de fiecare dat1, c3nd este necesar, &or fi consultate persoanele competente din
interiorul sau din e9teriorul cabinetului.
- acceptarea 'i p1strarea clien$ilor, lista clien$ilor poten$iali 'i e9isten$i &a fi re&i#uit1 periodic, sub
aspectele le%ate de independen$a cabinetului 'i capacitatea sa de a satisface cererea clien$ilor.
- control, eficacitatea 'i adaptarea politicilor 'i procedurilor de control de calitate trebuie controlate
periodic.
- coordonarea 'i supra&e%!erea lucr1rilor, colaboratorii c1rora li se 2ncredin$ea#1 diferite lucr1ri
trebuie informa$i de responsabilit1$ile lor 'i de obiecti&ele 'i procedurile ce trebuie urm1rite.
- re&i#uirea lucr1rilor, lucr1rile reali#ate de fiecare colaborator sunt re&1#ute de c1tre un profesionist
cu un ni&el de competen$1 cel pu$in ec!i&alent.
>i&elul, calendarul 'i 2ntinderea politicilor 'i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
depind de factori ca, felul 'i importan$a acti&it1$ii sale, dispersia %eo%rafic1, ni&elul de or%ani#are,
costuri etc.
2.%e documente, re"istre, declara!ii se completeaz (n cazul unei livrri intracomunitare de
bunuri'
8n ca#ul unei li&rari intracomunitare de bunuri e9peditorul intocmeste ,
- =actura e9terna 58>)/8CA6 - si =actura =iscala la cursul C>4 din #iua e9pedierii
- Dista de coleta+ 5"*C\8>@ D80(6
- ocumentul de transport 5CF46
Di&rarile intracomunitare se declara in eclaratia 390 5)8A06 pana la data de 25 a lunii pentru
luna precedenta si in econtul de ()* eclaratia 300.
8ncepand cu, 01.08.2010 toti operatorii care efectuea#a ac!i#itii si li&rari intracomunitare au fost
obli%ati sa se inscrie in 4e%istrul /peratorilor 8ntracomunitari
$ilet C1
1. -olul si importanta dosarului exercitiului.
osarul e9ercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste e9ercitiul
cotrolat. Al permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la or%ani#area misiunii la sinte#a si formularea
raportului.
osarul e9ercitiului este indispensabil pentru,
- mai buna or%ani#are si mai bunul control ale misiunii.
- documentarea lucrarilor efectuate, a deci#iilor luate si asi%urarea ca pro%ramul s-a derulat fara
omisiuni.
- inlesnirea muncii in ec!ipa si super&i#area lucrarilor dat la colaboratori.
- +ustificarea opiniei emise si redactarea raportului.
8n mod u#ual dosarul cuprinde,
- planificarea misiunii.
- super&i#area lucrarilor.
- aprecierea controlului intern.
- obtinerea de elemente probante.
osarul e9ercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utili#area sa in functie de
cultura cabientului. 8n %eneral se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simboli#ate de la
80
* la S.,
A* 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea *6 G ;acceptarea misiunii,.
AC 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea C6 G ;sinte#a misiunii si rapoarte:
AC 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea C6 G ;orientare si planificare:.
A 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea 6 G ;e&aluarea risului le%at de control:.
AA 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea A6 G ; controale substanti&e:.
A= 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea =6 G ;utili#area lucrarilor altor profesionisti:.
A@ 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea @6 G ;&erificari si informatii specifice:.
A? 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea ?6 G ;lucrarile de sfarsit de misiune:
A8 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea C6 G ;inter&entii cerute prin re%ulament.
AS 5dosarul e9ercitiului, 0ectiunea C6 G ;controlul conturilor consolidate:.
2. Brezenta!i re"imul T&A (n cazul (nc#irierilor de cldiri.
aca detineti o cladire pe care doriti sa o inc!iriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de
()* fara drept de deducere, c!iar daca firma dumnea&oastra este inre%istrata drept platitoare de ()*.
Conform De%ii nr. 57172003, operatiunile pri&ind arendarea, concesionarea, inc!irierea si leasin%ul de
bunuri imobile sunt scutite de ()*, deci fara drept de deducere.
A9ista si e9ceptii de de la aceasta re%ula, cele mai importante referindu-se la domeniul !otelier,
- operatiunile de ca#are care sunt efectuate in cadrul sectorului !otelier sau al sectoarelor cu functie
similara, inclusi& inc!irierea terenurilor amena+ate pentru campin%.
- inc!irierea de spatii sau locatii pentru parcarea auto&e!iculelor.
- inc!irierea utila+elor si a masinilor fi9ate definiti& in bunuri imobile.
- inc!irierea seifurilor.
8n ca#ul in care a%entul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie ta9ata, e9ista posibilitate de a
se opta pentru aplicarea ()*, prin depunerea la *dministratia financiara a unei notificaru pri&ind
optiunea de ta9are. *poi, daca se doreste sa se renunte la inc!irierea cu ()*, trebuie sa se depuna o
alta notificare catre or%anul fiscal, prin care sa se opte#e pentru eliminarea ()*.
4e%imul de ta9are aplicabil inc!irierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei parti din
cladire.
"ersoanele neinre%istrate ca platitori de ta9a pe &aloarea adau%ata, precum si cele nou-infiintate,
daca optea#a pentru re%imul de ta9are a operatiunilor de inc!iriere de bunuri imobile, trebuie sa
solicite in prealabil inre%istrarea ca platitori de ta9a pe &aloarea adau%ata. upa dobandirea calitatii de
platitor de ta9a pe &aloarea adau%ata, &or notifica in scris or%anele fiscale competente asupra bunurilor
imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care optea#a pentru re%imul de ta9are.
$ilet nr. C2
1. -olul si importanta dosarului permanent.
Jnele informa$ii 'i documente primite sau anali#ate 2n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat1
durata mandatului. Clasarea lor 2ntr-un dosar separat G dosarul permanent G permite utili#area lor ulterioar1,
dup1 aducerea lui la #i. osarul permanent permite e&itarea repet1rii 2n fiecare an a unor lucr1ri 'i transmiterea
de la un e9erci$iu la altul a elementelor de cunoa'tere a 2ntreprinderii.
2. %um se analizeaza din punct de vedere iscal c#eltuielile cu protocolul'
;Jrmftoarele c!eltuieli au deductibilitate limitatf,
a6 c!eltuielile de protocol 2n limita unei cote de 2< aplicatf asupra diferen$ei re#ultate dintre totalul &eniturilor
impo#abile 'i totalul c!eltuielilor aferente &eniturilor impo#abile, altele dec3t c!eltuielile de protocol 'i
c!eltuielile cu impo#itul pe profit.:
in cele de mai sus re#ult1 c1, la anali#a deductibilit1$ii trebuie f1cut1 diferen$a 2ntre,
- bunurile care sunt acordate pentru stimularea &3n#1rilor 5c!eltuieli de reclam1 'i publicitate6 'i
bunurile acordate ca protocol Xdin parte casei: care au o deductibilitate limitata de 2 < 'i sunt condi$ionate de
profit. e mentionat ca la c!eltuielile de protocol ce costau 2n b1uturi alcolice 'i tutun, ta9a pe &aloarea
adau%ata, aferent1 nu este deductibil1 fiscal 'i trebuie s1 se 2ncadrea#a 2n plafonul de 2<.
$iletul nr.C+
81
8tructura dosarului exercitiului.
0tructura dosarului e9erci$iului.
osarul e9erci$iului cuprinde 10 sec$iuni 5p1r$i6 simboli#ate de la * la S, astfel,
- A* 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea *6 intitulat1 X*cceptarea misiunii:.
- AC 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea C6 intitulat1 X0inte#a misiunii 'i rapoarte:.
- AC 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea C6 intitulat1 X/rientare 'i planificare:.
- A 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea 6 intitulat1 XA&aluarea riscului le%at de control:.
- AA 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea A6 intitulat1 XControalele substanti&e:.
- A= 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea =6 intitulat1 XJtili#area lucr1rilor altor profesioni'ti:.
- A@ 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea @6 intitulat1 X)erific1ri 'i informa$ii specifice:.
- A? 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea ?6 intitulat1 XDucr1rile de sf3r'it de misiune:.
- A8 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea 86 intitulat1 X8nter&en$ii cerute prin re%lement1ri
di&erse:.
- AS 5dosarul e9erci$iului, sec$iunea S6 intitulat1 XControlul conturilor consolidate:.
2. "reci#ati in ce consta operatiunea triun%!iulara din punctul de &edere al ()*.
*rt. 126 alin. 586 lit. b6, Xnu sunt considerate operatiuni impo#abile in 4omania 5...6 ac!i#itia
intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triun%!iulare de o persoana impo#abila,
denumita cumparator-re&an#ator, care este inre%istrata in scopuri de ()* in alt stat membru, dar nu
este stabilita in 4omania, in ca#ul in care sunt indeplinite cumulati& urmatoarele conditii,
^ ac!i#itia sa fie efectuata in &ederea reali#arii unei li&rari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul
4omaniei, de catre cumparatorul re&an#ator, persoana impo#abila, care nu este stabilita in 4omania.
^ bunurile ac!i#itionate de cumparatorul-re&an#ator sa fie transportate de furni#or sau de
cumparatorul-re&an#ator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat
membru, altul decat cel in care cumparatorul-re&an#ator este inre%istrat in scopuri de ()*, catre
beneficiarul li&rarii ulterioare efectuate in 4omania.
^ beneficiarul li&rarii ulterioare sa fie o persoana impo#abila sau o persoana +uridica neimpo#abila,
inre%istrata in scopuri de ()* in 4omania, conform art. 153 sau 1531.
^ beneficiarul li&rarii ulterioare sa fie obli%at la plata ta9ei pentru li&rarea efectuata de persoana
impo#abila care nu este stabilita in 4omania.;
G *rt. 132
1
alin. 556, Xac!i#itia intracomunitara de bunuri 5...6, in cadrul unei operatiuni triun%!iulare in
alt stat membru decat 4omania, de catre cumparatorul-re&an#ator inre%istrat in scopuri de ()* in
4omania, in conformitate cu art. 153, se &a considera ca a fost supusa la plata ta9ei pe &aloarea
adau%ata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii,
^ cumparatorul-re&an#ator inre%istrat in scopuri de ()* in 4omania, in conformitate cu art. 153, face
do&ada ca a efectuat ac!i#itia intracomunitara in &ederea efectuarii unei li&rari ulterioare in acel alt stat
membru, li&rare pentru care beneficiarul, care este inre%istrat in scopuri de ()* in statul membru unde
este stabilit, a fost desemnat ca persoana obli%ata la plata ta9ei aferente.
^ obli%atiile pri&ind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre
cumparatorul-re&an#ator inre%istrat in scopuri de ()* in 4omania, in conformitate cu art. 153.;
G *rt. 150 alin. 516 lit. e6, Xpersoana obli%ata la plata ta9ei pentru operatiunile ta9abile din 4omania
este persoana impo#abila sau persoana +uridica neimpo#abila, inre%istrata conform art. 153 sau 1531,
care este beneficiarul unei li&rari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triun%!iulare, in
urmatoarele conditii,
^ cumparatorul-re&an#ator al bunurilor sa fie inre%istrat in scopuri de ()* in alt stat membru si sa fi
efectuat o ac!i#itie intracomunitara a acestor bunuri in 4omania, care nu se cuprinde in sfera de
aplicare a ta9ei, conform art. 126 alin. 586 lit. b6.
^ bunurile aferente ac!i#itiei intracomunitare, pre&a#ute la punctul anterior, sa fi fost transportate de
furni#or sau de cumparatorul-re&an#ator ori de alta persoana in contul furni#orului sau al
cumparatorului-re&an#ator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-re&an#ator este
82
stabilit ca persoana impo#abila, direct catre beneficiarul li&rarii. si cumparatorul-re&an#ator sa il
desemne#e pe beneficiarul li&rarii ulterioare ca persoana obli%ata la plata ta9ei pentru li&rarea
respecti&a.;
/bli%atiile furni#orului
=urni#orul &a efectua o li&rare intracomunitara de bunuri care este scutita de ()* in conformitate cu
art. 143 alin. 526 lit. a6 din Codul fiscal, deoarece,
^ are codul de inre%istrare in scopuri de ()* al cumparatorului-re&an#ator din celalalt stat membru.
^ face do&ada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului 4omaniei, in statul membru unde
este stabilit beneficiarul final 5nu in statul de resedinta al cumparatorului-re&an#ator6.
/.F.A.=. nr. 2.42172007 5publicat in F./f. nr. 887 din 27 decembrie 20076 obli%a furni#orul sa puna la
dispo#itia or%anului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru +ustificarea scutirii cu drept de
deducere,
^ factura care trebuie sa contina informatiile pre&a#ute la art. 155 alin. 556 din Codul fiscal si in care sa
fie mentionat codul de inre%istrare in scopuri de ()* atribuit cumparatoruluire&an#a tor in alt stat
membru.
^ documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din 4omania in statul membru al
beneficiarului final si, dupa ca#, orice alte documente, cum ar fi, contractul, comanda de
&an#arecumparare, documentele de asi%urare .
8ndeplinind aceste conditii, da posibilitatea furni#orului sa facture#e fara ()*, in re%im de scutire.
>outatea adusa de /.F.A.=. nr. 2.42172007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor,
nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de +ustificare a scutirii in momentul
emiterii facturii, este permisa pre#entarea documentelor pentru +ustificarea scutirii de ta9a sa se faca in
termen de ma9imum 90 de #ile calendaristice de la data la care a fost emisa factura.
aca factura nu este emisa in termenul pre&a#ut de le%e, termenul de 90 de #ile mentionat anterior&a
incepe sa cur%a din data la care a inter&enit faptul %enerator de ta9a pentru operatiunea in cau#a.
8n lipsa documentelor +ustificati&e, in interiorul acestui termen, or%anele de inspectie fiscala au dreptul
de a suspenda inspectia fiscala pana la data pre#entarii acestora. 0uspendarea inspectiei fiscale nu
poate depasi termenul de 90 de #ile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se &a face cu
respectarea pre&ederilor le%ale in &i%oare.
8n situatia in care inspectia fiscala a fost de+a efectuata si, ulterior e9pirarii termenului de 90 de #ile,
fara sa depaseasca termenul le%al de prescriptie, persoana impo#abila intra in posesia documentelor de
+ustificare a scutirii de ta9a, poate solicita or%anelor fiscale competente re&erificarea perioadei
respecti&e.
/bli%atiile cumparatorului-re&an#ator
4e%imul cumparatorului- re&an#ator este strict re%lementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie
confundat cu re%imul fiscal al intermediarilor 5comisionarilor6.
Coroborand dispo#itiile le%ale mai sus aratate, re#ulta ca operatiunile reali#ate de catre cumparatorul-
re&an#ator nu sunt impo#abile in 4omania daca sunt indeplinite cumulati& urmatoarele conditii,
^ ac!i#itia sa fie efectuata in &ederea reali#arii unei li&rari ulterioare a bunurilor.
^ bunurile ac!i#itionate in calitate de cumparator-re&an#ator sa fie transportate, direct de la furni#or la
destinatarul li&rarii ulterioare. 4elatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa e9iste
intre furni#or si dumnea&oastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in
conformitate cu conditiile 8ncoterms sau in conformitate cu pre&ederile contractuale.
^ cumparatorul-re&an#ator sa fie inre%istrat in scopuri de ()* in 4omania.
^ cumparatorul-re&an#ator sa-l desemne#e pe beneficiarul li&rarii ulterioare ca persoana obli%ata la
plata ta9ei. *cest lucru se reali#ea#a pe ba#a facturii pe care o emiteti si care contine codul de ()* al
beneficiarului final.
Codul fiscal stabileste un re%im special 5dero%atoriu6 pentru persoanele inre%istrate in scopuri de ()*
si care actionea#a in calitate de cumparator-re&an#ator, ac!i#itionand si li&rand mai departe bunuri pe
83
seama si in numele sau. *ceasta calitate nu poate fi confundata in niciun ca# cu cea a comisionarului
sau a mandatarului, care actionea#a intotdeauna la ordinul e9pres al persoanei care o repre#inta.
/bli%atiile beneficiarului
Codul fiscal preci#ea#a e9pres ca locul ac!i#itiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde
se inc!eie e9peditia sau transportul bunurilor, sub re#er&a ca beneficiarul nu comunica furni#orului un
cod de ()* dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit.
"ersoana obli%ata la plata este persoana care efectuea#a ac!i#itia intracomunitara de bunuri ta9abile.
8mpo#itarea operatiunilor se &a face prin ta9are in&ersa, operatiunea fiind raportata in decontul de
()*, atat ca ta9a colectata, cat si ca ta9a deductibila, prin utili#area formulei contabile 4426L4427
4espectand aceste re%uli este mult mai simpla impo#itarea operatiunii la destinatie, prin ta9are in&ersa,
decat solicitarea beneficiarului de rambursare de ()* dintr-un alt stat membru 5in conformitate cu
directi&a a )888-a CAA6.
/peratiuni triun%!iulare false
>u e9ista o tran#actiei triun%!iulara nici in ca#ul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat
membru. 8n acest ca#, in functie de po#itia acelei persoane, &or trebui efectuate operatiuni de e9port
sau import.
(otusi, o tran#actie cu o persoana non-JA poate sa de&ina triun%!iulara, insa aceasta doar atunci cand
persoana e9tracomunitara este cumparatorulre&an#a tor, care s-a inre%istrat in scopuri de ()* in
Comunitate.
$iletul nr.C3
1.8tructura dosarului permanent.
osarul permanent se subdi&ide 2n 7 sec$iuni pentru a facilita lectura 'i controlul din partea
or%anismului profesional, dup1 cum urmea#1,
- "* 5dosarul permanent, sec$iunea *6 intitulat1 X@eneralit1$i:.
- "C 5dosarul permanent, sec$iunea C6 intitulat1 Xocumente pri&ind controlul intern:.
- "C 5dosarul permanent, sec$iunea C6 intitulat1 X0itua$ii financiare 'i rapoarte pri&ind e9erci$iile
precedente:.
- " 5dosarul permanent, sec$iunea 6 intitulat1 X*nali#e permanente:.
- "A 5dosarul permanent, sec$iunea A6 intitulat1 X=iscal 'i social:.
- "= 5dosarul permanent, sec$iunea =6 intitulat1 XSuridice:.
- "@ 5dosarul permanent, sec$iunea @6 intitulat1 X8nter&enien$i e9terni:.
2. 7valuarea (ntreprinderii (n cazul uziunii i divizrii.
"entru e&aluarea societatilor intrate in fu#iune sau di&i#are, se poate folosi una dintre urm1toarele
metode, metoda patrimonial1 sau metoda acti&ului net, metoda bursier1, metoda ba#at1 pe re#ultate
5&aloarea de rentabilitate, &aloarea de randament, &aloarea de supraprofit6, metode mi9te 'i metoda
ba#at1 pe flu9ul financiar sau cas!-floZ.
)aloarea %lobala a societ1$ii stabilit1 printr-una dintre metodele men$ionate repre#int1 &aloarea
aportului de fu#iune al fiec1rei societ1$i intrate 2n fu#iune. "e ba#a acestei &alori se stabile'te
raportul de sc!imb.
)alorea acti&ului net este e%al1 cu &aloarea aportului net numai 2n ca#ul 2n care s-a folosit metoda
patrimonial1 de e&aluare %lobal1 a societ1$ii. 8n ca#ul 2n care cele dou1 &alori nu sunt e%ale, la
societatea absorbit1 sau intrat1 2n contopire, diferen$ele sunt recunoscute ca elemente de c3'ti%uri
sau pierderi din fu#iune, astfel, dac1 &aloarea aportului net este mai mare dec3t acti&ul net contabil,
diferen$a este recunoscut1 ca profit. 8n situa$ia in&ers1 diferen$a este recunoscut1 ca pierdere.
eterminarea raportului de sc!imb al ac$iunilor sau al p1r$ilor sociale pentru a acoperi capitalul
societ1$ilor comerciale absorbite.
8n cadrul acestei etape se efctuea#1,
a6 determinarea &alorii contabile a ac$iunilor sau p1r$ilor sociale ale societ1$ilor comerciale care
fu#ionea#1, prin raportarea aportului net la num1rul de ac$iuni sau de p1r$i sociale emise.
)aloarea contabil1 a unei ac$iuni-p1r$i sociale se poate ob$ine 'i prin raportarea acti&ului net
84
contabil la num1rul de ac$iuni-p1r$i sociale.
b6 0tabilirea raportului de sc!imb al ac$iunilor sau al p1r$ilor sociale, prin raportarea &alorii
contabile a unei ac$iuni ori p1r$i sociale a societ1$ii absorbite la &aloarea contabil1 a unei ac$inui
sau p1r$i sociale a societ1$ii absorbate, raport &erificat 'i aprobat de e9per$i.
eterminarea num1rului de ac$iuni sau de p1r$i sociale emis pentru remunerarea aportului net de
fu#iune,
a6 determinarea nr. de ac$iuni sau de p1r$i sociale ce trebui emise de societatea comercial1 care
absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu 5acti&ului netL al societ1$ilor comerciale absorbite la
&aloare contabil1 a unei ac$iuni sau p1r$i sociale a societ1$ii comerciale absorbante, fie prin
2nmul$irea nr. de ac$inui-p1r$i sociale ale societ1$ii comerciale absorbite cu raportul de sc!imb.
b6 ma+orarea capitalui social la societatea comercial1 care absoarbe, prin 2nmul$irea nr. de
ac$iuni7p1r$i sociale care trebuie emise de societatea comercial1 care absoarbe cu &aloarea
nominal1 a unei ac$iuni sau a unei p1r$i sociale de la aceast1 societate comercial1.
c6 calcularea primei de fu#iune, ca diferen$1 2ntre &aloarea contabil1 a ac$iunilor sau a p1r$ilor sociale
'i &aloarea nominal1 a acestora.
$iletul nr. CH
1.7lementele de baza ale raportului de audit statutar> -aportul de audit
- are un dublu rol G instrument de comunicare al auditorului cu utili#atorii sit financiare 5nu cu
intreprinderea6
- instrument de stabilire a responsabilitatilor
*re 7 elemente de ba#a ,
1.(itlul raportului g 4aport de auditor independent h
2.estinatarul G intotdeauna Consiliul de *dministratie sau Consiliul de 0upra&e%!ere, cel care are
responsabilitati fata de terti
3. "ara%raful introducti& G cuprinde identificarea situatiilor financiare anali#ate si identificarea
responsabilitatilor 5idem contract6
4. 8ntinderea lucrarilor de audit G cuprinde obli%atoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au
fost folosite cele mai potri&ite te!nici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a ba#at pe sonda+e, precum
si o asi%urare re#onabila ca in situatiile financiare auditate nu e9ista erori semnificati&e
5. "ara%raful opiniei G opinia in audit poate fi de 4 tipuri ,
a6 fara rezer3e G se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificati& asupra
situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare 5au ramas fara obiect6
5opinia curata6. / deri&ata , opinia fara rezer3e, dar cu paragraf de obser3atii 0e emite atunci cand
auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificati& sit financiare, el
considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urili#atorii sit financiare.
b6 cu rezer3e 5opinie calificata6 G se emite atunci cand auditorul nu a participat la in&entariere
si nici nu s-a asi%urat prin metode alternati&e de control de certitudinea stocurilor la 31 decembrie,
precum si atunci cand e9ista constatari cu impact semnificati&, dar intreprinderea a refu#at rectificarea
situatiilor financiare.
c6 nefa3orabila 5opinie calificata6 G se emite atunci cand e9ista constatari cu impact
semnificati& asupra sit financiare, ba#ate pe de#acorduri %ra&e cu conducerea intreprinderii in ceea ce
pri&este aplicarea principiilor si re%ulilor contabile
d6 imposibilitatea emiterii unei opinii G se emite atunci cand, din diferite moti&e, auditorul a
fost impiedicat sa aplice te!nicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare.
6. ata raportului
7. 0emnatura personala sau sociala si personala
2.%are este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii'
4aportul trebuie sa ofere o ima%ine clara asupra opiniilor e9primate de e&aluator, asupra ba#elor de
e&aluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la ba#a raportului.
1. 4e#umatul principalelor conclu#ii si recomand1ri pri&ind,
85
2."re#entarea intreprinderii
3. "re#entarea e&aluatorilor si a mandatului primit
4. ia%nosticul de e&aluare
4.1. ia%nosticul +uridic
4.2. ia%nosticul commercial
4.3. ia%nosticul te!nolo%ic operati& sau de e9ploatare
4.4.ia%nosticul resurselor umane
4.5. ia%nosticul financiar contabil
4.6.0inte#a dia%nosticelor e&aluarii
5. Ca#ele lucrarii de e&aluare
6.Fetode de e&aluare aplicate
7.@ama de &alori, &aloarea actiunilor.
8.Coclu#iile si opiniile e&aluatorului
$iletul nr.CF
1.Apinia deavorabil:motive, mod de prezentare.
/ astfel de opinie poate fi formulat1 din cau#a de#acordului asupra principiilor contabile 'i se
poate formula astfel,
XCum este e9plicat 2n nota i, nu s-au constatat amortismente 2n situa$iile financiare. *ceast1
practic1 nu este, 2n opinia noastr1, 2n acord cu >ormele de amorti#are a capitalului imobili#at 2n acti&e
corporale. C!eltuielile aferente, pe ba#a unui amortisment liniar 'i a unei cote de......pentru cl1diri
'i ......pentru utila+e, trebuiau s1 se ridice la suma de ......pentru e9erci$iul 2nc!eiat la 31
decembrie......En consecin$1, amortismentele cumulate trebuiau s1 se ridice la ......, iar pierderea
e9erci$iului 'i pierderile cumulate la........
up1 p1rerea noastr1, din cau#a inciden$ei faptelor men$ionate 2n para%raful precedent,
situa$iile financiare nu dau o ima%ine fidel1 a situa$iei financiare a societ1$ii la 31 decembrie ...., a
contului de profit 'i pierdere, pentru e9erci$iul 2nc!eiat la aceast1 dat1, 'i nu sunt conforme cu
pre&ederile le%ale 'i statutare.:
2.%um inluen!eaz raportul de sc#imb al monedei na!ionale valoarea unei (ntreprinderi'
4aportul de sc!imb al monedei nationale, influentea#a &aloarea 2ntreprinderii astfel,
- influen$ea#1 rata de actuali#are prin riscul deprecierii menedei na$ionale
- 8nfluen$ea#1 bilan$ul economic prin e&aluarea elementelor monetare la cursul de sc!imb de la data
efectu1rii e&alu1rii
$iletul nr. CI
1.7xplica!i semniica!ia datrii raportului de audit.
4ap auditorului trebuie s1 poarte data de la sf1r'itul lucr1rilor de audit. Cititorul este astfel informat c1
auditorul a apreciat efectele asupra sit fin 'i asupra raportului s1u, e&enimentelor 'i tran#ac$iilor
inter&enite, de care el a a&ut cuno'tin$1 p3n1 la aceast1 dat1.
Entruc3t responsabilitatea auditorului const1 2n emiterea unui raport asupra sit financiare pre%1tite 'i
pre#entate de conducerea societ1$ii, raportul s1u nu trebuie s1 poarte o dat1 anterioar1 celei la care
situa$iile financiare au fost 2nc!ise 'i aprobate.
2.%um inluenteaza modiicarea preturilor valoarea unei intreprinderi'
Fodificarea preturilor influen$ea#1 &aloarea inteprinderii astfel,
- rata de actuali#are este influen$ata cu riscul de proiec$ie.
- bilan$ul economic este influen$at prin e&aluarea acti&elor la &alori +uste, de pia$a care $in seama de
preturile pie$ei
$iletul nr.C8
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
/ astfel de opinie poate fi re#ultatul limit1rii 2ntinderii lucr1rilor 'i e poate pre#enta astfel,
X>oi nu am fost 2n m1sur1 s1 asist1m la in&entarul fi#ic, nici s1 proced1m la confirmarea direct1 a
conturilor de clien$i, din cau#a limit1rii 2ntinderii lucr1rilor noastre, impus1 de c1tre direc$iune.
86
*&3nd 2n &edere importan$a faptelor e9puse mai sus, noi nu ne e9prim1m opinia asupra conturilor
anuale.:
%are este rolul bilan!ului economic (n evaluarea unei (ntreprinderi'
Cilantul contabil este documentul contabil de sinte#a prin care se pre#inta acti&ul si pasi&ul unitatii
patrimoniale, precum si re#ultatele perioadei pentru care se intocmeste, potri&it le%ii.
Cilantul contabil este sursa de date ce se prelucrea#a pentru reali#area dia%nosticului contabil si
financiar.
$iletul nr. CC
1.Apinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
4e#er&ele se pre#int1 2naintea para%rafului de opinie. En astfel de ca#uri, para%raful opiniei se
formulea#1 astfel,A9emplu de re#er&e datorate limit1rii 2ntinderii lucr1rilor,
;>oi nu am putut asista la in&entarul fi#ic din 31 decembrie 200j, c1ci noi am fost desemna$i auditori
ulterior acestei date. kin3nd seama de natura documentelor contabile ale societ1$ii, noi am putut
controla cantit1$ile prin alte proceduri.
up1 p1rerea noastr1, cu e9cep$ia inciden$ei a+ust1rilor care ar fi putut fi necesare, dac1 noi am fi putut
efectua controlul fi#ic al cantit1$ilor, situa$iilor financiare dau o ima%ine fidel1 po#i$iei 'i situa$iei
financiare a societ1$ii la 31 decembrie 200j, c3t 'i contului de profit 'i pierdere pentru e9erci$iul
2nc!eiat la aceast1 dat1 'i sunt conforme cu pre&ederile le%ale 'i statutare:.
A9emplu de re#er&e datorate de#acordului cu conducerea entit1$ii auditate,
;*stfel, cum este e9plicat 2n nota ;i: ane9at1, nu s-au constatat amortismente 2n situa$iile financiare.
*ceast1 practic1 nu este, 2n opinia noastr1, 2n acord cu >ormele de amorti#are a capitalului imobili#at
2n acti&e corporale. C!eltuielile aferente, pe ba#a unui amortisment linear 'i al unei cote de j. pentru
cl1diri 'i j. pentru utila+e, trebuie s1 se ridice la suma de j. pentru e9erci$iul 2nc!eiat la 31
decembrie 200j . En consecin$1, amortismentele cumulate trebuie s1 se ridice la j. mil. lei, iar
pierderile e9erci$iului 'i pierderile cumulate la j. mil. lei.
up1 p1rerea noastr1, cu e9cep$ia inciden$ei asupra conturilor anuale, a faptelor men$ionate 2n
para%raful precedent, conturile anuale dau o ima%ine fidel1 po#i$iei 'i situa$iei financiare a societ1$ii la
31 decembrie 200j, c3t 'i contului de profit 'i pierdere pentru e9erci$iul 2nc!eiat la aceast1 dat1, 'i
sunt conforme cu pre&ederile le%ale 'i statutare.:
2.7xplicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor inanciare ale intreprinderii
A&aluarea este procesul prin care se determina &alorile la care structurile situatiilro financiare &or fi
recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. *ceasta presupune ale%erea unei anumite ba#e
de e&aluare, cost istoric, cost current, &aloare reli#abila, etc.
$iletul nr. 100
1. Apinia ara rezerve: semniicatie, mod de prezentare.
/pinia f1r1 re#er&e semnific1 faptul c1 dup1 efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
e9prima o opinie Xcurat1:, nedistorsionat1 de &reo re#er&1 sau re$inere.
Ca mod de pre#entare opinia f1r1 re#er&e poate ap1rea 2n urm1toarea formulare,
Xup1 p1rerea noastr1, conturile anuale dau o ima%ine fidel1 po#i$iei 'i situa$iei financiare a societ1$ii
la 31 decembrie j. precum 'i re#ultatelor acestor opera$ii 'i flu9urilor de tre#orerie pentru e9erci$iul
2nc!is la aceast1 dat1, 2n conformitate cu normele interna$ionale 'i na$ionale de contabilitate:
2. 7xplicati inluenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
"olitica de amorti#are influentea#a &aloarea intreprinderii astfel,
- stabilirea unor durate de &iata mai lun%i decat cele normale, influente#a in sensul unei &alori mai mari
a cati&elor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de &iata mai scurte decat cele normale influentea# in sensul micsorarii &alroii
intreprinderii
- metodele de amorti#are deasemena influente#a, de e9emplu daca in anul in care se face e&aluarea
mi+loacele fi9e ac!i#itionate in acest an sunt amorti#ate accelerat influentea#a intreprinderea, &aloare
acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utili#at metoda liniara.
87
8nsuficienta de amorti#are a imobili#arilor dintr-o 2ntreprindere 5amorti#area scriptica este inferioara
amorti#arii te!nico-economice6 influentea#a artificial &aloarea patrimoniului intreprinderii in sensul
ma+orarii. 0urplusul de amorti#are determina o micsorare artificiala a &alorii patrimoniului
intreprinderii.
$iletul nr. 101
1.Apinia ara rezerve, dar cu un para"ra de observatii: semniicatie, mod de prezentare.
En unele ca#uri, raportul de audit poate fi modificat, ad1u%3nd un para%raf de obser&a$ii al c1rui
obiecti& este de a l1muri cititorul asupra unui punct pri&ind conturile anuale, e9pus de o manier1
detaliat1 2n ane91. *d1u%area unui astfel de para%raf nu afectea#1 opinia auditorului. aceasta se
situea#1 de preferin$1 dup1 para%raful de opinie 'i preci#ea#1, 2n %eneral, c1 acesta nu constituie o
re#er&1.
*cest tip de opinie se formulea#1 atunci c3nd apar elemente care 2ns1 nu afectea#1 opinia auditorului.
para%raful de obser&a$ii se situea#1, de re%ul1, dup1 para%raful de opinie.
=orma de pre#entare a para%rafului de opinie 2n acest ca# este urm1toarea,
;=1r1 s1 e9prim1m o re#er&1 asupra situa$iil.or financiare, noi atra%em aten$ia asupra notei ;i: din
ane91. 0ocietatea face obiectul unui proces 2n care este acu#at1 de infrac$iune 2n utili#area bre&etelor 'i
2n care i se pretinde &1rsarea rede&en$elor 'i daunelor de interese. societatea a an%a+at o contra-ac$iune
'i audierile preliminare, c3t 'i procedurile +uridico-administrati&e ale celor dou1 ac$iuni sunt 2n curs.
4e#ultatul final al acestei afaceri nu poate, 2n pre#ent, s1 fie determinat'i, 2n consecin$1, nu au fost
constituite pro&i#ioane pentru acoperirea c!eltuielilor care ar putea s1 re#ulte:.
2.%um explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii'.
Aste e&ident ca politicile contbile influentea#a &aloarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate
opta pentru o metoda sau alta, o ba#a de e&aluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel
metoda lifo in ca#ul stocurilor &a conduce la o &aloare a stocurilor mai mare in bilant si un re#ultat mai
mic pe cand metoda fifo &a a&ea unefect in&ers, asmenea si politicile de amorti#are, respecti&e duratele
de &iata stabilite sau metodele de amorti#are. e e9emplu capitali#area costurilro indatorarii la un
moment dat determina acti&e mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in c!eltuiala perioadei.
8nsuficienta de amorti#are a imobili#arilor dintr-o 2ntreprindere 5amorti#area scriptica este inferioara
amorti#arii te!nico-economice6 influentea#a artificial &aloarea patrimoniului intreprinderii in sensul
ma+orarii. 0urplusul de amorti#are determina o micsorare artificiala a &alorii patrimoniului
intreprinderii.
8ncluderea anumitor c!eltuieli 58*0 16, 8*0 2, 8*0 22 etc.6 in &aloarea acti&ului 5tratament alternati&6
mareste &aloarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de ba#a 5afectarea costului perioadei6
determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.
A&itarea constituirii pro&i#ioanelor mareste artificial &aloarea intreprinderii in timp ce
constituirea e9cesi&a de pro&isioane conduce la micsorarea &alorii intreprinderii.
$iletulnr.102
1. Bara"raul opiniei: tipuri de opinie.
"ara%raful opiniei G raportul de audit trebuie sa pre#inte clar opinia auditorului asupra faptului
daca situatiile financiare dau o ima%ine fidela po#itiei, situatiei financiare si re#ultatelor obtinute in
accord cu referintele contabile si, daca este ca#ul, daca sunt conforme pre&ederilor le%ale.
(ermenii utili#ati pentru e9primrea opiniei auditorului sunt ;dau o ima%ine fidel1: sau
;pre#int1 2n mod sincer 2n toate aspectele lor semnificati&e:. *ceste 2 formulari semnifica, intre altele,
ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificati&e pri&ind situatiile financiare.
*cest para%raf poate a&ea urmatoarele forme,
- opinia fara re#er&e 5curata6.
- opinia fara reser&e, dar cu para%rap! de obser&atii.
- opinia cu reser&e.
-imposibilitatea e9primarii unei opinii.
- opinia defa&orabila.
88
2. %e intele"eti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi'
)aloarea patrimoniala este acti&ul net cori+at obtinut ca diferenta intre acti&ul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
)aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este acti&ul net cori+at
*cti&ul net cori+at se calculea#1 prin doua metode,
1. metoda aditi&a
*>CL C*" "4/"488 -7] 8= A 4AA)*DJ*4A
2. metoda substracti&a
*>C L *C(8)A 4AA)*DJ*(A G *(/488
)alori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt,a6)aloarea contabila este data de
*cti&ul net contabil. *ncL *cti&e totale G datorii totale L Capitaluri proprii ]4e#ultatul net 5dupa
distribuire6
b6)aloarea de reconstituire sau &aloarea capitalurilor permanente necesare e9ploatarii. Aste o
&aloare de continuitate.C">A L acti&e imobili#ate ] >=4
c6)aloarea substantiala, )0CL *cti& ree&aluat in ipote#a continuarii acti&itatii ]&aloarea
actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara 5inc!iriate, imprumuturi, leasin%6 G
&aloarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inre%istrate in patrimoniu nu se %asesc in
unitate.
d6*cti& net de lic!idare, )aloarea de lic!idare L &aloarea lic!idati&a minus &aloarea pasi&ului
e9i%ibil ma+orat cu totalul c!eltuielilor de lic!idare
$iletul nr.10+
1.Bara"raul privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
*cest para%raf cuprinde referen$ialul de audit utili#at, respecti& 0tandardele 8nterna$ionale de
*udit sau norme 'i practici na$ionale, precum 'i descrierea lucr1rilor de c1tre auditor.
4aportul auditorului trebuie s1 descrie 2ntinderea lucr1rilor de audit, indic3nd c1 ele au fost
2ndeplinite conform 0tandardelor 8nterna$ionale de *udit sau conform normelor sau practicilor
na$ionale.
;Entinderea lucr1rilor: d1 posibilitatea pentru auditor s1 pun1 2n oper1 procedurile de audit
+udecate ca necesare 2n condi$iile concrete date. Cititorul are 2n fapt ne&oie s1 se asi%ure c1 auditul a
fost f1cut conform normelor 'i practicilor 2n materie. dac1 aceasta nu re#ult1 2n mod clar, se presupune
c1 normele 'i practicile utili#ate sunt cele din $ara indicat1 prin adresa auditorului.
4aportul trebuie s1 preci#e#e c1 auditul a fost planificat 'i e9ecutat de o manier1 care s1
asi%ure 2n mod re#onabil c1 situa$iile financiare nu comport1 anomalii semnificati&e.
4aportul de audit trebuie s1 descrie auditul, ca presupun3nd,
- e9amenul, pe ba#1 de sonda+e, a elementelor probante care +ustific1 sumele 'i informa$iile con$inute
2n situa$iile financiare.
- e&aluarea principiilor 'i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situa$iilor financiare.
- e&aluarea estim1rilor semnificati&e f1cute de conducere pentru a stabili situa$iile financiare.
- re&ederea pre#ent1rii de ansamblu a situa$iilor financiare.
4aportul trebuie s1 indice c1 auditul efectuat furni#ea#1 o ba#1 re#onabil1 a e9presiei de
opinie.
*cest para%raf poate, de e9emplu, a&ea formularea urm1toare,
;>oi am reali#at auditul conform 0tandardelor 8nterna$ionale de *udit 5sau se poate face
referire la normele sau practicile na$ionale6.
*ceste standarde 5norme6 preci#ea#1 c1 auditul nostru trebuie s1 fie planificat 'i reali#at 2n
scopul de a ob$ine o asi%urare re#onabil1 c1, situa$iile financiare nu comport1 anomalii semnificati&e.
Jn audit const1 2n a e9prima, pe ba#1 de sonda+e, elementele probante care s1 +ustifice sumele 'i
informa$iile con$inute 2n situa$iile financiare. el const1, de asemenea, 2n a e&alua principiile 'i metodele
contabile folosite 'i estim1rile semnificati&e f1cute de c1tre conducerea entit1$ii, pentru 2nc!iderea
situa$iilor financiare, c3t 'i 2n a efectua o re&edere a pre#ent1rii de ansamblu a acestora.
89
Astim1m c1 auditul efectuat furni#ea#1 o ba#1 re#onabil1 a e9prim1rii opiniei noastre.:
2.%um inluenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi'
4iscul de tara influentea#a &aloarea intreprinderii in sens in&ers proportional cu cat riscul este
mai mare cu atat &aloarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actuali#are iar aceasta determina
reducerea &alorii intreprinderii.
impotri&a, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actuali#are si cresterea
&alorii intreprinderii.
$iletul nr.103
1. Bara"raul introductiv al raportului de audit statutar.
*cest para%raf cuprinde identificarea situa$iilor financiare auditate precum 'i o men$iune a
responsabilit1$ilor conducerii entit1$ii auditate 'i ale auditorului.
4aportul de audit trebuie s1 identifice situa$iile financiare ale entit1$ii, care au f1cut obiectul
auditului, c3t 'i data 'i perioada acoperite prin aceste documente.
4aportul trebuie s1 men$ione#e c1 situa$iile financiare sunt 2n sarcina 5responsabilitatea6
conducerii entit1$ii 'i c1 responsabilitatea auditorului este ca, pe ba#a auditului efectuat, s1 e9prime o
opinie asupra acestor situa$ii financiare.
0itua$iile financiare constituie repre#entarea faptelor de c1tre conducere. "re%1tirea lor
presupune c1 direc$iunea face estim1ri contabile 'i aduce +udec1$i care au o inciden$1 semnificati&1, c1
ea stabile'te principiile 'i metodele contabile potri&ite, care trebuie s1 fie utili#ate pentru pre%1tirea
situa$iilor financiare.
impotri&1, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situa$ii financiare, 2nc3t s1
poat1 e9prima asupra acestora o opinie.
*cest para%raf poate, de e9emplu, a&ea formularea urm1toare,
;>oi am procedat la auditarea situa$iilor financiare ale societ1$ii ;i:, 2nc!eiate la 31
decembrie 200j, a'a cum sunt pre#entate 2n ane9ele la pre#entul 4aport. *ceste situa$ii financiare au
fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entit1$ii. 4esponsabilitatea noastr1 este, ca pe ba#a
auditului nostru, s1 e9prim1m o opinie asupra acestor conturi anuale:.
2. %onturile din aara bilantuiui inluenteaza4 valoarea unei intreprinderi'
Conturile e9trabilantiere influentea#a &aloarea intreprinderii, acti&ele care nu sunt in
proprietate dar sunt utili#ate de intreprindere, e&identiate e9trabilantier, sunt luate in calcul la
determinarea &alorii substantiale brute.
$iletulnr.10H
1. 8ituatii care conduc la ormularea altei opinii decat opinie ara rezerve.
e fiecare data c3nd auditorul emite un raport, altul dec3t un raport fara re#er&a, el trebuie sa
includa 2n raportul sau o descriere clara a tuturor moti&elor care +ustifica deci#ia sa si, de fiecare data
c3nd poate, sa cifre#e 5sa estime#e6 incidenta posibila asupra situatiilor financiare. *ceste informatii
trebuie sa fie date, de preferinta 2ntr-un para%raf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde
e9primarea opiniei sau imposibilitatea de a e9prima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o
nota ane9a mai aprofundata.
2. %are este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in aara exploatarii'
)aloarea care se stabileste pentru acti&ele considerate in afara e9ploatarii, este &aloarea &enala,
adica suma tre#oreriei ce se &a de%a+a la cesiunea lor.
$iletul nr. 10F
%azuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client
*uditorul, folosind mi+loacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o ire%ularitate contabil1 pe
care conducerea 2ntrepr refu#1 s1 o corecte#e. *cest de#acord poate fi important 'i s1 influen$e#e
certificarea. "ot fi, de e9emplu, de#acorduri pri&ind,
- insuficien$a pro&i#ioanelor pentru deprecierile de stocuri 'i crean$e.
90
- stocuri suprae&aluate sau sube&aluate dat unor erori 2n calculul costurilor produc$iei sau 2n determ
m1rimii stocului 5cantit1$ilor6
- nerespectarea principiului independen$ei e9erci$iului.
- neluarea 2n considerare a e&enimentelor posterioare care confirma sau infirm1 o situa$ie e9istent1 la
data 2nc!iderii e9erci$iului.
- neluarea 2n considerare a principiului pruden$ei prin suprae&aluarea acti&elor.
- erori 2n clasarea ter$ilor 5clien$i incer$i men$inu$i ca clien$i obisnui$i6.
*uditorul certific1 ;cu re#er&1: atunci c3nd ire%ularitatea este semnificati&1, dar importan$a ei nu este
suficient1 pentru a considera c1 sit fin nu sunt corecte 'i sincere 'i c1 nu dau o ima%ine fidel1 asupra
po#i$iei 'i situa$iei financiare precum 'i re#ultatului e9erci$iului.
/ricare ar fi natura nere%ularit1$ilor, auditorul 2'i pre#int1 2n raport opinia, preci#1nd,
- natura de#acordului.
- postul 'i suma respecti&1.
- influen$a asupra re#ultatului net.
%are ar i motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare ne"ativ pentru o
intreprindere redresabil )in locul optiunii alimentului*'
*ctionarii ar accepta un pret de &an#are ne%ati& in locul optiunii falimentului in ca#ul reorientarilor
strate%ice, in perspecti&a rentabili#arii societatii intr-o modalitate diferita de acti&itatea istorica
efectuata de 2ntreprindere. 8n acest ca#, numai &alorile acti&ului net constituie o referinta.
$iletul nr. 10I
%ontinutul raportului de audit
4aportul de audit trebuie s1 con$in1,
- rela$ia contractual1 de e9ecutare a misiunii de audit.
- obser&a$iile reie'ite din di&erse &erific1ri.
- informa$iile a c1ror men$iune 2n raport este pre&1#ut1 e9pres de le%e.
- oferirea %aran$iei pentru ac$ionari 'i ter$i c1 un personal calificat a ob$inut asi%urarea c1 situa$iile
financiare ofer1 o ima%ine fidel1, clar1 'i complet1 po#i$iei financiare, performan$elor 'i situa$iei
financiare %enerale a intreprinderii.
- men$iunea c1 situa$iile financiare auditate sunt ane9ate la raportul de audit.
in raportul de audit trebuie s1 re#ulte 2n mod clar,
- men$ionarea responsabilit1$ilor pentru auditor 'i pentru conducerea intreprinderii.
- descrierea obiecti&elor 'i natura misiunii de audit.
- situa$iile care fac s1 apar1 incertitudini.
- natura 'i locul obser&a$iilor 2n raport.
%are dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in -omania nu pot i acceptate in
totalitate, in cazul evaluarii economice, iind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza
acestora'
Cilantul contabil, fiind intocmit dup1 anumite re%uli si principii referitoare la e&aluare, face ca
patrimoniul s1 nu fie e9primat 2n &alori de pia$1 iar performan$ele s1 nu fie cele care s-ar fi ob$inut 2n
condi$iile normale ale pie$ii.
"rincipiile contabile aplicabile in 4omania care nu pot fi acceptate in totalitate in ca#ul e&aluarii
economice sunt,
91
!rincipiul permanen3ei metodelor 5spre e9emplu amorti#area imobili#arilor corporale trebuie a+ustata astfel
incat &aloarea acestora sa fie cea de piata6.
!rincipiul pruden3ei 5spre e9emplu prin politica de pro&i#ioane6.
!rincipiul independen3ei exerci3iului 5c!eltuielile in a&ans sunt e9cluse de la calcularea acti&ului net cori+at6.
$iletul nr. 108
1.-olul raportului de audit.
4aportul de audit are un triplu rol,
-instrument de comunicare cu utili#atorii situa$iilor financiare emise de entitatea auditat1, respecti& cu
publicul, precum 'i cu ac$ionarii, pentru deci#ii economice.
-instrument de confirmare a 2ncrederii publicului 'i ac$ionarilor 2n situa$iile financiare pre#entate de o
entitate.
-instrument de identificare a responsabilit1$ilor pentru auditor 'i pentru conducerea entit1$ii auditate.
2.%um poate i deinit superproitul aerent (ntreprinderii'
0uperprofitul a repre#inta profitul suplimentare asi%urat de o intreprindere pentru capitalurile in&estite
in acti&ele sale fata de un plasament, de o marime e%ala, remunerate la rata medie a pietei.
$iletul nr.10C
-olul si continutul notei de sinteza
>ota de sinte#a a misiunii cuprinde toate constatarile ce &or fi incluse in raportul de audit si este un
instrument de control intern, urmand a fi supusa &alidarii ierar!iei superioare
"entru a permite auditorului s1-'i fac1 o p1rere definit&1 asupra situa$iilor financiare, este util s1-'i
stabileasc1 o ;not1 de sinte#1: care recapitulea#1 toate punctele importante ale lucr1rilor efectuate, de
la cunoa'terea 2ntreprinderii p3n1 la controlul conturilor, care pot a&ea o inciden$1 asupra deci#iei
finale .
>ota de sinte#a este stabilit1 pe o foaie de lucru care presupune,
- o referire la foaia de lucru 2n care punctul re$inut ca important este de#&oltat.
- o descriere sumara a punctului respecti&.
- po#i$ia auditorului 5punctul s1u de &edere6.
escrierea punctelor respecti&e se &a referi la toate elementele importante ale desfasur1rii
lucr1rilor 'i 2n special la,
- problemele te!nice 2nt3lnite 'i maniera 2n care au fost re#ol&ate.
- punctele 2n suspensie care necesit1 primirea unei informa$ii complementarea.
- domeniile care necesit1 o luare de po#i$ie 'i o deci#ie final1 a auditorului.
- o list1 a modif propuse, e&iden$iindu-le pe cele care au fost contabili# 'i separat pe cele
care 2nc1 nu au fost acceptate de 2ntrepr.
"oate fi util1, de asemenea, reali#area unui scurt re#umat al e&enimentelor semnificati&e
care au marcat &ia$a 2ntreprinderii 2n timpul e9erci$iului ca, de e9emplu,
- e&olu$ia principalelor elemente din situa$iile financiare.
- produse 5acti&ita$i6 noi.
- sc!imb1ri 2n strate%ia 2ntreprinderii.
%are este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneicii constante sau care cresc cu o
rata constanta pe o perioada nedeterminata )ininite* de timp'
4ata de capitali#are aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste actorul suma de
ructiicare: b51]a6l -1c7 a
92
si arata ec!i&alentul &iitor, peste n ani, a unor sume depo#itate in mod constant in fiecare an al
perioadei, la o rata de actuali#are fi9a a.
Inversul actorului suma de ructiicare este actorul ondului de reducere,
0i arata ce &aloare trebuie economisita7platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru
ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital m
i L m R factorul fondului de reducere
$iletulnr.110
1.-olul i con!inutul c#estionarului de s/rit de misiune.
C!estionarul sf3r'itului lucr1rilor permite asi%urarea c1 toate elementele au fost reunite, c1
normele au fost respectate 'i c1 dosarele sunt complete.
Entreb1rile din c!estionar trebuie s1 recapitule#e toate lucr1rile ce trebuie efectuate potri&it
standardelor normelor de audit 'i procedurilor interne ale cabinetului 'i se pot %rupa dup1 cum
urmea#1,
-2ntinderea lucr1rilor.
-dele%area lucr1rilor c1tre membrii ec!ipei 'i super&i#area acti&it1$ii lor.
-con$inutul bilan$ului contabil
-raport1rile.
-comunic1rile cu conducerea 2ntreprinderii.
-latura administrati&1.
C!estionarul sf3r'itului lucr1rilor, fiind un document intern al auditorului, poate con$ine mai multe
sau mai pu$ine 2ntreb1ri 2n func$ie de m1rimea, structura 'i e9perien$a cabinetului de audit, de natura
misiunii, 'i dac1 este primul audit sau clientul este mai &ec!i.
*cest c!estionar &a ser&i la elaborarea notei de sinte#1 a misiunii.
2.%e exemple de coeicien!i multiplicatori utiliza!i (n prectica evalurii pute!i da'
Fultiplicatorul capitalistic m repre#inta o rata de capitali#are, de fructificare, actuali#are a &eniturilor
si este repre#entat de,
a6 rata neutra de plasament.
b6 nr. de unitati ,,an: - actuali#area unei serii de flu9uri financiare constante pana in anul ,,n: in
care m repre#inta un nr. de unitati an,
1 - 1QQ
anL 51]t6
n
t
c6 rata de plasament aferenta "A4 secdetremina ca raport intre 17"A4 si semnifica durata de
recuparare a in&estitiei
)L CC9"A4
"A4L Cursul bursier al unei actiuni
i&idend platit]profit nereparti#at
$iletul nr.111
-olul si continutul scrisorii de airmare.
4olul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apari3iei unor ne4n3elegeri 4ntre auditori "i
conductorii clientului, prin confirmarea de ctre ace"tia din urm a afirma3iilor orale.
e asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirma3iile ver5ale primite de
auditor cu privire la elementele semnificative ale situa3iilor financiare, pentru care auditorul nu se
poate a"tepta 4n mod rezona5il s o53in elemente pro5ante.
93
"rin intermediul scrisorii de afirmare auditorul o53ine dovada c cei care conduc
4ntreprinderea recunosc responsa5ilitatea lor 4n 4ntocmirea situa3iilor financiare pe care le'au
apro5at. 0crisoarea de afirmare permite 2n'tiin$area conducerii 2ntreprinderii asupra modului de
influen$are a situa$iilor financiare de c1tre informa$iile pe care numai ea le de$ine.
/ scrisoare de afirmare poate imbr1ca forma,
- fie a unei scrisori eman3nd de la conduc1tori.
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei &erbale primite de la
conduc1tori, recunoscute cum se cu&ine 'i confirmate de ei.
aca conduc1torii refu#1 s1 ateste printr-o scrisoare de afirmare afirma$iile pe care auditorul le
consider1 necesare, acest refu# &a constitui o limitare a 2ntinderii lucr1rilor sale.
0crisoarea de afirmare permite,
- clarificarea r1spunderilor ce re&in conduc1torilor 2ntreprinderii 'i auditorului.
- 2n'tiin$area conducerii 2ntrepr asupra modului de influen$are a sit financiare de c1tre informa$iile pe
care numai ea le de$ine.
*ceasta scrisoare de afirmare nu 2nlocuie'te procedurile de &erificare ce trebuie efectuate de
c1tre auditori.
A9emple de elemente declarate 2ntr-o scrisoare de confirmare,
- >u a&em cuno'tin$1 de nici o ire%ularitate pri&ind conducerea sau salaria$ii care pre#int1
un rol important 2n definirea 'i func$ionarea sistemului contabil 'i de control intern,
susceptibile a a&ea o influen$1 semnificati&1 asupra situa$iilor financiare.
- )-am pre#entat toate re%istrele contabile, toat1 documenta$ia aferent1 'i toate procesele-
&erbale ale *@*, ale consiliului de administra$ie, respecti& cele care s-au $inut la datele
de.....'i.....'i..... .
- Confirm1m c1 situa$iile financiare nu con$in anomalii semnificati&e sau omisiuni.
- 0ocietatea noastr1 s-a conformat tuturor pre&ederilor din acordurile contractuale a c1ror
nerespectarea ar fi putut a&ea o inciden$1 semnificati&1 asupra situa$iilor financiare.
- Jrm1toarele elemente au fost corect 2nre%istrate 'i, dup1 ca#, 2n notele la situa$iile
financiare s-au dat e9plica$iile necesare, pierderi din opera$iuni de cump1r1ri 'i &3n#1ri,
acti&e date 2n %aran$ie 5ipotecate6, acti&e &3ndute.
- >u a&em nici un proiect sau inten$ii susceptibile s1 altere#e 2n mod semnificati& &aloarea
contabil1 sau clasificarea acti&elor 'i pasi&elor reflectate 2n situa$iile financiare.
- >u a&em nici un plan de abandonare a unor linii de fabrica$ie 'i nici un stoc nu este
contabili#at la o sum1 superioar1 &alorii sale nete de reali#are.
- 0ocietatea este proprietara tuturor acti&elor 'i nici unul nu a fost ipotecat, cu e9cep$ia
celor men$ionate 2n nota.....la situa$iile financiare.
- >oi am 2nre%istrat toate pasi&ele 'i an%a+amentele sau am dat e9plica$ii 2n notele ane9e,
iar 2n nota ane91 m am indicat toate %aran$iile acordate ter$ilor.
- Cu e9cep$ia e&enimentului const3nd 2n ........ descris 2n nota ane91 O, nici un e&eniment
posterior 2nc!iderii e9erci$iului care s1 necesite o rectificare a situa$iilor financiare nu s-a
produs sau aceste e&enimente au fost pre#entate 2n notele ane9ate.
- Diti%iul cu societatea \ a fost re%lat pentru o sum1 de ....... lei, pro&i#ionat1 2n situa$iile
financiare. >ici o alt1 reclama$ie pri&ind un e&entual contencios nu a fost depus1 'i nu
este pre&1#ut1.
%um poate i deinita valoarea reziduala a unei aaceri inclusa in calculele de actualizare a cas#-
lo.-urilor'
)aloarea re#iduala L suma neta pe care intreprinderea scontea#a sa o obtina in sc!imbul unui bun, la
finele duratei sale de utili#are, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare pre&a#ute.
)aloarea re#iduala, de re%ula se calculea#a prin aplicarea unui multiplicator N la cas! floZ-ul ultimului
94
an pro%no#at 5)rLO9C=6 sau aplicand modelul @ordon
QQQ1QQQ, unde \ este coeficientul de a+ustare pentru risc, iar % este cresterea pe
\-% termen lun% a flu9ului de numerar
$iletul nr.112
9tilizarea lucrarilor unui alt auditor.
0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr. 600 stabile'te procedurile 'i principiile fundamentale 'i
modalit1$ile lor de aplicare referitoare la utili#area de c1tre un auditor, 2n cadrul unei misiuni de audit
de ba#1, la o entitate a lucr1rilor reali#ate de c1tre un alt auditor, asupra situa$iilor financiare ale unuia
sau mai multor sub-%rupuri incluse 2n situa$iile financiare ale acelei entit1$i. Al nu se aplic1 2n ca#ul
c3nd doi sau mai mul$i auditori sunt numi$i coauditori 'i nici rela$iilor auditorului cu auditorul
precedent.
C3nd auditorul principal utili#ea#1 lucr1rile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s1
determine inciden$a acestor lucr1ri asupra propriului s1u audit.
*uditorul principal este auditorul responsabil de e9amenul situa$iilor financiare ale unei entit1$i
care includ conturile unuia sau mai multor sub%rupuri auditate de un alt auditor. A9presia alt auditor
desemnea#1 auditorul G altul dec3t auditorul principal G responsabil de e9amenul informa$iilor
financiare ale unui sub%rup, incluse 2n situa$iile financiare auditate de c1tre auditorul principal.
*uditorul trebuie s1 stabileasc1 dac1 participarea sa la lucr1rile de audit pe ansamblu este
suficient1 pentru a-i permite s1 ac$ione#e ca auditor principal.
*tunci c3nd utili#ea#1 lucr1rile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s1-i e&alue#e
competen$a 5celuilalt auditor6 'i s1 ob$in1 elemente probante care s1 do&edeasc1 faptul c1 lucr1rile
celuilalt auditor r1spund obiecti&elor auditorului principal 2n cadrul misiunii sale de audit. *uditorul
principal trebuie s1-l informe#e pe acest alt auditor 2n le%1tur1 cu,
- obli%a$iile de independen$1. &a solicita o declara$ie scris1 care s1 ateste respectarea
acestor obli%a$ii.
- coordonarea lucr1rilor 'i a raport1rilor. modalit1$ile de coordonare &or fi definite 2n etapa
de planificare a auditului.
- obli%a$iile contabile, de control 'i de raportare, ob$in3nd o declara$ie scris1 2n le%1tur1 cu
respectarea acestora.
- 2ntre$inerea cu pri&ire la procedurile de audit puse 2n oper1. ob$inerea unui re#umat scris
al procedurilor aplicate de c1tre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui
auditor.
Cunosc3nd conte9tul 2n care auditorul principal &a folosi lucr1rile sale, cel1lalt auditor trebuie
s1 coopere#e cu auditorul principal. e e9emplu, acest alt auditor &a aduce la cuno'tin$a auditorului
principal orice aspect al acti&it1$ii sale care nu se poate reali#a conform modalit1$ilor stabilite. la
r3ndul s1u cel1lalt auditor &a fi informat despre orice problem1 ap1rut1 2n acti&itatea auditorului
principal care poate a&ea o inciden$1 important1 asupra propriei sale acti&it1$i.
%are sunt premisele aplicarii metodei rentei "ood.ill-ului'
Ca#a tuturor metodelor de e&aluare a %oodZill este notiunea de rentabilitate a acti&elor in&estite.
"remisele utili#arii acestei met este e9istenta supraprofitului pe obtinerea unui %ood Zill, in ca# contrar
a&em de-a face cu un badZill.
$iletul nr.11+
95
9tilizarea lucrarilor auditorului intern
*uditorul trebuie s1 anali#e#e acti&it1$ile auditorului intern 'i inciden$ele poten$iale asupra
procedurilor de audit ale sale.
*uditorul intern, f1c3nd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale e9amenul,
e&aluarea 'i controlul pertinen$ei 'i eficacit1$ii sistemelor contabile 'i de control intern. anumite
aspecte ale lucr1rilor sale pot fi utile auditorului e9tern.
"rintre acti&it1$ile auditorului intern care pot fi utile auditorului e9tern se pot men$iona,
- e9amenul sistemelor contabile de control intern.
- e9amenul informa$iilor financiare 'i de %estiune.
- e&aluarea costurilor, rentabilitatea 'i eficien$a unor tran#ac$ii 'i opera$iuni.
- e9amenul modului de respectare a te9telor le%islati&e precum 'i al politicilor 'i directi&elor stabilite
de conducerea intreprinderii.
*uditorul e9tern are obli% s1 ob$in1 o cunoa'tere sufic a acti&it auditului intern pentru a planifica 'i
aborda 2n mod eficient auditul.
En e&aluarea lucr1rilor auditorului intern, auditorul e9tern &a $ine seama de urm1toarele criterii,
- statutul auditorului intern 2n cadrul intreprinderii.
- natura 'i 2ntinderea lucr1rilor de audit intern efectuate.
- competen$e te!nice. pre%1tire te!nic1 adaptat1 'i o e9perien$1 ca auditor intern.
- or%ani#area profesional1. planificarea, supra&e%!erea, controlul 'i documentarea corect1 a lucr1rilor,
e9isten$a manualelor de audit, pro%ramarea de lucru 'i a dosarelor de lucru corespun#1toare
%are sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superproitului'
Cele mai utili#ate metode de e&aluare ba#ate pe %oodZill sunt urm1toarele,
- 6etoda direct
- 6etoda bazat pe capitalizarea unui superprofit
- 6etoda rentei good7ill*ului
6etoda 5azat pe capitalizarea unui superprofit. "entru e9plicarea ei se presupune o 2ntreprindere
ale c1rei capitaluri proprii au o &aloare patrimonial1 *>C, a c1rei e9ploatare se presupune c1 &a aduce
un profit pre&i#ionat constant, ". Fetoda presupune c1 nu e9ist1 superprofit dec3t din momentul 2n
care rentabilitatea de%a+at1 de 2ntreprindere 5care 2mbrac1 forma profitului pre&i#ionat6 este mai mare
dec3t cea care s-ar ob$ine plas3nd pe pia$1 un capital ec!i&alent cu *>C.
$iletulnr.113
1.9tilizarea lucrrilor unui expert
Jtili#area lucr1rilor unui e9pert se face 2n urm1toarele situa$ii,
- e&aluarea anumitor acti&e.
- e&aluarea st1rii fi#ice a unor acti&e precum minereuri, #1c1minte petroliere sau stabilirea duratei de
&ia$1 r1mas1 a unor acti&e corporale.
- e&alu1ri actuariale.
- e&aluarea stadiului de reali#are a unor produse sau lucr1ri de construc$ii.
- a&i#e +uridice 2n ce pri&e'te interpretarea unor acorduri, statute sau re%lement1ri.
C3nd are 2n &edere s1 foloseasc1 lucr1rile unui e9pert, auditorul trebuie s1 $in1 cont de,
- caracterul semnificati& al elementului respecti& din situa$iile financiare.
- riscul de eroare datorat naturii 'i comple9it1$ii elementului respecti&.
- &olumul 'i calitatea altor elemente probante disponibile.
"entru a putea utili#a lucr1rile unui e9pert, auditorul trebuie s1 reuneasc1 elemente probante suficiente
96
'i adec&ate care s1 demonstre#e c1 pot fi utili#ate lucr1rile unui anume e9pert 2n cadrul misiunii sale de
audit. *poi, auditorul trebuie s1 &erifice competen$a profesional1 a e9pertului 'i obiecti&itatea lui. En
plus, auditorul trebuie s1 str3n%1 elemente probante suficiente 'i adec&ate care s1 demonstre#e c1
2ntinderea lucr1rilor e9pertului r1spunde obiecti&elor auditului.
*uditorul trebuie s1 stabileasc1 dac1 lucr1rile e9pertului pot constitui un element probant cu pri&ire la
aprecierea criteriilor ce trebuie 2ndeplinite de situa$iile financiare.
C3nd auditorul nu modific1 raportul s1u, el nu trebuie s1 fac1 men$iuni despre utili#area lucr1rilor
e9pertului.
2.%are este caracteristica ratei de actualizare delatate'
Caractertistica ratei de actuali#are deflatata este ca a fost a+ustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in
ca#ul in care flu9ul financiar ce se actuali#ea#a este in lei constanti.
$iletul nr.11H
1. 7lementele posterioare inc#iderii exercitiului.
0tandardul 8nternational de Contabilitate 58*06 nr. 10 stabileste tratamentul 2n situatiile financiare a
e&enimentelor fa&orabile si nefa&orabile care sur&in dupa data 2nc!iderii e9ercitiului, care pot fi de
doua tipuri,
e&enimente care furni#ea#a informatii 2n le%atura cu fapte care e9istau la data 2nc!iderii e9ercitiului.
sunt acele e&enimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor e9istente la data 2nc!iderii.
e&enimente care furni#ea#a informatii ba#ate pe fapte sur&enite dupa data 2nc!iderii e9ercitiului. sunt
e&enimente care indica circumstante noi, aparute dupa data 2nc!iderii.
0tandardul 8nternational de *udit 580*6 nr. 560 stabileste obli%atiile pentru auditor de a lua 2n
considerare incidentele e&enimentelor posterioare 2nc!iderii e9ercitiului, at3t asupra situatiilor
financiare c3t si asupra raportului sau, distin%3ndu-se trei etape,
fapte descoperite p3na la data raportului de audit.
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar 2naintea publicarii situatiilor financiare.
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
2. %are este caracteristica ratei de actualizare nedelatate'
4ata de actuali#are nedeflatata este utili#ata atunci cand se considera un flu9 financiar in moneda
curenta 5adica moneda este influentata de rata inflatiei &iitoare6
aca re#ultatele &iitoare sunt e9primate 2n unitati monetare curente care tin seama de inflatia &iitoare
estimata, aceste re#ultate trebuie actuali#ate cu o rata care include inflatia, numita rata de actuali#are
nedeflatata. "e plan mondial, ma+oritatea 2ntreprinderilor lucrea#a cu &alori nedeflatate, e9primate 2n
unitati monetare curente, calculate tin3nd seama de o perspecti&a inflationista. En acest ca#, rata de
actuali#are nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dob3n#ilor nedeflatate pe pietele financiare.
$iletulnr.11F
1.=aptele descoperite p/n la data raportului de audit.
*uditorul trebuie s1 pun1 2n lucru proceduri care urm1resc str3n%erea e elemente probante
suficiente 'i adec&ate care s1 +ustifice faptul c1 au fost identificate toate e&enimentele care pot necesita
a+ust1ri ale situa$iilor financiare sau informa$ii suplimentare 2n ane9e, p3n1 la data raportului s1u.
"rocedurile menite s1 identifice e&enimentele care pot face obiectul unei a+ust1ri a situa$iilor
financiare sau unei informa$ii 2n ane9e, &or fi puse 2n lucru la o dat1 c3t mai apropiat1 de data
raportului de audit. ac1 prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper1 c1 e&enimentele
posterioare au o inciden$1 semnificati&1 asupra situa$iilor financiare, el trebuie s1 determine dac1
acestea au fost corect a&ute 2n &edere 'i au f1cut obiectul unei inform1ri corespun#1toare 2n notele
ane9e la situa$iile financiare.
C3nd un sub%rup, filial1 sau sucursal1 face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul
&a e9amina procedurile acestui alt auditor referitoare la e&enimentele posterioare, precum 'i
necesitatea de a-l informa de data pre&1#ut1 pentru semnarea propriului s1u raport de audit.
2. %e sunt ratele de evaluare utilizate (n cadrul metodelor comparative i ce exemple pute!i da'
-atele utili#e in met comparati&e repre# criteriul pe ba#a caruia se face comparatia si pot fi,
97
- "A4 Gul intrepr din acelasi sector, cotate.
- capitali#area bursiera7*>C.
- durata de acoperire 5nr. anilor pt care o suma de beneficii pre&i#ionate actuali#ate cu rata de
randament a obli%atiunilor de stat este e%ala cu cursul unei actiuni6
$iletulnr.11I
1. =apte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor
inanciare.
*uditorul nu este $inut s1 aplice proceduri sau s1 fac1 in&esti%a$ii referitoare la situa$iile financiare,
dup1 data raportului de audit. Conducerea 2ntreprinderii, 2ns1, trebuie s1 informe#e auditorul asupra
e&enimentelor sur&enite 2ntre data raportului de audit 'i data public1rii situa$iilor financiare 'i care sunt
susceptibile s1 aib1 o influen$1 asupra acestora.
Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar 2naintea public1rii situa$iilor
financiare, de e&enimente care risc1 s1 aib1 o inciden$1 semnificati&1 asupra acestora, auditorul trebuie
s1 stabileasc1 dac1 trebuie s1 cear1 cercetarea situa$iilor. financiare 'i s1 discute aspectele 2n cau#1 cu
conducerea 2ntreprinderii pentru a stabili m1surile care se impun.
ac1 conducerea 2ntreprinderii corectea#1 situa$iile financiare, auditorul &a pune 2n lucru
procedurile necesare 'i &a furni#a
conducerii 2ntreprinderii un alt raport de audit, 2n nici un ca# datai
noului raport nu &a putea fi anterioar1 datei semn1rii sau aprob1rii
situa$iilor financiare 'i, 2n consecin$1, procedurile men$ionate mai
sus se &or prelun%i p3n1 la data noului raport de audit.
ac1 conducerea 2ntreprinderii refu#1 s1 corecte#e situa$iile financiare iar auditorul consider1
necesare aceste corecturi, el trebuie s1 e9prime o opinie cu re#er&e sau o opinie defa&orabil1. dac1
raportul de audit apucase s1 fie depus, auditorul cere conducerii 2ntreprinderii s1 nu publice, c1tre ter$i,
situa$iile financiare 'i raportul de audit iar, dac1 aceasta decide totu'i publicarea, auditorul &a lua
m1surile adec&ate pentru a e&ita ca ter$ii s1 utili#e#e, raportul s1u.
2. %are este deinitia "ood.ill-ului'
@oodZill L &aloare suplimentar1, de natur1 incorporal1, dincolo de &aloarea de pia$1 a acti&elor 'i
pasi&elor tan%ibile din bilan$
A9isten$a sa este le%at1 de folosirea mai mult sau mai pu$in eficient1 a acti&elor 2ntreprinderii, 'i
anume,
- dac1 acti&ele sunt bine %estionate 'i e9ploatate, deci de%a+a o rentabilitate superioar1 celei
a'teptate de pia$1, se poate ob$ine un %oodZill.
- dac1 acti&ele sunt prost %estionate 'i e9ploatate si conduc la performan$ele financiare inferioare
a'tept1rilor pie$ii, &a re#ulta un badZill, adic1 o &aloare incorporal1 ne%ati&1.
$iletulnr.118
1.=apte descoperite dup data publicrii situa!iilor inanciare.
up1 publicarea situa$iilor financiare auditorul nu este $inut s1 procede#e la &reo in&esti%a$ie.
ac1 2ns1 auditorul a luat cuno'tin$1, dup1 publicarea situa$iilor financiare, de e9isten$a unui
e&eniment care, dac1 ar fi fost cunoscut la data semn1rii raportului s1u, l-ar fi condus la modificarea
opiniei, el trebuie s1 stabileasc1 dac1 este ca#ul corect1rii situa$iilor financiare 'i s1 discute aspectele
respecti&e cu conducerea 2ntreprinderii.
En ca#ul 2n care conducerea 2ntreprinderii corectea#1 situa$iile financiare, auditorul &a controla
m1surile luate de conducerea 2ntreprinderii pentru a se asi%ura c1 toate persoanele care sunt 2n posesia
situa$iilor financiare nemodificate au luat cuno'tin$1 de corectarea acestora 'i &a 2ntocmi un nou raport
asupra situa$iilor financiare. *cest nou raport de audit trebuie s1 cuprind1 un para%raf de obser&a$ii
f1c3nd trimitere la o not1 ane91 la situa$iile financiare care cuprinde moti&ele corec$iei situa$iilor
98
financiare publicate anterior. ata noului raport &a fi anterioar1 celei de aprobare a situa$iilor
financiare corectate.
En ca#ul 2n care conducerea 2ntreprinderii nu ia m1surile necesare pentru a se asi%ura c1 toate
persoanele care au 2n posesie situa$iile financiare 'i raportul de audit publicate anterior au fost corect
informate de situa$ie 'i nu corectea#1 situa$iile financiare c!iar dac1 auditorul a solicitat corectarea,
auditorul &a face cunoscut conducerii 2ntreprinderii c1 &a lua toate m1surile pentru a e&ita ca ter$ii s1
utili#e#e raportul s1u.
>u este necesar1 corectarea situa$iilor financiare 'i stabilirea unui nou raport de audit atunci
c3nd situa$iile financiare ale e9erci$iului urm1tor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condi$ia ca o
informa$ie corespun#1toare despre situa$ia e9istent1 s1 fie furni#at1 2n notele ane9ate la aceste situa$ii
financiare.
2.%are sunt metodele care pot i utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci c/nd se determin
valoarea patrimonial Activ net contabil corectat'
1.Fet comparatiei directe 5 a &an#arilor6 G prnt si alte inform sunt anali#ate comparate si a+ustate in fct
de asemanari si deosebiri.
2.Fet proportiei alocarii se ba#ea#a pe ec!ilibru, pe e9istenta unui raport tipic intre &al proprietatii si
anumite locali#ari.
3.Fet e9tractiei G prin scaderea din &al %lobala a proprietatii, a imobilului
4.Fet capitali#arii rentei de ba#a
$iletulnr.11C
1. 7xamenul situatiilor inanciare: solduri de desc#idere.
0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr. 510 re%lementea#1 procedurile 'i principiile
fundamentale 'i modul lor de aplicare 2n ce pri&e'te soldurile de desc!idere. En misiunile ini$iale de
audit, auditorul trebuie s1 %1seasc1 elemente probante suficiente 'i adec&ate care s1-i permit1 s1 se
asi%ure c1,
soldurile de desc!idere nu con$in anomalii care s1 aib1 o influen$1 semnificati&1 asupra situa$iilor
financiare ale e9erci$iului 2n curs.
soldurile de 2nc!idere ale e9erci$iului precedent au fost corect preluate sau, 2n ca#uri deosebite, au fost
a+ustate retroacti&.
politicile de 2nc!idere a conturilor 'i metodelor de e&aluare folosite au fost aplicate 2n mod constant,
sau modificarea acestora a fost corect 2nre%istrat1 'i descris1 2n notele ane9e.
C3nd situa$iile financiare ale e9erci$iului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual
poate %1si elementele probante e9amin3nd dosarele de lucru ale auditorul precedent.
ac1 situa$iile financiare precedente nu au fost auditate acesta &a pune 2n lucru alte proceduri.
ac1 prin aplicarea procedurilor specifice nu se ob$in elemente probante suficiente 'i adec&ate cu
pri&ire la soldurile de desc!idere, auditorul trebuie s1 emit1 o opinie cu re#er&e sau se &a afla 2n
imposibilitatea de a emite o opinie.
2. %are sunt metodele care pot i utilizate pentru evaluarea terenurilor

atunci cand
se determine valoarea patrimoniala4 Activ corectat'
- met comparatiei directe 5 a &an#arilor6 G pret si alte inform sunt anali#ate comparate si a+ustate in fct
de asemanari si deosebiri.
- Fet proportiei alocarii se ba#ea#a pe ec!ilibru, pe e9istenta unui raport tipic intre teren si cladiri.
- met pe ba#a parcelarii G acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea.
- met re#iduala G pp ca se poate identifica &enitul coresun#ator terenului din &enitul net al prprietatii
inte%rale, acesta fiind capitali#at cu o rata de capitali#are corespun#atoare pentru terenuri.
- Fet e9tractiei G prin scaderea din &al %lobala a proprietatii, a imobilului
- Fet capitali#arii rentei de ba#a
$iletul nr. 120
1. 7xamenul situatiilor inanciare
99
0itua$iile financiare 5bilan$, contul de profit 'i pierdere 'i celelalte componente6 constituie documente
de sinte#1 a contabilit1$ii asupra c1rora auditorul 2'i e9prim1 opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s1 ob$in1 unele elemente probante pe
ba#a c1rora s1 tra%1 conclu#ii cu pri&ire la diferite posturi 'i rubrici din situa$iile financiare.
"entru a-'i putea e9prima opinia, auditorului trebuie s1 confirme c1 situa$iile financiare sunt 2n acord
cu conclu#iile sale 'i c1 ele reflect1 corect deci#iile conducerii intreprinderii 'i dau o ima%ine fidel1
acti&it1$ii 'i situa$iei financiare a intreprinderii.
A9amenul situa$iilor financiare are ca obiect &erificarea,
- faptului c1 bilan$ul, contul de profit 'i pierdere 'i celelalte componente ale situa$iilor financiare sunt
coerente, concord1 cu datele din contabilitate, sunt pre#entate conform principiilor contabile 'i
re%lement1rilor 2n &i%oare 'i $in cont de e&enimentele posterioare datei de 2nc!idere.
- faptului c1 ane9ele comport1 toate inform de importan$1 semnificati&1 asupra situa$iei patrimoniale,
fin 'i re#ultatele ob$inute.
Te#nicile de examinare se ba#ea#1 pe,
- stabilirea ratiourilor obi'nuite de anali#1 financ 'i compararea lor cu cele ale e9erci$iilor precedente 'i
ale sectorului de acti&itate.
- compara$iile 2ntre datele reie'ite din situa$iile financiare 'i datele anterioare, posterioare 'i
pre&i#iunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare.
- compararea 2n procent fa$1 de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit 'i pierdere.
Jn obiecti& central al e9amin1rii situa$iilor financiare 2l constituie &erificarea dac1 acestea dau o
ima%ine fidel1 clar1 'i complet1,
- po#i$iei financiare intreprinderii.
- re#ultatelor financiare.
- situa$iei financiare.
En cadrul ac$iunilor de &erificare a bilan$ului contabil, auditorul 2'i di&i#ea#1 dili%en$ele &erific3nd 'i
satisfacerea unor re%uli %enerale 'i particulare.
-e"uli "enerale:
- bilan$ul contabil este 2ntocmit conform normelor contabile 2n &i%oare.
- bilan$ul contabil este 2ntocmit sub o form1 comparati&1.
- elementele de acti& 'i pasi& sunt e&aluate separat f1r1 s1 se opere#e compensa$ii.
- bilan$ul de desc!idere corespunde cu bilan$ul de 2nc!idere al e9erci$iului precedent.
-e"uli particulare. *uditorul &erific1 modul de 2nre%istrare a,
- capitalurilor proprii.
- 2mprumuturi 'i datorii asimilate.
- imobili#1ri.
- stocuri 'i produc$ie 2n curs de e9ecu$ie.
- conturile de ter$i.
- conturile de pro&i#ioane.
- conturile de tre#orerie.
En le%atur1 cu re#ultatul e9erci$iului, auditorul ,
- e9aminea#1 unele conturi de c!eltuieli.
- e9aminea#1 ba#ele de impo#itare stabilite 2n materie de ta9e 'i impo#ite asupra conturilor de
&enituri.
- e9aminea#1 situa$ia comparati&1 a di&erselor conturi de &enituri 'i c!eltuieli.
8n le%atur1 cu ane9ele la situa$iile financiare, auditorul e9aminea#1 informa$iile furni#ate de acestea,
anali#3nd 2n mod deosebit,
- e&olu$ia conturilor pre#entate de aceste ane9e.
- respectarea modului 'i metodelor de e&aluare a posturilor din bilan$ 'i din contul de profit 'i
pierdere.
- metodele utili#ate pentru calculul amorti#1rii 'i pro&i#ioanelor 'i fundamentarea lor.
100
2.%are sunt metodele care pot i utilizate pentru evaluarea ec#ipamentelor atunci cand se
determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat'
pe ba#a de cost G metoda identificarii.
- metoda asimilarii.
- metoda corelarii.
- metoda indicilor de inde9are.
"e ba#a de &enit G multe utila+e se inc!iria#a
"e ba#a de comparatie
$iletul nr. 121
1.Barticulariti privind partile ailiate )le"ate* in audit.
0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr. 550 stabile'te procedurile 'i principiile fundamentale,
precum 'i modalit1$ile lor de aplicare 2n ce pri&e'te responsabilit1$ile auditorului referitoare la
tran#ac$iile 2ntre p1r$i le%ate 5afiliate6, a'a cum sunt ele definite prin 0tandardul 8nterna$ional de
Contabilitate nr. 24 ;"1r$i le%ate:.
*uditorul trebuie s1 pun1 2n lucru proceduri de audit 2n &ederea reuniunii de elemente probante
referitoare la identificarea de c1tre conducerea intreprinderii a p1r$ilor le%ate 5afiliate6, precum 'i la
informa$iile pre#entate 2n ane9e pri&ind efectele tran#ac$iilor 'i opera$iilor 2ntre p1r$ile le%ate, care au o
influen$1 semnificati&1 asupra situa$iilor financiare.
En timpul lucr1rilor de audit, auditorul d1 aten$ie opera$iilor care par neobi'nuite 'i care pot indica
e9isten$a p1r$ilor le%ate p3n1 atunci necunoscute ca, de e9emplu,
- opera$ efect 2n cdi$ii comerciale anormale, mai ales 2n ce pri&e'te pre$ul, rata dob3n#ii, %aran$ii 'i
cdi$ii de ramburs neobi'nuite.
- opera$ii a c1ror e9isten$1 nu pare +ustificat1 prin nici o moti&a$ie lo%ic1.
- opera$ii a c1ror substan$1 difer1 de forma acestora.
-opera$ii efectuate pe c1i neobi'nuite.
- &olum prea ridicat sau opera$ii importante reali#ate cu unii clien$i sau furni#ori, 2n raport cu al$ii.
- opera$ii ne3nre%istrate.
"rintre procedurile puse 2n lucru de auditor se pot folosi,
- controalele detaliate asupra unor opera$ii, tran#ac$ii, rula+e sau solduri.
- consultarea proceselor &erbale ale adun1rilor %enerale ale ac$ionarilor 'i ale consiliului de
administra$ie.
- acordarea unei aten$ii deosebite unor opera$ii de la sf3r'itul perioadei.
- acordarea contractelor 'i con&en$iilor de 2mprumut.
- e9amenul opera$iilor de cump1r1ri sau &3n#1ri pe p1r$i ale unei societ1$i 2n participa$ie.
- e9amenul operat$iilor 'i tran#ac$iilor 2ntre p1r$i le%ate identificate.
- ob$inerea unei declara$ii de la conducerea intreprinderii prin care s1 ateste c1 informa$iile pre#entate
cu pri&ire la identificarea p1r$ilor le%ate sunt e9!austi&e 'i au fost corect descrise 2n ane9ele la situa$iile
financiare.
2.%are este ormula de calcul a ratei de actualizare delatate necesara determinarii ratei de
actualizare'
4ata de actuali#are deflatata este utili#ata atunci cand se considera un flu9 financiar in moneda
constanta 5adica moneda de la data e&aluarii, neinfluentata de rata inflatiei &iitoare6.
-ata delatata > )i ? * D )1O*
f G rata inflatiei
ac1 re#ultatele &iitoare sunt e9primate 2n uniti monetare constante, care nu $in seama de infla$ia
&iitoare, ele trebuie actuali#ate cu o rat1 care nu include infla$ia, numit rat de actualizare deflatat.
Jtili#area incorect1 a ratei de actuali#are prin aplicarea la ni'te re#ultate constante a unei rate a pie$ei
care include de fapt 'i o component1 infla$ionist1, penali#ea#1 &aloarea 2ntreprinderii e&aluate. e
101
aceea trebuie ca rata de actuali#are care se &a aplica acestor beneficii constante s1 fie 2n prealabil
deflatat1.
(recerea de la rata de actuali#are nedeflatat1 la cea deflatat1 se face astfel,
- dac1 rata infla$iei este mai mic1 de 10<,
r deflatat1 L r nedeflatat1 G f
- dac1 rata infla$iei este mai mare de 10<,
r deflatat1 L 5r nedeflatat1 G f6 751]f6
unde, 171]f repre#int1 indicele puterii de cump1rare a banilor.
$iletul nr. 122
1. Ipoteza continuit!ii activit!ii (n auditul situa!iilor inanciare.
En timpul planific1rii 'i reali#1rii misiunii de audit, auditorul trebuie s1 aprecie#e temeinicia utili#1rii
de c1tre conducerea intreprinderii a con&en$iei contabile de ba#1 de continuare a acti&it1$ii, la
elaborarea situa$iilor financiare.
A9emple de fapte sau e&enimente care, luate i#olat sau 2mpreun1, constituie semne de 2ntrebare asupra
&alabilit1$ii con&en$iei contabile de ba#1 de continuare a e9ploat1rii, f1r1 a fi e9!austi&e, sunt,
- capitaluri proprii sau fond de rulment ne%ati&e.
- 2mprumuturi care a+un% la scaden$1, f1r1 perspecti&1 reali#at1 de rambursare sau ree'alonare, sau
recur%erea e9cesi&1 la credite pe termen scurt pentru a finan$a acti&e pe termen lun%.
- indicii pri&ind retra%erea suportului financiar de c1tre creditori.
- mar+e brut1 de autofinan$are ne%ati&1.
- indicatori financiari c!eie, nefa&orabili.
- pierderi din e9ploatare sau de%rad1ri importante ale acti&elor.
- stoparea politicii de distribuire de di&idende.
- insuficien$a tre#oreriei pentru a face pl1$ile la scaden$1.
- refu#ul creditelor G furni#ori.
- p1r1sirea intreprinderii de c1tre cadrele de conducere.
- pierderea unor pie$e importante, a unor licen$e importante sau furni#ori principali.
- mi'c1ri sociale, sau lipsa materiilor prime de ba#1.
- proceduri +udiciare 2n curs care, dac1 sunt pierdute, pot a&ea consecin$e financiare %ra&e.
- sc!imb1ri le%islati&e sau politici %u&ernamentale care risc1 s1 aib1 efecte nefa&orabile asupra
intreprinderii.
4esponsabilitatea auditorului const1 2n aprecierea modului 2n care conducerea intreprinderii a utili#at
con&en$ia contabil1 de ba#1 a continuit1$ii acti&it1$ii 'i dac1 e9ist1 incertitudini semnificati&e 2n ce
pri&e'te capacitatea intreprinderii de a continua acti&itatea 'i care ar fi trebuit s1 fie pre#entate 2n
ane9e. Al trebuie s1 colecte#e elemente probante suficiente 'i adec&ate pentru a confirma e9isten$a unei
incertitudini semnificati&e referitoare la continuitatea e9ploat1rii.
*uditorul se poate %1si 2n una din urm1toarele situa$ii,
- a fost aplicat1 con&en$ia contabil1 de ba#1 a continuit1$ii acti&it1$ii dar e9ist1 o incertitudine
semnificati&1. En acest ca# se &erific1 dac1 2n notele ane9e au fost descrise corect faptele susceptibile
de a pune 2n discu$ie continuitatea acti&it1$ii. 2n ca# afirmati&, el &a emite o opinie f1r1 re#er&e dar &a
introduce un para%raf de obser&a$ii. 2n ca# ne%ati&, el &a emite o opinie cu re#er&e sau o opinie
defa&orabil1.
- situa$iile financiare au fost stabilite 2n condi$ii de continuitate a acti&it1$ii dar 2n ra$ionamentul s1u
profesional, auditorul re$ine c1 intreprinderea nu &a fi 2n m1sur1 s1 continue acti&itatea. 2n acest ca#, el
&a emite o opinie defa&orabil1.
- conducerea intreprinderii refu#1 s1 fac1 sau s1 complete#e anali#ele sale pentru a e&alua de o manier1
complet1 aspectele le%ate de continuitatea acti&it1$ii. auditorul poate introduce o re#er&1 2n raportul
s1u, ca urmare a limit1rii 2ntinderii lucr1rilor sale.
0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr. 570 stabile'te procedurile 'i principiile fundamentale, c3t 'i
102
modul lor de aplicare 2n ce pri&e'te responsabilit1$ile auditorului 2n le%1tur1 cu aplicarea con&en$iei
contabile de ba#1 a continu1rii acti&it1$ii la elaborarea situa$iilor financiare ale intreprinderii.
2.%are este ormula de calcul a lic#iditatii restranse - indicator calculat pentru
interpretarea bilantului contabil in cadrul dia"nosticului inanciar'
Dic!iditatea restransa L aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu a+utorul
elementelor celor mai lic!ide sub 1 an
D r L 5creante-disponibilitati67datorii sub un an
$iletul nr. 12+
1. Auditul estimrilor contabile.
Astimarea contabil1 desemnea#1 o e&aluare apro9imati&1 a sumei unui element 2n absen$a unei metode
precise de m1surare 5determinare6. Cele mai frec&ente estim1ri contabile se refer1 la,
- pro&i#ioane pentru deprecierea stocurilor 'i crean$elor.
- amorti#area imobili#1rilor asupra duratei lor de &ia$1 estimat1.
- &enituri anticipate.
- impo#ite am3nate.
- pro&i#ioane pentru riscuri pri&ind procesele 2n curs.
- pierderi asupra unor contracte pe termen lun%.
- pro&i#ioane pentru %aran$ii.
*uditorul trebuie s1 reuneasc1 elementele probante suficiente 'i adec&ate asupra estim1rilor contabile
cuprinse 2n situa$iile financiare, caracterul re#onabil al acestor estim1ri 'i corecta 'i completa
pre#entare a informa$iilor 2n ane9e.
En acest scop, auditorul poate,
- e9amina 'i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estim1rii.
- utili#a o estimare independent1 pentru a o compara cu cea efectuat1 de conducerea
intreprinderii.
- re&edea e&enimentele posterioare 2nc!iderii e9erci$iului pentru a stabili dac1 estimarea se
confirm1.
0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr. 540 stabile'te procedurile 'i principiile fundamentale c3t 'i
modul lor de aplicare 2n ce pri&e'te auditul estim1rilor contabile con$inute 2n situa$iile financiare.
2. %are sunt documentele inanciare de sinteza pe care le veriica auditorul inanciar sau
evaluatorul pentru a se asi"ura de credibilitatea datelor
oc. financiare de sinte#a pe care le &erifica auditorul fiananciar sau e&aluatorul pentru a se asi%ura
credibilitatea datelorcontabile sunt, 0ituatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele
sale functie de re%lementarile contabile aplicabile.
$iletul nr. 123
1. Brocedurile analitice (n auditul situa!iilor inanciare.
"rocedurile analitice cuprind compararea informa$iilor financiare ale intreprinderii,
- cu informa$iile comparabile ale e9erci$iilor precedente.
- cu re#ultatele stabilite de intreprindere G ba#ate pe bu%ete sau pe pre&i#iuni G sau estimate de auditor
5cum ar fi cele pri&ind c!eltuielile cu amorti#1rile6.
- cu informa$iile similare din sectorul de acti&itate din care face parte intreprinderea.
"rocedurile analitice sunt utili#ate 2n diferite etape ale misiunii de audit 'i anume,
- pentru a a+uta auditorul s1 planifice natura, calendarul 'i 2ntinderea altor proceduri de audit 5etapele
anterioare6.
- 2n controalele substanti&e pentru %1sirea elementelor probante.
- ca mi+loc de re&i#uire a coeren$ei de ansamblu a situa$iilor financiare 5etapa ) - urm1toare6.
*tunci c3nd auditorul folose'te procedurile analitice ca 'i controalele substanti&e, trebuie s1 $in1 seama
de unii factori precum,
- obiecti&ele procedurilor analitice 'i %radul de fiabilitate al lor.
- disponibilitatea informa$iilor 'i fiabilitatea lor.
103
- sursele informa$iilor disponibile. sursele e9terne independente sunt 2n %eneral mai fiabile
dec3t sursele interne.
- caracterul comparabil al surselor disponibile.
- cuno'tin$ele dob3ndite cu auditurile precedente etc.
(e!nica procedurilor analitice este re%lementat1 prin 0tandardul 8nterna$ional de audit 580*6 nr. 520.
2.%e reprezinta rata de actualizare a capitalurilor'
4ata de actuali#are a capitalurilor re#ulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a
ratei doban#ii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in %eneral in&ersa "A4 Gului mediu al &al comparabile
la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lun% tinand cont de deductibilitatea
fiscala
$iletul nr. 12H
1. %onirmarea externa )directa*
Aste o procedur1 care const1 2n a cere unui ter$ a&3nd le%1turi de afaceri cu intrepr &erificat1, s1
confirme direct auditorului inform pri&ind e9isten$a opera$iilor, a soldurilor etc. *uditorul are
latitudinea de a determ condi$iile 'i 2ntinderea acestei proceduri.
"rocedura se demarea#1 cu acordul conducerii intreprinderii supus1 controlului. dac1 aceasta nu se
arat1 fa&orabil1 pentru o astfel de procedur1, auditorul se poate %1si 2n una din urm1toarele dou1
situa$ii,
- sau consider1 c1 te!nicile compensatorii de control 2i aduc elemente suficiente de prob1.
- sau consider1 c1 alte controale nu-l conduc la elemente probante fa$1 de limitele impuse de
conducerea intreprinderii, care &a suporta consecin$ele necesare cu pri&ire la certificare.
0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr. 505 define'te principalele ca#uri 2n care auditorul are
obli%a$ia s1 procede#e la folosirea te!nicii confirm1rii directe,
- confirmarea unor cau#e 2n ba#a c1rora s-au reali#at unele tran#ac$ii.
- confirmarea de c1tre b1nci a soldurilor conturilor 'i alte informa$ii considerate necesare.
- confirmarea conturilor de clien$i 'i debitori.
- confirmarea stocurilor 2n depo#ite &amale, 2n consi%na$ie 'i alte stocuri la ter$i.
- &alori imobiliare cump1rate prin intermediari financiari.
- 2mprumuturi de la ter$i.
- confirmarea soldurilor conturilor de furni#ori 'i creditori.
Confirm poate s1 fie po#iti&1, atunci c3nd ter$ul solicitat 2'i e9prim1 acordul asupra inform primite sau
furni#ea#1 c!iar el inform, sau ne%ati&1, atunci c3nd ter$ului solicitat i se cere s1 nu r1sp dec3t 2n ca#ul
2n care nu este de acord cu inform care i s-a pre#entat.
*uditorul trebuie s1 ia 2n considera$ie orice fapt de natur1 s1 pun1 2n discu$ie fiabilitatea r1spunsului
ob$inut la cererea de confirmare e9tern1 5direct16.
"rocedurile 'i principiile fundamentale, precum 'i modalit1$ile lor de aplicare, 2n le%1tur1 cu utili#area
de c1tre auditor a procedurii confirm1rii e9terne 5directe6 ca mi+loc de ob$inere a elementelor probante,
sunt re%lementate prin 0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr.505, aplicabil 2ncep1nd cu auditul
situa$iilor financiare ale anului 2001.
2.%arei optici ii corespund valorile patrimoniale unctionale )de exemplu, &aloarea substantiala*'
)al patrim functionale au la ba#a o optica a pre&alentei economicului asupra +uridicului, respecti& &al
intrepr ia in calcul &al tuturor bunurilor pe care le utili#ea#a indif daca sunt sau nu in proprietatea
acesteia
)al patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de
potentialul intreprinderii. *ceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o %arantie de
si%uranta asupra &alorii acesteia la un moment dat, putand do&edi in&estitrorilor ca e9ista un ec!i&alent
tan%ibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respecti&a.
$iletul nr. 12F
104
1.Te#nica observarii izice )directe*
/bser&area fi#ic1 este mi+locul cel mai eficace de &erificare a e9isten$ei unui acti&, 2ns1 ea nu aduce
dec3t o parte din elementele probante necesare 'i anume numai e9isten$a bunului respecti&. celelalte
elemente probante ca. proprietatea asupra bunului,&aloarea atribuit1 etc. trebuie &erificate prin alte
te!nici.
*c$iunile 2ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de e9emplu, au ca obiecti& asi%urarea
c1,
- intreprinderea a pre&1#ut mi+loace corespun#1toare care permit recen#area acti&elor 2n condi$ii de
fiabilitate. aceast1 fa#1 a inter&en$iei const1 2n studierea procedurilor de in&entariere 'i se situea#1 deci
2naintea in&entarierii propriu#ise.
- aceste mi+loace sunt puse 2n aplicare 2n mod satisf1c1tor. aceast1 fa#1 const1 2n &erificarea faptului c1
persoanele 2ns1rcinate cu in&entarierea aplic1 2n mod corect procedurile 'i se situea#1 2n timpul
in&entarierii propriu-#ise.
- lucr1rile de in&entariere au fost corect e9ploatate 5&alorificate6. aceast1 fa#1 const1 2n a controla dac1
cantit1$ile recente sunt cele utili#ate pentru e&aluarea sumei stocurilor 'i se situea#1 deci dup1
in&entarierea propriu-#isa.
2.%arei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice )de exemplu, Activul net contabil
corectat*'
)al patrim matematica are la ba#a o optica potri&it careia &al intrepr ia in calcul numai de bunurile
aflate in proprietate
$iletul nr. 12I
1.Te#nica sonda0ului
kin3nd seama de nr de opera$ii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate &erifica inte%ral, de
e9emplu, rula+ele sau soldurile unui cont. Al caut1 elem probante pe un e'antion adec&at, utili#3nd
te!nica sonda+ului cel mai bine adaptat fiec1rei situa$ii.
0onda+ul este definit ca o te!nic1 ce const1 2n selec$ionarea unui anumit num1r sau p1r$i dintr-o
mul$ime, aplicarea la acestea a te!nicilor de ob$inere a elementelor probante 'i e9trapolarea re#ultatelor
ob$inute asupra e'antionului la 2ntrea%a mas1 sau mul$ime. (e!nica sonda+ului este re%lementat1 de
0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr. 530.
0onda+ele pe care le reali#ea#1 auditorul 2n cursul misiunii sale sunt de dou1 naturi diferite.
- 2n unele ca#uri, 2n %eneral cu oca#ia &erific1rii func$ion1rii controlului intern, auditorul caut1 s1
demonstre#e c1 elementele care constituie masa, mul$imea, pre#int1 o caracteristic1 comun1 5de
e9emplu, &i#area sau aprofundarea comen#ilor cu oca#ia cump1r1rilor6. sonda+ele efectuate 2n astfel de
ca#uri sunt sonda+e asupra atribu$iilor.
- 2n alte ca#uri, 2n %eneral cu oca#ia controlului conturilor, auditorul caut1 s1 &erifice &aloarea dat1
unei mul$imi sau unei mase. acestea sunt sonda+e asupra &alorilor.
*uditorul poate folosi 2n %eneral dou1 tipuri de sonda+e, sonda+ul statistic 'i sonda+ul nestatistic, ba#at
e9clusi& pe e9perien$a sa profesional1. acesta din urm1, 2ns1, nu permite o e9trapolare ri%uroas1 a
re#ultatelor ob$inute asupra e'antionului la 2ntrea%a mas1 sau mul$ime. *le%erea 2ntre cele dou1 tipuri
de sonda+e depinde de pre%1tirea profesional1 a auditorului 'i de %radul de credibilitate pe care acesta
dore'te s1 2l dea conclu#iilor sale.
/ricare ar fi 2ns1 tipul de sonda+, este important s1 fie respectate c3te&a re%uli ri%uroase pri&ind deci#ia
asupra e'antionului 'i parcur%erea unor etape obli%atorii.
eci#iile prealabile e9ecut1rii sonda+ului pot fi pre#entate sc!ematic astfel,
Controlul 2ntre%ii
mase sau mul$imi
>u
>
u
0onda+e asupra
ansamblului
mul$imii
105
efinirea
obiectelor 'i
ale%erea
mul$imii
5masei6
Aste suficient
un control
prin sonda+?
Ful$ime
a
con$ine
element
e c!eie?
)erificare
a
elementel
or c!eie
este
suficient1
?
o

a
o

a
o

a
o
Controlul tuturor
elementelor c!eie
>u
Controlul tuturor
elementelor c!eie
plus sonda+ele
asupra restului
mul$imii
2.%are sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor'
/rice e&aluare de acti&e, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilan$ul contabil, deoarece in
el se reflecta &olumul fondurilor proprii, pia$a, strate%iile aplicate de firma, el reflecta situa$ia
patrimoniului, a a&erii acumulate de firma de la 2nfiin$are si re#ultatele financiare ob$inute in ultima
perioada pentru care s-a inc!eiat.
$iletulnr.128
1.7lementele probante: deini!ie, rol, criterii de apreciere.
Alementele probante repre#int1 informa$ii ob$inute de auditor pentru a a+un%e la conclu#ii pe
care 2'i &a fonda opinia. aceste informa$ii constau 2n documente +ustificati&e 'i documente contabile
care stau la ba#a situa$iilor financiare 'i care sunt coroborate cu informa$ii din alte surse.
4olul elementelor probante este acela de a-i furni#a auditorului o ba#1 re#onabil1 pentru
fundamentarea opiniei sale.
Alementele probante trebuie s1 2ndeplineasc1 cumulati& dou1 condi$ii 5criterii6 de calitate
pentru a putea sta la ba#a fond1rii unei opinii, s1 fie suficiente 'i s1 fie +uste 5adec&ate6.
Caracterul suficient se stabile'te 2n raport cu num1rul de elemente probante colectate.
caracterul 8ust se aprecia#1 2n raport cu %radul de adec&are, cu pertinen$a, fiabilitatea lor
2.%are sunt caracteristicile lic#idrii 0udiciare a (ntreprinderii din punctul de vedere al
evalurii'
Caracteristicile lic!idarii +udiciare din pd& al e&aluarii sunt,
in punct de &edere al e&aluarii presupunem ca intreprinderea c!iar daca e neredresabila dispune de un
patrimoniu, care dupa incetarea acti&itatii permite detereminareaunei &alor de lic!idare specifice
lic!idarii +udiciare sau fortate.
A&aluarea presupune parcur%erea a doua etape,
1. calculul acti&ului net de lic!idare.
2. aplicarea unei decotari asupra acti&ului net de lic!idare.
*cti&ul net de lic!idare se stabileste plecand de la acti&ul net contabil, care este afectat de influentele
po#iti&e sau ne%ati&e al elemantelor de patrimoniu din care se deduc c!eltuielile cu lic!idarea si
e&entualele obli%atii fiscale pri&ind lic!idarea.
)aloarea actuala a intreprinderii se datermina astfel,
*cti&ul net contabil plus diferenta intre &aloarea contabila 5mai mica6 si &aloarea actuala 5mai mare6 a
tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii 5diferente fa&orabile6 minus
diferentele dintre &aloarea contabila 5mai mare6 si &aloarea actuala 5mai mica6 a tuturor elementelor
corporale si necorporale din bilantul intreprinderii 5diferente nefa&orabile6 minus c!eltuielile cu
operatiunile de lic!idare 5incusi& sarcini fiscale6 si este e%al cu acti&ul net de lic!idare minus cota
cuprinsa intre 30-50< din acti&ul net de lic!idare.
$iletul nr. 12C
1.Bro"ramul de control: rol, continut, orme de prezentare
106
>u e9ist1 un pro%ram standard de control al conturilor deoarece acest pro%ram depinde e9clusi& de
re#ultatele etapelor precedente 'i de caracteristicile fiec1rei intreprinderi.
Atapa de cunoa'tere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificati&e, a #onelor de risc
'i a naturii opera$iilor. 2n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a a&ut posibilitatea
identific1rii e9isten$ei controlului intern pe care se poate spri+ini 'i &erific1rii modului de func$ionare a
acestuia. >umai 2n func$ie de aceste flu9uri de informa$ii 'i de %radul de fiabilitate al lor auditorul 2'i
stabile'te pro%ramul de control al conturilor care, a'a cum s-a mai amintit, poate fi restr3ns sau e9tins.
"entru stabilirea pro%ramului de control, auditorul &a utili#a planul de misiune 'i foaia de sinte#1 a
aprecierii controlului intern, documente ce asi%ur1 le%1tura cu etapele precedente.
*'adar, rolul pro%ramului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, c3t de
e9tinse &or fi acestea 'i data la care ele &or fi efectuate.
"ro%ramul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special1, care con$ine rubricile urm1toare,
- lista controalelor de efectuat, ordonat1 pe sec$iunile situa$iilor financiare. aceste controale trebuie c3t
mai bine detaliate pentru a fi u'or de identificat documentele 'i informa$iile necesare a se solicita
intreprinderii.
- 2ntinderea e'antionului, $in3nd seama de pra%ul de semnifica$ie 'i de e&enimentele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca 2n aceast1 coloan1 s1 se men$ione#e &olumul sonda+elor de efectuat pentru
controlul respecti&.
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important1, a&3nd 2n &edere c1, calit unui
control depinde de data la care s-a efectuat. *ceast1 coloan1 &a fi completat1 pe m1sura a&ans1rii pro%r
de ctrl, ceea ce permite urm1rirea cronolo%ic1 a lucr1rilor.
- o referin$1 pentru foaia de lucru.
- probleme 2nt3lnite, aceast1 coloan1 se folose'te pentru super&i#area lucr1rilor 'i pentru a stabili
sinte#a re#ultatelor controalelor.
Jn e9emplu de structur1 a unui pro%ram de control se pre#int1 astfel,
osar
"ro%ram de control
- controlul imobili#1rilor -
4ef,
"a%,
A9erci$iu *uditor, ata,
)i#a responsabilului,
ata cre1rii,
ata actuali#1rii,
Controale de efectuat
F1rimea
e'antionului
=1cut de jjj
la data de jj.
4eferin$a
5=oaia de lucru6
"robleme
2nt3lnite
)erificarea ac!i#i$iilor
e9erci$iului pe ba#1 de
comen#i, facturi 'i
recep$ii
0ume mai mari de
75.000 mii lei
8onescu
16703795
*6 >imic
2.Brin ce se deosebesc valorile entitatii )unctionale, ale ansamblului resurselor investite* de cele
ale capitalurilor proprii )matematice, nete*'
)alorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii 5matematice, nete6 prin potentialul de care dispun
de a %enera supraprofit, respecti& prin elementele nemateriale , care nu fi%urea#a ca elemente de
patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea acti&itatii sale.
$iletul nr. 1+0
1.%ontinutul unui raport asupra controlului intern:
0 nota de introducere si sinte#a G permite conducerii intreprinderii sa cunoasca conclu#iile la care
a a+uns auditorul.
1 sumarul raportului G recapitulare a diferitelor titluri si puncte care &or fi pre#entate in ultima
parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe.
2 detaliile raportului G 5pre#entarea punctelor slabe in ordinea importantei. consecinte si
incidente asupra situatiilor financiare. sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor6.
2.%are este ormula de calcul a ondului de rulment - indicator de ec#ilibru inanciar speciic
bilantului unctional'
107
=4L C*"8(*DJ48 "A4F*>A>(A G *C(8)A 8F/C8D8O*(A
$iletul nr. 1+1
1.%e sunt testele de conormitate'
(estele de conformitate presupun selec$ionarea de c1tre auditor a unui num1r limitat de
tran#ac$ii c1rora le urm1re'te circuitul pentru a re$ine dac1 toate controalele pre&1#ute au fost
efectuate. 0copul nu este de descoperi erori 2n func$ionarea sistemului, ci numai de a ob$ine o asi%urare
c1 sistemul descris este cel real 'i c1 a fost 2n$eles.
Fodalit1$i de reali#are a testelor de conformitate,
- obser&area direct1.
- confirmarea &erbal1 a celor ce utili#ea#1 procedura respecti&1.
- e9isten$a mi+loacelor utili#ate 5'tampile, &i#e, fi'iere etc.6.
- obser&area ulterioar1, const3nd 2n reluarea 2n 2ntre%ime a circuitului, plec3nd de la ori%ine, pentru
a-l testa.
2.Brin ce se deosebete "ood.ill-ul de activele intan"ibile identiicabile'
@odZill-ul se deosebeste de acti&ele intan%ibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile
financiare indi&iduale ci numai in cele consolidate.
$iletulnr.1+2
1.%e sunt testele de permanenta'
(estele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera
permanenta fara defectiuni. *ceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra
modului de functionare a sistemului.
2.%are sunt actorii in unctie de care se ale"e un etalon de comparatie reprezentativ )actiune sau
aacere*'
=actorii in functie de care se ale%e un etalon de comparatie repre#entati& 5actiune sau afacere6sunt,-
ni&elul capitalului tran#actionat, daca tran#actia are ca obiect firma 5100<
din capitalulaacesteia6 , fie numai o parte a capitalurilor
$iletulnr.1++
1.7valuarea controlului intern: con!inut, etape.
A&aluarea controlului intern &i#ea#1 studiul 'i e&aluarea de c1tre auditor a sistemelor
considerate semnificati&e 2n scopul identific1rii controalelor interne pe care dore'te s1 se spri+ine, pe
de o parte, precum 'i a riscurilor de eroare 2n tratarea datelor 'i informa$iilor, pe de alt1 parte.
(oate ac$iunile 2ntreprinse de auditor 2n aceast1 etap1 sunt concentrate asupra a trei 2ntreb1ri
care furni#ea#1 ba#a de apreciere a sistemului de control intern,
- care sunt procedurile efecti&e, 2n func$iune, care au ca obiecti& reali#area unui control intern
eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- 2n ce m1sur1 aceste proceduri satisfac reali#area unui bun control intern 'i pot conduce la
elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
*uditorul nu trebuie s1 &erifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale
acestuia pe care &rea s1 se spri+ine.
7tapele evalurii controlului intern sunt,
- 2n$ele%erea 'i descrierea sistemelor semnificati&e.
- confirmarea 2n$ele%erii sistemului. testele de conformitate.
- e&aluarea riscurilor de eroare.
- &erificarea func$ion1rii controlului intern.
- e&aluarea preliminar1. testele de permanen$1.
- e&aluarea final1 'i inciden$a asupra misiunii.
2.%um poate i deinit evaluarea economic.
A&aluarea economica consta intr-un comple9 de te!nici, procedee si metode prin care e stabileste
&aloarea de piata, de circulatie a bunurilor, acti&elor si intreprinderilor
108
$iletul nr. 1+3
1.Blanul de misiune: con!inut, rol.
"lanul de misiune este 2n fapt pro%ramul %eneral de munc1 2n care sunt sinteti#ate toate
informa$iile ob$inute pe ba#a c1rora s1 poat1 fi orientat1 'i planificat1 misiunea de audit. Aste
documentul care ser&e'te ca instrument de ba#1 pentru to$i inter&enien$ii de-a lun%ul 2ntre%ii misiuni
de audit.
"lanul de misiune permite auditorului,
- s1-'i stabileasc1 natura 'i 2ntinderea controalelor 2n raport cu pra%ul de semnifica$ie ales.
- s1-'i or%ani#e#e lucr1rile de audit astfel 2nc3t s1 fie atins obiecti&ul de a certifica situa$iile
financiare 2n mod ra$ional, cu ma9imum de eficacitate 'i 2n cadrul termenelor con&enite cu clientul.
"lanul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de deci#ii cu pri&ire la,
lucr1rile de efectuat, mi+loacele necesare, datele inter&en$iilor 2n teren, rapoarte 'i rela$ii de stabilit,
bu%etul de timp 'i costurile an%a+ate.
in planul de misiune nu pot lipsi informa$ii care se refer1 la, cunoa'terea acti&it1$ilor
2ntreprinderii, 2n$ele%erea sistemului contabil 'i a de control intern, riscul 'i pra%ul de semnifica$ie,
natura calendarului, 2ntinderea procedurilor de audit 'i coordonarea, conducerea, supra&e%!erea 'i
re&i#uirea lucr1rilor.
Con$inutul tip al unui plan de misiune este urm1torul,
8. "re#entarea 2ntreprinderii.
88. 8nforma$ii contabile.
888. efinirea misiunii.
8). 0isteme 'i domenii semnificati&e.
). /rientarea pro%ramului de lucru.
)8. Ac!ipa 'i bu%etul.
)88. "lanificarea
2.%are dintre cele + cate". de metode de evaluare speciic activelor )metoda capitalizrii
rezultatelor, metoda costurilor, metoda compara!iei directe* se poate aplica i r s se dispun
inte"ral de inorma!ii de pia!'
Fetoda capitali#arii re#ultatelor
$iletul nr. 1+H
1.Arientarea si planiicarea auditului
En aceast1 etap1 profesionistul contabil ob$ine informa$ii cu pri&ire la particularit1$ile intreprinderii,
#onele sale de risc, domeniile 'i sistemele semnificati&e, informa$ii care s1-i permit1 orientarea 'i
planificarea controalelor astfel 2nc3t s1 fie pre&enite lucr1ri inutile sau care nu &or ser&i reali#1rii
obiecti&elor misiunii de audit."rincipalele lucr1ri din aceast1 etap1 sunt,
1. Cunoasterea %enerala a intrepr, de aceasta data pe ba#a unor anali#e comparati&e si in dinamica, mai
ales pt riscul de faliment
2. 8dentif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificati&e 5semnificati& in audit L tot
ce conduce la pre#entari eronate in situatiile financiare sau la pre+udicii pt firma sau terti6. omeniile si
sistemele semnificati&e sunt, de re%ula, operatiuni cu caracter repetiti& in acti&itatea firmei, ca de e9,
ciclul &an#ari-clienti, ciclul cumparari-furni#ori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal . sau
sectiuni ale contabilitatii precum , imobili#ari, stocuri, creante, ct-uri de tre#orerie, ct-uri de obli%atii,
etc.
Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de e9, conturile de
re%ulari#are, conturile rectificati&e sau conturile de estimari contabile 5pro&i#ioane, amorti#ari, etc6,
precum si conturile care, desi au solduri mici, tran#itea#a &alori importante 5au rula+e mari, de e9emplu
conturile de productie6, sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tran#actii
oculte.
"e ba#a riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaborea#a 2 lucrari importante ,
3. - stabileste pra%ul de semnificatie al misiunii, planul de misiune 5planul de audit6
109
"ra%ul de semnificatie L acea marime, acel ni&el peste care auditorul considera ca orice eroare, orice
omisiune, orice ine9actitate este de natura a influenta deci#iile utili#atorilor situatiilor financiare .
"ra%ul de semnificatie L se elaborea#a la inceputul misiunii, ca un pra% de semnificatie %lobal, prin
raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de e9emplu , total bilant, profitul net,
C*, etc.
"ra%ul de semnificatie %lobal se rectifica 5se modifica6 pe intre% parcursul misiunii, "e parcursul
misiunii se elaborea#a pra%ul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiecti&
de audit.
4. - elaborea#a planul de audit G pro%ramul de munca G care cuprinde toate obiecti&ele de control,
precum si resursele necesare pt reali#area lui. "lanul de audit se desfasoara pe fiecare membru al
ec!ipei de audit, elaborandu-se pro%rame de munca indi&iduale.
2.1e ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate i acceptata
in cazul unei evaluari economice'
- pentru ca u#ura scriptica tine de amorti#are, iar amorti#area este elemet strict contabil, definit prin le%islatie si nu
pe ba#a starii effecti&e a bunului respecti&e.
$iletulnr.1+F
1. %are este structura %odului etic na!ional al proesionitilor contabili'
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiecti&ele si principiile
fundamentale, redate %eneral, si nu pentru a re#ol&a problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
ca# bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce pri&este aplicarea in practica a
obiecti&elor si principiilor fundamentale cu pri&ire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Bartea A? )sau sectiunea 100 * estinata tuturor proesionsitilor contabili an%a+ati sau liber
profesionsiti , contine,
0ectiunea 100 G 8ntroducere si principii fundamentale
0ectiunea 110 G 8nte%ritatea
0ectiunea 120 G /biecti&itatea
0ectiunea 130 G Competenta profesionala si prudenta
0ectiunea 140 G Confidentialitatea
0ectiunea 150 G Compotamentul profesional
Bartea $ ) sau sectiunea 200 * G estinata exclusiv liber proesionsitilor
0ectiunea 200 G 8ntroducere
0ectiunea 210 G >umirea profesionsitului contabil
0ectiunea 220 G Conflicte de interese
0ectiunea 230 G /pinii suplimentare
0ectiunea 240 G /norarii si alte tipuri de remunerare
0ectiunea 250 G FerHetin%ul ser&iciilor profesionale
0ectiunea 260 G Cadouri si ospitalitate
0ectiunea 270 G Custodia acti&elor clientului
0ectiunea 280 G /biecti&itate
0ectiunea 290 - 8ndependenta in audit
Bartea % )sau sectiunea +00 * G estinata exclusiv proesionsitilor an"a0ati
0ectiunea 300 G 8ntroducere
0ectiunea 310 G Conflicte conceptuale
0ectiunea 320 G 8ntocmirea si raportarea informatiilor
0ectiunea 330 G Duarea de masuri in cunostinta de cau#a
0ectiunea 340 G 8nterese financiare
0ectiunea 350 - 0timulente
2.1ac se lucreaz (n unit!i monetare curente, din ce se compune rata de actualizare'
110
8n ca#ul in care flu9ul fianciar este e9primat in lei curenti, rata de actuali#are se compune din rata de
randament G dobanda la obli%atiunile de stat.
$iletulnr.1+I
=aze 8i etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.
1. =aza initiala;
1 - *cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.
2 - /rientarea si planificarea auditului.
2. =aza executarii lucrarilor;
3 - *precierea controlului intern.
4 - Controlul conturilor.
5 - A9amenul situatiilor financiare.
3. =aza inala.
6 - A&enimente posterioare inc!iderii e9ercitiului.
7 -Jtili#area lucrarilor altor profesionisti.
-*lte lucrari
-4aportul de audit
-ocumentarea lucrarilor de audit.
%are este ormula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor'
4ata rentab economice L mar+a netaR rotatia in&estitiilor, respecti&,L re#ultat net7capitaluri
proprii
$iletulnr.1+8
1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
Enainte de a contracta o lucrare de audit a situa$iilor financiare ale unei entit1$i, auditorul trebuie s1
aprecie#e posibilitatea de a 2ndeplini aceast1 misiune. trebuie s1 $in1 seama de unele re%uli
profesionale 'i de deontolo%ie.
*c$iunile intreprinse 2n aceast1 etap1 permit auditorului s1 colecte#e informa$iile necesare
fundament1rii deci#iei de acceptare a misiunii, 'i acestea se refer1 la,
- cunoa'terea %lobal1 a intreprinderii 5e9isten$a riscurilor nu presupune c1 auditorul refu#1
mandatul, 2ns1 deci#ia sa de a accepta este luat1 2n cuno'tin$1 de cau#1, urm3nd s1 ia toate
m1surile necesare, 2n consecin$16.
- e9amenul de independen$1 'i de absen$1 a incompatibilit1$ilor.
- e9amenul competen$ei.
- contactul cu fostul auditor sau cen#or.
- deci#ia de acceptare a mandatului.
- fi'a de acceptare a mandatului.
Contractarea lucr1rilor de audit
>ormele le%ale rom3ne'ti pre&1d obli%a$ia ca acti&itatea profesioni'tilor contabili s1 se desf1'oare pe
ba#1 de contracte de prest1ri ser&icii f1r1 a se face &reo distinc$ie 2ntre misiunile de audit le%al G care
presupun desemnarea acestor profesioni'ti de c1tre adunarea %eneral1 a intreprinderii auditate 'i
misiunile de audit contractual.
111
0tandardul 8nterna$ional de *udit 580*6 nr. 210 pre&ede c1 auditorul 'i clientul trebuie s1 con&in1
termenii 'i condi$iile de reali#are a misiunii de audit care &or fi consemna$i intr-o ;0crisoare de
misiune de audit: 5;Dettre de mission dpaudit: sau ;*n%a+ament letter:6 sau 2n orice alt tip de contract
adec&at.
*uditorul poate s1 decid1 s1 nu trimit1 o nou1 ;scrisoare de misiune: pentru fiecarer din e9erci$iile
&iitoare. Da primirea solicit1rii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s1 aprecie#e dac1 unii
termeni din ;scrisoarea de misiune: ar trebui modifica$i, $in3nd seama de e&olu$ia semnificati&1 a
naturii sau importan$ei acti&it1$ilor clientului s1u.
2.%um poate i transormat un rezultat contabil intr-un cas#lo.'
"rofit7pierdere
] dob3nda la datoria de la ter$i
- economia la impo#itul aferent 2ntreprinderii datorat1 deductibilit1$ii dob3n#ii pentru datoria la ter$i
] impo#itul pe &enit care poate fi compensate
] deprecierea7amorti#area 'i alte c!eltuieli care nu sunt 2n numerar
- &enituri care nu aduc numerar - c!eltuielile de capital
]7- q >=4 inclusi& a lic!idit1$ilor7datoriilor
=DJi A (4AO/4A48A
0au
"rofit din acti& de e9ploatare 5AC8(6
- "l1$i din impo#ite pe e9ploatare
L "rofit net dup1 a+ust1ri fiscal
] *morti#are
L C*0? =D/[ C4J(
-q >=4
] Encas1ri din &3n#area acti&elor corporale
- C ! e l t u i e l i d e c a p i t a l
L C*0? =D/[ 8> *C(8)8(*(A* CJ4A>(r
] Cas! floZ din alte in&esti$ii 2n afara celor opera$ionale
L C*0? =D/[ 80"/>8C8D "A>(4J 8>)A0(8(/48
] Credite bancare 'i alte datorii asimilate contractate de 2ntreprindere
- 4atele ac!itate pentru rambursarea creditelor 'i sumelor pl1tite pentru r1scump1rarea obli%a$iunilor
- i&idende preferen$iale ac!itate
L C*0? =D/[ 8> *C(8)8(*(A* =8>*>C8*4r
$ilet nr. 1+C
1.%e este si ce contine scrisoarea de misiune )de an"a0ament*'
0tandardul 8nternational de *udit 580*6 nr. 210 pre&ede ca auditorul 'i clientul trebuie s1 con&in1
termenii 'i condi$iile de reali#are a misiunii de audit care &or fi consemna$i 2ntr-o ;0crisoare de
misiune de audit:.
8ndif de forma pe care o 2mbrac1 rela$ia contractual1, din doc respecti& nu trebuie s1 lipseasc1 termenii
'i condi$iile urm1toare,
- obiecti&ul auditului situa$iilor financiare.
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu pri&ire la pre%1tirea 'i pre#entarea situa$iilor financiare.
- 2ntinderea lucr1rilor de audit, f1c3nd referire la le%isla$ia aplicabil1, la re%lement1rile sau
112
recomandarea or%anismelor profesionale al c1ror membru este auditorul.
- forma oric1rui raport sau alte comunic1ri 2n le%atur1 cu re#ultatele misiunii de audit.
- riscul ine&itabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sonda+elor 'i a altor limite inerente
oric1rui sist ctb 'i de ctrl intern.
- necesitatea de a a&ea acces f1r1 restric$ii la orice document contabil, piese +ustificati&e sau alte
informa$ii solicitate.
*uditorul poate s1 doreasc1 s1 introduc1 2n 0crisoarea de misiune pre&ederi referitoare la,
- planificarea auditului.
- descrierea altor scrisori, coresponden$e sau rapoarte pe care el pre&ede s1 le trimit1
clientului.
- ba#a de calcul a onorariilor 'i condi$iile de facturare.
- dorin$a de a primi o confirmare scris1 din partea conducerii 2ntreprinderii-client cu pri&ire
la declara$iile f1cute de aceasta cu diferite oca#ii 2n le%1tur1 cu auditul.
- cerere de confirmare a termenilor 'i condi$iilor din scrisoarea de misiune.
*uditorul poate decide s1 nu trimit1 o nou1 scrisoare de misiune pentru fiecare din e9erci$iile &iitoare.
Da primirea solicit1rii din partea 2ntreprinderii-client, auditorul trebuie s1 aprecie#e dac1 unii termeni
din scrisoarea de misiune ar trebui modifica$i $in3nd seama de e&olu$ia semnificati&1 a naturii sau
importan$ei acti&it1$ilor clientului s1u.
2.%are este semniicatia includerii amortizarii )alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul
plus* la determinarea cas#lo.-ului'
*morti#area se aduna la re#ultat, pt ca initial c! cu amorti#area a diminuat profitul fara a fi o iesire
de numerar
$iletul nr.130
1. %are sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit'
"re&ederile de ba#a ale contractului de prestari de ser&icii de audit sunt,
0 partile contractante.
1 obiectul contractului.
2 durata prestarii ser&iciilor.
3 descrierea auditului financiar si rapoarte.
4 utili#area raportului de audit financiar.
5 tariful prestatorului si plata acestuia.
6 obli%atiile partilor.
7 limitarea raspunderii prestatorului.
8 raspunderea beneficiarului.
9 limitari ale auditului financiar.
10 drepturi de proprietate intelectuala.
11 confidentialitatea.
12 prelun%irea contractului.
13 modificarea contractului.
14 incetarea contractului.
15 forta ma+ora.
16 comunicarea pe suport electronic.
17 le%ea contractului. arbitra+ul.
18 dispo#itii finale.
2. Brin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de
catre cei care au cerut eectuarea evaluarii'
0tabilirea pretului presupune ne%ocierea, e&aluatorulnu-si propune sa sa det er mi ne
pret ul ui ci %ama de &al ori , respect i &e #ona i n care ar put ea i ncepe ne%ocierea si care
ar putea probabil sa se situe#e pretul.)aloarea unui bun se fondea#a pe notiune adesc!i mb,
se poat e consi dera ast fel ca &al oarea comer ci al a const i ut i e punct ul de ec!i l i bru i n
113
care&an#atorul accepta sa &anda si cumparatorulul sa cumpere. )aloarea depinde de unele
criterii saufactori care influentea#a dorinta de a cumpara sau &inde. aceste criterii pot fi
subiecti&e, de natura psi!olo%ica sau economica si obiecti&e, prin aplicarea unor metode de
e&aluare care abordea#a atatseparate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului,
acti&ului sau intreprinderii inansamblul sau.
$iletulnr.131 %e este expertul contabil'
A9pertul contabil este specialistul care a dob3ndit cea mai 2nalt1 calificare 2n domeniul
contabilit1$ii 'i care are acces ne2n%r1dit la efectuarea tuturor lucr1rilor profesionale, inclusi&
&erificarea 'i certificarea situa$iilor financiare.
A9pertul contabil este persoana care a dob3ndit aceast1 calitate 2n condi$iile /rdonan$ei 6571994
cu modific1rile 'i completarile ulterioare, 'i are competen$a profesional1 de a or%ani#a 'i conduce
contabilitatea, de a supra&e%!ea %estiunea societ1$ilor comerciale, de a 2ntocmi situa$iile financiare 'i
de a efectua e9perti#e contabile.
7xplicati necesitatea evaluarii economice a intrep
"rocesul de e&aluare economica are drept obiecti&
- stabilirea &alorii de pia$a,
- a &alorii de circula$ie a bunurilor, acti&elor si 2ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spa$iul economic al tarii.
>ecesitatea e&alu1rii unei 2ntreprinderi apare c3nd in &iata 2ntreprinderii au loc unele sc!imb1ri
semnificati&e cum sunt,
- modific1ri in m1rimea si structura capitalului social,
- modific1ri in num1rul si componenta ac$ionarilor sau asocia$ilor,
- ac$iuni +uridice cu scop patrimonial 5succesiuni, falimente, parta+e6,
- in ca#ul tran#ac$iilor comerciale,
- cu oca#ia pri&ati#1rii c3nd elementele pre#entate in bilan$ul contabil nu reflecta &alori de pia$a ci mai
de%rab1 &alori administrati&e, sau costuri istorice mult diferite de &alorile +uste
$iletul nr.132
1.%are sunt normele de reerinta in auditul situatiilor inanciare'
En auditul situa$iilor financiare sunt folosite dou1 cate%orii de norme, norme contabile 'i norme
de audit.
1. >ormele contabile
>ormele 5standardele6 contabile sunt stabilite de or%anismele de re%lementare din domeniul
contabilit1$ii, care sunt, de re%ul1, or%anisme de interes public, autonome.
>ormele contabile sunt comune si obli%atorii pentru to$i cei care stabilesc, controlea#1 'i utili#ea#1
situa$iile financiare. Antit1$ile care au obli%a$ia de a stabili situa$ii financiare sunt cele pre&1#ute la art.
l din De%ea contabilit1$ii. Cei care controlea#1 sunt pre&1#u$i prin le%isla$ia fiec1rei $1ri 5auditori,
cen#ori6 'i au ca referin$1 2n acti&itatea lor normele contabile.
0itua$iile financiare sunt destinate s1 satisfac1 ne&oile comune de informa$ii ale unei %ame lar%i de
utili#atori. "entru mul$i utili#atori aceste situa$ii financiare constituie sin%ura surs1 de informa$ii com-
plementare care s1 le satisfac1 ne&oile.
*ceste situa$ii financiare trebuie s1 fie stabilite potri&it uneia sau mai multora dintre referin$ele
urm1toare,
-standarde interna$ionale de raportare financiar1.
-standarde sau norme contabile na$ionale.
-alte referin$e contabile bine preci#ate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea 'i pre#entarea
situa$iilor financiare.
>ormele contabile interna$ionale sunt stabilite de 8*0C= 5=unda$ia Comitetului pentru 0tandarde
8nterna$ionale de Contabilitate6 si sunt denumite %eneric 0tandardele 8nterna$ionale de 4aportare
=inanciar1 58=406. acestea cuprind,
-0tandardele 8nterna$ionale de 4aportare =inanciar1 emise de 8*0C 58=406.
114
-0tandardele 8nterna$ionale de Contabilitate 58*06.
-0tandardele de interpretare emise de 08C sau 8=48C.
-*lte documente emise de 8*0C, 08C sau 8=48C.
2. >ormele de audit
>ormele 5standardele6 de audit repre#int1 un ansamblu de re%uli definite de o autoritate profesional1 la
care se refer1 auditorul pentru calificarea muncii sale. *cestea pot fi,
-0tandardele 8nterna$ionale de *udit 580*6, "racticile 8nterna$ionale de *udit 58*"06, 0tandardele
8nterna$ionale pri&ind Fisiunile de A9amen Dimitat 5804A6, 0tandardele 8nterna$ionale pri&ind
Fisiunile de Certificare 580*A6, 0tandardele 8nterna$ionale pentru Fisiuni Cone9e 580406
emise de Consiliul pentru 0tandarde de *udit 'i Certificare 58**0C6 din cadrul =edera$iei
8nterna$ionale a Contabililor 58=*C6.
-norme na$ionale emise de un or%anism profesional recunoscut ca fiind autoritate 2n domeniu.
>ormele de audit permit ter$ilor s1 aib1 asi%urarea c1 opinia auditorului &a fi emis1 2n func$ie de
criterii de calitate omo%ene. ele permit 2ns1 si auditorului s1 defineasc1 scopurile pe care le are de atins
prin punerea 2n lucru a celor mai potri&ite te!nici.
>ormele de audit se clasific1 2n trei cate%orii, acoperind 2ntrea%a acti&itate a auditorului,
- norme profesionale de lucru.
- norme de raportare.
- norme %enerale de comportament.
2.%e produse se incadreaza in cate"oria produselor supuse accizelor armonizate'
8ncepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep acci#e armoni#ate sunt,
1. alcool 'i b1uturi alcoolice.
2. tutun prelucrat.
3. produse ener%etice 'i electricitate
$letul nr.13+ %e sunt si ce rol 0oaca normele de audit'
41spuns, >ormele 5standardele6 de audit repre#inta un ansamblu de re%uli definite de o autoritate
profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. *cestea pot fi,
- 0tandardele 8nternationale de *udit 580*6,
- "racticile 8nternationale de *udit 58*"06,
- 0tandardele 8nternationale pri&ind *n%a+amentele de 4e&i#uire 5804A6,
- 0tandardele 8nternationale pri&ind *n%a+amentele de *si%urare 580*A6,
- 0tandardele 8nternationale pentru Fisiuni Cone9e 580406 emise de Consiliul pentru
0tandarde de*udit si *si%urari 58**0C6 din cadrul =edertiei 8nternationale a Contabililor 58=*C6
- normele nationale emise de un or%anism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
>ormele de audit permit tertilor sa aiba asi%urarea ca opinia auditorului &a fi emisa in functie de
criterii de calitate omo%ene. ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins
prin punerea inlucru a celor mai potri&ite te!nici.
5ormele de audit se clasiica in trei cate"orii, acoperind intrea"a activitate a auditorului:
- norme proesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme "enerale de comportament
%are sunt caracteristicile esentiale ale unei proesii contabile '
%aracteristicile esentiale ale unei proesiei contabile sunt,
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si in&atamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de &alori si de re%uli stabilite de or%anismul
profesional, cu deosebire cele care se refera la obiecti&itate.
- recunoasterea unei datorii &i#a&i de public, in amsamblu.
Jneori, datoria membrilor, &i#a&i de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul
lor personal pe termen scurt, sau cu obli%atiile lor de loialitate, &i#a&i de an%a+ator.
115
(inand seama de remarcile precedente, este de datoria or%anismelor profesionale nationale sa
defineasca re%uli de etica pentru membrii lor, incat sa %arante#e o calitate optima a ser&iciilor si sa
pastre#e increderea publicului in profesie.
"rofesia contabila liberala este ba#ata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in
profesie, pe competenta.
>ecesitatea re%lement1rii profesiei contabile
4e%lementarea unei profesii este impus1 de ne&oia de standarde profesionale, etice, de educa$ie care s1
fie 2ndeplinite de membrii acelei profesii. >ecesitatea 'i natura re%lementarii depind de urm1torii
factori,
1. Capacitatea profesiei respecti&e de a r1spunde necesit1$ilor economiei si societ1$ii,
2. Condi$iile de pia$1 2n care acti&ea#1 profesia.
3. A9isten$a unui de#ec!ilibru 2n ce pri&e'te cuno'tin$ele 2ntre clientul care prime'te ser&iciile
respecti&e 'i furni#orul acestor ser&icii, adic1 profesionistul contabil care de$ine e9perien$a necesar1
pentru a fi stabilite rela$iile 2ntre cele dou1 domenii.
%riteriile de apreciere a modului (n care re"lementarea proesiei satisace interesul public sunt
urmtoarele,
(ransparen$a
"ropor$ionalitatea
s1 nu fie 2mpotri&a competen$ei 'i concuren$ei
s1 nu fie discriminatorie
s1 fie precis1
se%mentat1 2n func$ie de obiecti&ele urm1rite
implementat1 consec&ent 'i +ust
s1 fie supus1 unei e9amin1ri periodice
Aria de acoperire a re"lementrii proesiei
Y Cerin$ele de acces 'i de certificare
Y Cerin$e la de#&oltarea profesional1 continu1
Y 0tandardele profesionale 'i etice pe care profesioni'tii trebuie s1 le respecte 'i s1 le aplice
Y Fonitori#area comportamentului profesionist al membrilor
Y 0istemele 'i procedurile de in&esti%are 'i sanc$ionare 2n le%1tur1 cu membrii care nu 2ndeplinesc
cerin$ele de mai sus.
@odalit!i de implementare
Y *utore%lementarea este specific1 economi'tilor liberali 'i const1, 2n aceea c1 or%anismul profesional
este recunoscut de autoritatea public1, c1ruia 2i delea%1 responsabilitatea de a re%lementa profesia.
Y 4e%lementarea e9tern1 const1 2n aceea c1 profesia este re%lementat1 direct sau 2n fapt de c1tre
%u&ern.
Y Core%lementarea este o combinare 2ntre primele dou1 adic1 o re%lementare parta+at1 2ntre o
institu$ie %u&ernamental1 'i una profesional1.
/ricare ar fi modul de implementare a re%lement1rii, or%anismul profesional trebuie s1 +oace un rol
fundamental fiind cel mai bine po#i$ionat pentru ap1rarea interesului public.
4e%lementarea profesiei contabile la ni&el Auropean
Y "rofesia contabil1 este re%lementat1 prin irecti&a %eneral1 89748 CAA care se refer1 'i la profesia
contabil1. "otri&it re%lement1rilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul
care a ob$inut cel mal 2nalt ni&el de pre%1tire prin studii uni&ersitare, un sta%iu de minim 3 ani 'i un
e9amen de aptitudini 'i care are acces f1r1 restric$ii la toate ser&iciile si acti&it1$ile ce formea#1
profesia contabil1.
Y irecti&a speciala 2006743 CAA care se refera strict la condi$iile de autori#aresi de retra%ere a
autori#1rii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
"robleme 'i obiecti&e ale profesiei contabile din 4omania
Y 0trate%ia aprobat1 prin Conferin$a >a$ional1 a CACC*4 a stabilit marile probleme 'i obiecti&e ale
116
profesiei contabile din 4omania. Ale includ 2n primul r3nd or%ani#area 'i %estiunea profesiei contabile
2n 2ntre%ul ei, 'i nu 2ntr-o fra%mentare arbitrar1 pe acti&it1$i. Cooperarea dintre factorul public 'i cel al
profesiei contabile liberale este esen$ial1 pentru reali#area unui parteneriat care s1 ser&easc1 2n mod
performant at3t profesia, c3t 'i utili#atorul informa$iei contabile. iletantismul arbitrariul, ad&ersit1$ile
'i cl1dite pe interese de %rup sau con+unctur1, de cele mai multe ori &remelnice, nu trebuie s1 2'i
%1seasc1 loc 2n rela$ia dintre stat 'i profesia contabil1.
$iletul nr. 133
1. %e sunt si ce rol au normele contabile'
Ce sunt 'i ce rol au normele contabile?
>ormele 5standarde6 contabile sunt stabilite de or%anismele de re%lementare din domeniul
contabilit1$ii care sunt, de re%ul1, or%anisme de interes public, autonome.
>ormele contabile sunt comune 'i obli%atorii pentru to$i cei care stabilesc, controlea#1 'i
utili#ea#1 situa$iile financiare. Antit1$ile care au obli%a$ia de a stabili situa$ii financiare sunt
cele pre&1#ute la art. 1 din De%ea Contabilit1$ii. Cei care controlea#1 sunt pre&1#u$i prin
le%isla$ia fiec1rei $1ri 5auditori, cen#ori6 'i au ca referin$1 2n acti&itatea lor normele
contabile.
0itua$iile financiare sunt destinate s1 satisfac1 ne&oile comune de informa$ii ale unei %ame
lar%i de utili#atori. "entru mul$i utili#atori aceste situa$ii financiare constituie sin%ura surs1
de informa$ii complementare care s1 le satisfac1 ne&oile.
*ceste situa$ii financiare trebuie s1 fie stabilite potri&it uneia sau mai multora din
referin$ele urm1toare,
standarde interna$ionale de raportare financiar1.
standarde sau norme contabile na$ionale.
alte referin$e contabile bine preci#ate 'i recunoscute, aplicate pentru elaborarea 'i
pre#entarea situa$iilor financiare.
>ormele contabile interna$ionale sunt stabilite de 8*0C= 5=unda$ia Comitetului pentru
0tandarde 8nterna$ionale de Contabilitate6 'i sunt denumite %eneric 0tandardele
8nterna$ionale de 4aportare =inanciar1 58=406 care cuprind,
0tandardele 8nterna$ionale de 4aportare =inanciar1 emise de 8*0C 58=406.
0tandardele 8nterna$ionale de Contabilitate 58*06.
standardele de interpretare emise de 08C sau 8=48C.
alte documente emise de 8*0C, 08C sau 8=48C..
3. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
"resupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de
indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte , obtinerea si mentinerea competentei.
/bli%atii G mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la ni&elul necesar astfel incat clientii
sau an%a+atorii lor sa fie si%uri ca primesc ser&icii profesionale competente
- sa actione#e cu prudenta in conformitatea cu standardele te!nice si profesionale atunci cand ofera
ser&icii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua fa#e separate,
- obtinerea unui ni&el de competenta profesionala
- mentinerea unui ni&el de competenta profesionala
e#&oltarea profesionala continua elaborea#a si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist
contabil sa desfasoare o acti&itate competenta intr-un mediu profesional.
0erio#itatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu pre&ederile unei sarcini, cu
atentie si meticulo#itate, tinand cont de un inter&al de timp.
Jn profesionist contabil are o datorie permanent1 de a-si mentine cunostintele si aptitudinile
profesionale la ni&elul necesar pentru a se asi%ura c1 un client primeste ser&icii profesionale
competente, ba#ate pe ultimele e&olutii din practic1, le%islatie si te!nic1. Jn profesionist contabil ar
117
trebui s1 actione#e cu prudent1 si 2n conformitate cu standardele te!nice si profesionale aplicabile 2n
furni#area de ser&icii profesionale.
$iletul nr.13H %e este si cum se determina pra"ul de semniicatie'
"rin prag de semnificaie se 2n$ele%e ni&elul, m1rimea unei sume peste care auditorul consider1 c1 o
eroare, o ine9actitate sau o omisiune poate afecta atat re%ularitatea si sinceritatea situatiilor financiare,
c3t si ima%inea fidel1 a re#ultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
Da inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar1 pentru a determina
domeniile 'i sistemele semnificati&e.
8n cursul misiunii, stabilirea unor pra%uri de semnificatie permite,
-orientarea mai bun1 'i planificarea misiunii.
-e&itarea lucr1rilor inutile.
-+ustificarea deci#iilor referitoare la opinia emis1.
Da sfarsitul misiunii, pra%ul %lobal permite auditorului s1 aprecie#e dac1 erorile constatate
trebuie s1 fie cori+ate sau s1 fac1 obiectul unei mentiuni in raport, dac1 intreprinderea refu#1 s1 le
cori+e#e.
Ca urmare,
"entru determinarea pra%ului de semnificatie pot fi utili#ate diferite elemente de referin$1,
capitalurile proprii, re#ultatul net, cifra de afaceri etc.
efinirea pra%ului de semnificatie permite auditorului 2nc1 de la inceputul acti&itatii 5misiunii6
sale s1 aprecie#e mai bine sistemele si conturile susceptibile s1 contina erori sau ine9actitati
semnificati&e, iar la sfarsitul misiunii s1 aprecie#e dac1 anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s1 fie
corectate in cadrul e9ercitiului, in scopul de a putea emite o opinie f1r1 re#er&e.
%onidentialitatea; care sunt obli"atiile proesionistului contabil '
Jn profesionist contabil trebuie s1 respecte confiden$ialitatea informa$iilor dob3ndite ca urmare
a unei rela$ii profesionale sau de afaceri 'i nu trebuie s1 di&ul%e astfel de informa$ii unei ter$e p1r$i f1r1
o autori#a$ie specific1, cu e9cep$ia ca#ului 2n care e9ist1 un drept sau o obli%a$ie le%al1 sau
profesional1 de a de#&1lui aceste informa$ii.
8nforma$iile confiden$iale ob$inute 2n cadrul unei rela$ii profesionale sau de afaceri nu trebuie
utili#ate 2n a&anta+ul personal al profesionistului contabil sau al unor ter$e p1r$i.
$iletul nr.13F
1.%e este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa'
cand in cursul testarilor auditorul %aseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt
utili#ate pentru a se estima &aloarea totala a erorilor pe se%mentul respecti&, prin e9trapolare la intra%a
populatie, deoarece auditorul nu a &erificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin e9trapolare directa , L )aloarea neta a erorilor din esantion 7 )aloarea
totala a esantionului 9 )aloarea totala a populatiei
2.1einirea independentei potrivit re"lementarilor %orpului.
8ndependenta repre#inta un ansamblu de mi+loace prin care e9pertul contabil demonstrea#a
publicului ca isi poate e9ercita misiunea 5ser&iciul profesional6 intr-o maniera obiecti&a si corecta.
8ndependenta absoluta si independenta relati&a a e9pertului contabil.
%omponentele independentei:
1. 8ndependenta de spirit 5in %3ndire6,
s 0tare de %3ndire care permite oferirea unei opinii, a unui ser&iciu profesional farK sK fie
afectatf +udecata profesionala.
s Aa presupune inte%ritate si obiecti&itate.
2. 8ndependenta in aparenta,
s repre#inta capacitatea de a demonstra cK riscurile la adresa independentei de spirit au fost
limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiecti&itatea profesionistului
contabil.
s este componenta fundamentala a independentei.
118
Jn functionar public nu poate fi niciodata independent. *cti&itatea de e9pert contabil este
incompatibila cu orice alta acti&itate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurK de a influenta lucrfrile
profesionistului contabil.
0e considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa 2si %1seasc1 manifestarea
deplina 2n e9ercitarea profesiei si 2n prote+area ei, cu respectarea inte%rala a dispo#itiilor le%ale si
re%ulilor stabilite de Corp.
Y Jn semn distincti& al profesiei contabile 2l constituie asumarea responsabilit1tii de a actiona
2n interes public. *sadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const1 e9clusi& 2n a satisface
ne&oile unui client sau unui an%a+ator indi&idual. *ction3nd 2n interes public, un profesionist contabil
ar trebui s1 respecte si s1 se conforme#e pre&ederilor etice ale acestui Cod.
Y "ublicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, %u&ernanti,
an%a+atori, an%a+ati, in&estitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care
se ba#ea#1 pe obiecti&itatea si inte%ritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea
corespun#1toare a economiei. *ceasta 2ncredere impune profesiunii contabile o r1spundere publica.
8nteresul public este definit drept bun1starea colecti&a a comunit1tii si a institutiilor deser&ite de
profesionistul contabil
$iletul nr. 13I %e este si cum se estimeaza eroarea tolerabila'
Aroarea tolerabila este eroarea ma9ima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o
accepte si totusi sa a+un%a la conclu#ia ca re#ultatul obtinut din esantionare a atins obiecti&ul
auditului. *uditorul trebuie sa utili#e#e rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pra%ul de semnifica$ie reparti#at oric1rui sold de cont dat , se utili#ea#1 la planificarea auditului
Cand in cursul testarilor auditorul %aseste intr-un esantion de articole un numar de erori,
acestea sunt utili#ate pentru a se estima &aloarea totala a erorilor pe se%mentul
respecti&, prin e9trapolare la intra%a populatie, deoarece auditorul nu a &erificat decat un
esantion.
Calculul erorilor estimate prin e9trapolare directa , L )aloarea neta a erorilor din esantion 7
)aloarea totala a esantionului 9 )aloarea totala a populatiei
2.-olul or"anismului proesional pentru asi"urarea calitatii proesionale.
Codul etic 8=*C al profesionistilor contabili se concentrea#a pe responsabilitatea profesiei de a actiona
in interesul public. "rofesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru
inte%ritate, obiecti&itate si competenta de-a lun%ul multor ani de deser&ire a clientilor, an%a+atorilor si
publicului. 8=*C considera ca or%anismele membre trebuie sa demonstre#e ca se aplica pro%ramele
adec&ate pentru a oferi o asi%urarea re#onabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte
standarde.
4e%lementarea profesiei contabile se reali#ea#a prin di&erse cai cu +urisdictii diferite. Jnele +urisdictii
au mecanisme e9terne de re%lementare si altele au pro%rame de asi%urare a calitatii implementate prin
intermediul profesiei cu mecanisme publice de supra&e%!ere.
atoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
A&aluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este reali#ata la ni&elul
or%ani#atiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara acti&itatea.
8n ca#ul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea re%ulamentului de asi%urare a
calitatii tine de or%ani#atia 5an%a+atorul6 care an%a+ea#a contabilul profesionist.
8n ca#ul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea re%ulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. 8ncura+area si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii ser&iciilor profesionale
repre#inta o responsabilitate-c!eie a or%anismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara.
or%anismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradec&ate pentru reali#area acestui
obiecti& in mediul le%al, social, de afaceri si de re%lementare care pre&alea#a in tarile respecti&e.
119
Controlul calitatii este abordat in trei ni&eluri, ni&elul de contract, ni&elul firmei si or%anismului
profesional.
/r%ani#atia poate anali#a mai multe abordari care include,
- resurse interne5inspectori an%a+ati6
-resurse e9terne, 5contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau re%ionala6
8ndiferent de abordarea folosita,or%ani#atia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asi%urarea
independentei auditorilor de calitate. 8n orice ca#, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau
firma si de entitatile ale caror an%a+amente sunt selectate pentru control.
$iletulnr.138
1.-iscul de audit: componentele i rela!iile (ntre acestea.
4iscul de audit repre#int1 riscul ca auditorul s1 e9prime o opinie incorect1 prin faptul c1 erori
semnificati&e e9ist1 2n situa$iile financiare. Al se di&ide 2n trei, riscul inerent 5486, riscul le%at de
control 54C6 'i riscul de nedetectare 54>6. 4ela$ia dintre acestea se poate pre#enta sub forma
urm1toare,
4* L 4i 9 4C 9 4>
2.-olul or"anismului proessional pentru dezvoltarea proesional continu.
Jn principiu fundamental al Codului etic 8=*C al profesionistilor contabili specifica faptul ca
;un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la ni&elu necesar pentru
a se asi%ura ca un client sau un an%a+ator primeste ser&icii profesionale competente in ba#a noutatilor
curente din practica, le%islatie si te!nica. Jn profesionist contabil trebuie sa actione#e cu dili%enta si in
conformitate cu standardele te!nice si profesionale aplicabile in furni#area ser&iciilor profesionale:.
e#&oltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini
obli%atiile de competenta permanenta.
e#&oltarea profesionala continua este definite ca o acti&itate de in&atare pentru de#&oltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura acti&itatea in mod competent in
mediul lor profesional.
"romo&area de#&oltarii profesionale continue si importanta acesteia repre#inta componente
&itale ale acti&itatilor pe care or%anismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra
credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Aste important ca or%anismele de contabilitate sa
demonstre#e membrilor &aloarea de#&oltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru
membrii indi&iduali in termini de de#&oltare a carierei, oportunitati de an%a+are si credibilitate.
0tandardul 8nternational de Aducatie pentru Contabilii "rofesionisti 7, ;e#&oltarea
profesionala continua, Jn pro%ram de in&atare de durata si de#&oltare continua a competentei
profesionale:,stabileste referinta internationala de de#&oltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. 0tandardul promo&ea#a acti&itatile de#&oltarii profesionale continue care sunt
rele&ante pentru munca membrului indi&idual, care pot fi estimate si &erificate. Fulte or%anisme de
contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pre%atire pe an, intimp ce altele
abordea#a de#&oltarea profesionala continua in ba#a competentei
/r%anismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin
care sa determine daca membrii se ocupa de de#&oltarea profesionala continua.
$iletul nr. 13C
1.%are este riscul le"at de control'
4iscul le%at de control const1 2n faptul c1 o eroare semnificati&1 2n cont sau 2ntr-o cate%orie de
opera$iuni, i#olat1 sau 2mpreun1 cu alte solduri de cont sau cate%orii de opera$iuni, nu este nici
pre&enit1, nici descoperit1 'i corectat1 prin sistemul contabil 'i de control intern utili#ate.
4iscul le%at de control nu poate fi 2n 2ntre%ime eliminat, a&3nd 2n &edere limitele inerente oric1rui
sistem contabil 'i de control intern.
En %eneral, auditorul fi9ea#1 un ni&el ridicat al riscului le%at de control, atunci c3nd,
- sistemele contabile 'i de control intern nu sunt aplicate corect.
120
- sistemul contabil 'i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
C3nd e&aluarea riscului le%at de control se face la un ni&el redus, auditorul &a trebui s1 documente#e
elementele pe care se spri+in1 2n conclu#iile sale.4iscul le%at de control repre#inta riscul ca o eroare
aparuta in soldul unui cont sau intr-o cate%orie de tran#actii, si care poate fi semnificati&a fie in ca#ul
in care este i#olata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau cate%orii sa nu fie prevenita,
detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului conta5il si de control intern.
2. 7xplicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi'
/rice e&aluare de acti&e, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilan$ul contabil, deoarece in
el se reflecta &olumul fondurilor proprii, pia$a, strate%iile aplicate de firma, el reflecta situa$ia
patrimoniului, a a&erii acumulate de firma de la 2nfiin$are si re#ultatele financiare ob$inute in ultima
perioada pentru care s-a inc!eiat.
$iletulnr.1H0
1.%um se clasiic proesionitii contabili'
"rofesionistii contabili se impart in functie de statutul +uridic,
- dependenti, cu statut de an%a+ati.
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furni#ori ai ser&iciilor componente ale profesiei
contabile.
in punct de &edere al modului de or%ani#are a acti&itatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot
sa-si desfasoare acti&itatea,
indi&idual.
- in forme de asociere potri&it le%islatiei fiecarei +urisdictii.
/ parte din profesionistii contabili isi desfasoara acti&itatea in calitate de an%a+ati sau furni#ori de
ser&icii - in domeniul auditului intern si controlului intern, acti&itati importante pentru o buna
%u&ernare a intreprinderilor.
2.7xplica!i dieren!ele dintre pre! i valoare.
"re$ul este suma de bani ce se poate ob$ine din &3n#area unui bun de bun1&oie, intre par$i
aflate in cuno'tin$a de cau#a, in cadrul unei tran#ac$ii in care pre$ul este determinat obiecti&. 0tabilirea
pre$ului presupune ne%ocierea, e&aluatorul nu-si propune sa determine pre$ului ci %ama de &alori,
respecti&e #ona in care ar putea 2ncepe ne%ocierea si care ar putea probabil sa se situe#e pre$ul.
)aloarea unui bun se fondea#1 pe no$iune de sc!imb, se poate considera astfel ca &aloarea comerciala
constituie punctul de ec!ilibru in care &3n#1torul accepta sa &anda si comparatorul sa cumpere.
)aloarea depinde de unele criterii sau factori care influen$ea#1 dorin$a de a cump1ra sau &inde. aceste
criterii pot fi subiecti&e, de natura psi!olo%ica sau economica si obiecti&e, prin aplicarea unor metode
de e&aluare care abordea#1 at3t separate cat si 2mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului,
acti&ului sau 2ntreprinderii in ansamblul sau
$I:7T 1H1
1 %7 78T7 -I8%9: 17 5717T7%TA-7
Riscul de nedetectare repre#int1 riscul ca o procedur1 de fond a auditorului s1 nu
detecte#e o informa$ie eronat1 ce e9ist1 2n soldul unui cont sau cate%orie de tran#ac$ii, care
ar putea fi semnificati&1 2n mod indi&idual, sau c3nd este cumulat1 cu informa$ii eronate din
alte solduri sau cate%orii de conturi bC*=4, 2000, 124c. >i&elul riscului de nedetectare este
le%at direct de procedurile de fond ale auditorului.
0pre deosebire de riscul inerent 'i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi
controlat de auditor prin,
t planificarea adec&at1 a auditului.
t stabilirea corespun#1toare a naturii, duratei 'i 2ntinderii lucr1rilor.
t identificarea 'i e&aluarea performan$elor procedurilor de audit.
Jnele riscuri de nedetectare &or fi 2ntotdeauna pre#ente c!iar dac1 un auditor a
e9aminat 100< soldurile contabile sau cate%oriile de tran#ac$ii, datorit1 faptului c1, de
e9emplu, ma+oritatea probelor de audit sunt mai de%rab1 persuasi&e dec3t conclusi&e
121
2 %lasiicati dieritele tipuri de evaluari
in punct de &edere al utili#atorului e&aluarii
- e&aluari contabile
- e&aluari administrati&e 5cele solicitate de administrator6
- e&aluari ba#ate pe e9perti#a si dia%nostic
in punct de &edere al obiectului e&aluarii,
- e&aluari de intreprinderi
- e&aluari de bunuri
- e&aluari de %rupe de bunuri
in punctul de &edere al scopului e&aluarii,
- e&aluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- e&aluari contractuale
- e&aluari %enerate de initiati&e antreprenoriale 5fu#iuni, suplimentari de fonduri, , transferal acti&elor
nete, oferte publice initiale, rascumparari mana%eriale6 e&alurari in scopuri comerciale, fiscale
$iletul nr. 1H2
1.%e este i ce semniica!ie are importan!a relativ'
8mportan$a relati&1 este un factor care permite auditorilor s1 aprecie#e amploarea diferitelor
cate%orii de riscuri. Aa se define'te 2n raport cu &aloarea sau cu natura unei ire%ularit1$i sau ine9actit1$i
care fi%urea#1 2n informa$ia financiar1 5inclusi& o omisiune6 'i care, sin%ur1 sau ad1u%at1 altora, $in3nd
seama de circumstan$ele specifice situa$iei respecti&e, ar putea a&ea drept consecin$1 influen$area
ra$ionamentului sau deci#iei unei persoane re#onabile care se spri+in1 pe aceast1 informa$ie.
2.%are este rolul dia"nosticului (n evaluarea (ntreprinderii'
ia%nosticul are drept scop,
- 2n$ele%erea factorilor economici care influen$ea#1 sectorul de acti&itate al 2ntreprinderii.
- cunoa'terea re%ulilor concuren$iale ale sectorului din care face parte 2ntreprinderea.
- determinarea oportunit1$ilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in pre#ent si in &iitor.
- facultatea de inte%rare a re#ultatelor in repre#entarea sintetica sau modelul, in sens calitati&, pe care
utili#atorii raportului de e&aluare il c1uta in acea 2ntreprindere pentru a deduce rapid consecin$ele la
ni&elul re#ultatelor sale.
4olul dia%nosticului in e&aluarea 2ntreprinderii ,
- este de a orienta e&aluatorul in etapa de e&aluare propriu-#isa respecti& in stabilirea ipote#elor de
e&aluare,
- ale%erea metodelor,
- a+uta la anticiparea &iitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipote#elor de e&aluare scara &alorilor determinate pre#entate in
raportul final.
$I:7T9: 1H+
1. 1a!i deini!ia auditului (n "eneral i identiica!i elementele undamentale ale acesteia.
>o$iunea de audit 2n %eneral semnific1 re&i#ia conturilor reali#at1 de e9per$i independen$i 2n
&ederea e9prim1rii unei opinii asupra re%ularit1$ii 'i sincerit1$ii acestora.
"rin audit, 2n %eneral, se 2n$ele%e e9aminarea profesional1 a unei informa$ii efectuate de un
specialist competent 'i independent 2n &ederea e9prim1rii unei opinii moti&ate prin raportarea la un
criteriu de calitate 5standard7norm1 sau re%lementare6.
Alementele fundamentale care definesc auditul, 2n %eneral,
- e9aminarea profesional1 a unei informa$ii.
- obiectul auditului 2l constituie orice informa$ie.
- este reali#at de un specialist competent 'i independent.
- scopul este acela de a emite o opinie moti&at1. opinia e9primat1 asupra informa$ii e9aminate
trebuie s1 fie ar%umentat1 'i cu r1spundere pecuniar1.
122
- e9aminarea trebuie s1 se fac1 dup1 anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o
norm1 le%al1 sau profesional1 sau o re%lementare.
1. 7xplicati le"atura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
*precierea performantei se reali#ea#a prin e&aluare iar e&aluarea se reali#ea#a cu a+utorul di&ersilor
indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculea#a in ba#a unor elemente de bilant.Alementele de bilant
pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificati&e in functie de scopul urmarit si in functie de forma a
bilantului se utili#ea#a stiut fiind ca in reali#area e&alurarii se &e!iculea#a cel putin 3 forme de bilant ,
bilant contabil, bilant economic, bilant functional
$iletulnr.1H3
1.1a!i deini!ia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
"rin audit statutar se 2n$ele%e e9aminarea efectuat1 de un profesionist contabil competent 'i
independent asupra situa$iilor financiare ale unei entit1$i 2n &ederea e9prim1rii unei opinii moti&ate
asupra ima%inii fidele, clare 'i complete a po#i$iei 'i situa$iei financiare, precum 'i a re#ultatelor
5performan$elor6 ob$inute de aceasta.
*ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e9aminea#1
5&erific16 'i certific1 2n totalitatea lor situa$iile financiare, potri&it normelor de audit, inclusi& acti&it1$i
'i opera$ii specifice 2ntreprinderii auditate, 2n &irtutea unor dispo#i$ii le%ale, ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor 2ntreprinderii.
Alementele de ba#1 ale auditului statutar sunt,
- profesionistul competent 'i independent care poate fi o persoan1 fi#ic1 sau +uridic1.
- obiectul e9amin1rii efectuate de profesionistul contabil 2l constituie situa$iile financiare ale entit1$ii,
2n totalitate lor, bilan$, cont de profit 'i pierdere 'i celelalte componente ale situa$iilor financiare, 2n
func$ie de referen$ialul contabil aplicabil.
- scopul e9amin1rii 2l constituie e9primarea unei opinii moti&ate cu pri&ire la ima%inea fidel1, clar1
'i complet1 a po#i$iei financiare 5patrimoniului6, a situa$iei financiare 'i a re#ultatelor ob$inute de
entitatea auditat1.
- criteriul de calitate 2n func$ie de care se face e9aminarea 'i se e9prim1 opinia 2l constituie
standardele 5normele6 de audit 'i standardele 5normele6 contabile.
2.1eini!i valoarea de pia!.
)aloarea de pia$a repre#int1 suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi sc!imbata la data
e&alu1rii, intre un cump1r1tor si un &3n#1tor, !ot1r3$i si a&i#a$i, care ac$ionea#1 in cuno'tin$a de cau#a,
prudent si f1r1 constr3n%eri, intr-o tran#ac$ie ec!ilibrata dup1 un marHetin% adec&at.
$iletul 1HH
1. %e este auditul inanciar' dar auditul statutar'
*uditul financiar repre#inta e9aminarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si
independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente
fundamentale ale auditului in %eneral sunt indeplinite
*uditul financiar repre#inta orice inter&entie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist
contabil cu c!aracter de control, anali#a inspectie, re&i#ie, studii de cercetare daca toate celelalte
elemente ale auditului in %eneral sunt indeplinite
"rin audit statutar se 2n$ele%e e9aminarea efectuat1 de un profesionist contabil competent 'i
independent asupra situa$iilor financiare ale unei entit1$i in ansamblul lor 2n &ederea e9prim1rii unei
opinii moti&ate in le%atura cu ima%inea fidela, clara 'i completa a po#i$iei, situa$iilor financiare si a
performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si internationale de audit.
2 Brecizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in unctie de vec#imea cladirii
)I* )aloarea impo#abil1 a cl1dirii, determinat1 2n urma aplic1rii pre&ederilor alin. 516 - 566, se reduce
2n func$ie de anul termin1rii acesteia, dup1 cum urmea#1,
a* cu 20<, pentru cl1direa care are o &ec!ime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului
fiscal de referin$1.
b* cu 10<, pentru cl1direa care are o &ec!ime cuprins1 2ntre 30 de ani 'i 50 de ani inclusi&, la
123
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin$1.
$iletulnr.1HF
1.1eini!i valoarea 0ust.
)aloarea +usta repre#int1 suma pentru care un acti& ar putea fi sc!imbat de buna &oie intre doua p1r$i
aflate in cuno'tin$a de cau#a, in cadrul unei tran#ac$ii cu pre$ul determinat obiecti&.
2.1eini!i lic#idarea societ!ilor comerciale.
Dic!idarea unei societ1$i comerciale repre#int1 un num1r de opera$iuni care dup1 di#ol&area societ1$ii
urm1re'te trasformarea acti&ului 2n bani 'i plata creditorilor 'i apoi parta+ul acti&ului net 5r1mas6 2ntre
asocia$i.
$ilet nr.1HI
1.1einiti valoarea actuala a unui bun.
)aloarea actuala a unui bun este &aloarea actuali#ata a &iitoarelor intr1ri nete de numerar, care urmea#1
a fi %enerate de derularea normala a acti&it1$ii 2ntreprinderii.
)aloarea actuala L &aloare de utilitate
2. %are sunt or"anele care aplica procedura insolventei'
8n conformitate cu De%ea nr.8572006 , or%anele care aplica procedura sunt, instantele
+udecatoresti, +udecatorul-sindic, administratorul +udiciar si lic!idatorul.
*cestea trebuie sa asi%ure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor pre&a#ute de pre#enta le%e,
precum si reali#area in conditiile le%ii a drepturilor si obli%atiilor celorlalti participanti la aceste acte si
operatiuni.
$iletulnr.1H8
1. 1einiti valoarea de ori"ine.
)aloarea de ori%ine, cunoscuta si sub numele de &aloare istorica sau de ac!i#i$ie repre#int1
totalitatea costurilor necesare pentru ac!i#i$ionarea si punerea bunului sau acti&ului in stare de utili#are
sau de folosire.
2. %are sunt masurile premer"atoare lic#idarii'
F1surile premer%1toare lic!id1rii sunt re%lementate 2n art. 113-115 din De%ea nr. 8572006
pri&ind procedura insol&en$ei 'i constau 2n,
- si%ilarea bunurilor din a&erea debitorului, cu e9cep$iile pre&1#ute la art. 113 alin. 536 din le%e, precum
'i luarea tuturor m1surilor necesare pentru conser&area acestor bunuri.
- luarea 2n posesie de c1tre lic!idator a bunurilor in&entariate, lic!idatorul de&enind astfel depo#itarul
+udiciar.
- 2ntocmirea in&entarului bunurilor debitorului. 8n&entarul &a trebui s1 descrie toate bunurile
identificate ale debitorului 'i s1 indice &aloarea lor apro9imati&1 la data in&entarului. En toate ca#urile,
actul de in&entar &a fi semnat de lic!idatorul +udiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac1
acesta nu particip1 la in&entariere, actul &a fi semnat numai de c1tre lic!idatorul +udiciar.
e preci#at c1, 2n ca#ul 2n care debitorul are bunuri 'i 2n alte +ude$e, +udec1torul-sindic &a
trimite notific1ri tribunalelor din acele +ude$e, 2n &ederea si%il1rii de ur%en$1 a bunurilor.
e remarcat c1, 2n continuare, dispo#i$iile art. 113 alin. 546 'i 556 din le%e pri&ind bunurile
debitorului 2n alte +ude$e au r1mas tot at3t de neclare ca 'i 2n &ec!ea re%lementare. En practic1, acest
lucru a fost re#ol&at prin deplasarea lic!idatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.
$ilet nr.1HC
1.1einiti valoarea de utilizare.
)aloarea de utili#are L &aloare de inlocuire
)aloarea de utili#are repre#inta totalitatea costurilor necesare pentru dob3ndirea unui bun susceptibil a
fi folosit in acela'i scop, in acelea'i condi$ii de utili#are, a&and aceea'i durata pre#umata de folosinta si
posedand aceleasi performante ca si bunul supus ree&alu1rii.2. 1einiti 2.1izolvarea societatilor
comerciale.
di#ol&area societatii L ca un moment care pune cap1t acti&it1$ii comerciale normale, a'a cum aceasta a
fost determinat1 de actul constituti& 'i marc!ea#1 trecerea 2n fa#a lic!id1rii. eci, prin di#ol&are,
124
societatea intr1 2ntr-o nou1 fa#1 a e9isten$ei sale, 2n care urmea#1 s1 se procede#e la lic!idarea
bunurilor sale, adic1 la transformarea lor 2n bani, plata creditorilor 'i reparti#area restului 2ntre asocia$i.
>umai dup1 parcur%erea acestui ;ciclu: inter&ine stin%erea personalit1$ii +uridice a societ1$ii 'i, o data
cu aceasta, a tuturor raporturilor +uridice ce o lea%a.
$iletul nr.1F0
1.1einiti valoarea substantiala.
)aloarea substantiala este o &aloare func$ional1 care pleac1 de la referin$ele de bilan$, dar $ine
seama de implica$iile determinate de func$ia de e9ploatare a 2ntreprinderii, pe ba#a acti&elor de
e9ploatare."oate fi estimat1 la &aloare brut1 5)0C6, la &aloare redus1 5)046 'i la &aloare net1 5)0>6
)*D/*4A* 0JC0(*>k8*Dr C4J(r 5)0C6 L*cti& net contabil corectat 5 *>CC ] atorii6
] *cti&e ob$inute prin 2nc!iriere sau leasin%
- *cti&e 2mprumutate72nc!iriate7cedate ter$ilor
- Costuri pentru repara$ii 'i c!eltuieli de punere 2n functiune
)*D/*4A* 0JC0(*>k8*Dr 4AJ0r 5)046 L )aloarea substan$ial1 brut1
- atorii nepurt1toare de dob3n#i
- *&anta+e care dep1'esc condi$iile normale de
e9ploatare
)*D/*4A* 0JC0(*>k8*Dr >A(r 5)0>6 L )aloarea substan$ial1 brut1 - atorii totale
2.Brezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
En contractul de societate, trebuie pre&1#ute clau#ele de di#ol&are a societ1$ii, aceast1 cerin$1
re#ult1 din pre&ederile e9prese ale De%ii nr. 3171990, art. 8 pct. 5p6.
- Cau#ele le%ale de di#ol&are pot fi receptate 2n contract prin trimiterea la le%isla$ia societ1$ilor
comerciale sau la alte le%i speciale, sau prin men$ionarea e9pres1 a acestora.
- Entr-o opinie, cau#ele de di#ol&are pre&1#ute de le%e ar fi limitati&e. En doctrina recent1, 2ns1,
s-a considerat c1 asocia$ii ar putea con&eni, prin clau#e ale actului constituti&, 'i alte cau#e de di#ol&are
dec3t cele enumerate de le%e, cu condi$ia respect1rii art.5 Cod ci&il.
- "roblema este, 2n pre#ent, tran'ant1, 2ntruc3t din art. 222 alin. 516 litera %6 re#ult1 e9presis
&erbis c1 di#ol&area poate inter&eni 'i pentru ca#uri pre&1#ute prin con&en$ia p1r$ilor, altele dec3t cele
re%lementate la litera a6-f6.
- Cau#ele %enerale de di#ol&are cu cea mai mare aplicabilitate 2n ca#ul societ1$ilor comerciale,
f1r1 a fi limitate doar la acestea, sunt,
u e9pirarea duratei pentru care a fost 2nfiin$at1 societatea, 2n ca#ul 2n care o anumit1 durata a fost
stabilita
u imposibilitatea 2ndeplinirii obiectului de acti&itate
u falimentul
u reducerea capitalului social sub minimul le%al
u reducerea 5pentru o perioada de cel pu$in 9 luni6 num1rului minim de ac$ionari pre&1#ut de le%ea
aplicabila
u di#ol&area prin !ot1r3rea adun1rii %enerale
$iletul nr.1F1
1. Brezentati + momente din viata intreprinderii in care este obii"atorie evaluarea.
- modific1ri in m1rimea si structura capitalului social
- modific1ri in num1rul si componenta ac$ionarilor sau asocia$ilor
- actiuni +uridice cu scop patrimonial 5succesiuni, falimente, parta+e6
2.In ce constau operatiunile eectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale'
/peratiuniele efecutate in di#ol&area societatilor comerciale in ca#urile pre&a#ute la art. 227
alin. 516 si cu e9ceptia modului de di#ol&are pre&a#ut la lit. f6 si la art. 228-232 din :e"ea nr. +1D1CC0
pri&ind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lic!idarea
societatii comerciale,
1. in&entarierea si e&aluarea elementelor de acti& si de pasi& ale societatilor comerciale care
125
urmea#a sa se lic!ide#e, potri&it De%ii contabilitatii nr. 8271991, republicata, normelor si
re%lementarilor contabile, inre%istrarea re#ultatelor in&entarierii si ale e&aluarii, efectuate cu aceasta
oca#ie.
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmea#a sa se lic!ide#e
si care aplica 4e%lementarile contabile armoni#ate cu irecti&a a 8)-a a Comunitatilor Aconomice
Auropene si cu 0tandardele 8nternationale de Contabilitate, aprobate prin /rdinul ministrului finantelor
publice nr. 305572009, pe formatul pre&a#ut in re%lementarile respecti&e.
3. stabilirea de catre adunarea %enerala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care
urmea#a sa fie efectuate de catre lic!idator in numele societatii comerciale.
4. &alorificarea elementelor de acti& 5&an#area imobili#arilor si a stocurilor, incasarea
creantelor, a in&estitiilor financiare pe termen scurt etc.6.
5. ac!itarea datoriilor societatii comerciale catre bu%etul de stat, bu%etul asi%urarilor sociale de
stat, precum si a celorlalte obli%atii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti.
6. stabilirea re#ultatului lic!idarii 5profit sau pierdere6.
7. calcularea, retinerea si &irarea impo#itului pe profit7&enit si a impo#itului pe di&idende in
urma actiunii de di#ol&are7lic!idare,
8. intocmirea bilantului de parta+, in conformitate cu situatiile pre&a#ute la pct. 2.
9. efectuarea parta+ului capitalului propriu 5acti&ului net6 al societatii comerciale, re#ultat din
lic!idarea societatii comerciale, in functie de,
a6 pre&ederile statutului si7sau ale contractului de societate.
b6 !otararea adunarii %enerale a actionarilor7asociatilor, consemnata in re%istrul sedintelor adunarii
%enerale.
c6 cota de participare la capitalul social.
"arta+ul consta in impartirea capitalului propriu 5acti&ului net6, re#ultat din lic!idare, intre
actionarii sau asociatii societatii comerciale. 0ocietatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta
De%ii nr. 31472001 pentru re%lementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si
completarile ulterioare, au obli%ati&itatea numirii lic!idatorilor in conformitate cu pre&ederile art. 258
din :e"ea nr. +1D1CC0, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
$iletulnr.1F2
1.1e ce este obli"atorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi'
in punct de &edere patrimonial, ma+oritatea elementelor patrimoniale din bilan$urile
societatilor cu capital de stat nu reflecta &alori de piata ci &alori administrati&e, ree&aluarea fiind
necesara pentru stabilirea &alorii de piata a bunurilor
in punct de &edere al rentabilitatii, trecutul 2ntreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil. nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor
cu capital de stat pot fi e9trapolate in perioada post pri&ati#are
Cumparatorul nu in&este'te pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce &a obtine
le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ra%andita.
)aloarea intreprinderii trebuie determinate in functie de %radul de utilitate a tuturor
elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penali#at pentru politica de in&estitii a
fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are &aloare sau aceasta este nesemnificati&a.
Cu oca#ia e&aluarii pentru pri&ati#are, trebuie obser&ata si anali#ata necesitatea unei e&entuale
restructurari.
2.%ine pot i lic#idatorii'
Dic!idatorii pot fi persoane fi#ice sau persoane +uridice.
Dic!idatorii persoane fi#ice sau repre#entantii permanenti persoane fi#ice ale societatii lic!idatoare -
trebuie sa fie lic!idatori autori#ati, in conditiile le%ii. Dic!idatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii. Dic!idatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii
societatii sa faca un in&entar si sa inc!eie un bilant care sa constate situatia e9acta a acti&ului si
pasi&ului societatii si sa le semne#e. Dic!idatorii sunt obli%ati sa primeasca si sa pastre#e patrimoniul
126
societatii, re%istrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. *cestia &or tine e&identa
intr-un re%istru care &a cuprinde toate operatiunile lic!idarii, in ordinea datei lor. Dic!idatorii isi
indeplinesc mandatul lor sub controlul cen#orilor.
$iletul nr.1F+
1 Abiectivul si mi0loacele de realizare ale dia"nosticului 0uridic. obiecti&ul il constituie
aprecierea situatie +uridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - kin3nd seama de pre&ederile le%ale in &i%oare e9pertul e&aluator &a stabili daca,
- 0ocietatea este constituita le%al.
- A9ista acte si contracte pri&ind drepturile de proprietate.
- A9ista contracte inc!eiate cu partenerii e9terni.
- A9ista actiuni +uridice in curs.
- A9ista contracte indi&idule de munca.
- Care este re%imul fiscal al intreprinderii?
Conclu#ia, up1 trecerea in re&ista a mi+loacelor de reali#are si a procedurilor de lucru se stabilesc,
Y /portunit1$ile e9istente in mediul e9terior 2ntreprinderii, adic1 e&olu$ii cu un caracter pre&i#ibil
po#iti& pt 2ntreprinderea e&aluata cum ar fi le%isla$ie si re%lementari specifice fa&orabile.
Y 4iscurile e9istente in mediul e9tern 2ntreprinderii, adic1 e&olu$ii cu un efect pre&i#ibil ne%ati&
5in&ers oportunit1$ilor6 .
Y "unctele forte, adic1 atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi,
- o buna or%ani#are si func$ionare a 2ntreprinderii.
- contract si statut corespun#1toare.
- rela$ii contractuale corecte.
- finan$are asi%urata.
- absenta liti%iilor.
- re%lementari fiscale aplicate corecte.
- obli%a$ii fiscale 2ndeplinite la timp.
Y puncte slabe, adic1 deficiente constatate in or%ani#area si func$ionarea 2ntreprinderii,
- statutul si contractul necorespun#1toare situa$iei de fapt.
- e9istenta unor liti%ii contractuale cu ter$ii si cu proprii salaria$i.
- conflicte de munca.
- obli%a$ii fiscale nerespectate.
2 @asuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.A9perti#ele contabile pot fi
efectuate numai de c1tre e9per$ii contabili 2nscri'i 2n (abloul Corpului. A9pertul contabil solicitat 2n
efectuarea unei e9perti#e contabile este obli%at s1 fie independent fa$1 de p1r$ile interesate 2n e9perti#1,
e&it3nd orice situa$ie care ar presupune o lips1 de independen$1 sau o constr3n%ere care ar putea s1-i
impiete#e inte%ritatea 'i obiecti&itatea.
- A9perti#ele contabile efectuate de e9per$ii contabili care nu 2ntrunesc condi$iile pentru a fi 2nscri'i ca
membri ai Corpului cad sub inciden$a sanc$iunilor pri&ind e9ercitarea unei profesii f1r1 auto
ri#a$ie. ac1 un e9pert contabil implicat 2ntr-o astfel de situa$ie este solicitat pentru efectuarea unei
e9perti#e contabile, el este obli%at s1 aduc1 la cuno'tin$a solicitantului situa$ia 2n care se afl1.
- 8ndependen$a e9pertului contabil trebuie s1 fie absolut1 2n ca#ul e9per$ilor contabili numi$i din oficiu
de c1tre or%anele 2n drept 'i relati&1 2n ca#ul e9per$ilor contabili recomanda$i de p1r$i sau
solicita$i 2n efectuarea de e9perti#e contabile e9tra+udiciare.
- 8ndependen$a absolut1 a e9pertului contabil numit de c1tre or%anele 2n drept deri&1 din obli%a$ia
acestuia de a $ine seama de toate ca#urile de incompatibilitate, ab$inere 'i recu#are pre&1#ute de Codul
de procedur1 ci&il1 'i alte re%lement1ri procedurale speciale, care sunt acelea'i cu cele pri&ind +udec1torii.
- 8ndependen$a e9pertului contabil este afectat1 %ra& 2n situa$iile re%lementate de Codul etic na$ional al
profesioni'tilor contabili, 0ec$iunea 100.25 punctele 5 'i 6.
-A9per$ii contabili care se afl1 2n situa$iile pre&1#ute la punctele 3 'i 4 de mai sus trebuie s1 le aduc1, 2n
scris, la cuno'tin$a or%anului care i-a numit, imediat dup1 numire.
127
- A9pertul contabil, la primirea oric1rei lucr1ri de e9perti#1, &a face un e9amen de independen$1 'i &a
completa o Xeclara$ie de independen$1B care &a 2nso$i lucrarea depus1 pentru auditul de
calitate la Corp.
$iletul nr.1F3
Abiectivul si mi0loacele de realizare ale dia"nosticului comercial.
/biecti&, determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in pre#ent si in &iitor
Constatari ,
a6 pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele acti&iati se &a calcula ponderea lor
in &olumul toatal al acti&itatii intrepr
b6 se &a efectua o anali#a a clientilor intreprinderii v importanta, durata de recuperare acreantelor,
clienti restanti
c6 se anali#e#a furni#orii
d6 se identifica concurenta intreprinderii G actuala si potentiala
e6se anali#e#a reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furni#a date asupra ponderii contractelor
interne sau e9terne in cifra de afceri
f6 pentru a anli#a posibilitatile de de#&olatre se&a studia %radul de permeabilitate a pietei
%6 &or fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul c!eltuielilor
publicitare, e&olutia polticii de promo&are a produselor si ima%inii firmei.
Conclu#ii G dupa stabilirea principalelor e&olutii se &or e&idential cele mai importante,
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte, retea de &an#are puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si ser&icii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
De catre c!e se +ace !,$rea lc#*atorlor ! soc pe act,! s ! co$a!*ta pe act,!-
Art. 264. - .1/ ),$rea lc#*atorlor ! socetatle pe act,! s ! co$a!*ta pe act,! se +ace *e a*,!area
"e!erala0 care #otaraste lc#*area0 *aca0 pr! act,l co!stt,t10 !, se pre1e*e alt+el.
.2/ A*,!area "e!erala #otaraste c, $a2ortatea pre1a3,ta pe!tr, $o*+carea act,l, co!stt,t1.
.3/ 4! ca3,l ! care $a2ortatea !, a +ost o5t!,ta0 !,$rea se +ace *e tr5,!al0 la cererea orcar,a *!tre
a*$!strator0 respect1 *!tre $e$5r *rectorat,l,0 sa, *!tre asocat0 c, ctarea socetat s a celor care a,
cer,t-o. 4$potr1a se!t!te tr5,!al,l, se poate *eclara !,$a rec,rs0 ! ter$e! *e 15 3le *e la pro!,!tare.
Biletul nr.165
Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.
Da"!ostc,l te#!olo"c operat1 sa, *e e6ploatare
4.3.1. 75ect1: sta5lrea $8s,r ! care $2loacele *e pro*,cte $aterale rasp,!* !e1olor act,ale sa, 1toare
ale !trepr!*er sa, ale pote!tal,l, co$parator.
4.3.2. Co!statar: se $p,!e c,!oasterea !+rastr,ct,r0 apote!tal,l, *e pro*,cte la ,! $o$e!t *at s e1ol,ta
! t$p0 sta5lrea *!a$c $o5l3arlor corporale0 a !1el,l, *e a,to$at3are s apro*,ct1tat0 *ar s a!al3a
+,!cte *e cercetare 9 *e31oltare0 pe!tr, a *eter$!a strate"a *e 1tor a !trepr!*er
4.3.3. Co!cl,3 pre3e!tate s,5 +or$a:
-oport,!tatlor:
-rsc,rlor:
- p,!ctelor +orte: o 5,!a ,tl3are a capactat *e pro*,cte0 ,tla2e $o*er!e0 pret,r co$pett1e0 ser1c
co$pete!te0
-p,!ctelor sla5e- o pla!+care *e+ect,oasa a pro*,cte0 o co!*,cere *e+ect,oasa a apro13o!arlor s
tra!sport,rlor0 stoc,r *e $ater rp$e0 pro5le$e *e caltate a pro*,selor s ser1clor.
In ce ordine vor i platite creantele in cazul alimentului!
1. ta6ele0 t$5rele sa, orce alte c#elt,el a+ere!te proce*,r !stt,te pr! pre3e!ta le"e0 !cl,s1 c#elt,elle
!ecesare pe!tr, co!ser1area s a*$!strarea 5,!,rlor *! a1erea *e5tor,l,0 prec,$ s plata re$,!eratlor
persoa!elor a!"a2ate ! co!*tle art. 100 art. 19 al!. .2/0 art. 230 24 s ale art. 98 al!. .3/0 s,5 re3er1a celor
pre1a3,te la art. 102 al!. .4/:
2. crea!tele 31orate *! raport,l *e $,!ca:
3. crea!tele repre3e!ta!* cre*tele0 c, *o5a!3le s c#elt,elle a+ere!te0 acor*ate *e !stt,t *e cre*t *,pa
*esc#*erea proce*,r0 prec,$ s crea!tele re3,lta!* *! co!t!,area act1tat *e5tor,l, *,pa *esc#*erea
proce*,r:
4. crea!tele 5,"etare:
128
5. crea!tele repre3e!ta!* s,$ele *atorate *e catre *e5tor ,!or tert0 ! 5a3a ,!or o5l"at *e !tret!ere0
alocat pe!tr, $!or sa, *e plata a ,!or s,$e pero*ce *est!ate as",rar $2loacelor *e e6ste!ta:
6. crea!tele repre3e!ta!* s,$ele sta5lte *e 2,*ecator,l-s!*c pe!tr, !tret!erea *e5tor,l, s a +a$le sale0
*aca acesta este persoa!a +3ca:
7. crea!tele repre3e!ta!* cre*te 5a!care0 c, c#elt,elle s *o5a!3le a+ere!te0 cele re3,ltate *! l1rar *e
pro*,se0 prestar *e ser1c sa, alte l,crar0 prec,$ s *! c#r:
8. alte crea!te c#ro"ra+are:
9. crea!tele s,5or*o!ate0 ! ,r$atoarea or*!e *e pre+er!ta:
a/ cre*!tele acor*ate persoa!e 2,r*ce *e5toare *e catre ,! asocat sa, acto!ar *et!a!* cel p,t! 10; *!
captal,l socal0 respect1 *! *rept,rle *e 1ot ! a*,!area "e!erala a asocatlor0 or0 *,pa ca30 *e catre ,!
$e$5r, al "r,p,l, *e !teres eco!o$c:
5/ crea!tele 31ora!* *! acte c, ttl, "rat,t.
$iletul nr. 1FF
1.Abiectivul 8i mi0loacele de realizare ale dia"nosticului de or"anizare, mana"ement 8i
resurse umane.
/biecti&ul _`l repre#int* anali#a structurii umane si a capacit*(ii personalului de a contribui la
reali#area acti&it*(ii _`ntreprinderii.
Constat*ri se fac urm*toarele demersuri,
a6 *nali#a structurii umane si anume,
- /r%ani#area ierar!ica si func(ionala a _`ntreprinderii.
- ate cu pri&ire la personal, pre%*tirea, %radul de ocupare. &ec!imea in _`ntreprindere. fluctua(iile,
absenteism.
b6 ate cu pri&ire la conducerea _`ntreprinderii, &_arsta, pre%atire, e9perienta, stil de conducere,
sistem de remunerare, le%atura cu actionariatul
c6 ate sociale, climatul social, protectia muncii, or%ani#are sindicala.
Conclu#ia, *nali#_and datele de mai sus se poate stabili,
- /portunit*(ile
- 4iscurile
- "unctele forte, personal t_an*r, fle9ibil, bine pre%atir, e9ista o buna or%ani#are, e9ista moti&area
muncii.
- puncte slabe, proasta func(ionare a conducerii. salari#are nestimulata. relatii de rudenie intre
conducere si salaria(i.
2.%are este termenul lic#idArii societATii de la data dizolvArii'
*rt. 260.516 Dic!idarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data di#ol&arii. "entru moti&e
temeinice, tribunalul poate prelun%i acest termen cu cel mult 2 ani.
$iletul nr. 1FI
1. Abiectivele si mi0ioacele de realizare ale dia"nosticului inanciar-contabil.
/biecti&e,
a6 0tabilirea e9istentei ima%inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a re#ultatului financiar si a
st1rii de s1n1tate a societarii.
b6 A&aluarea diferen$elor intre ratele de rentabilitate economice pe cel pu$in trei e9erci$ii financiare.
c6 Jtili#area rela$iilor efectului de le&ier pentru afaceri, dia%nosticului ratei de rentabilitate a
capitalurilor proprii.
Constat1ri 8n urma anali#ei efectuate, a&3nd ca mi+loace de efectuare datele si informa$iile con$inute in
situa$iile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potri&it metodolo%iei specifice e&alu1rii lor prin
metode patrimoniale.
Conclu#ile se e9prima sub forma,
Y /portunit1$ile
Y 4iscurile
Y "unctele forte
Y puncte slabe
2. 1aca lic#idarea se prelun"este peste durata exercitiului inanciar, ce obli"atii au
129
lic#idatorii'
*rt. 267. aca lic!idarea se prelun%este peste durata e9ercitiului financiar, lic!idatorii sunt obli%ati sa
intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispo#itiilor le%ii si actului constituti&.
$iletul nr. 1F8
1. -olul bilantului in dia"nosticul de evaluare.
Cilan(ul contabil este documentul contabil de sinte#a prin care se pre#int* acti&ul si pasi&ul unitatii
patrimoniale, precum si re#ultatele perioadei pentru care se _`ntocme0te, potri&it le%ii. Cilan(ul
contabil este sursa de date ce se prelucrea#* pentru reali#area dia%nosticului contabil si financiar.
2. In cazul in care soc alata in lic#idare este in stare de insolventa, ce obli"atie are
lic#idatorul'
*rt. 2701. - 8n ca#ul in care societatea aflata in lic!idare este in stare de insol&enta, lic!idatorul este
obli%at sa ceara
desc!iderea procedurii insol&entei. 8n conditiile le%islatiei insol&entei, creditorii &or putea cere
desc!iderea procedurii
insol&entei fata de societatea aflata in curs de lic!idare.
$iletul nr.1FC
1. -olul bilantului unctional in dia"nosticul de evaluare.
Cilan$ul este instrumentul de anali#a, pe ba#a posturilor din bilant, a principalelor functii ale
2ntreprinderii,
- func$iile de in&esti$ii,
- de e9ploatare si
- de tre#orerie G in acti&e si
- func$ia de finan$are in pasi&.
2.7xplicati conceptul si tipurile de independenta.
8ndependenta repre#inta un ansamblu de mi+loace prin care e9pertul contabil demonstrea#a publicului
ca isi poate e9ercita misiunea 5ser&iciul profesional6 intr-o maniera obiecti&a si corecta.
8ndependenta absoluta si independenta relati&a a e9pertului contabil.
Componentele independentei,
1. 8ndependenta de spirit 5in %3ndire6,
s 0tare de %3ndire care permite oferirea unei opinii, a unui ser&iciu profesional farK sK fie afectat1
+udecata profesionala.
s Aa presupune inte%ritate si obiecti&itate.
2. 8ndependenta in aparentK,
s repre#inta capacitatea de a demonstra cK riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate
sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiecti&itatea profesionistului
contabil.
s este componenta fundamentala a independentei.
Jn functionar public nu poate fi niciodata independent. *cti&itatea de e9pert contabil este
incompatibilK cu orice alta acti&itate curentK.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalK, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurK de a influenta lucr1rile profesionistului
contabil.
Cand isi e9ercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber
fata de orice interes care ar putea fi a&ut in &edere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu
inte%ritatea si obiecti&itatea sa, cum ar fi,
Y implicarea financiara, directa sau indirecta, in acti&itatile unui client, ca de e9emplu, acceptarea unor
forme de salari#are, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, ser&icii
sau bani, acordarea sau primirea de %a+uri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai.
130
Y implicarea profesionistului contabil in acti&itatile unui client, in calitate de membru al e9ecuti&ului
acestuia sau ca an%a+at sub controlul directiunii acestuia.
Y acte de comert sau slu+be asi%urate in acelasi timp cu e9ercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi
printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu
e9ercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra po#itia
de independenta, inte%ritate si obiecti&itate a profesionistului contabil.
Y incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei. Y conditiile in care onorariile primite
de la un client constituie un procenta+ inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de
e9perti#a sau a unui practician indi&idual. aceasta presupune sa nu se ocupe ma+oritatea acti&itatii
profesionistilor contabili cu e9ecutarea de lucrari pentru o sin%ura unitate patrimoniala, respecti&
societate comerciala.
Y acceptarea e9ecutarii de lucrari in ba#a unor onorarii e&entuale, nepreci#ate anticipat in suma
absoluta, prin contract sau con&entie .
Dista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitati&a si orice
membru al Corpului nu trebuie sa se %aseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, c!iar
daca nu se afla sub incidenta ca#urilor de incompatibilitate aratate mai sus.
$iletul nr.1I0
%are sunt pasii )etapele* In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi'
"a'ii 5etapele6 2n determinarea acti&ului net corectat al unei 2ntreprinderi sunt,
1. 0epararea tuturor elementelor de acti&e in elemente necesare e9ploat1rii si elemente in afara
e9ploat1rii 5necesare 2ntreprinderii6
2. 4ee&aluarea tuturor elementelor patrimoniale de acti&e necesare e9ploat1rii.
3. Calculul matematic al acti&ului net corectat.
Amenintari la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt,
1. 8nteresului propriu,
2. 0labirea autocontrolului,
3. 4enuntarea la propriile con&in%eri,
4. Fanifestarile de familiarisrn,
5. *ctiuni de intimidare
$ilet nr. 1I1
1. %are sunt componentele undamentale ale oricarei evaluari de intreprindere'
Componentele fundamentale ale oricarei e&aluari sunt,
*cti&ul net corectat si capacitatea beneficiara
ia%nosticul +uridic
ia%nosticul functiunii de cercetare-de#&oltare
ia%nosticul functiunii comerciale
ia%nosticul functiunii de productie
ia%nosticul functiunii de resurse umane
ia%nosticul functiunii financiar-contabile
2. %are este termenul in care lic#idatorul va convoca adunarea "enerala a creditorilor de
la sedinta comitetului creditorilor'
*rt. 117. alin 536 Dic!idatorul &a con&oca adunarea %eneral1 a creditorilor 2n termen de ma9imum 20
de #ile de la data 'edin$ei comitetului creditorilor, 2n'tiin$3ndu-i pe creditori despre posibilitatea
studierii raportului 'i a procesului-&erbal al 'edin$ei comitetului creditorilor pri&ind raportul.:
$iletul nr. 1I2 .
<n ce const separarea bunurilor dintr-o (ntreprindere (n bunuri necesare i bunuri nenecesare'
0epararea elementelor patrimoniale de acti& 5cu deosebire imobili#ari si stocuri6 in elemente necesare
e9ploatarii si elemente in afara e9ploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin
%radul de participare la reali#area profiturilor.
131
4e#ultatul acestei operatiuni se poate concreti#a,
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inre%istrate prin
bilanturi, atunci cand pe cale de e9perti#a si dia%nostic se constata o posibila crestere a %radului de
utilitate a elementelor patrimoniale de acti&.
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate
sau cu utilitate redusa, in reali#area obiectului e9ploatarii societatii respecti&e. pot fi a&ute in &edere
cai de restructurare cum ar fi, formarea de noi societati comerciale, inc!irierea, concesionarea,
asocierea etc., ori pur si simplu &alorificarea, fie si ca materiale.
*ceste bunuri materiale urmea#a a se e&alua in &aloarea &enala, adica suma tre#oreriei ce se &a de%a+a
la cesiunea lor.
8ndiferent de modul specific de e&aluare, elementele patrimoniale in afara e9ploatarii se au in &edere,
in mod distinct, cu oca#ia aplicarii formulelor de e&aluare a societatii respecti&e.
1espre proesionalism.
"entru a fi reali#at obiectului proesiei contabile, adica satisfacerea e9i%entelor publicului, se impun
patru imperati&e fundamentale5 conf pre&ederilor Codului Atic >ational6,
-Credibilitatea. En 2ntrea%a societate e9ista ne&oia de credibilitate 2n informa$ie 'i 2n sistemele de
informa$ii.
-Broesionalism. A9ista o necesitate pentru clien$i, patroni 'i alte p1r$i interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste 2n domeniul contabil.
- Calitatea ser&iciilor. Aste ne&oie de asi%urarea ca toate ser&iciile ob$inute din partea profesionistului
contabil, sunt e9ecutate la standardul cel mai ridicat de performanta.
-Encredere. Jtili#atorii ser&iciilor profesioni'tilor contabili trebuie sa se poat1 sim$i 2ncredin$a$i ca
e9ista un cadru al eticii profesionale care %u&ernea#1 prestarea acestor ser&icii.
$ilet nr. 1I+
1. %are sunt criteriile in unctie de care se ace evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in
vederea determinarii activului net cori0at'
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de acti& in elemente necesare e9ploatarii si elemente in
afara e9ploatarii 5necesare intreprinderii6.
- ree&aluarea tuturor elementelor patrimoniale de acti& necesare e9ploatarii.
- calculul matematic al acti&ului net corectat.
2. 1espre conidentialitate.
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul pri&at al informatiilor
obtinute 2n timpul misiunilor sale si sa nu le utili#e#e sau sa le di&ul%e, fara autori#atie scrisa, 2n afara
de ca#urile 2n care obli%atia di&ul%arii este pre&a#uta de le%e sau prin acte normti&e imperati&e
Confidentialitatea este stricta, 2n afara de ca#urile 2n care a primit o autori#atiei speciala de a di&ul%a
informatiile sau 2n ca# de obli%atii le%ale sau profesionale.
"rofesionistii contabili trebuie sa se asi%ure ca persoanele an%a+ate, sub orice forma, subalterni
sau colaboratori, respecta aceleasi re%uli de confidentialitate.
Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de
profesionistul contabil 2n beneficiul personal sau al unui tert.
*cest principiu nu se aplica di&ul%arii informatiilor care permit profesionistului contabil sa
2ndeplineasca obli%atiile sale, stabilite prin normele profesionale.
En interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de
confidentialitate si sa furni#e#e o orientare asupra naturii si 2ntinderii obli%atiilor le%ate de
confidentialitate si asupra circumstantelor 2n care di&ul%area de informatii primite 2n cursul e9ercitarii
unei misini, trebuie autori#ata sau ceruta.
/bli%atiile de confidentialitate sau secret profesional sunt 2nscrise 2n le%islatia fiecarei tari.
"entru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi di&ul%ate, trebuie a&ute 2n &edere mai
multe aspecte, si anume,
132
a. c3nd di&ul%area este autori#ata de client, daca interesele tuturor partilor 5cu deosebire terti6
pot fi le#ate.
b. c3nd di&ul%area este ceruta de le%e sau c3nd e9ista obli%atii profesionale de di&ul%are,
- profesionistul trebuie sa faca apel la +udecata sa pentru a determina tipul de informatii
care pot fi di&ul%ate. trebuie sa se e&ite situatiile care implica fapte sau opinii ne+ustificate
sau ne+ustificabile.
- profesionistul trebuie sa se asi%ure ca persoanele care primesc informatiile sunt
destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de
informatii.
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca di&ul%area si consecintele acesteia implica
responsabilitatea sa.
En toate aceste ca#uri se recomanda consultarea or%anismului profesional si7sau a unui a&ocat.
$iletul nr. 1I3
%are sunt metodele de calcul a A5%orectat al unei Intrepr. '
Fetoda substracti&a consta in deducerea din totalul acti&ului ree&aluat corectat 5&al. matematica6 a
tuturor datoriilor actuali#ate.
Fetoda aditi&a consta in corectarea capitalurilor proprii din bilan$ul contabil cu influentele din
ree&aluarea elementelor patrimoniale.
%are este termenul in care 2udecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la aisarea
raportului iscal '
Sudecatorul sindic &a con&oca adunarea creditorilor inma9im 30 de #ile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot
formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 #ile inainte de data con&ocarii. 5*rt 129 ,D856
9Art #%0 : (#$ 7upa ce 5unurile din averea de5itorului au fost lic8idate, lic8idatorul va supune
judecatorului'sindic un raport final 4nsotit de situatiile financiare finale9 copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si de5itorului si vor fi afisate la usa tri5unalului. :udecatorul'
sindic va convoca adunarea creditorilor 4n termen de maximum .% de zile de la afisarea
raportului final. Creditorii pot formula o5iectii la raportul final cu cel putin ) zile 4nainte de data
convocarii
(%$ ;a data sedintei, 8udecatorul*sindic 3a solutiona, prin <nc=eiere, toate obiectiunile la raportul
final, <l 3a aproba sau 3a dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia
(!$ Creantele care la data <nregistrarii raportului final 3or fi <nca sub conditie nu 3or participa la
ultima distribuire
Art #!) : >upa ce 8udecatorul*sindic aproba raportul final al lic=idatorului, acesta 3a trebui sa
faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din a3erea debitorului Fondurile nereclamate <n termen
de 0) de zile de catre cei <ndreptatiti la acestea 3or fi depuse de catre lic=idator la banca, <n contul
a3erii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal Acestea 3or putea fi folosite <n conditiile art &
alin (&$?
$ilet nr. 1IH
1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net cori0at'
Fet. substracti&a consta in deducerea din totalul acti&ului ree&aluat corectat 5&al. matematica6 a tuturor
datoriilor actuali#ate.
2. %are este raspunderea membrilor or"anelor de conducere in cazul in care s-a a0uns in starea
de insolventa'
4aspunderea membrilor or%anelor de supra&e%!ere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de
orice alte persoane care au cau#at starea de insol&enta a debitorului este solidara, cu conditia ca
aparitia starii de insol&enta sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au e9ercitat
mandatul ori in care au detinut po#itia care ar fi putut cau#a insol&enta.
"ersoanele in cau#a se pot apara de solidaritate daca, in or%anele cole%iale de conducere ale persoanei
133
+uridice, s-au opus la actele ori faptele care au cau#at insol&enta sau au lipsit de la luarea deci#iilor care
au cau#at insol&enta si au facut sa se consemne#e, ulterior luarii deci#iei, opo#itia lor la aceste deci#ii.
$iletul nr.1IF
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net cori0at'
)aloarea patrimoniala a unei 2ntreprinderi este acti&ul net cori+at
*cti&ul net cori+at se calculea#1 prin doua metode,
1. metoda aditi&a *>CL C*" "4/"488 -7] 8= A 4AA)*DJ*4A
%e se intele"e prin termenul insolventa
*cea stare a patrimoniului debitorului care se caracteri#ea#1 prin insuficien$a fondurilor b1nesti
pentru plata datoriilor e9i%ibile, a6 insol&en$a este pre#umat1 a fi &1dit1 atunci c3nd debitorul, dup1 30
de #ile de la scaden$1, nu a pl1tit datoria sa fa$1 de unul sau mai mul$i creditori. b6 insol&en$a este
iminent1 atunci c3nd se do&ede'te c1 debitorul nu &a putea pl1ti la scaden$1 datoriile e9i%ibile an%a+ate,
cu fondurile b1ne'ti disponibile la data scaden$ei.
$ilet nr. 1II
1 7xplicati relatia dintre activul net cori0at al unei intreprinderi si valoarea acesteia
)aloarea patrimoniala este acti&ul net cori+at obtinut ca diferenta intre acti&ul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
)aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este acti&ul net cori+at
*cti&ul net cori+at se calculea#1 prin doua metode,
1. metoda aditi&a
*>CL C*" "4/"488 -7] 8= A 4AA)*DJ*4A
2. metoda substracti&a
*>C L *C(8)A 4AA)*DJ(A G *(/488
Fetodele de determinare sunt,
*cti&ul net corectat poate fi determinat prin doua metode,
Fetoda aditi&a
Fetoda substracti&a
Fetoda &alorii substan$iale
*lte metode patrimoniale 5Fetoda capitalului permanent necesar e9ploatarii 6
2.%e se intele"e prin procedura alimentului'
"rin procedura falimentului se 2ntele%e procedura de insol&enta concursuala colecti&a si e%alitara care
se aplica debitorului 2n &ederea lic!idarii a&erii acestuia pentru acoperirea pasi&ului, fiind urmata de
radierea debitorului din re%istrul 2n care este 2nmatriculat.
$ilet nr. 1I8
1."um se calculeaza# valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi! $xplicati semniicatia
acesteia.
<al. s,5sta!=ala 5r,ta este e"ala c, act1,l ree1al,at pl,s 1aloarea 5,!,rlor +oloste *e >!trepr!*ere
+ara a + propretara acestora0 $!,s 1aloarea 5,!,rlor care0 *e? s,!t >!re"strate ! patr$o!al >!trepr!*er0
!, s,!t +oloste *! *1erse ca,3e.
@a se$!+ca 1aloarea 5,!,rlor0 capactatea re+lectata ! act1e0 *e care *sp,!e s le poate ,tl3a
>!trepr!*erea la ,! $o$e!t *at0 pre3e!tA!* 1aloarea act1,l, pe 5a3a pr!cp,l, pre1ale!te eco!o$c,l,
as,pra 2,r*c,l,.
2."are sunt principalele atributii ale judecatorului sindic!
Br!cpalele atr5,= ale 2,*ecCtor,l,-s!*c0 s,!t:
pro!,!=area $ot1atC a #otCrAr *e *esc#*ere a proce*,r
+udecarea contesta$iei debitorului 2mpotri&a cererii introducti&e a creditorilor pentru 2nceperea
procedurii.
+udecarea opo#i$iei creditorilor la desc!iderea procedurii.
desemnarea, moti&at1 prin sentin$a de desc!idere a procedurii, dintre practicienii 2n insol&en$1
u confirmarea prin 2nc!eiere, a administratorului +udiciar sau lic!idatorului desemnat de
adunarea creditorilor, confirmarea onorariului ne%ociat cu adunarea creditorilor.
134
2nlocuirea, pentru moti&e temeinice, prin 2nc!eiere, a administratorului +udiciar sau
lic!idatorului.
+udecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-'i mai conduce acti&itatea.
+udecarea cererilor de atra%ere a r1spunderii membrilor or%anelor de conducere care au
contribuit la a+un%erea debitorului 2n insol&en$1
+udecarea ac$iunilor introduse de administratorul +udiciar sau de lic!idator pentru anularea unor
acte frauduloase 'i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare
desc!iderii procedurii.
+udecarea contesta$iilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oric1rei persoane
interesate 2mpotri&a m1surilor luate de administratorul +udiciar sau de lic!idator.
admiterea 'i confirmarea planului de reor%ani#are sau, dup1 ca#, de lic!idare,dup1 &otarea lui
de c1tre creditori.
solu$ionarea cererii administratorului +udiciar sau a comitetului creditorilor de 2ntrerupere a
procedurii de reor%ani#are +udiciare 'i de intrare 2n faliment.
solu$ionarea contesta$iilor formulate la rapoartele administratorului +udiciar sau lic!idatorului.
+udecarea ac$iunii 2n anularea !ot1r3rii adun1rii creditorilor.
pro!,!=area #otCrAr *e >!c#*ere a proce*,r.
Bilent nr. 1%&
1. %e este rata de actualizare'
4ata de actuali#are este rata de rentabilitate utili#ata pentru determinarea &alorii actuali#ate, la
o anumita data, a unui &arsamant unic sau a unei serii de &1rs1minte de 2ncasat sau de pl1tit ulterior.
2. 1espre inte"ritate.
"rincipiul inte%rit1$ii impune ca obli%a$ie tuturor profesioni'tilor contabili de a fi drep$i 'i
one'ti 2n rela$iile profesionale 'i de afaceri. 8nte%ritatea implic1, de asemenea, tran#ac$ii corecte 'i
+uste.
Jn profesionist contabil nu trebuie s1 se asocie#e cu rapoartele, e&iden$ele, comunicatele sau
alte informa$ii c3nd aprecia#1 c1 acestea,
con$in o declara$ie 2n mod semnificati& fals1 sau care induce 2n eroare.
con$in declara$ii sau informa$ii eronate.
omit sau ascund informa$ii, atunci c3nd aceste omisiuni induc 2n eroare.
>u se &a considera c1 un profesionist contabil 2ncalc1 pre&ederile mentionate dac1 el
furni#ea#1 un raport modificat pentru a respecta cerin$ele de mai sus.
$ilet nr. 180
1. %are sunt te#nicile de actualizare'
Data *e act,al3are este ,! ele$e!t al pe=e +!a!care !tro*,s ! calc,l,l para$etrlor eco!o$c s al
!*catorlor +!a!car.
Act,al3area s captal3area s,!t 2 te#!c le"ate *ar *+erte: s,!t le"ate pr! +actor,l t$p.
@co!o$a *e pata are 3 pete *+erte:
1. pata *e 5,!,r s ser1c:
2. pata +!a!cara:
3. pata $,!c.
4! pa=a *e 5,!,r s ser1c o $ar+a sa, ,! pro*,s c, cat sta $a $,lt c, atAt a*,ce pa",5e.
4! pa=a +!a!cara 0 5a!,l c, cat sta $a $,lt c, atat a*,ce pa",5e. 4! aceasta pa=a 5a! s,!t !eec#1ale!t s
pe!tr, a- p,tea +ace co$para5l tre5,e sa +olos$ te#!cle *e act,al3are.
Act,al3area se real3ea3C s se e6pr$a pr! 2 te#!c specale 0 *,pC c,$ este l,at ! co!s*erare +actor,l t$p0
ast+el:
1. Daca +actor,l t$p se a ! calc,l *! *rec=a trec,t 9 pre3e!t - 1tor 0 se aplca re",la captal3Cr sa, te#!ca
*e captal3are !,$ta s *e +r,ct+care:
- s,$a c#elt,ta a3 EXF are ca ec#1ale!t ! 1tor0 peste E!F a!0 o s,$a EGF *aca s,$a X o a$pl+ca$ c,
+actor,l *e captal3are .1H/! .
135
2. *aca +actor,l t$p se a ! calc,l *! *recta 1tor 9pre3e!t - trec,t se aplca te#!ca *e act,al3are !,$ta s
re",la *e act,al3are
- s,$a EGF pre1a3,ta a + c#et,ta ! 1tor peste E!F a! are ! pre3e!t 1aloarea E6F *aca s,$a G o apl+ca$ c,
+actor,l *e act,al3are 1I.1H/!
- s,$a J pre1C3,ta a + +l,6,l *e tre3orere ! 1tor peste ! a! are ! pre3e!t 1aloarea X *aca pe J l a$pl+ca$
c, +actor,l *e act,al3are
X K J LLL1LLLL
.1H/!
- r* .rata *e+latata/ K -+
.1H+/!
- rata !e,tra *e plasa$e!t 1
A!K 1 - .1Ht/!
'espre obiectivitate.
Jn profesionist contabil trebuie s1 fie impar$ial 'i nu trebuie s1 permit1 pre+udec1$ilor,
confu#iilor, conflictelor de interese sau influen$elor nedorite s1 inter&in1 2n ra$ionamentele profesionale
sau de afaceri.
"rincipiul obiecti&it1tii impune o obli%a$ie tuturor profesioni'tilor contabili de a nu 2'i
compromite profesia din cau#a unor erori, conflicte de interese sau din cau#a influen$ei nedorite a unor
alte persoane.
Jn profesionist contabil poate fi pus 2n situa$ii 2n care obiecti&itatea 2i este afectat1. Aste
imposibil ca toate aceste situa$ii s1 fie definite 'i descrise. 4ela$iile care aduc un plus de confu#ii sau
influen$ea#1 2n mod ne%ati& ra$ionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui e&itate.
"rofesioni'tii contabili 2'i desf1'oar1 acti&itatea 2n multe domenii diferite 'i trebuie s1-'i
demonstre#e obiecti&itatea 2n 2mpre+ur1ri diferite.
8ndiferent de po#i$ie sau ser&iciul prestat, profesioni'tii contabili trebuie s1 prote+e#e
inte%ritatea ser&iciilor profesionale 'i s1 men$in1 obiecti&itatea 2n ra$ionamentul profesional.
8n selec$ionarea situa$iilor 'i practicilor de care se &or ocupa 2n mod specific potri&it cerin$elor
etice le%ate de obiecti&itate trebuie acordat1 aten$ia corespun#1toare urm1torilor factori,
a. "rofesioni'tii contabili sunt e9pu'i unor situa$ii 2n care asupra lor se pot e9ercita presiuni ce
le pot diminua obiecti&itatea.
b. Aste practic imposibil s1 se defineasc1 'i s1 se descrie toate situa$iile 2n care ar e9ista aceste
posibile presiuni. 8n stabilirea standardelor pentru identificarea rela$iilor care pot ori par s1 afecte#e
obiecti&itatea profesionistului contabil trebuie s1 domine un caracter re#onabil.
c. (rebuie e&itate rela$iile care permit ca idei preconcepute, p1rtinirea ori influen$ele altora s1
2ncalce obiecti&itatea.
d. "rofesioni'tii contabili au obli%a$ia de a se asi%ura c1 personalul an%a+at pentru ser&iciile
profesionale contabile 'i-a 2nsu'it principiul obiecti&it1tii.
$iletul nr.181
1.Brezentati + metode de determinare a ratei de actualizare.
- 4entabilitatea specifica a'teptata pentru in&esti$ii alternati&e,
- rata de actuali#are L dob obli%atiiunilor de stat ] prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe pia$a financiara
- rata dob3n#ii ceruta pentru plata datoriei planificate.
4ata dob3n#ii care este ba#ata pe o estimare subiecti&a a componentelor sale 5rata dob3n#ii de ba#a
f1r1 risc6
2.5ecesitatea unui cod etic al proesiei contabile.
Jn cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce
re%lementea#a e9ercitiul profesional al unor acti&itati.
Jn cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare
comerciale referitoare la profesiile re%lementate , cat si re%uli referitoarela conditiile de e9ercitare a
136
acti&itatile profesionistilor ca re%uli deontolo%ice ce &i#ea#asa %arante#e in mod deosebit
independenta, impartialitatea si secretul profesional."rofesia contabila se distin%e de alte profesii
prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intrea%a lume
trebuie sa furni#e#e ser&icii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa
respecte unele principii sire%uli de comportament professional menite sa dea ser&iciilor
respecti&e autoritateanecesara si sa pre&ina patrunderea catre utili#atori a unor informatii
financiar-contabilecare pot influenta ne%ati&e deci#iile acestora.0tabilirea de principii si re%uli
etice si monitori#area insusirii si respectarii acestora decatre toti profesionistii contabili
constituie una din atributiile de ba#a ale or%anismului profesional. "entru aceasta, or%anismul
profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare pentru instruirea unui sistem de
in&esti%are si de sanctiuni pentru ca#urile denerespectare a standardelor profesionale si etice.
$iletul nr. 182
1. %odul etic I=A%; rol, structura.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol,
- da autoritate ser&iciilor furni#ate de profesionistii contabili. beneficiarii ser&iciilor furni#ate de
profesionistii contabili sunt asi%urati ca aceste ser&icii sunt reali#ate de specialisti care respecta
anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor.
- prote+ea#a profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene ne%ati&e din
economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni,
Bartea A G destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut, liber-profesionisti sau
an%a+ati- contine 6 sectiuni
0ectiunea 100- 8ntroducere si principii fundamentale
0ectiunea 110 G 8nte%ritatea
0ectiunea 120 G /biecti&itatea
0ectiunea 130 G Competenta profesionala si prudenta
0ectiunea 140 - Confidentialitatea
0ectiunea 150 G Comportamentul profesional
Bartea $ ? destinat profesiionistilor contabili independenti G 10sectiuni
0ectiunea 200 G 8ntroducere
0ectiunea 210 G *cceptarea unui client
0ectiunea 220 -Conflicte de interes
0ectiunea 230 G /pinii suplimentare
0ectiunea 240 G /norarii si alte tipuri de remuneratii
0ectiunea 250 G FarHetin%ul ser&iciilor profesionale
0ectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
0ectiunea 280 G /biecti&itate- toate ser&iciile
0ectiunea 290 G 8ndependenta in misiuni de audit si certificare
Bartea % G destinata profesionistilor contabili na%a+ati G 6 sectiuni
0ectiunea 300 G 8ntroducere
0ectiunea 310 GConflicte potentiale
0ectiunea 320 G 8ntocmirea si raportarea informatiilor
I 0ectiunea 330 G Duarea de masuri in cunostinta de cau#a
0ectiunea 340 - 8nterese financiare
0ectiunea 350 G 0timulente. *cceptarea si emiterea de oferte
2. %e obli"atie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului 0udiciar sau dupa
caz lic#idatorului'
ebitorul are obli%a$ia de a pune la dispo#i$ia administratorului +udiciar sau, dup1 ca#, lic!idatorului
toate informa$iile cerute de acesta, precum 'i toate informa$iile apreciate ca necesare cu pri&ire la
137
acti&itatea 'i a&erea sa, precum 'i lista cuprin#3nd pl1$ile 'i transferurile patrimoniale f1cute de el 2n
cele 120 de #ile anterioare desc!iderii procedurii, sub sanc$iunea pre&1#ut1 la art. 1081 alin. 516 pct. 2
lit. d6 'i e6 din Codul de procedur1 ci&il1
$iletul nr.18+
Brezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents'
4ata de actuali#are poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului 2ntreprinderii. esi%ur, se
2n$ele%e ca, atunci c3nd firma nu utili#ea#1 credite, rata de actuali#are &a fi e%ala cu costul
capitalurilor proprii.
=ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este,
CF"C L C\prR\pr7&]CR 51-Ci6 , unde,
CF"C L costul mediu ponderat al capitalului
C\pr L costul capitalului propriu
\pr L capitalul propriu
) L &aloarea de piata a intreprinderii 5capital la dispo#itia furni#orilor de capital6
C L credite
Ci L cota de impo#it pe profit
0au
Fodul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actuali#are folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu e9pr prin act commune L di&idend ultimul an7&al +usta medie a actiunii]crestere
preconi#ata a di&idendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se reali#ea#a prin di&idende distrbuite si prin
profituri rein&estite, costul capitalurilor &a fi ,
\C"4 L 8) ] 51-d6Rw
0 C"4
8) L di&idendul pe actiune distribuit
0 L cursul bursier al actiunii firmei anali#ate
d L rata de distribuire a di&idendelor
w L profitul net al firemie
C"4 L &aloarea contabila a cap proprii ale firmei
2. %are sunt primele masuri in urma desc#iderii procedurii de insolventei
En urma desc!iderii procedurii, administratorul +udiciar &a trimite o notificare tuturor creditorilor
men$iona$i 2n lista depus1 de debitor 2n conformitate cu art. 28 alin. 516 lit. c6 ori, dup1 ca#, 2n
condi$iile art. 32 alin. 526, debitorului 'i oficiului re%istrului comer$ului sau, dup1 ca#, re%istrului
societ1$ilor a%ricole ori altor re%istre unde debitorul este 2nmatriculat72nre%istrat, pentru efectuarea
men$iunii.
526 ac1 creditorii cu sediul sau cu domiciliul 2n str1in1tate au repre#entan$i 2n $ar1, notificarea &a fi
trimis1 acestora din urm1.
536 >otificarea pre&1#ut1 la alin. 516 se reali#ea#1 conform pre&ederilor Codului de procedur1 ci&il1
'i se &a publica, totodat1, pe c!eltuiala a&erii debitorului, 2ntr-un #iar de lar%1 circula$ie 'i 2n Culetinul
procedurilor de insol&en$1.
$ilet nr.183
1. %um se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi'
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actuali#are folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu e9pr prin act commune L di&idend ultimul an7&al +usta medie a actiunii]crestere
preconi#ata a di&idendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se reali#ea#a prin di&idende distrbuite si prin
profituri rein&estite, costul capitalurilor &a fi ,
138
\C"4 L 8) ] 51-d6Rw
0 C"4
8) L di&idendul pe actiune distribuit
0 L cursul bursier al actiunii firmei anali#ate
d L rata de distribuire a di&idendelor
w L profitul net al firemie
C"4 L &aloarea contabila a cap proprii ale firmei
%ost > proit ) dividende* D capital propriu
cost > dobanda O prima de risc
2. %e va cuprinde cererea de admitere a creantelor'
Cu e9cep$ia salaria$ilor ale c1ror crean$e &or fi 2nre%istrate de administratorul +udiciar conform
e&iden$elor contabile, to$i ceilal$i creditori, ale c1ror crean$e sunt anterioare datei de desc!idere a
procedurii, &or depune cererea de admitere a crean$elor 2n termenul fi9at 2n sentin$a de desc!idere a
procedurii. cererile de crean$e &or fi 2nre%istrate 2ntr-un re%istru, care se &a p1stra la %refa tribunalului.
Cererea &a cuprinde, numele7denumirea creditorului, domiciliul7sediul, suma datorat1, temeiul
crean$ei, precum 'i men$iuni cu pri&ire la e&entualele drepturi de preferin$1 sau %aran$ii.
$iletul nr.18H
1.7xplicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
4elatia dintre riscuri si rata de actuali#are
"rofiturile &iitoare ale intreprinderii nu se pot pro%ano#a cu certitudine din cau#a faptului ca &iitorul
este nesi%ur.
*cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata
prin intermediul unor prime de risc. Da nali#a unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile le%ate de
profiturile &iitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in e&aluarea prin doua metode, ca o deducere din
suma scontata a profiturilor intreprinderii 5metoda ec!i&alarii si%rantei sau metoda deducerii profitului6
sau ca o crestere a ratei de actuali#are 5metoda cresterii doban#ii, metoda primei de risc6.
4ata de actuali#are trebuoie sa fie o rata inainte de impo#itare ce reflecta e&aluarile pietei curente ale
&alorilor-timp a banilor si riscurile specifice actui&ului. 4ata de actuali#are trebuie sa reflecte riscurile
pentru care estimarile &iitorului flu9 de numerar au fost a+ustate.
/ rata care reflecta e&aluarile pietei curente asupra &alorii Gtimp a banilor si riscurile specifice
acti&ului este rentabilitatea pe care in&estitorii ar solicita-o daca au ales o in&estitie care ar %enera
flu9uri de numerar, cu &alori, durata si profil al riscului ec!i&alente cu acelea pe care intreprinderea le
asteapta sa fie %enerate din acti&e.
0unt luate in considerare si riscuri cum ar fi, riscul de tara, riscul monetar, riscul de prTecirc.t si riscul
flu9ului de numerar.
2.Aspecte conceptuale privind etica.
Atica isi are ori%inea in cu&antul ;et!os: din limba %reaca, aceasta poate insemna atatcaracterul unui
indi&id, cat si cultura unei comunitati.At i ca s e ocupa cu s t udi ul t eor et i c al &al or i l or s i
condi t i i l or umane di n per s pect i &e principiilor morale si a rolului acestora in &iata
sociala.Atica, in sens restrans, repre#inta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai
restrans repre#inta un ansamblu de principii si re%uli ale membrilor unei profesiiliberale.A9ista o
stransa le%atura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un ni&elde competenta ce se
obtine prin actiuni educati&e
$iletul nr.18F 7xplicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.
4iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actuali#are este o imbinare intre riscul pie$ei si riscul
determinat de punctele slabe re#ultate din sinte#a dia%nosticelor. "rin urmare o 2ntreprindere cu multe
puncte slabe &a a&ea o prima de risc si implicit o rata de actuali#are mai mare.
%are sunt cate"oriile de persoane care vor putea propune un plan de reor"anizare'
Botrivit :e"ii nr. 8HD200F, cate%oriile de persoane i termenele (n care pot propune planul.
516 Jrm1toarele cate%orii de persoane &or putea propune un plan de reor%ani#are 2n condi$iile de mai
139
+os,
a6 debitorul, cu aprobarea adun1rii %enerale a ac$ionarilor7asocia$ilor, 2n termen de 30 de #ile de la
afi'area tabelului definiti& de crean$e, cu condi$ia formul1rii, potri&it art. 28, a inten$iei de
reor%ani#are, dac1 procedura a fost declan'at1 de acesta, 'i potri&it art. 33 alin. 566, 2n ca#ul 2n care
procedura a fost desc!is1 ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori.
b6 administratorul +udiciar, de la data desemn1rii sale 'i p3n1 la 2mplinirea unui termen de 30 de #ile d
ela data afi'1rii tabelului definiti& de crean$e, cu condi$ia s1 2'i fi manifestat aceast1 inten$ie p3n1 la
&otarea raportului pre&1#ut la art. 59 alin. 526.
c6 unul sau mai mul$i creditori care 'i-au anun$at aceast1 inten$ie p3n1 la &otarea raportului pre&1#ut la
art. 59 alin. 526, de$in3nd 2mpreun1 cel pu$in 20< din &aloarea total1 a crean$elor cuprinse 2n tabelul
definiti& de crean$e, 2n termen de 30 de #ile de la data afi'1rii tabelului definiti& de crean$e.
$iletul nr. 18I
1.7xplicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.
8nte rata de actuali#are si &aloarea intreprinderii este o relatie in&ers proportionala cu cat rata este mai
mare &aloarea intreprinderii &a fi mai mica.
2.%e sunt serviciile proesionale'
0er&iciile profesionale repre#inta orice ser&iciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de e9emplu,
- ser&icii de contabilitate.
- audit.
- fiscalitate.
- consultants mana%eriala.
- mana%ement financier.
0er&iciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cui&a, dar potri&it normelor si re%ulilor profesiei
prestatorului. indeplinirea unei indatoriri fata de cine&a.
$iletul nr. 188 7numerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi
cu inluenta asupra ratei de actualizare.
(otalitatea riscurilor la care este supusa intrepr ,
-riscuri e9terne, risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a
mana%ementului la e9i%entele economiei de piata,
-riscuri interne , de#ec!ilibru financiar, te!nolo%ii in&ec!ite, ec!ipamente depaasite, produse demodate
si orice punct slab retinut in cadrul dia%nosticului.
4iscurile e9terne se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin e&aluarea si
transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in dia%nosticul de e&aluare.
1espre 8tandardele Internationale de Audit.
8tandardele internationale de audit si rolul or"anismelor proesionale.
8=*C, prin Consiliul pentru 0tandarde 8nternationale de *udit si *si%urari 58**0C6, emite
urmatoarele cate%orii de standarde,
- 0tandardele 8nternationale de *udit 580*6.
- 0tandardele 8nternationale pentru Fisiunile de A9aminare 5804A6.
- 0tandardele 8nternationale pentru Fisiunile de Certificare 580*A6.
- 0tandardele 8nternationale pentru 0er&iciile Cone9e 580406.
8**0C emite, de asemenea, eclaratii aferente de practica, norme metodolo%ice si indrumari
pentru profesionistii contabili.
/bli%atiile or%anismelor membre 8=*C in le%atura cu aceste standarde si alte documente se refera la
depunerea de eforturi sustinute pentru,
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de 8**0C in
standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale
140
re&ine tertilor, con&in%erea acestora sa incorpore#e in standardele nationale standardele
si celelalte documente emise de 8**0C.
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care
incorporea#a standardele internationale.
- implementarea unui process care sa furni#e#e membrilor la timp traducerea corecta si
completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de 8**0C.
$iletul nr.18C
1.%e semniicatie are coeicientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra
valorii acesteia'
124. Coeficientul de &olatilitate al actiunilor unei intr e9prima si masoara sensul si marimea abaterii
rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
Cx1 G duce la cresterea primei de risc pentru intr de e&aluat
Cv1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de e&aluat
2.-olul proesiei contabile pentru satisacerea interesului public.
"rofesia contabila se distin%e de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public,fata de toate partile interesate in acti&itatile desfasurate de
intreprindere,actionari,salariati,banci,bu%et,etc. "rofesia contabila se distin%e prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intele%andu-se, Clientii. @u&ernul. *n%a+atorii.
8n&estitorii. /amenii de afaceri. Comunitatile financiare. onatorii de fonduri. /rice alta persoana,
care dau incredere in obiecti&itatea si inte%ritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a
economiei. *ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in
materie de interes %eneral. 8nteresul %eneral semnifica satisfactia colecti&a a persoanelor si institutiilor
pentru care lucrea#a profesionistii contabili,in slu+ba carora se afla. 8nteresul public este bunastarea
colecti&a a comunitatii si a institutiilor deser&ite de contabilul profesionist. 0tandardele profesiei
contabile sunt puternic determinate de interesul public, *uditorii independenti a+uta la mentinerea
inte%ritatii si eficientei situatiilor financiare pre#entate institutiilor financiare ca suport partial pentru
imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital. 4esponsabilii financiari5directorii economici6 cu
atributii in di&erse domenii de mana%ement financiar contribuie la utili#area eficienta si efecti&a a
resurselor or%ani#atiei. *uditorii interni furni#ea#a asi%urarea in le%atura cu un sistem de control intern
corect,care sporeste increderea in informatiile financiare e9terne ale patronului. A9pertii in impo#ite
a+uta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impo#itare.
Consilierii de %estiune si consultantii mana%eriali au o responsabilitate fata de interesul public in
sustinerea luarii unor deci#ii mana%eriale corecte. 8ntrodusa la inceput in 0J* prin De%ea 0arbanes-
/9leV,supra&e%!erea publica a fost preluata la ni&elul JA prin noua irecti&a a 8-a,care la ni&elul
fiecarui stat membru trebuia implementata in le%islatiile nationale pana in luna iunie 2008.
0upra&e%!erea publica,in spiritul si litera irecti&ei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient
de supra&e%!ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit.acesta nu presupune neaparat
crearea unui or%anism de supra&e%!ere publica. "entru a nu afecta interesul public,supra&e%!erea
publica trebuie sa respecte urmatoarele principii, (oti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt
supusi supra&e%!erii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un
or%anism profesional autonom,sistemul de supra&e%!ere publica se e9tinde si asupra acestuia. 0istemul
de supra&e%!ere publica este condus de nepracticieni.se presupune ca nepracticianul detine cunostinte
in domenii rele&ante pentru auditul statutar fie datorita e9perientei sale profesionale,fie pentru ca
stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pre%atirii in domeniul auditului statutar.
"ersoanele implicate in conducerea sistemului de supra&e%!ere publica sunt selectate printr-o
procedura de nominali#are independenta si transparenta. 0istemul de supra&e%!ere publica isi asuma
responsabilitatea finala a supra&e%!erii, *utori#arii5acreditarii6 si e&identei auditorilor statutari si ale
firmelor de audit. *doptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a
firmelor de audit,precum si a standardelor de audit. e#&oltarii profesionale continue,asi%urarii
calitatii si sistemelor de in&esti%atii si sanctiuni disciplinare.
141
$iletul nr.1C0
%e este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.
)aloarea patrimoniala sau &aloarea propriu #isa, este acti&ul net cori+at ob$inut ca diferen$a intre
acti&ul bilan$ului economic si datoriile 2nscrise in acest bilan$.
Fetode- &e#i Ciletj.
-olul proesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
-olul proesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. 8I -olul social al proesionistilor
contabili.
"rofesionistii contabili satisfac un interes %eneral, dat fiind faptul ca nu e9ista pro%res fara
de#&oltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot de#&olta fara profesionisti contabili.
Cilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de &i#ita
a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este arti#anul acesteia.
e#&oltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului
depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
4e%ulile contabile, ca si actorii principali G profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru
bunul mers al economiei mondiale. 8n ca# contrar,
- cum altfel s-ar putea masura acti&itatile economice?
- cum ar putea sa e9iste bu%ete nationale si impo#ite si deci solidaritate intre cetatenii
aceluiasi stat?
- cum ar putea sa e9iste incredere in tran#actiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele acti&itatilor economice intre an%a+atii unei companii si
proprietarii acesteia, intre munca si capital?
e asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin
faptul ca determinarea si plata tuturor &eniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale
profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si
a cetatenilor unei tari. (oti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public,
iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara acti&itatea, in institutii,
in afaceri, in educatie sau in practica libera.
8ndeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in de#&oltarea economica
durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de e9istenta unor or%anisme profesionale
nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii
si auditului.
"rofesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile &ietii economice si sociale. ei lucrea#a
in firme mari, mi+locii si mici sau ca practicieni indi&iduali, in intreprinderi comerciale, industriale,
financiare, in or%ani#atii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
4olurile pe care le +oaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte
di&erse, ei lucrea#a in contabilitate si raportare financiara, in mana%ement, in fiscalitate, in sisteme
informatice, in finante corporati&e si inteli%enta mana%eriala, ca auditori interni sau e9terni, in
consultanta, in educatie etc.. ei asista %u&ernele in atin%erea obiecti&elor lor economice si sociale. ei
contribuie la performantele pietelor financiare etc
$iletul nr. 1C1
1.%e este capacitatea beneiciara a unei intreprinderi si ce semniicatie are in evaluarea
intreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a %enera un beneficiu dat, in &iitorul
apropiat, in conditii de moti&are si de %estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nici-o sc!imbare semnificati&a nu a a&ut loc L randamentul totalitatii capitalurilor care finantea#a
intreprinderea
2.1espre competenta proesionala si prudenta.
130.1 "rincipiul competen$ei profesionale 'i pruden$ei impune tuturor profesioni'tilor contabili
142
urm1toarele obli%a$ii, 5a6 s1 men$in1 cuno'tin$ele 'i aptitudinile profesionale la ni&elul pre&1#ut pentru
a se asi%ura c1 un client sau un an%a+ator &a primi ser&icii profesionale competente.
yi 5b6 s1 ac$ione#e cu aten$ia necesar1 'i in conformitate cu standardele te!nice 'i profesionale in
&i%oare in procesul furni#1rii de ser&icii profesionale.
130.2 0er&iciul profesional competent impune e9ercitarea unei +udec1$i solide in utili#area
cuno'tin$elor 'i aptitudinilor profesionale in reali#area acestui ser&iciu. Competen$a profesional1 poate
fi imp1r$it1 in dou1 fa#e distincte,
5a6 dobandirea competen$ei profesionale. 'i
5b6 men$inerea competen$ei profesionale.
130.3 Fen$inerea competen$ei profesionale necesit1 cunoa'terea continu1 'i in$ele%erea &olu$iilor
te!nice, profesionale 'i de afaceri rele&ante. e#&oltarea profesional1 continu1 ii d1 posibilitatea
profesionistului contabil s1 i'i de#&olte 'i s1 i'i men$in1 capacit1$ile de a ac$iona
Competent in mediul profesional.
130.4 "ruden$a implic1 responsabilitatea de a ac$iona in concordan$1 cu dispo#i$iile pri&ind o misiune,
cu %ri+1, meticulous 'i la timp.
130.5 Jn profesionist contabil trebuie s1 ia m1surile necesare pentru a se asi%ura c1 persoanele care
lucrea#1 sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pre%1tire 'i o
supra&e%!ere corespun#1toare.
130.6 *tunci cand este ca#ul, un profesionist contabil trebuie s1 in'tiin$e#e clien$ii, an%a+atorii sau al$i
utili#atori ai ser&iciilor profesionale de limit1rile inerente din ser&iciile respecti&e.
$iletul nr.1C2
1. %are sunt pasii )etapele* pentru determinarea capacitatii beneiciare a unei Tntreprinderi'
- studiul re#ultatelor trecute 53 ani6
- e9amenul pre&i#iunilor
- mi9a+ul elementelor re#ultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacit1$ii beneficiare
8. 0tudiul re#ultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan$ care
2ndepline'te cumulati& 4 condi$ii,
1. este un profit stabil.
2. este un profit real.
3. este un profit cert.
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in &iitor.
0e porne'te de la profitul din bilan$ c1ruia i se aduc corec$ii,
*. corec$ii pe ori#ontala intre e9erci$ii care scot in e&identa modific1rile din le%isla$ie.
eci trebuie sa facem comparabile bilan$urile si sa le aducem la ni&elul ultimului an.
C. Corec$ii pe &erticala adic1 pentru fiecare e9etcitiu in parte de la C* pana la profitul net sunt
a+ustate, corectate, toate mar+ele intreprinderii pe ba#a constat1rilor din dia%nosticul de e&aluare.,
- mar+a bruta.
- &aloarea ad1u%ata
- e9cedent brut7net din e9ploatare.
- profit net
*. prima cate%orie de corec$ii se refera la corectarea profitului ob$inut din diferen$e de curs &alutar.
C. a doua cate%orie de corec$ii sunt le%ate de amortismente - se 2nl1tura orice e9ces de amorti#are si se
ad1u%a orice insuficienta de amorti#are, referin$a constituind-o fie le%ea fiscala fie standardele
profesionale emise de e9per$ii te!nici.
C. a treia cate%orie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e9a%er1rile trebuie
ad1u%ate sau eliminate, referin$a constituind-o standardele si studiile efectuate de e9per$i in munca si
protec$ia sociala.
. a patra cate%orie se refera la stocuri - se &erifica daca sistemul de e&aluare a fost constant pe
2ntrea%a perioada, realitatea si +ocul stocurilor de la 2nceput si sf3r'it de perioada, anomaliile trebuind
reinte%rate sau deduse din re#ultatul contabil.
143
A. a cincia cate%orie se refera la profituri si pierderi e9cep$ionale - se re$in numai acele profituri care
pro&in din opera$iuni obi'nuite, cere se reproduc in mod sistematic in &iitor
=. corec$ii le%ate de siner%ii
@. alte corec$ii care pot re#ulta din dia%nostic
8n conclu#ie, pe ba#a constat1rilor din dia%nostic, se poate creste sau se poate sc1dea &aloarea
2ntreprinderii.
88. A9amenul pre&i#iunilor
A&aluatorul face discu$ii cu conducerea asupra &iitorului 2ntreprinderii din care trebuie sa re#ulte ca
2ntreprinderea &a a&ea continuitate in &iitor, altfel e&aluatorul &a folosi metode lic!ida$i &e.
888. Calculul matematic prin 4 &ariante de lucru din acre e&aluatorul &a folosi una,
a6 capacitatea beneficiara la ni&elul mediei profiturilor nete anuale pre&i#ionale. se recomanda in
e&aluarea pentru pri&ati#are unde trecutul este neproductibil.
b6 Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folose'te in e&alu1ri pt
fu#iuni, di&i#1ri, ma+or1ri de capital.
c6 Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intrea%a periaoda trecuta si &iitoare.
se utili#ea#1 in e&aluarea pt &3n#1ri intre proprietari pri&a$i.
d6 Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si &iitoare,
de e9, 3 ani din trecut si l an &iitorsau l an trecut si 3 ani &iitor.
%um explicati necesitatea re"lementarii proesiei contabile'
1. 5ecesitatea re"lementarii proesiei contabile.
4e%lementarea unei profesii este impusa de ne&oia de standarde profesionale, etice, de educaie
care sa fie 2ndeplinite de membrii acelei profesii. >ecesitatea 'i natura re%lementarii depend de
urmatorii factori,
1. Capacitatea profesiei respecti&e de a raspunde necesitatilor economice 'i societatii.
2. Conditiile de piata in care acti&ea#a profesia.
3. A9istenta unui de#ec!ilibru in ce pri&este cunostintele intre clientul care primeste ser&iciile
respecti&e si furni#orul acestor ser&icii adica profesionistul contabil care detine e9perienta
necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii
$I:7T9: 1C+

1. Brezentati si explicati 3 corectii ce pot i aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea
capacitatii beneiciare:
*. prima cate%orie de corec$ii se refera la corectarea profitului ob$inut din diferen$e de curs &alutar.
C. a doua cate%orie de corec$ii sunt le%ate de amortismente G se 2nl1tura orice e9ces de amorti#are si se
ad1u%a orice insuficienta de amorti#are, referin$a constituind-o fie le%ea fiscala fie standardele
profesionale emise de e9per$ii te!nici.
C. a treia cate%orie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e9a%er1rile trebuie
ad1u%ate sau eliminate, referin$a constituind-o standardele si studiile efectuate de e9per$i in munca si
protec$ia sociala.
. a patra cate%orie se refera la stocuri G se &erifica daca sistemul de e&aluare a fost constant pe
2ntrea%a perioada, realitatea si +ocul stocurilor de la 2nceput si sf3r'it de perioada, anomaliile trebuind
reinte%rate sau deduse din re#ultatul contabil.
A. a cincia cate%orie se refera la profituri si pierderi e9cep$ionale G se re$in numai acele profituri care
pro&in din opera$iuni obi'nuite, cere se reproduc in mod sistematic in &iitor
=. corec$ii le%ate de siner%ii
@. alte corec$ii care pot re#ulta din dia%nostic
8n conclu#ie, pe ba#a constat1rilor din dia%nostic, se poate creste sau se poate sc1dea &aloarea
2ntreprinderii.
1.%e este auditul intern'
144
*uditul intern este acti&itatea de e9aminare obiecti&a a ansamblului acti&itatilor unei or%ani#atii in
scopul furni#arii unei e&aluari independente a mana%ementului riscului, controlului si proceselor de
conducere a acesteia.
Al poate fi e9ercitat atat de persoane din interiorul or%ani#atiei in cau#a, cat si de persoane din
e9teriorul acesteia.
*uditul intern are scopul,
Y de a &erifica daca acti&itatea or%ani#atiei este in conformitate cu politicile, pro%ramele si
mana%ementul acestuia, conform pre&ederilor le%ale.
Y de a e&alua cat de adec&ate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii
economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei acti&itatii
or%ani#atiei.
Y de a e&alua cat de adec&ate sunt informatiile financiare si nefinanciare furni#ate conducerii entitatii
economice, pentru cunoasterea realitatilor din or%ani#atia respecti&a.
Y de a prote+a elementele patrimoniale bilantiere si e9trabilantiere ale or%ani#atiei si de a identifica
metodele de pre&enire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
$iletulnr.1C3
1. %e corectii se aduc rezultatelor inanciare din bilantul contabil in le"atura cu amortizarile
si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor'
- 8nfluen$ea#1 amorti#1rile te!nice reale 'i cea fiscal
- Enl1tur1 amorti#1rile 2n e9ces
2. %are sunt deosebirile undamentale intre auditul intern si auditul statutar'
# @tatutul auditorului
G auditorul statutar e un furni#or liber de ser&icii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii.
2. Aeneficiarii auditului ,
- auditorul statutar lucrea#a in folosul utili#atorilor situatiilor financiare 5consumatorii finali6.
- auditorul intern lucrea#a in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii.
3. Obiecti3ele auditului
- *udit statutar G are ca obiecti& e9primarea unei opinii cu pri&ire la ima%inea fidela a po#itiei,
situatiei si performantei financiare.
- auditul intern are ca obiecti& e9istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a
sistemului de control al intreprinderii .
%ontrolul intern G constituie pentru auditul intern un 0C/" iar pentru auditul statutar un F8SD/C.
4.>omeniul de aplicare
- *uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car acti&itatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare .
- *uditul intern - are o arie mult mai &asta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii ,
dar in inte%ralitatea acestora 5 se ocupa de toate procedurile c!iar daca au sau nu le%atura cu practicile
financiare Ge9. "robleme de recrutare de personal. *ctual mana%erii %resesc deoarece incarca
acti&itatea audit intern cu peste 90< parte financiara6.
5. Bozitia fata de frauda
*uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare, in afara altor obli%atii le%ale ale auditorului cum r fi cea de di&ul%are.
*uditorul intern G desi nu are ca obiecti& descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa
contribuie la pre&enirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei
nerespctari a procedurilor de control intern.
1-ndependenta
Aste diferita in sensul ca,
-*uditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-*uditorul intern are o independenta restricti&a . el este independent fata de orice structura a
145
intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
7. Beriodicitatea auditurilor
-*uditorul statutar &ine temporar si are aceeasi interlocutori .
-*uditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpd&. *l interocutorilor , potri&it planului
de audit intern .
5*uditorul statutar are obli%atia de a participa la in&entariere deoarece este necesara o opinie fara
re#er&a . >eparticiparea acestuia atra%e dup sine intocmirea raportului cu re#er&a pt. incertitudinea
stocurilor de e96 .
8 6etodologia '
-*uditul statutar se e9ercita pe b#a unei metodolo%ii unice si unitare stabilite de 8**0C 5Consiliul
pt. 0tandarde 8nternationale de *udit si *si%urare 6
-*uditul intern , desi se e9ercita pe ba#a unei metodolo%ii unice stabilite de 88*8 58nstitutul
8nternational al *uditului 8ntern 6 , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in
folosul conducerii .
$iletul nr. 1CH
1.%e corectii se aduc rezultatelor inanciare din bilantul contabil in le"atura cu c#eltuielile
salariale'
se a+ustea#1 profitul net prin 2nl1turarea din costuri a e9ceselor de salari#are 'i ad1u%area insuficien$ei
de salari#are, referin$a constituind-o standardele sau studiile efectuate pe pia$a muncii de c1tre e9per$i
independen$i 2n munc1 'i protec$ie social1
2.1e catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale'
Art. 1+I
1
. - 516 *dministratorii sunt desemnati de catre adunarea %enerala ordinara a acto!arlor0 c,
e6cepta pr$lor a*$!strator0 care s,!t !,$t pr! act,l co!stt,t1.
$iletulnr.1CF
1.7xplicati corectiile le"ate de siner"ii ce trebuie aduse proitului din bilantul contabil pentru a
determina capacitatea beneiciara a ntreprinderii.
Afectele siner%ice presupun complementaritate de acti&itati ale caror re#ultate sunt superioare celor
reiesite din insumarea al%ebrica a re#ultatelor indi&iduale. e e9emplu produsele obtinute de o
intreprindere cu productie inte%rata.
"rintr-un dia%nostic bine e9ecutat se pot descoperi toate complementaritatile din acti&itatea
intreprinderii si se pot a+usta re#ultatele financiare
2.Brezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
reali#area obiectului de acti&itate al societatii, cu e9ceptia celor re#er&ate de le%e pentru adunarea
%enerala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de ba#a, care nu pot fi dele%ate directorilor,
a6 stabilirea directiilor principale de acti&itate si de de#&oltare ale societatii.
b6 stabilirea politicilor contabile 'i a sistemului de control financiar, precum 'i aprobarea planific1rii
financiare.
c6 numirea si re&ocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor.
d6 supra&e%!erea acti&itatii directorilor.
e6 pre%atirea raportului anual, or%ani#area adunarii %enerale a actionarilor si implementarea !otararilor
acesteia.
f6 introducerea cererii pentru desc!iderea procedurii insol&entei societatii, potri&it De%ii nr. 8572006
pri&ind procedura insol&entei.
e asemenea, nu pot fi dele%ate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din
partea adunarii %enerale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate dele%a conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind
pe unul dintre ei director %eneral.
irectorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
146
aca prin actul constituti& sau printr-o !otarare a adunarii %enerale a actionarilor se pre&ede acest
lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director %eneral.
Consiliul de administratie repre#inta societatea in raport cu tertii si in +ustitie. 8n lipsa unei stipulatii
contrare in actul constituti&, consiliul de administratie repre#inta societatea prin presedintele sau.
"rin actul constituti&, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa
repre#inte societatea, actionand impreuna sau separat. / astfel de clau#a este opo#abila tertilor.
"rin acordul lor unanim, administratorii care repre#inta societatea doar actionand impreuna pot
imputernici pe unul dintre ei sa inc!eie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
8n ca#ul in care consiliul de administratie delea%a directorilor atributiile de conducere a societatii
,puterea de a repre#enta societatea apartine directorului %eneral.
Consiliul de administratie inre%istrea#a la re%istrul comertului numele persoanelor imputernicite sa
repre#inte societatea, mentionand daca ele actionea#a impreuna sau separat. *cestea depun la re%istrul
comertului specimene de semnatura.
Fembrii consiliului de administratie isi &or e9ercita mandatul cu prudenta si dili%enta unui bun
administrator.
*dministratorul nu incalca obli%atia pre&a#uta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei deci#ii de
afaceri el este in mod re#onabil indreptatit sa considere ca actionea#a in interesul societatii si pe ba#a
unor informatii adec&ate.
eci#ia de afaceri este orice deci#ie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu pri&ire la administrarea
societatii. Fembrii consiliului de administratie isi &or e9ercita mandatul cu loialitate, in interesul
societatii.
Fembrii consiliului de administratie nu &or di&ul%a informatiile confidentiale si secretele comerciale
ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. *ceasta obli%atie le re&ine si dupa
incetarea mandatului de administrator.
$iletui nr.1CI
1.%are sunt asteptarile publicului de la un audit statutar'
"ublicul se a'teapt1 ca auditorul statutar s1 +oace un rol 2n prote+area intereselor sale, prinoferirea unei
resi%ur1ri referitoare la,
-acurate$ea declara$iilor financiare.
-continuitatea e9ploat1rii 'i sol&abilitatea firmei.
-e9isten$a unor fraude.
-respectarea de c1tre firm1 a obli%a$iilor sale le%ale.
-comportamentul responsabil al firmei fa$1 de problemele le%ate de mediu 'i probleme sociale.
2.8arcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
irectorii sunt responsabili cu luarea tuturor m1surilor aferente conducerii societ1$ii, 2nlimitele
obiectului de acti&itate al societ1$ii 'i cu respectarea competen$elor e9clusi&ere#er&ate de le%e sau de
actul constituti& consiliului de administra$ie 'i adun1rii %eneralea ac$ionarilor.
$iletul nr. 1C8
1.%are sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacit!ii beneiciare a unei
(ntreprinderi'
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele &ariante,
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a profiturilor anuale pre&i#ionate.
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute.
- ca medie a profiturilor anuale pre&i#ionate.
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si &iitoare
2.Abli"a!iile administratorilor (n cadrul societ!ilor pe ac!iuni.
*rt. 144
2
. - 516 *dministratorii sunt r1spun#1tori de 2ndeplinirea tuturor obli%a$iilor, potri&it
pre&ederilor art. 72 'i 73.
526 *dministratorii r1spund fa$1 de societate pentru pre+udiciile cau#ate prin actele 2ndeplinite de
147
directori sau de personalul 2ncadrat, c3nd dauna nu s-ar fi produs dac1 ei ar fi e9ercitat supra&e%!erea
impus1 de 2ndatoririle func$iei lor.
536 irectorii &or 2n'tiin$a consiliul de administra$ie de toate nere%ulile constatate cu oca#ia
2ndeplinirii atribu$iilor lor.
546 *dministratorii sunt solidar r1spun#1tori cu predecesorii lor imedia$i dac1, a&3nd cuno'tin$1 de
nere%ulile s1&3r'ite de ace'tia, nu le comunic1 cen#orilor sau, dup1 ca#, auditorilor interni 'i
auditorului financiar.
556 En societ1$ile care au mai mul$i administratori r1spunderea pentru actele s1&3r'ite sau pentru
omisiuni nu se 2ntinde 'i la administratorii care au f1cut s1 se consemne#e, 2n re%istrul deci#iilor
consiliului de administra$ie, 2mpotri&irea lor 'i au 2ncuno'tin$at despre aceasta, 2n scris, pe cen#ori sau
auditorii interni 'i auditorul financiar.
*rt. 72. - /bli%a$iile 'i r1spunderea administratorilor sunt re%lementate de dispo#i$iile referitoare la
mandat 'i de cele special pre&1#ute 2n aceast1 le%e.
*rt. 73. - 516 *dministratorii sunt solidar r1spun#1tori fa$1 de societate pentru,
a6 realitatea &1rs1mintelor efectuate de asocia$i.
b6 e9isten$a real1 a di&idendelor pl1tite.
c6 e9isten$a re%istrelor cerute de le%e 'i corecta lor $inere.
d6 e9acta 2ndeplinire a !ot1r3rilor adun1rilor %enerale.
e6 stricta 2ndeplinire a 2ndatoririlor pe care le%ea, actul constituti& le impun.
*4(. 142
516 Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
reali#area obiectului de acti&itate al societatii, cu e9ceptia celor re#er&ate de le%e pentru adunarea
%enerala a
actionarilor.
526 Consiliul de administratie are urmatoarele competente de ba#a, care nu pot fi dele%ate directorilor,
a6 stabilirea directiilor principale de acti&itate si de de#&oltare ale societatii.
b6 stabilirea politicilor contabile 'i a sistemului de control financiar, precum 'i aprobarea planific1rii
financiare.
c6 numirea si re&ocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor.
d6 supra&e%!erea acti&itatii directorilor.
e6 pre%atirea raportului anual, or%ani#area adunarii %enerale a actionarilor si implementarea !otararilor
acesteia.
f6 introducerea cererii pentru desc!iderea procedurii insol&entei societatii, potri&it De%ii nr.
8572006pri&ind procedura insol&entei.536 e asemenea, nu pot fi dele%ate directorilor atributiile
primite de catre consiliul de administratie din partea
adunarii %enerale a actionarilor, in conformitate cu art. 114
$iletui nr.1CC
1.%are sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate'
Alementele de calcul pentru e&aluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt,
- rata de capitali#are 5fructificare sau actuali#are6.
- profitul respecti&e acel profit care e9prima capacitatea beneficiara a intreprinderii.
- perioada de referinta
2.%ine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in 0ustitie'
516 Consiliul de administra$ie repre#int1 societatea 2n raport cu ter$ii 'i 2n +usti$ie. Enlipsa unei stipula$ii
contrare 2n actul constituti&, consiliul de administra$ie repre#int1societatea prin pre'edintele s1u.526
"rin actul constituti&, pre'edintele 'i unul sau mai mul$i administratori pot fi2mputernici$i s1 repre#inte
societatea, ac$ion3nd 2mpreun1 sau separat. / astfel de clau#1este opo#abil1 ter$ilor.536 "rin acordul lor
unanim, administratorii care repre#int1 societatea doar ac$ion3nd2mpreun1 pot 2mputernici pe unul
dintre ei s1 2nc!eie anumite opera$iuni sau tipuri deopera$iuni.546 En ca#ul 2n care consiliul de
administra$ie delea%1 directorilor atribu$iile deconducere a societ1$ii 2n conformitate cu art. 143,
148
puterea de a repre#enta societateaapar$ine directorului %eneral. ispo#i$iile alin. 526-546 se aplic1
directorilor 2n modcorespun#1tor. Consiliul de administra$ie p1strea#1 2ns1 atribu$ia de repre#entare
asociet1$ii 2n raporturile cu directorii.556 Consiliul de administra$ie 2nre%istrea#1 la re%istrul comer$ului
numele persoanelor 2mputernicite s1 repre#inte societatea, men$ion3nd dac1 ele ac$ionea#1 2mpreun1
sauseparat. *cestea depun la re%istrul comer$ului specimene de semn1tur1.
$iletul nr.200
1 %e (n!ele"e!i prin perioada de reerin! a unei (ntreprinderi (n evaluarea acesteia prin
rentabilitate.
"erioada de referinta corespunde perioadei de pro%no#a a intreprinderii, respecti&e perioada la
sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa pro&oace
asemenea sc!imbari in &iata intreprinderii incat sa-8 permita sa-si reia ciclul &ietii.
*stfel de sc!imbari constau in masuri de restructurare cum ar fi, di&i#area, asocierea, formarea de
noi societati comerciale, in+ectii de capital pentru moderni#area ec!ipamentelor si te!nolo%iilor,
pentru reinnoirea produselor, etc.
in punctul de &edere al in&estitorului perioada de pro%no#a corespunde cu termenul de recuperare
al in&estitiei.
2.1e ctre cine sunt numi!i membrii consiliului de suprave"#ere'
*rt. 153
516 Fembrii consiliului de supra&e%!ere sunt numiti de catre adunarea %enerala a actionarilor, cu
e9ceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constituti&.
526 Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supra&e%!ere sunt nominali#ati de catre
membrii e9istenti ai consiliului sau de catre actionari.
536 >umarul membrilor consiliului de supra&e%!ere este stabilit prin actul constituti&. *cesta nu poate
fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
546 Fembrii consiliului de supra&e%!ere pot fi re&ocati oricand de adunarea %enerala a actionarilor, cu
o ma+oritate de cel putin doua treimi din numarul &oturilor actionarilor pre#enti.
556 Consiliul de supra&e%!ere ale%e dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
*rt. 153W7
516 8n ca#ul &acantei unui post de membru in consiliul de supra&e%!ere, consiliul poate proceda la
numirea unui membru pro&i#oriu, pana la intrunirea adunarii %enerale.
526 aca &acanta mentionata la alin. 516 determina scaderea numarului membrilor consiliului de
supra&e%!ere sub minimul le%al, directoratul trebuie sa con&oace fara intar#iere adunarea %enerala
pentru completarea locurilor &acante.
*rt. 153W8
516 Fembrii consiliului de supra&e%!ere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. e asemenea,
ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supra&e%!ere cu cea de salariat al societatii.
526 "rin actul constituti& sau prin !otarare a adunarii %enerale a actionarilor se pot stabili conditii
specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supra&e%!ere. 8n aprecierea
independentei unui membru al consiliului de supra&e%!ere trebuie respectate cel putin criteriile
re%lementate la art. 138W2 alin. 526.
516 Consiliul de supra&e%!ere are urmatoarele atributii principale,
a6 e9ercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat.
b6 numeste si re&oca membrii directoratului.
c6 &erifica conformitatea cu le%ea, cu actul constituti& si cu !otararile adunarii %enerale a operatiunilor
de conducere a societatii.
d6 raportea#a cel putin o data pe an adunarii %enerale a actionarilor cu pri&ire la acti&itatea de
supra&e%!ere desfasurata.
526 8n ca#uri e9ceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supra&e%!ere poate con&oca
adunarea %enerala a actionarilor.
536 Consiliului de supra&e%!ere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate
149
acestea, in actul constituti& se poate pre&edea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat
cu acordul consiliului. 8n ca#ul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune,
directoratul poate cere acordul adunarii %enerale ordinare. ?otararea adunarii %enerale cu pri&ire la un
asemenea acord este data cu o ma+oritate de 3 patrimi din numarul &oturilor actionarilor pre#enti. *ctul
constituti& nu poate stabili o alta ma+oritate si nici stipula alte conditii.
*rt. 153W10
516 Consiliul de supra&e%!ere poate crea comitete consultati&e, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de in&esti%atii si cu elaborarea de recomandari pentru
consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de
supra&e%!ere si a personalului, sau nominali#area de candidati pentru diferitele posturi de conducere.
Comitetele &or inainta consiliului in mod re%ulat rapoarte asupra acti&itatii lor.
526 "resedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominali#are creat de consiliul
de supra&e%!ere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
536 Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. 516 trebuie sa fie membru
independent al consiliului de supra&e%!ere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa
detina e9perienta rele&anta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
546 8n ca#ul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obli%atii le%ale
de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supra&e%!ere este
obli%atorie.
*rt. 153W11
516 Consiliul de supra&e%!ere se intruneste cel putin o data la 3 luni. "resedintele con&oaca consiliul de
supra&e%!ere si pre#idea#a intrunirea.
526 Consiliul de supra&e%!ere este con&ocat in orice moment la cererea moti&ata a cel putin 2 dintre
membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se &a intruni in cel mult 15 #ile de la
con&ocare.
536 aca presedintele nu da curs cererii de con&ocare a consiliului in conformitate cu dispo#itiile alin.
526, autorii cererii pot con&oca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de #i a sedintei.
546 Fembrii directoratului pot fi con&ocati la intrunirile consiliului de supra&e%!ere. Ai nu au drept de
&ot in consiliu.
556 Da fiecare sedinta se &a intocmi un proces-&erbal, care &a cuprinde numele participantilor, ordinea
de #i, ordinea deliberarilor, deci#iile luate, numarul de &oturi intrunite si opiniile separate. "rocesul-
&erbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru pre#ent al
consiliului.
$iletul nr.201
1.%e este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi'
"rima de risc a unei intreprinderi repre#inta o rata de a+ustare care reflecta modul in care piata ar
e&alua riscurile specifice aflu9urilor de numerar. "rima de risc se stabileste pe ba#a
es t i mar i l or de pi at a l a car e s e adau%a pr i mel e de r i s c s peci f i ce
i nt r epr i nder i i e&aluate.
2.Atributiile principale ale consiliului de suprave"#ere.
*rt. 1539. - 516 Consiliul de supra&e%!ere are urm1toarele atribu$ii principale,
a6 e9ercit1 controlul permanent asupra conducerii societ1$ii de c1tre directorat.
b6 nume'te 'i re&oc1 membrii directoratului.
c6 &erific1 conformitatea cu le%ea, cu actul constituti& 'i cu !ot1r3rile adun1rii %enerale a
opera$iunilor de conducere a societ1$ii.
d6 raportea#1 cel pu$in o dat1 pe an adun1rii %enerale a ac$ionarilor cu pri&ire la acti&itatea de
supra&e%!ere desf1'urat1.
$iletul nr.202
1.%e rela!ie este (ntre rata de actualizare, capacitatea beneiciar i valoarea (ntreprinderii.
8ntre rata de actuali#are si &aloarea intreprinderii este o relatie in&ers proportionala cu cat rata este
150
mai mare &aloarea intreprinderii &a fi mai mica.
2.%/!i cenzori va avea o societate pe ac!iuni'
*rt. 159. - 516 0ocietatea pe ac$iuni &a a&ea 3 cen#ori 'i un supleant, dac1 prin actul constituti& nu se
pre&ede un num1r mai mare. En toate ca#urile, num1rul cen#orilor trebuie s1 fie impar.
Cen#orii se ale% la inceput de adunarea consituti&a. urata mandatului lor este de 3 ani si pot fi
realesi.Cen#orii trebuie sa-si e9ercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie
contabil autori#at in conditiile le%ii sau e9pert contabil.
$iletul nr.20+
1.%e este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina'
)aloarea de randament sau capacitatea beneficiara repre#inta randamentultotalitatii capitalurilor care
finantea#a intreprinderea
2.-olul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
516 Cen#orii sunt obli%a$i s1 supra&e%!e#e %estiunea societ1$ii, s1 &erifice dac1 situa$iilefinanciare sunt
le%al 2ntocmite 'i 2n concordan$1 cu re%istrele, dac1 acestea din urm1 sunt$inute re%ulat 'i dac1
e&aluarea elementelor patrimoniale s-a f1cut conform re%ulilor stabilite pentru 2ntocmirea 'i
pre#entarea situa$iilor financiare.526 espre toate acestea, precum 'i asupra propunerilor pe care le &or
consideranecesare cu pri&ire la situa$iile financiare 'i reparti#area profitului, cen#orii &or
pre#entaadun1rii %enerale un raport am1nun$it. Fodalitatea 'i procedura de raportare a auditorilor
interni se stabilesc potri&it normelor elaborate de Camera *uditorilor =inanciari din4om3nia.536
*dunarea %eneral1 poate aproba situa$iile financiare anuale numai dac1 acestea sunt2nso$ite de raportul
cen#orilor sau, dup1 ca#, al auditorilor financiari.556 Cen#orii sau, dup1 ca#, auditorii interni &or aduce
la cuno'tin$1 membrilor consiliului de administra$ie nere%ulile 2n administra$ie 'i 2nc1lc1rile
dispo#i$iilor le%ale 'iale pre&ederilor actului constituti& pe care le constat1, iar ca#urile mai importante
le &or aduce la cuno'tin$1 adun1rii %enerale.
$iletul nr.203
1. %e este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina'
)aloarea de rentabilitate limitata L &aloarea flu9urilor de lic!iditati limitatate pentru un numar de ani.
2. %e el de re"istre trebuie sa aiba o societate pe actiuni'
En afar1 de e&iden$ele pre&1#ute de le%e, societ1$ile pe ac$iuni trebuie s1 $in1,
a6 un re%istru al ac$ionarilor care s1 arate, dup1 ca#, numele 'i prenumele, codul numeric personal,
denumirea, domiciliul sau sediul ac$ionarilor cu ac$iuni nominati&e, precum 'i &1rs1mintele f1cute 2n
contul ac$iunilor. A&iden$a ac$iunilor tran#ac$ionate pe o pia$1 re%lementat17sistem alternati& de
tran#ac$ionare se reali#ea#1 cu respectarea le%isla$iei
specifice pie$ei de capital.
b6 un re%istru al 'edin$elor 'i deliber1rilor adun1rilor %enerale.
c6 un re%istru al 'edin$ei 'i deliber1rilor consiliului de administra$ie, respecti& ale directoratului 'i
consiliului de supra&e%!ere.
d6 un re%istru al deliber1rilor 'i constat1rilor f1cute de cen#ori 'i, dup1 ca#, de auditori interni, 2n
e9ercitarea mandatului lor.
e6 un re%istru al obli%a$iunilor, care s1 arate totalul obli%a$iunilor emise 'i al celor rambursate, precum
'i numele 'i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, c3nd ele sunt nominati&e. A&iden$a
obli%a$iunilor emise 2n form1 demateriali#at1 'i tran#ac$ionate pe o pia$1 re%lementat1 sau printr-un
sistem alternati& de tran#ac$ionare &a fi $inut1 conform le%isla$iei specifice pie$ei de capital.
f6 orice alte re%istre pre&1#ute de acte normati&e speciale.
$iletul nr.20H
1. %e este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina'
)aloarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitali#arii
&eniturilor, &aloarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a
intreprinderii 5CC6 e9primata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic V)aloarea de
rentabilitate continua,)L CC ] CC7iJnde,CCL e9prima profitul net mediu anual pre&i#ionat.CC7iL
151
&aloarea de rentabilitate
2. Brezentati o serie de aspecte le"ate de societatile in comandita pe actiuni.
0ocietatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua cate%orii,comanditati si
comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce
comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. (oate celelalte trasaturi
specifice 0* se re%asesc si in ca#ul 0C*.
$iletul nr.20F
1.1eini!i capacitatea beneiciar a unei (ntreprinderi i prezenta!i ormele de exprimare a
acesteia.
Capacitatea beneficiara 2nseamn1 aptitudinea unei 2ntreprinderi de a %enera un beneficiu dat, in &iitorul
apropiat, in condi$ii de moti&are si de %estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nici-o sc!imbare semnificati&a nu a a&ut loc L randamentul totalitarii capitalurilor care finan$ea#1
2ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate e9prima prin urm1torii indicatori,
- profit brut 5dia%nosticul financiar-contabil6.
- profitul net se foloseste in e&aluari prin metode ba#ate pe capitali#area &eniturilor.
- di&idend folosit in e&aluari ba#ate pe randamentul capitalului.
- prin flu9 de tre#orerie sau cas!-floZ folosit in e&aluarile ba#ate pe actuali#area flu9urilor de%a+ate de
2ntreprindere.
2. %e (n!ele"e!i prin audit (n "eneral; dar prin audit inanciar, dar prin audit statutar'
>o$iunea de audit 2n %eneral semnific1 re&i#ia conturilor reali#at1 de e9per$i independen$i 2n &ederea
e9prim1rii unei opinii asupra re%ularit1$ii 'i sincerit1$ii acestora.
"rin audit, 2n %eneral, se 2n$ele%e e9aminarea profesional1 a unei informa$ii 2n &ederea e9prim1rii unei
opinii responsabile 'i independente prin raportarea la un criteriu 5standard, norm16 de calitate.
/biecti&ul oric1rui tip de audit 2l constituie 2mbun1t1$irea utili#1rii informa$iei.
0emnifica$ia auditului financiar, dac1 este &orba de ;audit financiar care conduce la certificarea
situa$iilor financiare:, f1r1 nici o 2ndoial1 este &orba de o parte din auditul le%al, controlul le%al sau
auditul statutar.
enumirea simpl1 de ;audit financiar: poate fi folosit1 pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
e9emplu,
-auditul financiar al procedurilor informati#ate de $inere a contabilit1$ii.
-auditul financiar al opera$iunilor de sc!imb pentru a &erifica pre#entarea re%ulamentar1 a acestora 2n
situa$iile financiare.
-auditul financiar al contabili#1rii c!eltuielilor sociale pentru a &erifica respectarea le%isla$iei sociale.
-auditul financiar asupra situa$iei fiscale.
-auditul financiar asupra conturilor de clien$i pentru a &erifica dac1 e&aluarea crean$elor 2ndoielnice s-a
f1cut de o manier1 prudent1 etc.
*ltfel spus, orice anali#1, orice control, orice &erificare 'i orice studiu asupra unei sec$iuni sau a unei
p1r$i din contabilitate sau din situa$iile financiare ale unei entit1$i poate fi calificat1 ca ;audit
financiar:.
/ misiune de audit financiar poate fi prealabil1 unei misiuni de audit opera$ional sau unei misiuni de
audit de %estiune.
in cele pre#entate re#ult1 c1 sinta%ma ;audit financiar: este mult mai cuprin#1toare dec3t cea de
;audit statutar:. 4e%lementarea european1 5irecti&a a )888-a6 'i re%lement1rile na$ionale se refer1
numai la auditul statutar, adic1 auditul asupra situa$iilor financiare ale entit1$ii. in acest punct de
&edere, consider1m c1 folosirea sinta%mei ;audit financiar: 2n le%isla$ia rom3neasc1 2n &i%oare 2n locul
celei de ;audit statutar: folosit1 2n le%isla$ia european1 este de natur1 a crea confu#ii.
"rin audit statutar se 2n$ele%e e9aminarea efectuat1 de un profesionist contabil competent 'i
independent asupra situa$iilor financiare ale unei entit1$i 2n &ederea e9prim1rii unei opinii moti&ate
asupra ima%inii fidele, clare 'i complete a po#i$iei 'i situa$iei financiare precum 'i a re#ultatelor
152
5performan$elor6 ob$inute de acesta.
*ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e9aminea#1 'i
certific1 2n totalitatea lor situa$iile financiare, potri&it normelor de audit, inclusi& acti&it1$i 'i opera$ii
specifice intreprinderii auditate, 2n &irtutea unor dispo#i$ii le%ale 5le%ea contabilit1$ii, le%ea societ1$ilor
comerciale, le%ea pie$elor de capital etc.6, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii 5ac$ionari, asocia$i6.
$iletul nr.20I
1.%um se determina si ce semniicatie au luxurile de trezorerie in evaluarea unei
intreprinderi'
=lu9urile de tre#orerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furni#orilor de
capital catre intreprindere dupa anali#area restrictiilor de distributie conform le%ii societarilor.
=lu9ul de tre#orerie repre#int1 profiturile 2ntreprinderii dup1 sc1derea c!eltuielilor si impo#itelor pe
imobili#1ri, dar 2naintea dob3n#ii.
=DJiJD A (4AO/4A48A 0A "/*(A 0(*C8D8 8>84AC(,
"rofit 5pierdere6 pe an
] dob3nda pe datoria la ter$i
- economia la impo#itul aferent 2ntreprinderii datorata deductibilit1$ii dob3n#ii pentru datoria la terti
]impo#itul pe &enit care poate fi compensate
] deprecierea si alte c!eltuieli care nu sunt in numerar
- &enituri care nu aduc numerar
- c!eltuieli de capital
]7- deducerea7cre'terea fondului de rulment, inclusi& a lic!idit1$ilor7datoriilor
=lu9 de tre#orerie
2.%are sunt obli"atiile principale ale adunarii "enerale a asociatilor in cadrul societatilor cu
raspundere limitatei'
*dunarea %eneral1 a asocia$ilor are urm1toarele obli%a$ii principale,a6 s1 aprobe situa$ia financiar1
anual1 'i s1 stabileasc1 reparti#area profitului net. b6 s1 desemne#e administratorii 'i cen#orii, s1 2i
re&oce7demit1 'i s1 le dea desc1rcarede acti&itate, precum 'i s1 decid1 contractarea auditului financiar,
atunci c3nd acesta nuare caracter obli%atoriu, potri&it le%ii.c6 s1 decid1 urm1rirea administratorilor 'i
cen#orilor pentru daunele pricinuitesociet1$ii, desemn3nd 'i persoana 2ns1rcinat1 s1 o e9ercite.d6 s1
modifice actul constituti&
$iletul nr.208
1. In ce const metoda luxurilor de disponibilit!i actualizate'
Fetoda C= consta in 2nsumarea flu9urilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana
in anul ,,n:, c3nd se aprecia#1 ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii
sale. in acest an ,,n: se stabile'te &aloarea re#iduala a acti&ului sau a 2ntreprinderii
2.%um poate i redus sau ma0orat capitalul social'
C*"8 - 4educerea sau ma+orarea capitalului social
*rt. 207
516 Capitalul social poate fi redus prin,
a6 micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale.
b6 reducerea &alorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale.
c6 dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
526 Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este moti&ata de pierderi, prin,
a6 scutirea totala sau partiala a asociatilor de &arsamintele datorate.
b6 restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social
si calculata e%al pentru fiecare actiune sau parte sociala.
c6 alte procedee pre&a#ute de le%e.
*rt. 208
516 4educerea capitalului social &a putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din #iua in care
153
!otararea a fost publicata in Fonitorul /ficial al 4omaniei, "artea a 8)-a.
526 ?otararea &a trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand le%ea il fi9ea#a, sa arate
moti&ele pentru care se face reducerea si procedeul ce &a fi utili#at pentru efectuarea ei.
536 Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii !otararii, &or fi indreptatiti sa obtina
%arantii pentru creantele care nu au de&enit scadente pana la data respecti&ei publicari. *cestia au
dreptul de a face opo#itie impotri&a acestei !otarari, in conformitate cu art. 62.
546 4educerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand
creditorii nu &or fi obtinut reali#area creantelor lor ori %arantii adec&ate sau pana la data la care
instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor
%arantii adec&ate sau ca, luandu-se in considerare acti&ul societatii, %arantiile nu sunt necesare, a
respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar !otararea +udecatoreasca a de&enit ire&ocabila.
556 Da cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii !otararii, instanta poate
obli%a societatea la acordarea de %arantii adec&ate daca, in mod re#onabil, se poate aprecia ca
reducerea capitalului social afectea#a sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat
%arantii creditorilor, potri&it pre&ederilor alin. 536.
*rt. 209
Cand societatea a emis obli%atiuni, nu se &a putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri
facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu &aloarea
obli%atiunilor rambursate.
*rt. 210
516 Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin ma+orarea &alorii nominale a
actiunilor e9istente in sc!imbul unor noi aporturi in numerar si7sau in natura.
526 e asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea re#er&elor, cu e9ceptia re#er&elor le%ale,
precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lic!ide si
e9i%ibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
536 iferentele fa&orabile din ree&aluarea patrimoniului &or fi incluse in re#er&e, fara a ma+ora
capitalul social.
546 Farirea capitalului social prin ma+orarea &alorii nominale a actiunilor poate fi !otarata numai cu
&otul tuturor actionarilor, in afara de ca#ul cand este reali#ata prin incorporarea re#er&elor, beneficiilor
sau primelor de emisiune.
*rt. 212516 0ocietatea pe actiuni isi &a putea ma+ora capitalul social, cu respectarea dispo#itiilor
pre&a#ute pentru constituirea societatii.
526 8n ca# de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre
membrii consiliului de administratie, respecti& dintre membrii directoratului, &a fi depus la re%istrul
comertului pentru indeplinirea formalitatilor pre&a#ute la art. 18 si &a cuprinde,
a6 data si numarul inmatricularii societatii in re%istrul comertului.
b6 denumirea si sediul societatii.
c6 capitalul social subscris si &arsat.
d6 numele si prenumele administratorilor, respecti& ale membrilor directoratului si consiliului de
supra&e%!ere, cen#orilor sau, dupa ca#, auditorului financiar, si domiciliul lor.
e6 ultima situatie financiara aprobata, raportul cen#orilor sau raportul auditorilor financiari.
f6 di&idendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin
de 5 ani.
%6 obli%atiunile emise de societate.
!6 !otararea adunarii %enerale pri&itoare la noua emisiune de actiuni, &aloarea totala a acestora,
numarul si &aloarea lor nominala, felul lor, relatii pri&itoare la aporturi, altele decat in numerar, si
a&anta+ele acordate acestora, precum si data de la care se &or plati di&idendele
36 *cceptantul &a putea in&oca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile
aratate, daca nu a e9ercitat in nici un mod drepturile si obli%atiile sale de actionar.
*rt. 213Fa+orarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de &alori mobiliare si7sau prin
154
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tran#actiona drepturile de preferinta pe piata de capital este
supusa pre&ederilor le%islatiei specifice pietei de capital.
*rt. 214
8n ca# de ma+orare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respecti& membrii
directoratului, sunt solidar raspun#atori pentru e9actitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in
publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului re%istrului comertului, in conformitate
cu pre&ederile le%islatiei pri&ind piata de capital.
*rt. 215
516 aca ma+orarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea %enerala care a !otarat
aceasta &a propune +udecatorului-dele%at numirea unuia sau mai multor e9perti pentru e&aluarea
acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
526 *porturi in creante nu sunt admise.
536 upa depunerea raportului de e9perti#a, adunarea %enerala e9traordinara con&ocata din nou, a&and
in &edere conclu#iile e9pertilor, poate !otari ma+orarea capitalului social.
546 ?otararea adunarii %enerale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor
ce le efectuea#a si numarul actiunilor ce se &or emite in sc!imb.
*rt. 216
516 *ctiunile emise pentru ma+orarea capitalului social &or fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor e9istenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
526 A9ercitarea dreptului de preferinta se &a putea reali#a numai in interiorul termenului !otarat de
adunarea %enerala sau de consiliul de administratie, respecti& directorat, in conditiile art. 220W1 alin.
546, daca actul constituti& nu pre&ede alt termen. 8n toate situatiile, termenul acordat pentru e9ercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii !otararii adunarii %enerale,
respecti& a deci#iei consiliului de administratie7directoratului, in Fonitorul /ficial al 4omaniei, "artea
a 8)-a. upa e9pirarea acestui termen, actiunile &or putea fi oferite spre subscriere publicului.
536 /rice ma+orare a capitalului social efectuata cu incalcarea pre#entului articol este anulabila.
*rt. 216W1
*ctionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obli%atiuni con&ertibile in actiuni.
ispo#itiile art. 216 se aplica in mod corespun#ator.
*rt. 217
516 reptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin !otararea adunarii
%enerale e9traordinare a actionarilor.
526 Consiliul de administratie, respecti& directoratul, &a pune la dispo#itie adunarii %enerale
e9traordinare a actionarilor un raport scris, prin care se preci#ea#a moti&ele limitarii sau ridicarii
dreptului de preferinta. *cest raport &a e9plica, de asemenea, modul de determinare a &alorii de
emisiune a actiunilor.
536 ?otararea &a fi luata in pre#enta actionarilor repre#entand trei patrimi din capitalul social subscris,
cu ma+oritatea &oturilor actionarilor pre#enti.
546 ?otararea &a fi depusa la oficiul re%istrului comertului de catre consiliul de administratie, respecti&
de catre directorat, spre mentionare in re%istrul comertului si publicare in Fonitorul /ficial al
4omaniei, "artea a 8)-a.
*rt. 219
516 ?otararea adunarii %enerale pri&ind ma+orarea capitalului social produce efecte numai in masura in
care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
526 aca ma+orarea de capital propusa nu este subscrisa inte%ral, capitalul &a fi ma+orat in cuantumul
subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune pre&ad aceasta posibilitate.
*rt. 220
516 *ctiunile emise in sc!imbul aporturilor in numerar &or trebui platite, la data subscrierii, in
proportie de cel putin 30< din &aloarea lor nominala si, inte%ral, in termen de cel mult 3 ani de la data
publicarii in Fonitorul /ficial al 4omaniei, "artea a 8)-a, a !otararii adunarii %enerale.
155
526 8n acelasi termen &or trebui platite actiunile emise in sc!imbul aporturilor in natura
536 Cand s-a pre&a#ut o prima de emisiune, aceasta trebuie inte%ral platita la data subscrierii.
546 ispo#itiile art. 98 alin. 536 si ale art. 100 raman aplicabile.
*rt. 220W1
516 "rin actul constituti&, consiliul de administratie, respecti& directoratul, poate fi autori#at ca, intr-o
anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa ma+ore#e capitalul
social subscris pana la o &aloare nominala determinata 5capital autori#at6, prin emiterea de noi actiuni
in sc!imbul aporturilor.
526 / astfel de autori#are poate fi acordata si de adunarea %enerala a actionarilor, printr-o modificare a
actului constituti&, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inre%istrarii
modificarii. *ctul constituti& poate ma+ora cerintele de c&orum pentru o astfel de modificare.
536 )aloarea nominala a capitalului autori#at nu poate depasi +umatate din capitalul social subscris,
e9istent in momentul autori#arii.
546 "rin autori#area acordata conform alin. 516-536, consiliului de administratie, respecti& directoratului,
ii poate fi conferita si competenta de a decide restran%erea sau ridicarea dreptului de preferinta al
actionarilor e9istenti. *ceasta autori#are se acorda consiliului de administratie, respecti& directoratului,
de catre adunarea %enerala, in conditiile de c&orum si ma+oritate pre&a#ute la art. 217 alin. 536. eci#ia
consiliului de administratie, respecti& a directoratului, cu pri&ire la restran%erea sau ridicarea dreptului
de preferinta se depune la oficiul re%istrului comertului, spre mentionare in re%istrul comertului si
publicare in Fonitorul /ficial al 4omaniei, "artea a 8)-a.
*rt. 2210ocietatea cu raspundere limitata isi poate ma+ora capitalul social, in modalitatile si din sursele
pre&a#ute de art. 210.
$iletul nr.20C
1.%are sunt cele 3 etape )pai* (n evaluarea (ntreprinderii prin metoda luxurilor de
disponibilit!i actualizate'
*plicare metodei se face in patru etape,
1. Calculul flu9ului de lic!iditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinte#a dia%nosticelor
2. "roiectarea flu9ului de lic!iditati nete pe o perioada mai lun%a, dar compatibila cu ori#ontul de
pro%no#a stabilit 2ntreprinderii. deci o buna &i#iune, o 2n$ele%ere a flu9urilor trecute, &3n#1ri, preturi,
structura c!eltuielilor, riscuri, etc.
3. eterminarea &alorii re#iduale ce urmea#1 a fi ad1u%ata la cas!-floZ-ul din ultimul an proiectat.
ori#ontul pro%no#at este in %eneral, estimate tinand seama de constatarile dia%nosticelor, marcand
momentul cand prorpietarul &a decide &iitorul intreprinderii in anul ultimo pro%no#at. &aloarea
re#iduala, de re%ula se calculea#a prin aplicarea unui multiplicator # la cas! floZ-ul ultimului an
pro%no#at 5)rLO9C=6 sau aplicand modelul @ordon
QQQ1QQQ, unde \ este coeficientul de a+ustare pentru risc, iar % este cre'terea pe
\-% termen lun% a flu9ului de numerar
4. eterminarea ratei de actuali#are, cu a+utorul careia este posibila readucerea flu9urilor nete &iitoare
se a &alorii re#iduale in &alori de a#i. numita si rata neutra
Aa poate fi detreminata pornind de la dobanda obli%atiilro sau titlurilor de stat.
2.%um poate i exclus un asociat din societatea (n nume colectiv, (n comandit simpl sau cu
rspundere limitat'
A9cluderea unui asociat se pronunta prin !otarare +udecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
1 "oate fi e9clus din societatea 2n nume colecti&, 2n comandit1 simpl1 sau cu r1spundere limitat1,
a6 asociatul care, pus 2n 2nt3r#iere, nu aduce aportul la care s-a obli%at.
b6 asociatul cu r1spundere nelimitat1 2n stare de faliment sau care a de&enit le%almente incapabil.
c6 asociatul cu r1spundere nelimitat1 care se amestec1 f1r1 drept 2n administra$ie
156
d6 asociatul administrator care comite fraud1 2n dauna societ1$ii sau se ser&e'te de semn1tura social1
sau de capitalul social 2n folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de e9cludere a unui asociat trebuie sa se ba#e#e pe o !otarare a tuturor asociatilor, cu
e9ceptia asociatului in cau#a. aca cererea de e9cludere a unui asociat se face numai de catre unul
dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. aca societatea este constituita numai din doi
asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de e9cludere a celuilalt, societatea ramane cu un
sin%ur asociat si, in consecinta, &a fi di#ol&ata. *cest lucru nu &a a&ea loc daca asociatul ramas
!otaraste continuarea e9istentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. 8n toate
ca#urile de admitere a cererii de e9cludere a unui asociat din societate, !otararea +udecatoreasca
ramasa definiti&a se &a depune, in termen de 15 #ile, la re%istrul comertului pentru a fi inscrisa, iar
dispo#iti&ul !otararii se &a publica in Fonitorul /ficial.
$iletul nr.210
1.%e este valoarea rezidual, cum se determin i c/nd se olosete (n evaluarea (ntreprinderii'
)aloarea re#iduala repre#inta suma net ape care intreprinderea scontea#a sa o obtina in sc!imbul
unui bun, la finele duratei sale de utili#are, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare pre&a#ute.
)aloarea re#iduala, de re%ula se calculea#a ,
1. prin aplicarea unui multiplicator z la cas! floZ-ul ultimului an pro%no#at
5)rLO9C=6 sau
2. aplicand modelul @ordon
QQQ1QQQ, unde \ este coeficientul de a+ustare pentru risc, iar % este cresterea pe termen lun% a
flu9ului de numerar
\-%
2. %are sunt mi0loacele prin care se pot dizolva societ!ile comerciale'
0ocietatea se di#ol&1 prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societ1$ii.
-imposibilitatea reali#1rii obiectului de acti&itate al societ1$ii sau reali#area acestuia.
-declararea nulit1$ii societ1$ii.
-!ot1r3rea adun1rii %enerale.
-!ot1r3rea tribunalului, la cererea oric1rui asociat, pentru moti&e temeinice, precum
ne2n$ele%erile %ra&e dintre asocia$i, care 2mpiedic1 func$ionarea societ1$ii.
-falimentul societ1$ii.
-alte cau#e pre&1#ute de le%e sau de actul constituti& al societ1$ii.
(recerea timpului stabilit pentru durata societatii
"relun%irea duratei societatii este posibila prin &ointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu
cel putin 3 luni inainte de e9pirarea duratei societatii stabilita in actul constituti&. Consultarea
asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respecti& a directoratului.
8mposibilitatea reali#arii obiectului de acti&itate
8n ca#ul in care societatea se afla in imposibilitatea reali#arii obiectului de acti&itate, asociatii pot opta
fie pentru modificarea obiectului de acti&itate, fie pentru di#ol&area societatii comerciale.
eclararea nulitatii societatii comerciale
eclararea nulitatii societatii nu poate inter&eni decat pe ba#a !otararii instantei de +udecata prin care
se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperati&e pri&ind
constituirea societatilor comerciale. >ulitatea actului constituti& atra%e nulitatea societatii infiintate in
ba#a lui.
?otararea adunarii %enerale
8n conformitate cu pre&ederile art. 231 din De%ea nr. 3171990, asociatii pot re&eni asupra !otararii de
di#ol&are a societatii 5cu ma+oritatea ceruta pentru constituirea actului constituti&6 atat timp cat nu s-a
facut nicio repartitie din acti&. (otodata, creditorii si orice parte interesata pot face opo#itie la tribunal
157
impotri&a !otararii, in termen de 30 de #ile de la publicarea acesteia in Fonitorul /ficial al 4omaniei
partea a 8)-a.
?otararea tribunalului
i#ol&area societatii comerciale se poate reali#a la cererea oricarui asociat, pentru moti&e temeinice,
precum neintele%erile %ra&e dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. >eintele%erile %ra&e
dintre asociati si temeinicia acestora &or fi apreciate de instanta de +udecata, in functie de probele
administrate in cau#a.
=alimentul societatii
=alimentul societatii este dispus de instanta de +udecata, falimentul fiind urmat de di#ol&area acesteia
si de radierea din 4e%istrul Comertului.
*lte cau#e pre&a#ute de le%e sau de actul constituti& al societatii
De%ea nr. 3171990 mentionea#a ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a /ficiului
>ational al 4e%istrului Comertului, tribunalul &a putea pronunta di#ol&area societatii in ca#urile
urmatoare,
0ocietatea nu mai are or%ane statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
0ocietatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la e9pirarea termenelor le%ale, situatiile financiare anuale
sau alte acte care, potri&it le%ii, se depun la oficiul re%istrului comertului.
0ocietatea si-a incetat acti&itatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare
la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Aste
e9ceptata situatia in care societatea a fost in inacti&itate temporara. urata inacti&itatii nu poate depasi
3 ani.
0ocietatea nu si-a completat capitalul social in conditiile le%ii
158