Renasterea si Reforma

Evolutia ideilor din perioada renascentist st sub semnul

antropocentrismului si al redescoperirii autorilor antici. La acestea,
pentru a ntelege mai bine ce se petrece n domeniul exegezei
biblice, trebuie s adugm aparitia tiparului. Faptul c Gutenberg
imprim la 1455 ciar !"#nta !criptur va pune pe g#nduri $ si nu
"r motiv. %arianta tiprit a textului sacru era resimtit ca "iind
mai de"initiv, dac ne putem exprima ast"el, dec#t cea n
manuscris. &e de alt parte, se stia c imprimatul nu avea valoarea
unui unicat dar se bucura, n scimb, de o capacitatea sporit de
in"luent tocmai datorit "aptul c putea "i multiplicat si rsp#ndit
incomparabil mai usor. 'edescoperirea "ilologiei clasice si
aplicarea ei la textul sacru, n vederea stabilirii unui manuscris ce
ar putea "i consacrat prin tipar, a dus la constientizarea diversittii
variantelor a"late n circulatie pe atunci, a depistrii unor erori de
copiere, etc. (ncetul cu ncetul, )artea iese din s"era sacralittii
scrisului, nu mai este at#t !acra !criptura ci, trecut n tr#mul
mecanicist al tiparului, devine parte din corpusul sacra
litteratura*xvii+.
,on )ollet -14./$15101 va "i "ost probabil cel dint#i care
se ndeprteaz, prin prelegerile sustinute la 2x"ord dup anul
140., de traditia catenelor medievale. El ncearc s expun sensul
epistolelor pauline re"erindu$se, independent de traditia
mentionat, n principal la contextul lor istoric. 3up ce audiaz, n
1404, c#teva dintre prelegerile lui )ollet, Erasmus va reveni pe
continent unde elaboreaz mai multe editii critice ale 5oului
6estament n limba greac -n anii 151., 1510, 1577, 157/ si
15851, iar apoi transpune textul n latin cu numeroase note
re"eritoare la mediul istoric al celor relatate si la semni"icatiile
termenilor grecesti. (n anul 1595, ilustrul Lorenzo %alla public
5ote la 5oul 6estament $ lucrare de analiz critic ce contine
adnotri si para"raze explicative la anumite locuri din traducerea
latin a )rtii. &e l#ng observatiile critice, el o"er si in"ormatii
culturale pe care le consider utile pentru mai buna cunoastere a
sensului. %alla critic, pe bazele "ilologiei si retoricii clasice,
versiunea latin a lui :eronim sustin#nd, totodat, realizarea unei
traduceri noi, care s tin seama de !eptuaginta*xviii+. (ntr$un "el
sau altul, toate aceste demersuri au ceva n comun cu nzuinta
crturarilor de a stabili un text absolut "idel, a crui rsp#ndire prin
intermediul tiparului s nu ridice nici o problem din punctul de
vedere al acuratetii termenilor. (n acest stadiu nu putem vorbi, nc,
de o abordare eminamente stiinti"ic. !piritul stiinti"ic, asa cum l
percepem noi azi, nu se va putea mani"esta aici dec#t dup
"ormularea noilor canoane ale cunoasterii si dup scoaterea
!cripturii din cadrul eclezial $ adic doar o dat cu 'e"orma si,
respectiv, cu de"inirea cartezianismului.
La 1575 ;artin Luter arta de<a, n 3e !ervo =rbitrio
-lucrare publicat ca replic lui Erasmus, care tocmai scrisese 3e
Libero =rbitrio1, c di"iculttile oamenilor de a ntelege !criptura
nu rezid n obscuritatea textului, ci se datoreaz necunoasterii
cuvintelor "olosite si a regulilor gramaticii. &rin urmare, arat el,
trebuie s ne dezbrm de interpretarea alegoric -care este cu totul
lipsit de obiectivitate1, s cutm a ne re"eri doar la sensul simplu
al cuvintelor si s le <udecm pe acestea con"orm cerintelor
gramaticii. :nitiatorul 'e"ormei arat n continuare c interpretul
trebuie s "ie c#t mai obiectiv n demersul su, pentru c alt"el va
a<unge s gseasc n text prea putin din sensul autentic si prea
mult din propriile sale preconceptii*xix+. Lesne este de observat,
dup cum argumenteaz si un F.F. >ruce de pild, c nici ciar
Luter nu a "ost ntru totul "idel acestui principiu? el descoper
peste tot elemente care i sustin doctrina <usti"icrii prin credint $
idee ce$l domin ntr$at#t nc#t a<unge s pun n discutie
canonicitatea crtilor biblice care nu$i "urnizeaz nici un suport n
acest sens -cum ar "i Epistola lui :acov1@ la "el, multi comentatori
protestanti vor depista n diverse locuri biblice propria lor atitudine
"at de 'oma? de exemplu )alvin si 6eodor >ibliander vd n ::
6esaloniceni 7?1$17, respectiv n =pocalips 18?1 sA, re"erinte
de"el linistitoare la papalitate*xx+. 3ar important de retinut este
"aptul c, n aceast lucrare, Luter enunt cel putin trei idei
"undamentale pentru evolutia de aci nainte a exegezei biblice?
eliminarea sensului alegoric, utilizarea strict a instrumentelor
stiinti"ice si obiectivitatea.
(n urmtorii ani vor aprea c#teva lucrri esentiale cum ar "i
)lavis !cripturae !acrae -15./1, a lui ;attias Flacius :llBricuss
sau analizele "ilologice ale unor pericope noutestamentare
e"ectuate de ctre clasicistul :oacim )amerarius. (n aceeasi
directie, dar mult mai bine pus la punct, lucreaz Cugo Grotius,
care public la 1.41 lucrarea intitulat =nnotationes in 5ovum
6estamentum. El este primul care se desprinde de tendinta
protestant de a identi"ica papalitatea cu =ntirist.
1.8. este anul c#nd 'enD 3escartes si public 3iscursul
asupra metodei, la ndemnul cardinalului &ierre de >erulle. =cesta,
cunosc#nd solida educatie iezuit a lui 3escrates $ care studiase
temeinic n =n<ou operele clasicilor antici, pe =ristotel n special,
matematicile si scolastica $ l ncura<ase nc din 1.74 s
construiasc un sistem "iloso"ic propriu. 'spunz#nd acestui
ndemn, g#nditorul "rancez practic rede"ineste, n tratatul
mentionat, accesul la deziderate precum ordinea, armonia, coerenta
$ n care vede, de alt"el, modalitti de cunoastere a adevrului.
(nainte de aparitia 3iscursului E, "iloso"ia era dominat de ceea ce
am ndrzni s numim, para"raz#ndu$l pe ,oan Cuizinga, amurgul
scolasticii? nemaiproduc#nd dec#t cel mult comentarii la operele
autorilor consacrati sau antologii de citate gen Fbest o"EG, aceasta
si atinsese gradul maxim de autore"erentialitate*xxi+. 3escartes
consider c se poate iesi din acest impas aplic#nd, n demersul
"iloso"ic, instrumentele rationale inductive ale geometriei si
algebrei*xxii+. )utarea noastr trebuie s porneasc de la
mani"estarea unei atitudini de ndoial rational "at de tot ceea ce
nu este evident adevrat si s continue, apoi, prin aplicarea
metodic a operatiunlor logice elementare, speci"ice simtului
comun*xxiii+ $ singurele care pot descoperi, oricui le aplic "r
exces, ordinea si ecilibrul lucrurilor. :mportant este de remarcat
criteriul pe care l stabileste 3escartes pentru atestarea veridicittii
unui obiect? FE a nu accepta niciodat un lucru ca adevrat,
nainte de a$l cunoaste n mod evident ca "iind adevrat E si a nu
include n <udectile mele dec#t ceea ce se prezint spiritului meu
at#t de clar si de distinct nc#t s nu lase loc absolut nici unui prile<
de ndoialG*xxiv+. Evidenta veri"icabil imediat si pe baza
simtului comun devine, o dat cu aceast a"irmatie, ceia de bolt
a oricrei cercetri stiinti"ice.
:deile carteziene se regsesc si n lucrarea lui 6omas Cobbes,
Leviatan -1.511 $ o alt carte care a contribuit la conturarea
paradigmei, n ultim instant, moderne. !e pare c Cobbes si$a
scris lucrarea ciar n Franta, unde se stabilise nc din 1.4. si
avusese prile<ul s se nt#lneasc nu doar cu 3escartes, ci si cu unii
dintre cei care combteau ideile acestuia, cum ar "i un alt "iloso"
"rancez, &ierre Gassendi. 3incolo de ideile sale absolutiste si
"riz#nd anticlericalismul, Cobbes reitereaz n context anglo$saxon
e"ortul lui 3escartes? "uziunea dintre scolastic si "iloso"ie. ;ai
mult, el aplic principiile stiintelor naturii n domeniul
umanioarelor. =st"el este de nteles modul cum apare tratat
problema exegezei biblice, n capitolul al HHH:::$lea din
Leviatan, intitulat ciar 3espre numrul, vecimea, scopul,
autoritatea si interpretii crtilor !"intei !cripturi. El sustine aici,
printre altele, c originea crtilor biblice trebuie determinat dup
criterii strict interne, veri"icabile imediat cu instrumentele ratiunii
si accesibile aceluiasi simt comun, "r a mai "i necesar apelul la
scoliile autorilor consacrati*xxv+. 3eci Cobbes completeaz
exigentele carteziene prin aceast ultim idee? trebuie evitate
argumentele din a"ara textului si, mai ales, re"erirea n acest scop la
autorii din vecime. &utem spune c acesta este momentul c#nd
)artea iese din spatiul traditional? citarea unei glose, a unei
para"raze, invocarea unui nume consacrat sau ciar a vreunui
canon nu mai reprezint un argument viabil, peremptoriu ci, n cel
mai "ericit caz, unul ad ominem, c#nd nu unul specios sau
so"istic. 3e$abia de aci nainte, scoas "iind din contextul
consacrat, traditional, care o valoriza mistic si simbolic, >iblia va
putea "i abordat ca o carte asupra creia se poate opera cu tot
instrumentarul stiinti"ic disponibil.
(ns cel dint#i care a mplinit pe continent dezideratul
luteran al obiectivittii si l$a "ormulat aproape n termenii
stiintelor moderne a "ost !pinoza. )iar dac primise o educatie
pro"und n cele ale iudaismului clasic, el se va vedea excomunicat
de ctre rabinii scandinavi n anul 1.5.. ;otivul nu era altul dec#t
sistemul "iloso"ic pe care l g#ndise, n prelungirea ideilor lui
Cobbes si, evident, 3escartes, sistem pe care l va "ace public n
1./4 prin impresionanta lucrare intitulat, n cel mai desv#rsit
spirit cartezian, Etica 2rdine Geometrico 3emonstrata -Etica
demonstrat dup metoda geometric1. (n mod direct se va re"eri
!pinoza la interpretarea !"intei !cripturi n 6ratatul teologico$
politic -1./91, unde va dedica acestui subiect un capitol ntreg.
&rintre altele, el enunt aici o regul universal? Is nu atribuim
crtii i.e. >ibliei $ n.n. alte nvtturi n a"ara acelora pe care
cercetarea prin metoda istoric ne$a demonstrat "r ecivoc c le
contine.G*xxvi+. !pinoza arat c orice a"irmatie "ormulat a priori
poate vicia ntelegerea textului si c autoritatea, adevrul si ciar
sacralitatea acestuia sunt caracteristici care nu pot aprea dec#t a
posteriori analizei stiinti"ice e"ectuat dintr$o perspectiv istoric si
liber de orice "el de idei preconcepute. !pinoza atest aici, dup
cum comenteaz si &ierre Gibert, Iperceptia unei noi sensibilitti,
care avea s se mani"este n exigenta istorico$criticI*xxvii+.
=cesta ar "i atmos"era n care ,on Ligt"oot redescoper sensul
unor elemente de cultur si civilizatie semitic si le public n
lucrarea sa, Corae Cebraicae et 6almudicae -1.54$1./41. =ici el
atrage atentia asupra importantei studiilor iudaice spre ntelegerea
5oului 6estament. &entru a$si convinge contemporanii, Ligt"oot
antologeaz pasa<e ample din texte rabinice, pe care le "oloseste
ulterior la ilustrarea si contextualizarea c#torva pericope din
Evangelii, Faptele =postolilor, Episolele ctre 'omani si :
)orinteni. &e continent, mai precis la =msterdam -orasul din care
"usese izgonit !pinoza1, apare n 1./4 :storia critic a %eciului
6estament scris de "rancezul 'icard !imon urmat, n 1.44, de
:storia critic a 5oului 6estament $ la 'otterdam. =t#t Ligt"oot c#t
si !imon sustin dezvluirea sensului literal ca obiectiv programatic
al lecturii >ibliei. &re"ata lui 'icard !imon la :storia critic a
%eciului 6estament este deosebit de important, pentru c
sciteaz genealogia programului su si traseaz, totodat, liniile
de "ort pe care vor evolua ulterior stiintele biblice? el se
recunoaste pe sine ca adept al ideilor lui Erasmus si !pinoza -iar
prin acesta din urm se marceaz si "iliatia cu 3escartes si
Cobbes1, dup care stabileste perspectivele sine Aua non de
studiere a textului scripturistic? mai nt#i sunt de cercetat
elementele care compuneau cadrul cultural al epocii c#nd au "ost
scrise crtile biblice@ n al doilea r#nd trebuie vzut evolutia
diacronic a textelor si modul cum au a<uns acestea s alctuiasc
un singur volum@ n al treilea r#nd trebuie s determinm precis
autorul, "r a ne crampona de pre<udecti n acest sens si "iind
ncredintati de "aptul c oricine ar "i cel ce a scris cartea, a "cut$o
sub inspiratia divin@ n "ine, trebuie s tinem seama de
modi"icrile prin care au trecut aceste texte din momentul scrierii
lor p#n n zilele noastre@ un ultim deziderat apare de$abia la
s"#rsitul acestei prti introductive, c#nd se precizeaz c analiza nu
trebuie s depseasc limitele a"lrii sensului literal si unde, "oarte
important, toate aceste demersuri sunt situate sub auspiciile a ceea
ce !imon numeste, pentru prima oar n istorie, critic*xxviii+.
Lucrrile lui !imon st#rnesc reactii polemice at#t n r#ndurile
teologilor romano$catolici c#t si n ale celor protestanti. La 1.45
,ean Le )lerc va publica, ntr$o replic destul de dur, textul
intitulat !entimentele unor teologi din 2landa cu privire la :storia
critic a %eciului 6estament $ unde sunt inventariate o serie de
a"irmatii amendabile sau pur si simplu socante pentru acea vreme,
din lucrarea incriminat*xxix+. 'eactia teologilor protestanti,
tributari conceptiei luterane despre sola scriptura, este usor
explicabil. F.F. >ruce ncearc ciar s arate c !imon era
probabil animat, n strdania lui, si de g#ndul c ast"el va slbi
credinta protestantilor n autoritatea absolut a >ibliei. =sa s$ar
explica unele a"irmatii mai violente si toat aceast adevrat
v#ntoare de greseli textuale n care se anga<ase el cu
pasiune*xxx+, dar si atitudinea lui >ossuet care, n a sa JlDvation
sur les mBstKres, atest preocuparea de a cuta adevrul cu a<utorul
ratiunii si prin categoriile asemnrii si coerentei. (n "ond, ei
mrturiseau deopotirv c ratiunea este un dar pe care omul l$a
primit de la 3umnezeu tocmai pentru a putea accede la adevr. (n
argumentatia sa polemic, episcopul de ;eaux nu amendeaz at#t
metoda aplicat de 'icard !imon, iar "at de a"irmatiile si
concluziile ndrznete ale acestuia si mani"est mai degrab
rezerva. El atrage n scimb atentia asupra unei probleme mult mai
grave? de<a, !imon nu mai recunostea nici o alt autoritate n a"ara
ratiunii*xxxi+. 3rumul spre deism era larg descis.
>ossuet mrturisea cu trie credinta c 3umnezeu se implic activ
n des"surarea istoriei omenesti. &e aceast tem el va scrie un op
grandios, 3iscurs despre istoria universal -1.411, dedicat
3el"inului, cruia i "usese tutore ntre anii 1./9$1.41. ;ulte
dintre pildele si argumentele "olosite n acest tratat provin ciar din
crtile istorice ale %eciului 6estament pe care, pentru a le putea
valori"ica aici, le trateaz alegoric, ntr$o manier "idel traditiei
patristice*xxxii+. >ossuet ncearc asadar s lupte mai degrab pe
acest teren, sustin#nd valabilitatea principial a interpretrii
alegorice dar cut#nd s arate, totodat, c ratiunea si trdeaz
menirea atunci c#nd iese n a"ara atotputerniciei divine. El se
bucur de c#stig de cauz n "ata lui !imon, ns victoria "u
temporar? textul biblic se a"la de<a sub ocii oricui era interesat
s$l citeasc iar lectura nu mai era intermediat de predicatia
clerical@ n al doilea r#nd, de$a lungul ntregului secol al H%:$lea,
se propovduise "r osteneal valoarea sensului literal@ n "ine,
evolutia ideilor din secolul al H%::$lea privilegia n mod exclusiv
un studiu c#t mai tenic al !cripturii.
=st"el, la 1/11 aprea lucrarea lui 'obert )alle, 3i"icultti cu
privire la religie propuse printelui ;alebrance, preot al
2ratoriului, de ctre un "ost o"iter. )alle analizeaz aici !criptura,
aproape "il cu "il, nteleg#nd absolut tot ce citeste ntr$un sens
exclusiv literal. Evident c se con"runt cu nenumrate contradictii
imposibil de solutionat pe aceast cale, dar nu pare s nteleag
problema si le exploateaz pentru a discredita >iblia. )artea sa este
ntr$adevr o monstruozitate, una su"icient de arogant scris pentru
a ne permite s ntrevedem nc de pe acum esecul aplicrii unei
metode doar de dragul metodei. 2 lucrare mult mai ecilibrat,
caracterizat printr$un demers analitic lipsit de stridentele
predecesorului su, i apartine medicului ,ean =struc care, la 1/58,
public studiul intitulat :poteze despre ;emoriile originale de care
s$ar prea c s$a "olosit ;oise pentru a alctui )artea Facerii.
&recursor al teoriei documentare a &entateuului, =struc are
meritul de a percepe aici tensiunea care se creeaz la un moment
dat ntre un demers strict stiinti"ic si cel al unei cunoasteri care
presupune mult mai mult dec#t poate o"eri ratiunea*xxxiii+.
(n vara lui 1/40 izbucneste revolutia "rancez, al crei trium" va
nsemna si trium"ul rationalismului$pozitivist n apusul Europei.
)ontextul cultural predominant materialist, reprezentat de
g#nditori precum 3enis 3iderot, &aul Cenri dLColbac sau ,ulien
2""roB de La ;ettrie era vdit ostil oricrei "orme de religiozitate.
(n plus, <acobinii vor privi mereu >iserica n str#ns legtur cu
institutiile nobiliare ale statului absolutist, ast"el c n timpul
6erorii -septembrie 1/08 $ iulie 1/041 vor dezlntui adevrate
prigoane mpotriva membrilor ei*xxxiv+. =cestea "iind conditiile,
nalta scoal de teologie "rancez, at#t roman c#t si protestant, si
va pierde pentru mult vreme e"ervescenta. )entrul de greutate al
g#ndirii teologice occidentale se va deplasa de$acum "ie nspre
lumea anglo$saxon, protestant, "ie n <urul %aticanului.
&erioada 'enasterii si a 'e"ormei, pe care din ratiuni
absolut metodologice am cuprins$o ntre anul aparitiei primei
>iblii tiprite, Ia lui GutenbergI -14551, si anul 'evolutiei "ranceze
-1/401, marceaz asadar o ruptur de interpretarea traditional,
speci"ic epocii &rintilor si !criitorilor bisericesti. =paritia
tiparului, discutiile "ilologice purtate n <urul variantelor
manuscrise, traducerea )rtii n limbile vernaculare contribuie n
cele din urm la procesul de democratizare a textului si, implicit,
de scoatere a >ibliei din spatiul eclezial, care o valoriza ca obiect$
simbol si o predispunea ast"el unei interpretri FliturgiceG.
(ncep#nd cu secolul al H:H$lea, !"#nta !criptur va "i interpretat
si analizat ca orice alt carte.
3ar nu putem nceia aceast sectiune "r a nota c nu ne$am
re"erit de"el, n cele artate mai sus, la importanta exegezei iudaice
europene n evolutia demersului ermeneutic crestin. (ncep#nd
nc din secolele H:$H::, scolile biblice evreiesti n"loresc prin
strdaniile unor rabini de talia lui :bn Ezdra sau 'asi. !ubiectul
este "oarte vast si se cere considerat mai n amnunt, drept pentru
care sperm s$i putem dedica un studiu separat.