Sunteți pe pagina 1din 14

TEHNICI ANESTEZICE

Anestezia = stare caracterizata prin pierderea sensibilitatii, la un bolnav


incontient.

Analgezia = suprimare a sensibilitatii dureroase la un bolnav contient.


Clasificarea anesteziei:

- anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa cu solutie de anestezic local a
terminatiilor nervoase periferice, perilezional (intradermic, subcutan,
intrafascial, intramuscular, etc.);

- anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor
nociceptive de la o regiune a corpului prin intreruperea temporara a
conductibilitatii nervilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare:
- bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare
directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea interesata:
- bloc al pleului brahial (abord cervical, supraclavicular sau
ailar),
- bloc al nervilor digitali (anestezie !ubert),
- bloc al nervului sciatic,
- bloc al pleului lombar (". femural, obturator, femurocutan
lateral),
- bloc al nervilor intercostali,
- bloc spinal (rahianestezie),
- bloc epidural (peridural, etratecal);
- anestezia regionala intravenoasa (bloc #ier): interventii chirurgicale
asupra membrelor, dupa administrarea anestezicului local intr-o vena de
la etremitatea membrului golit in prelabil de sange i izolat circulator de
restul organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;

- anestezie generala: inhalatorie ($%&, masca laringiana),
intravenoasa.

Anestezia generala cuprinde:

- pierdere a contientei,
- narcoza (hipnoza) = analgezie totala ' somn profund,
- relaare musculara, suprimare a refleelor.


Premedicatia cuprinde:

- sedare medicamentoasa (in preziua i noaptea dinaintea interventiei):
barbiturice, tranchilizante, neuroleptice;

- preanestezie (administrare de substante i.m. sau i.v. cu putin timp inainte
de anestezie): morfinice, antihistaminice (romergan), anticolinergice
(atropina).


I. ANESTEZIA LOCO!E"IONALA

Principalele anestezice l#cale:

a$ esteri:
- procaina (novocaina),
- tetracaina,
- clorprocaina;

%$ amide:
- prilocaina,
- lidocaina (xilina, ilocaina),
- mepivacaina (carbocaina),
- bupivacaina (marcaina),
- etidocaina,
- ropivacaina.


!eguli ce tre%uie respectate in anestezia l#cala:

- indicatie corecta a tehnicii anestezice ((fiecarei interventii chirurgicale i se
potrivete o anumita anestezie)),
- nedepaire a dozelor recomandate,
- folosirea celei mai slabe concentratii i a celui mai mic volum de anestezic,
- aspiratie obligatorie inainte de injectare,
- monitorizare permanenta a bolnavului de catre o persoana competenta,
- injectare cu viteza lenta, sub contact verbal permanent cu bolnavul,
- respectare a baremurilor de dotare materiala i medicamentoasa pentru
tratamentul reactiilor adverse,
- asigurare a personalului competent,
- evitare a unei premedicatii puternice cu barbiturice.


!eactii sistemice p#si%ile:

- nervoase: vertij, vedere neclara, tinitus, agitatie, greturi, varsaturi, cefalee,
convulsii, coma;
- cardiovasculare: initial hipertensiune i tahicardie, apoi hipotensiune,
bradicardie, aritmii grave (bupivacaina), stop cardiac;
- respiratorii: respiratie neregulata, cu amplitudine mica, stop respirator;
- alergice * trebuie actionat urgent cu simpaticomimetice (adrenalina +,+- -
+,.- in doze de -,/ - + ml i.v.), antihistaminice (0omergan + fiola i.v.,
lent), cortizonice (112 .-- mg i.v.), calciu, aminofilina.
A&anta'ele anesteziei l#c#regi#nale:

- anestezie tintita;
- pastrare a contientei;
- perioada postanestezica scurta, cu scadere a compleitatii supravegherii
postoperatorii;
- perioada scurta de recuperare postoperatorie;
- risc de tromboembolism scazut;
- pret de cost scazut (permite chirurgia (de o zi)).

(eza&ante'ele anesteziei l#c#regi#nale:

- limitare in timp a efectului anestezic;
- preferare de catre multi bolnavi a somnului anestezic;
- lipsa relaarii musculare;
- risc de supradozaj;
- insuficienta analgezie (uneori), etc..



II. ANESTEZIA SPINALA

Clasificare:

- anestezie subarahnoidiana (rahianestezie);
- anestezie peridurala.

Anestezia su%ara)n#idiana = anestezia de conducere produsa prin actiunea
unui anestezic local introdus in spatiul subarahnoidian.

Indicatii:
a$ chirurgicale:
- interventii pe abdomenul superior (rar) * &
/
-&
3
;
- interventii pe abdomenul inferior * &
4
-&
5
;
- interventii pe mebrele inferioare * &
+.
;
- interventii pe perineu (patologie anoperianala, 067) * 8
+
;
%$ diagnostice (diferentiere a durerii de tip central de cea de tip periferic);
c$ terapeutice (mai ales pentru anestezia peridurala):
- durere generata de spasm i ocluzie vasculara;
- dureri atroce din pancreatita acuta, $9!.

C#ntraindicatii *relati&e$:
- boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca, miocardite, aritmii, h&!);
- discrazii sangvine;
- artrite i spondilite ale coloanei vertebrale, deformari ale coloanei;
- boli neurologice preeistente (leziuni de nerv,
poliomielita, etc.), etc..

P#zitia %#lna&ului:

- pozitie ezanda, la marginea
mesei operatorii, cu capul
flectat pe torace, umerii
cazuti spre inainte;
- decubit lateral, cu flectare a
genunchilor pe abdomen i a
capului pe torace (pozitie
comoda a pacientului, cu o
perna sub cap).


!epere: apofizele spinoase, creasta iliaca (linia &uffier * corespunde
spatiului intervertebral :
;
-:
<
).














Etape parcurse in efectuarea ra)ianesteziei:

- vizita preanestezica (eamen general, eamen local, eplicarea pe scurt a
procedurii, precizarea indicatiei sau contraindicatiei);
- premedicatie;
- prehidratare (ser fiziologic /---+--- ml);
- aezare in pozitie corecta a pacientului;
- aseptizare locala;
- punctia durala;
- injectare lenta a anestezicului (+ ml,sec);
- culcare a pacientului (in general in decubit dorsal); se chestioneaza
bolnavul cu privire la aparitia senzatiei de caldura insotite de parestezii,
senzatie de picior greu, imposibilitatea ridicarii picioarelor; se instruiete
bolnavul sa nu ridice capul pana in postoperator (evitare a cefaleei
postrahianestezie);
- supraveghere a pacientului: =2>, &!, puls; combatere a bradicardiei
(atropina), h&! (perfuzie), sedare (.,/-/ mg diazepam);
- supraveghere in postoperator (hidratare corecta).
Te)nica pr#priuzisa * strabatere cu acul a urmatoarelor planuri: piele,
tesut subcutanat, ligament supraspinos, ligament galben, dura mater,
arahnoida.

Aspecte imp#rtant de cun#scut:

- cu indeul miinii stangi, se repereaza spatiul
intervertebral dorit pentru punctionare
- se punctioneaza cu ac cu mandrin, pentru a evita
incarcarea lumenului acului cu fragmente tisulare;
- directia acului: cu varful uor spre cranial (paralel
cu orientarea apofizelor spinale);


















- acul tinut intre degetele mainii stangi, ca sa nu se
indoaie, este orientat i impins cu degetele mainii
drepte;
- distanta dintre tegument i dura mater este in
general de <-/ cm;
- dintre formatiunile anatomice strabatute,
ligamentul galben are duritatea cea mai mare;
- strabaterea durei mater (concomitent cu
arahnoida) ofera o impresie caracteristica (foaie
de pergament intepata);
- inteparea maduvei spinarii este perceputa de
bolnav ca durere lancinanta in membrul inferior
de partea intepata;
- etragerea mandrinului, cu eteriorizarea :20 * semneaza reuita
tehnicii.


Alternati&a (in caz de imposibilitate de depaire a spatiului interspinos pe
cale mediana) * punctie subarahnoidiana pe cale laterala, cu patrundere in
spatiul subarahnoidian printr-o gaura de conjugare; singura rezistenta
intalnita este ligamentul galben.

Incidente +i accidente:

a$ cu rasunet cardio-respirator:
- bloc spinal total * in ; minute apar: h&! marcata, apnee, midriaza,
asfiie;
- hipotensiune arteriala (maima in primele +- minute);
- stop respirator;
- insuficienta cardiaca acuta;

%$ cu rasunet digestiv:
- greata i voma (prin h&! cu anoie, reflee nociceptive, frica, etc.) *
oigenoterapie, droperidol (.,/-/ mg i.v.);
- sughit;

c$ cu rasunet renal:
- oligurie, anurie (prin h&!, hipoie renala);
- retentie de urina (prin relaare a musculaturii 6?, pierdere a senzatiei de
mictiune, spasm al sfincterului vezical) * poate necesita sondare vezicala;

d$ cu rasunet asupra sistemului nervos:
- cefalee (prin jocurile presionale ale :20) * folosire de ace subtiri (>
..
),
hidratare adecvata, administrare simptomatica de codeina (;- mg) i acid
acetilsalicilic (3-- mg);
- durere la locul punctiei;
- meningism sau meningita;
- parestezii, paralizii;
- sechele neurologice permanente: sindrom al cozii de cal (retentie de urina,
incontinenta fecala, abolire a sensibilitatii perineale, pierdere a functiei
seuale), arahnoidite adezive cronice, leziuni directe medulare.


Anestezia peridurala = anestezie de conducere produsa prin actiunea unei
solutii de anestezic local introdusa in spatiul peridural. 0eperarea spatiului
peridural se bazeaza pe eistenta unei presiuni negative la acest nivel.

A&anta'e: bloc simpatic mai intins cu . segmente fata de blocul senzitiv,
bloc motor mai redus cu . segmente
!nestezie generala
Descriere termen medical:
Suspendare a ansamblului de sensibilitati ale organismului. Anestezia generala este utilizata pe
scara larga in timpul interventiilor chirurgicale. Se mai recurge la ea in vederea anumitor
examene de durata sau dureroase, cu scopul de a imbunatati confortul pacientului si a asigura
o calitate tehnica suficienta. Ea se obtine multumita utilizarii diferitelor anestezice
administrate pe cale respiratorie, digestiva sau parenterala (venoasa) care antreneaza o
pierdere completa a starii de consienta.
Principiu - anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune:
- narcoza (sau pierderea constientei, ori somn profund), care este datorata administrarii unui
agent anestezic, fie prin inhalare (candva de eter, azi de protoxid de azot sau de agenti
halogenati), fie pe cale intravenoasa (barbiturice, etamina, etomidat si, mai recent,
diprivan)!
- analgezia (disparitia durerii) care este obtinuta multumita substantelor morfinomimetice ca
fenoperidina sau fentanilul!
- curarizarea (folosirea unei substante paralizante), care permite relaxarea musculara necesara
unei bune desfasurari a intreventiei.
Desfasurare:
- inaintea operatiei, este esentiala o consultare a medicului anestezist cu pacientul. Ea da
posibilitatea medicului sa stabileasca un contact psihologic cu pacientul (sa inlature eventual
temerile acestuia, explicandu-i desfasurarea interventiei), sa cunoasca antecedentele sale
medico-chirurgicale si familiale (reactii la anesteziile suferite anterior de catre pacient sau de
membrii familiei sale, tratamente in curs, alergii, intoxicatie alcoolica etc.), precum si sa
efectueze un examen clinic complet. Acestei consultari i se adauga uneori examene
complementare ca masurarea ureei si glicemiei in sangele recoltat de la pacient, cautarea
zaharului si albuminei in urina, electrocardiograma si radiografia pulmonara. "u o seara
inainte, pacientul este lasat pe nemancate pentru a evita vomatul in timpul interventiei. "u o
ora sau doua inaintea anesteziei, pacientului i se administreaza adesea un sedativ si un derivat
de beladona care da posibilitatea sa se evite reactiile stan#enitoare (hipersalivatie, incetinire
cardiaca sau voma).
- in timpul operariei, adormirea (sau inductia anesteziei) este realizata prin administrarea unui
agent anestezic, cel mai des in prezent prin in#ectare intravenoasa decat prin inhalarea unui
anestezic gazos. Anestezia prin inhalare consta in aplicarea pe fata pacientului a unei masti
legate la un balon ce contine un amestec gazos de oxigen ($%& minimum) si protoxid de azot
('%& maximum) asociate cu un anestezic volatil (halotan). Anestezia prin in#ectie intravenoasa
consta in introducerea in circulatia sangvina a unui agent hipnotic anestezic caruia i se adauga,
in principal, un preparat curarizant (care suprima actiunea nervilor motori asupra muschilor) si
un preparat analgezic de tip morfinic atunci cand este necesar sa fie diminuata durerea.
(entinerea anesteziei intravenoase se efectueaza fie prin rein#ectarea periodica a agentilor
anestezici intravenosi, fie prin inhalarea unui anestezic volatil. Anestezia generala necesita o
supraveghere permanenta a functiilor vitale, respiratorii si circulatorii ale pacientului pe toata
durata interventiei. Anestezistul controleaza presiunea arteriala si intreprinde, daca este
necesar, o perfuzie adaptata. Ei supravegheaza profunzimea somnului, care trebuie sa ramana
la stadiul chirurgical, adica cu respiratie regulata si cu relaxare musculara.
- dupa operatie, pacientul este condus intr-o sala specializata numita )sala de trezire).
Supravegherea trezirii este foarte importanta deoarece se intampla adesea ca in acest moment
sa se produca accidente anestezice (inghitirea limbii) sau legate de actul operator. *olnavul nu
este readus in camera sa decat atunci cand si-a regasit o stare normala a constientei si reflexe
suficiente. +otusi, utilizarea anumitor calmante ca benzodiazepinele provoaca adesea o
amnezie postoperatorie, iar pacientul nereamintindu-si de aceasta prima trezire, are impresia
ca nu s-a trezit decat in camera sa. Este necesar un ragaz de cateva ore inainte ca pacientul sa
poata incepe sa bea, apoi sa manance.