MODULUL I

AUTOCUNOASTEREA
Autocunoasterea procesul de explorare si structurare a propriilor
caracteristici (abilitati, emotii, motivatie, atitudini, credinte, mecanisme de
aparare si adaptare) in urma caruia rezulta imaginea de sine a persoanei.
Unul dintre cele mai cunoscute modele de descriere a personalitatii , este
realizat prin prin cinci mari dimensiuni ("the big fve" care se prezinta ca
factori bipolari.
Aceste cinci mari dimensiuni sau trasaturi sunt, de obicei, defnite printr-
unul dintre polii lor, el insusi descris prin trasaturile (de nivel inferior) cele mai
tipice care il constituie (organizare ierarhica).Aceste cinci dimensiuni sunt
! E"traversie cordialitate, siguranta de sine, activitate, cautarea senzatiilor,
emotii pozitive!
- Agreabi#itate (a f placut) incredere, loialitate, altruism,
colaborare, modestie, atentie fata de ceilalti!
- Constiincio$itate competenta, ordine, simt al datoriei, dorinta de reusita,
autodisciplina, re"ectie!
! Instabi#itate e%otiona#a anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine,
impulsivitate,
vulnerabilitate!
- Deschi&ere imaginatie, deschidere catre domeniile esteticului, sentimentelor,
actiunii, ideilor, valorilor.
'ERSONALITATEA ! Laturi#e (ersona#itatii)
TEM'ERAMENT( explorarea lui cu a#utorul
chestionarelor)
A'TITUDINI
CARACTER
TEM'ERAMENTUL este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii
care se exprima cel mai pregnant in conduita.
Tipologia lui Hippocrate
Patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric.
Colericul este energic, nelinistit, impetuos, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El
este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Are tendintat de dominare
in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.
Sangvinicul este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. Fire
activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile
afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste
esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.
Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in ttot ceea ce face, pare a
dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita si este foarte tenace,
meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.
Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in
sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. ebitul verbal este scazut, gesticulatia
redusa.
!
Ti(o#ogia #ui 'av#ov
$aracteristicile sistemului nervos central
% &orta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se
exprima prin rezisetnta mai mare sau maica la excitanti puternici sau la
eventualele situatii con"ictuale. 'in acest punct de vedere se poate vorbi
despre sistem nervos puernic si sistem nervos slab!
% (obilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie
si invers, in functie de solicitarile externe. 'aca trecerea se realizeaza rapid,
sisetmul nervos este mobil, iar daca trecerea este greoaie se poate vorbi
despre sistem nervos inert!
% )chilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese
(excitatia si inhibitia). 'aca ele au forte aproximaiv egale, se poate vorbi
despre sistem nervos echilibtrat.
)xista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia.
'in combinarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem nervos
*. tipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu tetmperamentul coleric)
+. tipul puternic echilibrat mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)
,. tipul puternic echilibrat inert (corelat cu temperamentul "egmatic)
-. tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)
Tipologia lui Jung si Eysenck
"nii oameni sunt orientati predominant spre lumea e#terna si intra in categoria
e#travertitilor, in timp ce altii sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin
categoriei introvertitilor.
E#travertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, se
inteleg sau se cearta cu cei din $ur, dar raman in relatii cu ei. %ntrovertitii sunt firi inchise,
greu de patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre reverie si greu adaptabili.
&ealalt' dimensiune este numita grad de nevrozism. Aceasta e#prima stabilitatea sau
instabilitateta emotionala a subiectului. E(senc) a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua
a#e perpendiculare, obtinand tipurile e#travertit * stabil, e#travertit * instabil, introvertit *
stabil si introvertit * instabil, pe care le+a asociat cu cele patru temperamente clasice.
Ti(o#ogia sco#ii *ranco + o#an&e$e .. /e0mans si ). '. 1iersma .
E#ista opt tipuri de temperament: pasionatii ,emotivi, activi, secundari-, colericii ,emotivi,
activi,primari-, sentimentalii ,emotivi, non+activi, secundari-, nervosii ,emotivi, non+activi,
primari-, flegmaticii ,non+emotivi, activi, secundari-, sangvinicii ,non+emotivi, activi,
primari-, apaticii ,non+emotivi, non+activi, secundari-, amorfii ,non+emotivi, non+activi,
primari-.

A'TITUDINILE-ceea ce stie si poate sa faca cineva (teoretic si practic)
$e stiu2
$e pot face cu usurinta 2
3ropozitii lacunare
)u stiu sa fac44dar nu stiu444.
$ele ma bune rezultate le am la5in4..
3ot sa fac44.pentru ca44.
6mi place sa fac4..deoarece444.
.
CARACTERUL-modul de raportare la altii(atitudinile si trasaturile volitive)
7eiese din interioroizarea normelor si valorilor sociale fundamentale
Adevarul, /inele, Frumosul
Educatia, &redinta, &ultura, Traditiile
&omunicarea, &olaborarea 0unca, %ntra$utorarea, &ompetenta, 1espectul
emocratia, Pacea, 2egea,
IMA,INEA DE SINE + este modul in care o persoana isi percepe propriile
caracteristici fzice, cognitive, emotionale, sociale si spirituale.
+ este o reprezentare mentala a propriei persoane!
+ nu re"ecta intotdeauna realitatea (subevaluare5supraevaluare)!
+ are mai multe componente
Eu# actua# imaginea prezenta
Eu# i&ea# imaginea dorita
Eu# viitor - imaginea a ceea ce poate sa devina individul
'imensiunile )ului
+ eu# f$ic ce cred despre corpul meu!
+ eu# cognitiv ce cred despre modul in care gandesc, memorez, ...!
+ eu# e%otiona# ce cred despre emotiile si sentimentele mele!
+ eu# socia# cum cred ca ma percep ceilalti!
+ eu# s(iritua# ce cred ca este important si reprezinta o valoare pentru
mine.
6maginea de sine pozitiva favorizeaza cresterea performantelor scolare, relatii
armonioase in cadrul familiei, relatii bune cu prietenii si colegii de aceeasi
varsta.
$omportamentele elevului cu imagine de sina negativa
+ evitare (retragerea si comportamentele timide)!
+ agresivitate defensiva (ataca sursa frustrarii)!
+ compensarea (afrmarea propriei personalitati, adesea prin
comportamente indezirabile)!
+ motivatie scazuta (refuzul de implicare in sarcina)!
+ rezistenta (refuza schimbarile ce li se propun, pentru a evita ulterioare
esecuri)
Sti%a &e sine
-'imensiunea evaluativa a imaginii de sine!
-8e refera la modul in care ne consideram ca persoane in raport cu propriile
asteptari si cu ceilalti!
-&ormarea ei este in"uentata de parerile5evaluarile si reactiile parintilor si
educatorilor!
-9ecesitatea unui nivel optim in formularea cerintelor impuse copilului sa fe
sufcient de ridicate ca sa-l motiveze, sa nu fe prea ridicate pentru a nu
genera stres si emotii negative inutile
Di*erente intre (ersoane#e cu sti%a &e sine ri&icata si ce#e cu sti%a
&e sine sca$uta -
! stare de confort, multumire psihica5 disconfort, nemultumire!
+ interpretarea situatiilor noi provocatoare5amenintatoare!
+ asumare5neasumare de responsabilitati!
3
+ initiativa5 nonimplicare!
+ asumare 5neasumare a consecintelornpropriilor fapte!
+ exprimare adecvata5 inadecvata a emotiilor!
+ toleranta5 intoleranta la frustrare!
+ rezistenta mare5 scazuta la presiunile grupului
'ezvoltarea stimei de sine este favorizata de
-mediu stimulativ, crearea de oportunitati pentru afrmare (evitare etichetarii)!
-existenta unui suport social!
-dezvoltarea abilitatilor de comunicare si de exprimare emotionala, negociere,
rezolvare de probleme, asertivitate!
-dezvoltarea sentimentului de autoefcacitate!
-asteptari rezonabile!
-acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celorlalti!
A(titu&ini#e
-7eprezinta potentialul unei persoane de a obtine performanta intr-un anumit
domeniu.
-:ipuri generale , care permit obtinerea de performante in mai multe domenii!
speciale, care permit obtinerea de performante intr-un numar restrans
de domenii (sociale, artistice, muzicale, fzice)!
- 6dentifcarea aptitudinilor autoobservarea, opinia celorlalti, testarea!
AUTOCUNOA.TEREA
Autocunoa;terea ;i autoaprecierea corect< este una dintre cele mai
complexe ;i difcile forme ale cunoa;terii umane. Aceasta pentru c< ea se refer<
la realitatea psihic< pe care, spre deosebire de realitatea fzic<, material<, este
mai greu s< o percepem, s< o analiz<m, s<-i preciz<m limitele ;i nuan=ele.
>n al doilea r?nd, a;a cum o spune ;i cuv?ntul, @ autocunoa;tereA, ea
presupune c< obiectul analizei ;i aprecierii este Bnsu;i subiectul care face acest
demers investigativ. A;adar, Bn autocunoa;tere, subiectul ;i obiectul sunt una ;i
aceea;i persoan<.
Un alt motiv care Bngreuneaz< autocunoa;tere este acela c< nu exist<
strategii , elaborate ;i standardizate care s< asigure precizia autocunoa;terii.
)levii se pot a"a, deci, Bntr-un mare impas Bn procesul descoperirii de sine
pe care Bl pot considera ca pe un demers sisifc. 'e aceea , strategiile prezentate
la Bnceputul acestui curs, au rolul de a-i a#uta pe tineri s< se deschid< fa=< de
sine, uz?nd de instrumente adecvate.
)vident, Bntrebarea freasc< pe care ar trebui s< o formuleze elevii , la
sf?r;itul contur<rii unei imagini clare ;i obiective despre ei Bn;i;i, ar f @ i
acum c am vzut cine suntem cu adevrat, ce e de fcut?
R/s(unsu# constituie chiar te%a acestui subca(ito#0 care
(reci$ea$/ necesitatea a&a(t/rii con&uitei #a sco(uri 1i interese#e
*or%u#ate &e e#evi0 2n con&i3ii#e unei cunoa1teri &e sine obiective4
Acest< adaptare comportamental< nu se spri#in< pe sfaturi standardizate,
solu=ia find una personalizat< care, Bn func=ie de fecare situa=ie Bn parte, va
c<p<ta un anume specifc.
E5EM'LE DE ACTI6IT78I
Activitatea 9
:n og#in&/
4
:inerii au frecvent o imagine interioar< despre sine dar adeseori sunt prea
timizi sau nesiguri cand trebuie s< vorbeasc< despre ei Bn;i;i. Aceast< activitate
este conceput< s< Bi a#ute s< Bnceap< s< B;i exploreze adev<rata personalitate ;i
apoi s< Bmp<rt<;easc< celorlal=i ceva despre sine. Aceasta le ofer< ;ansa s< B;i
exploreze sentimentele ;i percep=iile interioare ;i s< a"e c< ceilal=i au valori ;i
viziuni asem<n<toare. 'e asemenea, ofer< posibilitatea form<rii unei @ echipeA
ca ;i ocazia de a a"a ceva mai multe despre ceilal=i.
Sco(-
$on;tientizarea de c<tre elevi a unor elemente ce =in imaginea de sine
Ti%(-
9u exist< limit< de timp dar, uzual, se aplic< *C-*D minute.
Materia#e-
$oli A- sau orice coal< de h?rtie ;i instrumente de scris.
'roce&eu -
:e rog s< r<spunzi la Bntreb<rile
@ $ine sunt eu2A,
E $um sunt eu2A
E$e sunt eu2A
F po=i face Bn ce form< dore;ti ( compunere, eseu, list< de atribute). >ncerc<
doar s< fi sincer pentru ca imaginea pe care o prezin=i s< fe ca o re"ectare a
ta Bn oglind<.
Activitatea ;
Floarea vieii mele
Sco(-
)ste un exerci=iu de autocunoa;tere ai c<rui itemi de identifcare a
dominantelor personalit<=ii Bn centrul c<rora se a"< )ul
Cum sunt eu?
Ce-mi place s fac?
Ce am nvat pn acum?
Ti%(-
9u exist< limit< de timp dar, uzual, se aplic< *C-*D minute.
Materia#e-
$oli A- sau orice coal< de h?rtie ;i instrumente de scris.
'roce&eu -
)levii vor f solicita=i s< aprecieze pozitiv5 negativ acele atribuite care
favorizeaz<5 Bmpiedic< realizarea profesional<4

$um sunt 2

5

$e Bmi place2
$e am Bnv<=at 2
Activitatea <
=arta ini%ii
Sco(-
)ste un exerci=iu de autocunoa;tere ai c<rui itemi au rolul de a-l a#uta pe
elev sa con;tientizeze calit<=ile personale reprezentative si tr<s<turile negative
pe care dore;te sa le schimbe le el.
Ti%(-
9u exist< limit< de timp dar, uzual, se aplic< *C-*D minute.
Materia#e-
$oli A- sau orice coal< de h?rtie ;i instrumente de scris.
'roce&eu -
)levii vor f solicita=i s< completeze inima de mai #os cu cele -
compartimente4
6
Activitatea >
?ereastra @ohari
Sco(-
&ereastra Gohari este un exerci=iu de autocunoa;tere, prin intermediul
c<ruia elevii vor descoperi informa=ii despre ei, despre imaginea lor de sine ;i de
care nu sunt con;tien=i.
94 ARENA
$eea ce ;tiu eu despre
mine ;i ;tiu ;i ceilal=i
;4 AONA OARB7
$eea ce nu ;tiu eu despre
mine dar ;tiu ceilal=i
<4 ?A8ADA
$eea ce ;tiu eu despre
mine dar nu ;tiu ceilal=i
>4 NECUNOSCUT
$eea ce nu ;tiu eu despre
mine dar nu ;tiu nici ceilal=i
*. A7)9A con=ine informa=ii pe care le ;ti at?t tu c?t ;i ceilal=i ;i serve;te ca
baz< Bn rela=iile cu ceilal=i. (<rimea arenei arat< calitatea rela=iilor, c?nd se
interac=ioneaz< liber ;i se schimb< informa=ii. $omunicarea este facilitat<, iar
rela=iile interpersonale sunt mai puternice.
+. HF9A FA7IJ con=ine informa=iile pe care al=ii le au despre tine, dar tu nu le
;tii. 8unt acele informa=ii care surprind imaginea 5 p<rerea pe care o au ceilal=i
despre tine. 9u B=i sunt cunoscute aceste informa=ii pentru c< cei ce le au nu =i le
aduc la cuno;tin=< Bn mod deliberat.
,. &AKA'A con=ine informa=ii cunoscute numai de c<tre tine planuri de viitor,
idei, adev<rata stare emo=ional<, idealuri, talente etc. 'in dorin=a de
autoprotec=ie nu facem cunoscute aceste informa=ii celorla=i, avem o
L fa=ad< M Bn spatele c<reia ne ascudem.
-. 9)$U9F8$U:UN sentimente, abilit<=i, talente Bnc< nedescoperite. >n anumite
situa=ii de via=< se pot descoperi calit<=i ;i dimensiuni neb<nuite5 ne;tiute ale
propriei persoane, at?t =ie c?t ;i celorlal=i.
Ti%(-
9u exist< limit< de timp.
Materia#e-
$oli A- sau orice coal< de h?rtie ;i instrumente de scris.
'roce&eu-
)levii vor f solicita=i s< completeze tabelul5 fereastra de mai sus. (ai Bnt?i
se completeaz< ochiul *. Arena, de c<tre elev, apoi colegii sunt ruga=i s<
completeze ochiul +. Hona oarb<, Bn fnal c?nd foaia a#unge din nou la elev,
acesta este rugat s< completeze ochiul ,. &a=ada. Fchiul -. 9ecunoscutul
r<m?ne necompletat
7
Activitatea C
Fereastra Dori
Sco(-
&ereastra 'ori este un exerci=iu de autocunoa;tere, autoanaliz<, de
modifcare a unor tr<s<turi ;i de proiectare a unui plan de ac=iune! exerci=iu prin
intermediul c<ruia elevii vor descoperi informa=ii despre ei, despre resursele de
care dispun, de care nu sunt con;tien=i, findu-le oferite de c<tre cei din #ur chiar
solu=ii pentru planuri de ac=iune, Bn vederea realiz<rii schimb<rilor propuse.
*. $eea ce vreau s< schimb la mine
pentru a-mi asigura succesul Bn
carier< ;i propuneri de schimb<ri
ale celor din #ur
+. 7esursele (resurse psihice calit<=i,
de timp ;i economice)
de care cred ceilal=i c< dispun eu
pentru a realiza schmb<rile
,. 7esursele pe care m< bazez Bn
vederea realiz<rii schimb<rilor
(resurse psihice calit<=i, de timp ;i
economice)
-. $e Bmi propun ceilal=i s< fac pentru
a realiza schimbarea pe care vreau s<
o fac la mine. 3lan de ac=iune.
Este recomandat s' fie aplicat fereastra ori dup' ce anterior a fost aplicat' 8i Fereastra 9ohari.
Ti%(-
9u exist< limit< de timp.
Materia#e-
$oli A- sau orice coal< de h?rtie ;i instrumente de scris.
'roce&eu-
)levii vor f solicita=i s< completeze tabelul de mai sus. (ai Bnt?i se
completeaz< ochiul *. ;i ,., de c<tre elev, apoi colegii sunt ruga=i s< completeze
ochiul +., -. ;i Bn *., dac< este cazul.
Activitatea D
Chestionare de evaluarea i autoevaluare a imaginii de sine
Sco(-
3rin intermediul scalelor de mai #os, se poate realiza autocunoasterea
elevilor dar si constientizarea cadrelor didactice asupra rolului acestora in
procesul autocunoasterii. 3rimele trei chestionare propuse sunt adresate elevilor
iar cel de-al patrulea profesorilor.
8unt propuse urmatoarele instrumente
8cala 8timei de 8ine
Autoaprecierea imaginii de sine
8cala 'ezirabilitatii 8ociale
94 Sca#a Sti%ei &e Sine
:
6nstructa# @$ite;te cu aten=ie enun=urile de mai #os si r<spunde f<c?nd un-
O in rubrica corespunz<toare =ie din foaia de r<spuns.A
*. $red ca sunt un om de valoare sau cel pu=in la fel ca al=ii.
+. $red ca am c?teva calit<=i remarcabile.
,. 6n general Bnclin sa cred ca nu sunt realizat.
-. 3ot sa fac lucruri pe care le fac ma#oritatea copiilor.
D. $red ca am prea multe defecte.
P. Am o atitudine pozitiv< fa=a de mine.
Q. 6n general sunt mul=umit de mine.
R. As vrea sa am mai mult respect fata de mine.
S. 'in c?nd Bn c?nd am impresia ca sunt inutil.
*C.Uneori cred ca nu sunt bun de nimic.
&oaie de r<spuns
9r. itemului
8$ANA ') 7A83U98U76
'A 9U
*.
+.
,.
-.
D.
P.
Q.
R.
S.
*C.
Inter(retare- 3relucrarea rezultatelor se realizeaz< diferen=iat pe grupe
de Bntreb<ri. Na Bntreb<rile *, +, -, P, Q pentru r<spunsul 'A se acord< un punct,
iar la Bntreb<rile ,, D, R, S, *C, pentru r<spunsul 9U se acord< c?te un punct.
'up< adunarea num<rului de puncte, dac< totalul este mai mic de Q, Bnseamn<
c< acea persoan< exprim< o atitudinea negativ< fa=< de sine, dac< totalul este
Bntre Q ;i *C elevul are o stim<de sine pozitiv<.
;4 Autoa(recierea i%aginii &e sine
8cala Autoaprecierii 6maginii de 8ine
Aceasta scala reprezint< o lista de ad#ective ce trec in revista o serie de
caracteristici pozitive si negative ale )u-lui. Nista nu con=ine r<spunsuri bune sau
gre;ite, ci doar informa=ii despre felul in care se vede fecare.
InstructaE-
@$iti=i ad#ectivele de mai #os, apoi marca=i cu O in coloana E$um sunt in
prezentA fecare cuv?nt care, dup< p<rerea dumneavoastr<, exprima o tr<s<tura
ce va caracterizeaz<. Apoi, far< s< privi=i semnele de#a facute, reciti=i lista. Acum
notati cu F in coloana E$um as dori s< fuA, fecare cuv?nt care exprim< insusirea
pe care a=i dori sa o ave=i daca a=i putea f o persoana ideal<.A
Notare-
3entru a a"a scorul, se acorda un punct pentru fecare ad#ectiv notat in
ambele coloane, cu O, respectiv F, ca si pentru cele care in ambele coloane nu
au primit nici un semn. 'aca un ad#ectiv este notat doar in una din coloane, el
nu prime;te nici un punct. 3entru ob=inerea notei totale se face suma punctelor.
;
Inter(retare-
)xistenta unui acord de cel pu=in QDT (un puncta# de cel pu=in +-)
sugereaz< un nivel rezonabil al confortului psihic si o discrepanta
nesemnifcativa intre )ul actual si )ul ideal. Un puncta# sub +- semnifc< un
disconfort psihic si, implicit, o discrepan=a mare intre )ul actual ;i )ul ideal.
Autoa(recierea i%aginii &e sine
Cum sunt in
prezent
Itemi Cum as dori
sa fu
)motiv
6mpresionabil
3lin de umor
6ndependent
3rietenos
Ambitios
6nteresant
$instit
Atragator
7ezervat
)ntuziast
8ensibil
'emn de
incredere
6nteligent
$omod
Uesel
6nvidios
)nergic
3oliticos
Nini;tit
6scusit
8igur
(aleabil
6nteriorizat
&ragil
8incer
7elaxat
3uternic
$inic
6mpulsiv
Apatic
!<
<4 Sca#a De$irabi#it/3ii Socia#e
&urnizeaz< o m<sur< a tendin=ei de a da r<spunsuri dezirabile pentru a
produce o buna impresie, scorurile ridicate, indic?nd o mare nevoie de aprobare
sociala.
InstructaE-
@(ai #os sunt prezentate un num<r de ,, de enun=uri reprezent?nd
atitudini si tr<s<turi de personalitate. $iti=i cu aten=ie fecare enun= si decide=i
daca este adev<rat (A) sau fals (&) in cazul dumneavoastr<. >ncerca=i sa nu
pierde=i mult timp cu r<spunsul si evalua=i pe r?nd toate enun=urile. 6n coloana
al<turat< marca=i cu semnul O r<spunsul alesA
Notare-
8e acord< c?te un punct la r<spunsurile A *, +, -, Q, R, *,, *P, *Q, *R,
+C, +*, +-, +D, +P, +Q, +S, ,*, ,,! & ,, D, P, S, *C, **, *+, *-, *D, *S, ++, +,, +R,
,C, ,+. 8e calculeaz< num<rul de r<spunsuri date care concorda cu acestea si
se ob=ine num<rul total de acorduri, care reprezint< scorul subiectului.
Inter(retare-
Scoruri sczute (0-8)
subiectul a dat r<spunsuri intr-o direc=ie dorita de c<tre al=ii, deci
acceptate social! fe nu Bl deran#eaz< c?nd al=i oameni considera ca se comporta
indezirabil social, fe dore;te sa fe privit ca o persoana r<zvr<tit< social
(dezirabilitate sociala sc<zut<).
Scoruri medii (9-19
subiectul a r<spuns ca doua treimi dintre oamenii care completeaz<
testul! scorurile incluse aici reprezint< o combina=ie de r<spunsuri dezirabile si
nedezirabile social, combina=ie ce exprima un echilibru relativ in modul de
comportament cotidian.
Scoruri mari (20-33
a f privit ca acceptabil este un lucru foarte important pentru subiect!
m<rimea scorului re"ecta nevoia pe care o are de a f aprobat de c<tre al=ii.
Sca#a De$irabi#it/3ii Socia#e
Ite%i-
A ?
*. >nainte de a vota pe cineva Bncerc sa a"u date despre candidat.
+. 9u ezit sa-mi las treburile deoparte ca sa a#ut pe cineva a"at la
nevoie.
,.6mi este c?teodat< greu sa-mi continui munca daca nu sunt
incura#at.
-.9iciodata nu mi-a displacut cineva foarte mult.
D.6n diferite ocazii nu ma indoiesc de abilitatea mea de a reusi
in viata.
P. $?teodat< m< simt insuportabil c?nd nu-mi iese bine ceea ce fac.
Q. :otdeauna sunt atent la felul in care m< Bmbrac.
R. Acas< m<n?nc la fel de frumos ca atunci c?nd sunt la restaurant.
S. 'aca as putea merge la un flm f<r< sa pl<tesc si as f sigur ca
nu m< vede nimeni, probabil ca as face-o.
*C. 7areori renun= la ceva pentru ca nu am Bncredere in abilitatea mea
de a face acel lucru.
**. >mi place uneori s< b?rfesc.
*+. (i s-a Bnt?mplat s< simt r<zvr<tire fa=< de persoane cu autoritate
chiar daca am ;tiut c< au dreptate.
!!
*,. 6ndiferent cu cine vorbesc sunt Bntotdeauna un bun ascult<tor.
*-. >mi pot reaminti c?nd am f<cut-o pe @bolnavulA ca sa ies
dintr-o situa=ie.
*D. Au fost ocazii c?nd am proftat de altcineva.
*P. 8unt Bntotdeauna gata sa recunosc daca am f<cut o gre;eal<.
*Q. :otdeauna Bncerc sa fac ceea ce prop<v<duiesc.


Ite%i ( continuare
A
?
*R. 9u g<sesc ca este deosebit de greu sa ai de-a face cu oameni
care vorbesc tare sau care sunt nesuferi=i.
*S. $?teodat< Bncerc s< fu mai degrab< chit cu cineva dec?t s<
iert ;i s< uit.
+C. $?nd nu ;tiu ceva nu-mi pas< dac< recunosc sau nu.
+*. (< port totdeauna frumos cu oameni dezagreabili.
++. Uneori am insistat s fac ceva cu propriile mele puteri.
+,. (i s-a Bnt?mplat s< simt ca am dus de r?p< ceva.
+-. 9iciodat< nu m-am g?ndit sa las pe cineva sa fe pedepsit
in locul meu pentru ceea ce am f<cut eu r<u.
+D. 9iciodat< nu am detestat situa=ia in care mi s-a cerut sa
Bntorc o favoare f<cut< mie.
+P. 9-am fost niciodat< enervat c?nd oamenii si-au exprimat
idei foarte diferite de ale mele.
+Q. 9iciodat< nu am f<cut o lunga c<l<torie f<r< s< controlez
bine siguran=a ei.
+R. (i s-a Bnt?mplat sa fu foarte invidios pentru norocul
altuia.
+S. Aproape niciodata nu am sim=it indemnul5nevoia de a supara
pe cineva.
,C. $?teodat< m< irit< oamenii care-mi cer favoruri.
,*. 9iciodat< nu am sim=it c< am fost pedepsit f<r< motiv.
,+. $?teodat< am g?ndit ca oamenilor care au necazuri li se
Bnt?mpl< astfel numai pentru c< primesc ceea ce merit<.
,,. 9iciodat< n-am spus ceva deliberat pentru a r<ni sim=<mintele oamenilor.
Activitatea F
Analiza DT!
Sco(-
Acest e#erci=iu are rolul de a+l pune pe elev s' efectueze o analiz', care s'+l a$ute s'
con8tinetizeze asupra situa=iei reale, 8ansele, un eventual plan de ac=iune >n vederea lu'rii
deciziei privind op=iunile 8colare.
Ti%(-
9u exist< limit< de timp dar, uzual, se aplic< *C-*D minute.
Materia#e-
$oli A- sau orice coal< de h?rtie ;i instrumente de scris.
'roce&eu -
:e rog s< da un r<spuns c?t mai sincer
!.
,,Ce sanse am?
,,Cum sunt?
,,Ce voi face?
,,Cum voi face fata?
SANSE
Ras(unsu# #a intrebarea ,,Ce sanse am? #uGn& in consi&erare
(osibi#itati#e accesibi#e4
IDENTITATE
Ras(unsu# #a intrebarea ,,Cum sunt? #uGn& in consi&erare ce (ot
o*eri 1i ce ur%/resc4
DECIAIA
Ras(unsu# #a intrebarea ,,Ce voi face? i&entifcan& 1i re$o#vGn&
&i#e%e#e (ersona#e4
TRANAITIE
Ras(unsu# #a intrebarea ,,Cum voi face fata? antici(Gn& consecin3e#e
1i g/sin& so#u3ii#e4
!3
Mo&u#u# II 4COMUNICAREA 1i ABILIT78ILE SOCIALE
Defni3ii4 Co%unicarea ca (roces4
$omunicarea uman< este procesul prin care emitem opinii, valori, norme,
percep=ii c<tre un receptor.
?$omunicarea este un proces prin care un individ transmite stimuli cu
scopul de a schimba comportamentul altor indivizi.
$omunicarea reprezint< procesul prin care un )mi=<tor transmite un mesa#
sub forma unui $od prin intermediul unui $anal c<tre un 7eceptor.
$omunicarea reprezint< un ansamblu de principii ;i norme care
traverseaz< planul g?ndirii ;i cel comportamental.
(esa#ul elaborat de o 8urs< este codifcat de un emi=<tor sub forma unor
semnale care parcurg un $anal, pe traseul c<ruia poate s< sufere distorsion<ri ca
urmare a interven=iei unei surse de zgomot, dup< care parvin la 7eceptor care le
decodifc< ;i Bl Bncredin=eaz< destinatarului.
'rocesu# co%unic/rii
3rin procesul de comunicare Bncerc<m s< convingem, s< explic<m, s< in"uen=<m,
s< educ<m, s< inform<m sau s< Bndeplinim orice alt obiectiv.
8copurile principale ale procesului de comunicare
?8< fm recepta=i
?8< fm Bn=ele;i
?8< fm accepta=i
?8< provoc<m o reac=ie
$?nd nici unul dintre aceste obiective nu este atins Bnseamn< c< procesul de
comunicare nu s-a realizat. Acest lucru se poate Bnt?mpla din cauza mai multor
factori care apar Bn proces.
Unul din factori Bl reprezint< 2n3e#esu# cuvinte#or4 6ndividualitatea noastr< este
principala barier< Bn calea unei bune comunic<ri. >n cursul procesului de Bnv<=are
a limbii materne, am atribuit acela;i Bn=eles cuvintelor, Bns< singura leg<tur<
dintre un cuv?nt ;i lucrul sau obiectul pe care Bl reprezint<, este asocierea pe
care un grup de oameni a decis s< o fac<.
Conte"tu# sau situa3ia reprezint< un alt factor care in"uen=eaz< comunicarea.
F persoan< poate atribui Bn=elesuri diferite acelora;i cuvinte la momente ;i Bn
contexte diferite. )sen=ial este s< adapt<m sensul cuvintelor fec<rei situa=ii ;i s<
st<p?nim bine aceste sensuri pentru a nu crea confuzii.
Bariere#e 2n ca#ea co%unic/rii le constituie diferen=a de percep=ie, concluziile
gr<bite, stereotipiile, lipsa de cunoa;tere, lipsa de interes, difcult<=ile de
exprimare, emo=iile ;i personalitatea.
Diferene!e de percepie reprezint< modul Bn care noi privim lumea. Acest
mod este in"uen=at de experien=ele noastre anterioare, astfel c< persoane de
!4
diferite v?rste, na=ionalit<=i, culturi, educa=ie, ocupa=ie, sex, temperamente vor
avea alte percep=ii ;i vor interpreta situa=iile Bn mod diferit.
Conc!uzii!e "r#ite intervin Bn situa=iile Bn care vedem ceea ce dorim s< vedem
;i auzim ceea ce dorim s< auzim, evit?nd s< recunoa;tem realitatea.
Stereotipii!e reprezint< situa=iile Bn care trat<m diferite persoane ca ;i c?nd ar
f una singur< (ex 'ac< am cunoscut un miner, i-am cunoscut pe to=i).
$ipsa de cunoa%tere vom Bnt?mpina Bntotdeauna difcult<=i Bn a comunica cu
cineva efcient atunci c?nd respectivul are o educa=ie diferit< de a noastr< sau
ale c<rui cuno;tin=e Bn leg<tur< cu un anumit subiect de discu=ie sunt mult mai
reduse.
$ipsa de interes una din cele mai mari bariere Bn calea comunic<rii este lipsa
de interes a interlocutorului fa=< de mesa#ul emis. >n astfel de situa=ii, se
ac=ioneaz< cu abilitate pentru a direc=iona mesa#ul astfel Bnc?t s< corespund<
intereselor celui ce prime;te mesa#ul.
Difcu!ti!e de e&primare apar atunci c?nd emi=<torul are probleme Bn a g<si
cuvintele potrivite pentru a-;i exprima ideile. Nipsa de Bncredere, vocabularul
s<rac, emo=iile pot duce la devierea sensului mesa#ului.
'ersona!iti!e celor doi factori, )mi=<torul ;i 7eceptorul, care intervin Bn
procesul comunic<rii #oac< un rol extrem de important. :rebuie s< ne adapt<m
propria persoan<, s< ne control<m temperamentul ;i limba#ul Bn func=ie de
personalitatea ;i de starea de spirit a interlocutorului, a;a Bnc?t mesa#ul s< fe
receptat Bn forma pe care noi am dorit s< o transmitem.
Consecinte#e %ani*estarii acestor bariere in co%unicare-
- aparitia con"ictului!
- diminuarea stimei de sine a interlocutorului!
- aparitia resentimentelor, a difcultatilor de relationare!
- adoptarea atitudinilor defensive, retractile5 agresive!
- inhiba capacitatile rezolutive ale individului, scade implicarea in activitate.
!5
ConHictu#
! )ste o parte freasca, inevitabila a procesului de comunicare!
! 3resupune prezenta concomitenta a intereselor5nevoilor5valorilor diferite,
contradictorii , impiedicand comunicarea adecvata intre persoanele a"ate in
situatia respectiva!
! $onstituie o oportunitate in autocunoastere si dezvoltare personala, in
masura in care persoanele implicate in con"ict accepta sa-si recunoasca
vulnerabilitatea, sa-si asume raspunderea si consecintele actiunilor
personale, precum si propria contributie la aparitia problemei.
Obstaco#e in ca#ea re$o#varii conHictu#ui
! :endinta naturala de a explica mai intai care este punctul nostru de vedere!
! 6nefcienta noastra ca ascultatori!
! :eama de a pierde stima, aprecierea celorlalti daca am recunoaste ca am
facut ceva gresit!
! 3resupozitia ca noi vom pierde iar celalalt va castiga.
Co%unicarea &e gru(
)ste in"uentata de caracteristici ale dinamicii de grup
- coe$iunea gru(u#ui0
! *eno%enu# con&ucerii (#ea&ershi(0
! inHuenta socia#a4
Coe$iunea gru(u#ui-
se defneste ca dorinta membrilor grupului de a f impreuna, de a
desfasura activitati impreuna!
se refera la unitatea membrilor grupului, la atmosfera pozitiva
existenta sau nu in grup!
6ntre coeziune si comunicare este o relatie direct proportionala si de
in"uenta reciproca!
?actorii care cresc coe$iunea gru(u#ui (ot f-
- Interni-
- sistemul de norme ( nevoia de reguli clare, lipsite de ambiguitate),
- marimea grupului ( cand grupul este mai mic interactiunile si comunicarea
sunt mai frecvente),
- similaritatea intre membrii grupului ( interesele, preocuparile, scopurile comune
cresc coeziunea)
- E"terni
-sistemul de recompense pentru performanta grupului (sa vizeze grupul in
ansamblul sau, pentru a spori coeziunea, altfel notele date individual vor
interfera cu coeziunea grupului) (vezi )xemplul nr *),
- amenintarile pe care le primeste grupul cresc coeziunea (vezi )xemplul nr +)
E"e%(#u# nr 9
6n scoala se incura#eaza munca in grup dar notele se dau individual! in
consecinta scade motivatia si implicarea in sarcina de grup, responsabilitatea
disipandu-se in cadrul grupului! fecare este centrat pe reliefarea propriei
contributii la sarcina, indiferent de rezultatul fnal. F modalitate de interventie
este acordarea unei note pentru tot grupul.
E"e%(#u# nr;
3rofesorul este perceput ca o amenintare pentru grupul de elevi, in special daca
apare o problema, se incalca o norma formala! elevii se coalizeaza si considera
automat ca profesorul este de partea @cealaltaA a baricadei. 6n astfel de
momente trebuie subliniat scopul comun pe care il impartasesc toti, similaritatea
dintre ei, stimulandu-se cooperarea profesor-elevi
!6
?eno%enu# con&ucerii (#ea&ershi(

Li&eru#! in sens larg- este orice persoana care indeplineste ofcial sau isi
asuma spontan (lider formal5informal) functii de conducere.
- Niderul grupului este centralizatorul comunicarilor de grup (lui ii sunt
adresate cele mai multe mesa#e si el este cel care transmite mesa#ele cu
impactul cel mai mare)
Caracteristici &e (ersona#itate a#e #i&eru#ui-
- autoefcacitate perceputa,
- locus de control intern ( se considerea responsabil pentru ceea ce i se
intampla, nu crede ca se a"a @la mana destinuluiA),
- dominanta, empatie, sensibilitate la nevoile celorlalti,
- nonconformismul social, inteligenta, creativitate, perspicacitate
InHuenta socia#a
- 7eprezinta modul in care o persoana isi modifca comportamentul, opiniile,
in prezenta reala sau perceputa a celorlalti.
)xista trei dimensiuni bipolare ale in"uentei sociale
- conformism5independenta sociala!
- complianta5 asertivitate!
- obedienta sau supunere 5 sfdare!
'rinci(ii (entru co%unicarea efcienta in gru(0 #a scoa#a
! $riterii dinainte stabilite pentru formarea grupurilor ( sa fe diversifcate dar
echivalente ca abilitati scolare sau ca tip de persoana, sau sa existe niveluri
diferite, cu sarcini specifce)!
! $ontinuitatea interactiunilor de grup ( in situatii si sarcini diferite, pentru a
forma retele de comunicarea)!
! 6nterdependenta membrilor grupului (stimularea colaborarii astfel incat
realizarea rolului fecaruia sa depinda de realizarea sarcinilor altor membrii ai
grupului)!
! Asumarea responsabilitatii personale pentru activitatea proprie.
! Atentie acordata formarii de abilitati sociale ( abilitati de comunicare,
relationare)!
! 3rofesorul este un facilitator al interactiunii, va oferi sugestii, nu solutii.
Ti(uri &e co%unicare socia#/
>n func=ie de num<rul participan=ilor ;i tipul de rela=ie dintre ei, exist< cinci tipuri
de comunicare
?Co%unicarea intra(ersona#/0 Bn care )mi=<torul ;i 7eceptorul sunt aceea;i
persoan<. 'e;i nu presupune existen=a unor comunicatori distinc=i, dialogul
interior pe care Bl purt<m cu noi Bn;ine reprezint< un autentic proces de
comunicare, Bn care B;i a"< locul chiar ;i falsifcarea informa=iei Bn vederea
inducerii Bn eroare a interlocutorului (ne referim la situa=ia, destul de frecvent<, a
oamenilor care se mint sau am<gesc ei Bn;i;i).
?Co%unicarea inter(ersona#/ &ia&ic/ presupune strict doi participan=i ;i
prezint< calitatea de a in"uen=a opiniile, atitudinile sau credin=ele oamenilor.
?Co%unicarea &e gru( este o alt< ipostaz< a comunic<rii interpersonale ce
presupune Bns< mai mult de doi participan=i. Nimita superioar< variaz< de la caz
la caz, dar, Bn general, sunt considerate tipice pentru aceast< form< de
comunicare grupurile ,,miciA, cu cel mult *C-*D participan=i (ex brainstorming).
!7
?Co%unicarea (ub#ic/ implic< prezen=a unui )mi=<tor unic ;i a unei
multitudini de 7eceptori (este cazul prelegerilor, discursurilor).
?Co%unicarea &e %as/ presupune prezen=a obligatorie a gate-Veeper-ului. )l
se prezint< ca un produc<tor institu=ionalizat de mesa#e adresate unor
destinatari necunoscu=i. Acest tip de comunicare se caracterizeaz< printr-o slab<
prezen=< a feed-bacV-ului. (esa#ele Bmbrac< cele mai variate forme (carte, pres<
scris<, transmisii radio sau :U).
I4 Co%unicarea verba# / 4 Ora#itatea4
U;urin=a de exprimare depinde de
a) caracteristicile personalit<=ii dvs.
b) calit<=ile vocale enun=area ;i pronun=area
c) caracteristici ale personalit<=ii celor cu care veni=i Bn contact.
Tr/s/turi#e co%unic/rii verba#e efciente
C!aritate. 3resupune capacitatea de exprimare clar< a ideilor. )xprimarea
trebuie s< fe simpl<, iar materialul s< fe astfel organizat Bnc?t s< poat< f u;or
de urm<rit. 9u trebuie s< Bncerca=i s< impresiona=i auditoriul folosind cuvinte
lungi ;i complicate.
(curatee) :rebuie s< v< asigura=i c< expresiile ;i cuvintele pe care le folosi=i
exprim< exact ceea ce dori=i s< spune=i. Ue=i avea deci nevoie de un vocabular
sufcient de bogat pentru a putea alege cuvintele cu Bn=eles precis Bn vederea
atingerii scopului propus. &aptele la care v< referi=i trebuie s< fe corecte.
*mpatie4 >ncerca=i Bntotdeauna s< f=i curtenitori ;i prieteno;i. Fric?t de sup<ra=i
a=i f, Bncerca=i s< v< st<p?ni=i emo=iile ;i s< r<m?ne=i cel pu=in calm. $el mai bun
mod de a r<m?ne prietenos ;i amabil este de a v< pune Bn locul celeilalte
persoane. >ncerca=i s< sim=i=i ceea ce simte cealalt< persoan<. 3un?nduv< Bn
locul ei, ve=i stabili o empatie cu aceasta. :otu;i, nu trebuie s< f=i mereu de
acord cu ea sau cu ideile sale, dar v< va a#uta s< f=i Bn=eleg<tor ;i r<bd<tor.
)xpresia fe=ei ;i tonul vocii sunt evident importante, Bn special Bn discu=iile de
grup sau interviuri.
Sinceritate. Aceasta Bnseamn< Bn realitate a f natural. )ste Bntotdeauna un
pericol ca atunci c?nd se discut< cu persoane necunoscute sau cu un statut
social mai Bnalt, s< devenim rigizi ;i st?ngaci sau s< Bncerc<m s< simul<m. Asta
provine din lipsa de Bncredere Bn sine
+e!a&area) $ea mai bun< metod< de a v< elibera de difcult<=ile de vorbire este
relaxarea. Atunci c?nd suntem stresa=i ;i avem muschii Bncorda=i, nu mai putem
f naturali. (i;c<rile bru;te sunt, de asemenea, rezultatul tensiunii acumulate.
>ncerca=i s< respira=i profund. 'ac< r<m?ne=i nemi;ca=i ;i Bncorda=i, atunci v<
pute=i bloca respira=ia involuntar. 'ac< respira=i natural, sau mai profund dec?t
de obicei, atunci mu;chii vor f mult mai relaxa=i iar efectul va f Bn favoarea dvs.
Contactu! ,izua!. Nimba#ul trupului are o foarte mare importan=< Bn comunicare.
'irec=ia privirii ;i mobilitatea ei sunt factori importan=i Bn sincronizarea unui
dialog. Un vorbitor care nu se uit< niciodat< spre cel care Bl ascult< ar putea
transmite mesa#e de tipul ,,9u m< intreseziA, ,,9u-mi placiA, ,,9u sunt prea sigur
@, ,9u sunt sigur pe ce spunA sau chiar ,,8< nu crezi ce-=i spunA.
Atunci c?nd vorbi=i, stabili=i un contact vizual cu cel care v< ascult<. 9u v<
Bndrepta=i privirea spre birou, spre genunchi sau spre fereastr<. 'ac< vorbi=i unui
grup mare, cuprinde=i-l cu privirea astfel Bnc?t fecare individ s< se simt<
observat. )i vor prefera o u;oar< pauz< a vorbitorului, care demonstreaz<
interesul lui Bn modul de a-i privi, asigur?nd o "uen=< a discursului, spre
deosebire de cel care cite;te cu capul Bn #os, f<r< a da importan=< auditoriului.
-nfi%area) &elul Bn care e;ti privit arat< c?t de bine v< Bn=eleg ceilal=i.
>nf<=i;area ta re"ect< modul Bn care te prive;ti pe tine Bnsu=i propria imagine.
$el care te ascult< nu te poate a#uta prea mult, Bns< poate Bnregistra aparen=a,
Bnf<=i;area ta ;i atunci el va primi, prin metacomunicare, o imagine a modului Bn
!:
care te por=i, cum te Bngri#e;ti, chiar ;i ce vestimenta=ie prefera=i. >n cele mai
multe situa=ii de dialog oamenii privesc vorbitorul ;i Bl #udec< chiar Bnainte de a
vorbi.
F hain< atractiv<, o =inut< vestimentar< Bngri#it< este deosebit de important< Bn
situa=iile formale Bnt?lniri publice, interviurile pentru anga#are, conferin=e etc.
'ostura. 3ozi=ia corpului este de asemenea important< pentru procesul de
comunicare. F persoan< care se spri#in< de perete sau st< aplecat< Bnainte pe
scaun Bn timp ce transmite un mesa# verbal unei alte persoane, surprinde
nepl<cut, demonstr?nd o atitudine de oboseal<, plictiseal< sau negli#en=<.
>ntotdeauna, Bn acest caz, ascult<torii vor f impresiona=i nepl<cut.
Un element important al comunic<rii const< Bn examinarea posturii dvs. cum
sta=i Bn picioare c?nd vorbi=i pozi=ii care vor pune Bn eviden=< ;i calitatea
discursului dvs. dar, mai ales, v< in"uen=eaz< vocea. 3entru a v< ameliora ;i
perfec=iona postura c?nd vorbi=i, trebuie s< ave=i Bn vedere patru caracteristici
foarte importante vioiciunea, pl<cerea, distinc=ia ;i expresivitatea. )le vor
in"uen=a ;i calit<=ile vocale.
>n comunicare se disting cinci stiluri de transmitere de informa=ii
Sti#u# rece caracterizeaz< formele de comunicare necooperativ<, Bn care
)mi=<torul nu B;i cunoa;te 7eceptorul, iar acesta din urm< nu e Bn m<sur< s<
in"uen=eze Bn vreun fel discursul celui dint?i. ) cazul unor emisiuni de radio sau
:U, cu texte atent elaborate tocmai pentru c< se ;tie c< inexisten=a feed-bacV-
ului face imposibil< a#ustarea lor pe parcurs.
Sti#u# *or%a# corespunde adres<rii c<tre un auditoriu numeros, ale c<rui reac=ii
sunt perceptibile pentru vorbitor. 'iscursul prezint< un nivel Bnalt de coeren=<. 8e
evit< sistematic repeti=iile, recurgerea la expresii argotice sau prea familiare,
elipsele ;i l<sarea Bn suspensie a unor propozi=ii Bncepute.
Atunci c?nd destinatarul este un singur individ, folosirea stilului formal
corespunde inten=iei de a marca o distan=< Bn raport cu persoana acestuia.
Sti#u# consu#tativ e cel al discu=iilor cu caracter profesional, de afaceri, al
negocierilor ;i tratativelor. 3articiparea interlocutorului la dialog este aici activ<.
Sti#u# oca$iona# e specifc conversa=iilor libere Bntre prieteni. 'ispare aici baza
informa=ional< minimal< pe care ar urma s< se construiasc< dialogul.
3articipan=ii trec f<r< restric=ii de la un subiect la altul Bntr-o manier<
decontractat<, dar ;i mai negli#ent<. >;i fac apari=ia expresiile eliptice,
elementele de argou etc.
Sti#u# inti% se caracterizeaz< prin recurgerea la un cod personal, care nu mai
are drept obiectiv comunicarea unor date exterioare, ci ofer< informa=ii despre
st<rile ;i tr<irile intime ale subiectului.
II4 Co%unicarea non!verba# /
3entru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. 'e c?te ori comunic<m,
trimitem Bn exterior mesa#e ;i prin intermediul altor mi#loace. $hiar atunci c?nd
scriem sau vorbim, noi totu;i comunic<m ceva, uneori neinten=ionat.
*.?Co%unicarea sonor/
$irca ,RT dintre mesa#ele transmise Bntr-o interac=iune personal< sunt de ordin
vocal, f<r< a f cuvinte.
)le apar=in parametrilor ,,muzicaliA ai limba#ului (timbrul, intona=ia, ritmul,
pauzele, tonul, Bn<l=imea, intensitatea vocii), fe repertoriului, destul de bogat, de
sunete nearticulate pe care omul este capabil s< le emit<. Acestea din urm<
Bndeplinesc func=ii diferite, de la cea expresiv< a oftatului, trec?nd prin rolul fatic
al c?te unui ,,BhBA strecurat Bn conversa=ie pentru a-l convinge pe interlocutor c<
este urm<rit cu aten=ie, ;i p?n< la metalingvistica tuse semnifcativ<, ce
semnaleaz< necesitatea citirii mesa#ului Bntr-o cheie deosebit< fa=< de modul de
decodifcare practicat p?n< atunci.
+.?Co%unicarea gestua#/4 Iine$ica
!;
Winezica se defne;te ca find modalitatea de comunicare prin intermediul
gesturilor ;i al mimicii.
6nterpretarea diferit< dat< aceluia;i gest Bn zone geografce diferite ;i
posibilitatea exprim<rii aceleia;i idei prin gesturi neasem<n<toare pledeaz<
pentru prezen=a arbitrariului ;i Bn acest domeniu. Astfel, desenarea unui cercule=
cu degetele mare ;i ar<t<tor unite la v?rf Bnseamn< ,,F.W.A Bn America, ,,zeroA
666. Co%unicarea scris /
:r<s<turile specifce ale comunic<rii scrise Bn raport cu cea oral< au f<cut
obiectul unui mare num<r de cercet<ri.
:extele scrise se disting de discursul oral prin urm<toarele particularit<=i
- tendin=a de a utiliza cuvinte mai lungi!
- preferin=a pentru nominalizare acolo unde vorbitorii recurg, de obicei, la verbe
cu acela;i Bn=eles!
- folosirea unui vocabular mai variat!
- recurgerea mai frecvent< la epitete!
- ocuren=a mai sc<zut< a pronumelor personale!
- preferin=a pentru propozi=iile enun=iative Bn defavoarea celor exclamative!
- gri#a de a formula idei complete!
- eliminarea repeti=iilor.
Atunci cBnd scriem e recomandabil ca elementele esen=iale ale mesa#ului s< fe
plasate Bn prima parte a frazei, unde prezint< ;ansele maxime de a se fxa Bn
memoria cititorului.
I64Metaco%unicarea este ultimul nivel al comunicarii! presupune mai mult
decat decodarea si interpretarea mesa#ului implica si pozitionarea receptorului
fata de continutul care i-a fost transmis.
"DE#$# %CE&E'()$#$%
$uvinte D-QT
:onul vocii *,-*DT
Nimba#ul corporal
- ochii ,DT
- corp, expresii faciale, gesturi -DT.
odelul !"etarului su!ereaza cat de importanta este comunicarea
nonver#ala $oc"ii si corpul constituie %&' din impresia totala(. )ceasta
inseamna ca prin e*presia corporala, persoana isi dezvaluie starea mentala si
emotionala, simpatia sau antipatia inconstiente fata de partenerul de discutie
Asadar, intr-o situatie de comunicare, este esential sa existe o corespondenta
intre exprimarea corporala si cea verbala.
F serie de cercetari de psihologie sociala arata ca SC T din opinia despre
o persoana se construieste in primele DC de secunde ale intalnirii! prima
impresie se schimba foarte greu.
.<
MODUL III +MANA,EMENTUL IN?ORMATIILOR SI AL IN6ATARII
Manage%entu# in*or%atii#or se refera la identifcarea, evaluarea si utilizarea
adecvata a informatiilor pe care le avem la dispozitie la un moment dat, pentru a
rezolva probleme si a lua decizii optime.
- 3resupune formarea unor abi#itati-
a) 'e identifcare5cautare a informatiilor!
b) 'e evaluare si prelucrare a informatiei!
c) 'e utilizare efcienta a informatiei!

a I&entifcarea si cautare in*or%atii#or (resu(une cunoasterea &e
catre e#evi -
Ti(uri &e in*or%atii (dupa suportul comunicarii)
a. 6nformatie pe suport scris (carti, reviste, brosuri, pliante etc.)
b. 6nformatie orala (cursuri, prelegeri, casete )
c. 6nformatie pe support electronic (discheta, $', internet, :U)
Surse#e &e in*or%are
-surse formale manuale, biblioteci, programe mass-media educative
-surse informale emisiuni de divertisment, experienta directa, reteaua sociala!
Strategii &e cautare a in*or%atii#or
@:ehnica $elor P pasiA
d. 3asul *- defnirea sarcinii precizarea tipului de informatie cautata
e. 3asul +- identifcarea surselor
f. 3asul ,- localizarea surselor si accesarea lor
g. 3asul - utilizarea informatiei
h. 3asul D- sinteza
i. 3asul P- evaluarea
b) Eva#uarea si (re#ucrarea in*or%atii#or so#icita e#evi#or angaEarea
ca(acitatii &e gan&irii critica in ana#i$a sursei si a %esaEu#ui
trans%is &e aceasta.
.!
're#ucrarea in*or%atiei este in"uentata de
+ 8ursa informatiei (credibila, autentica si atractiva)!
+ &orma mesa#ului ( lungimea, discrepanta fata de parerea initiala a
individului, caracterul amenintator al mesa#ului, trairile positive associate)!
+ $aracteristicile de personaliatate ale celui ce prelucreaza informatia (tipul
de argumente preferate- cognitive5 emotionale, valorile persoanei)!
c Uti#i$area in*or%atii#or
-7elatia dintre 'A:) (simboluri, informatii potentiale)-69&F7(A:66 (date
prelucrateX semnifcatie)-$U9F8:69:) (continuturi informationaleX valoare
de adevar)
6nformatiaY @materie primaA pentru
+ rezolvarea de probleme
+ luarea de decizii
)tapele rezolvarii de probleme
+ recunoasterea problemei!
+ defnirea problemei!
+ cautarea de solutii alternative!
+ luarea deciziei!
+ aplicarea solutiei alese!
+ evaluarea consecintelor!
TE=NOLO,IA IN?ORMATICA SI DE COMUNICARE (TIC
Avanta#e 'ezavanta#e
o facilitarea comunicarii la
distanta (e-mail, chat-room)
o sustinerea acumularii de
cunostinte (stocarea si
organizarea informatiilor)
o acces la surse variate de
informatii (biblioteci virtuale,
site-uri, soft-uri educationale)
o eliminarea constrangerilor de
timp si spatiu ( invatamantul la
distanta)
o dependenta de tehnologie
o confdentialitatea informatiilor (
nu poate f pe deplin asigurata)
o securitatea informatiilor
(pirateria)
o acces contra-cost la
informatiile valoroase)
o pierderea caracterului personal
al relatiilor interumane
( anonimatul)
Loca#i$area in*or%atii#or (e Internet
8e poate face prin
+ introducerea adresei corecte a site-ului ( ex ZZZ.edu.ro)
+ utilizarea cuvintelor cheie care descriu cel mai bine domeniul vizat
Motoare &e cautare
-programe special create pentru identifcarea locatiei unor continuturi
informationale (Zeb site-uri), in functie de niste date input!
- )xemple .oogle, [ahoo, Alta Uista, cauta.ro, go.ro,
..
'orta#uri#e
+ )ste considerat un Zeb site cu functii multiple, creat in scopul de a reuni
informatii relevante din mai multe domenii!
+ Ffera continuturi informationale permanent actualizate!
+ )x http55ZZZ.xportal.,x.ro53F7:ANU76.html
MANA,EMENTUL IN6ATARII
-3resupune autoreglarea de catre elev a propriei invatari.
-Autoreglarea invatarii presupune
aspecte moti,ationa!e .
aspecte strate"ice)
(specte moti,ationa!e
Motivatia (entru invatare este rezultatul unui complex de factori
culturali, contextuali si individuali
a) &actori culturali
-valoarea acordata invatarii de tip scolar!
-tipurile de interactiune incura#ate de activitatea de invatare (cooperare5
competitie)!
-conceptii despre competente (teoretice si practice)!
-experienta de invatare asigurata (masura in care deprinderile academice
sunt utilizate in activitatile curente)!
b) &actori contextuali (mediu educational)
-tipul de sarcina (cele atractive sunt motivante)
-autonomia (oportunitatile oferite pentru a lua initiative sau pentru a deveni
mai responsabili)!
-recunoasterea progreselor prin acordarea recompenselor formale5informale!
-munca in grup (cooperarea genereaza interactiuni positive si o motivatie de
invatare pe termen lung)!
-evaluarea ( evitarea erorilor de evaluare)!
-timpul optim pentru sarcina de invatare ( prea scurt5 lung- inhibare,
demotivare)!
c) &actori individuali
-valoarea acordata sarcinii de invatare de catre elev ( e cu atat mai mare , cu
cat sarcina coreleaza cu scopurile personale)!
-expectante legate de rezultatele invatarii (convingerile despre
autoefcacitate, despre controlul asupra invatarii, atribuirile date cauzelor
succesului5escului in invatare)
)x 'upa locul controlului, succesul5 esecul pot f atribuite cauzelor interne
( abilitatilor, efortului depus, difcultatii sarcinii), sau celor externe (norocului5
ghinionului, altora)
-reactiile emotionale legate de sarcinile de invatare (nivelul anxietatii)
Strategii %otivationa#e
+ 'e control cognitiv ( ex ignorarea voluntara a alternativelor attractive,
formularea unor autoinstructiuni positive)!
.3
+ 'e control emotional ( controlul emotiilor cere pot amana5 inhiba actiunea!
reamintirea punctelor tari si a resurselor disponibile)!
+ 'e control al mediului (manipularea distractorilor din mediu, de ex
zgomotele)!
(specte strate"ice a!e in,atarii
a) 8trategii de elaborare asupra materialului ( de interpretare si
imbogatire a cunostintelor ce au ca scop intelegerea materialului si
corelarea lui cu informatiile stocate anterior)! gandire critica
b) 8trategii de organizare a materialului
Frganizarea materialui se refera la gruparea informatiilor in structuri
coerente pentru a asigura o buna asimilare.
8trategii de organizare extragerea ideilor principale, reprezentarea
grafca sub forma de harta, grafc, tabel, realizarea de rezumate
c) 8tiluri de invatare
8e refera la preferinta constanta a elevului pentru anumite tehnici si
strategii de invatare.
'upa modalitatea senzoriala
- stilul visual!
- stilul auditiv!
- stilul Vinestezic!
'upa tipul de inteligenta
+ inteligenta lingvistica!
+ inteligenta logico-matematica!
+ inteligenta spatiala!
+ inrteligenta muzicala!
+ inteligenta Vinestezica!
+ inteligenta interpersonala!
+ inteligenta intrapersonala!
.4
MODULUL I6
'LANI?ICAREA CARIEREI
Cariera0 denumire care provine din limba francez<, este Bn=eleas< Bn limba
rom?n< ca profesie, ocupa=ie, iar prin extensie fe ca situa=ie bun<, fe ca pozi=ie
Bn societate . 'ic=ionarul englez de resurse umane o defne;te drept slu#b<
pentru care ai fost preg<tit ;i pe care te a;tep=i s< o faci toat< via=a .
>n=elesul curent al conceptului de carier< este pus Bn leg<tur< cu ideea de
evolu=ie sau de avansare a unui individ Bntr-un anumit domeniu de activitate cu
scopul de a ob=ine mai mul=i bani, responsabilitate mai mare, mai mult prestigiu
;i mai mult< putere.
Carier/ interac=iunea dintre rolurile de munc< ;i alte roluri de via=< ale
unei persoane, incluz?nd at?t munca pl<tit<, c?t ;i pe cea nepl<tit<. Famenii
creeaz< patternuri de carier< pe m<sur< ce iau decizii privind educa=ia, munca,
familia ;i alte roluri de via=<.
:ermenului de carier< i se atribuie, de c<tre diferi=i autori, Bn=elesuri
multiple
?privit< sub aspectul mobilit<=ii, a ascensiunii Bntr-o organiza=ie, cariera este
perceput< ca Eavansare@!
?privit< ca ocupa=ie, se apreciaz< c< anumite ocupa=ii constituie o carier<
(militari, profesori, manageri), pe c?nd alte ocupa=ii sunt Eproiectate@ drept
posturi (osp<tar, ;ofer, v?nz<tor etc.)!
?Bntr-o alt< viziune, cariera este perceput< ca Eo succesiune de posturi de-a
lungul vie=ii@ sau o Esuccesiune de func=ii@ Bn ordinea cresc<toare a prestigiului
prin care trece anga#atul Bn mod ordonat, dup< o regul< previzibil<
?cu referire la persoan<, cariera este v<zut< ca Eo succesiune evolutiv< de
activit<=i profesionale ;i pozi=ii profesionale pe care le atinge o persoan< ca ;i
atitudinile, cuno;tin=ele ;i competen=ele dezvoltate de-a lungul timpului@ !
?Bntr-o abordare subiectiv<, cariera este prezentat< ca o serie de roluri
legate de experien=a pe parcursul vie=ii (propriile concep=ii, aspira=ii, succese,
insuccese etc.), o succesiune de roluri Bn munc< ale unui individ sau o
succesiune de experien=e separate, corelate Bntre ele!
?sub aspectul perceperii individuale, cariera este considerat< o succesiune
de atitudini ;i comportamente, asociate cu experien=ele ;i activit<=ile de munc<
pe parcursul vie=ii personale. Aceast< abordare face referire at?t la cariera
subiectiv< dat< de experien=e ;i roluri care apar Bn via=a individului, c?t ;i la
cariera obiectiv< care are la baz< atitudinile ;i comportamentele pe postu
.5
'ezvoltarea carierei + $onstela=ia factorilor economici, sociologici,
psihologici, educa=ionali, fzici ;i de ;ans< care se combin< pentru a modela
cariera unei persoane (8ears, *SR+).
:oate aspectele vie=ii umane a"ate Bn devenire ;i cu o dinamic< specifc<
Bn diferite planuri (.0sbers, *SS-), adic<
+ autocunoa;terea ;i formarea deprinderilor de rela=ionare
interpersonal<!
+ educa=ia ;i formarea profesional< ini=ial<!
+ asumarea de diferite roluri Bn via=<!
+ modul de integrare, tr<ire ;i planifcare a diferitelor evenimente ale
vie=ii
Frientarea Bn carier< Un program sistematic de informa=ii ;i experien=e
coordonate de un consilier ;i proiectate pentru a facilita dezvoltarea carierei
individuale ;i, mai specifc, managementul carierei (/err \ Wramer, *SS*).
$onsilierea Bn carier< Un proces interpersonal focalizat pe asistarea
individului Bn a lua decizii adecvate privind cariera (/err \ Wramer, *SS*).
)ducarea pentru carier< Acele experien=e prin intermediul c<rora indivizii
iau cuno;tin=< despre ;i dezvolt< atitudini relativ la sine ;i la munc<, Bn mod
obi;nuit prin activit<=i academice inserate Bn curriculum (/err \ Wramer, *SS*).
.6
3rogramul de orientare ;i consiliere Bn carier< - Un program comprehensiv,
de dezvoltare, proiectat pentru a asista indivizii Bn realizarea ;i implementarea
alegerilor educa=ionale ;i ocupa=ionale informate. Un program de orientare ;i
consiliere Bn carier< dezvolt< competen=ele individuale de auto-cunoa;tere,
Bnv<=are pe parcursul Bntregii vie=i, explorarea educa=ional< ;i ocupa=ional< ;i
planifcarea carierei.
:oate aceste defni=ii ;i interven=ii pot f transpuse Bn Bntreb<ri relevante,
a;a cum propune 8avicVas (*SS-, *SSD) astfel
Cum o#in o slu+#? pentru plasarea ocupa=ional<
Ce s ale!? pentru orientarea voca=ional<
Cine sunt eu? pentru consilierea Bn carier<
Cum mi modelez cariera? pentru educa=ia pentru carier<
Uoca=ie Bnclina=ie sau predispozi=ie special< a individului de a exercita, cu
abnega=ie ;i devotament, o activitate socio-profesional<. Uoca=ia este tr<it< de
individ ca o nevoie profund< de a efectua un anumit tip de activitate (ex. voca=ie
pentru ;tiin=<, tehnic<, art<, educa=ie etc.). F.s.p. poate contribui la stabilirea
caracteristicilor voca=ionale care s< corespund< at?t structurilor de personalitate,
c?t ;i nevoilor sociale.
TEORII :N CONSILIEREA 'RI6IND CARIERA
Teoria #ui =o##an&
Na baza acesteia se a"< o serie de afrma=ii
,. -ersonalitatea individului este factorul primar n ale!erea profesiei.
.. -ro/lul intereselor re0ect personalitatea.
1. 2ndivizii dezvolt preri stereotipe cu privire la ocupaii, preri care +oac un
rol fundamental n ale!erea acestora.
3. 4rice persoan 5i caut o ocupaie care s /e con!ruent cu personalitatea
sa, astfel nct s-5i e*ercite atitudinile 5i s-5i valori/ce calitile6 o #un
potrivire duce la succes 5i satisfacie.
>n opinia autorului, personalitatea este rezultanta interac=iunii Bntre
caracteristicile mo;tenite ;i activit<=ile la care este expus un individ. >n structura
de personalitate a fec<ruia se constituie un sistem de interese care contureaz<
direc=ia orient<rii sale profesionale. >n func=ie de modul particular de ierarhizare a
intereselor, /olland identifc< ;ase moduri specifce de orientare profesional<,
respectiv ;ase tipuri de personalitate. Acestea din urm< sunt concepute pe baza
cuno;tin=elor despre indivizii unei anumite grupe profesionale.
a.) 7ipul realist reac=ioneaz< fa=< de mediu Bntr-un mod obiectiv, concret. 3refer<
activit<=ile fzice, acelea Bn care sunt implicate deprinderi manuale ;i Bndeplinirea
de sarcini concrete. )vit< sarcinile abstracte Bn general, care necesit< calit<=i
intelectuale, artistice sau sociale. 'e aceea nu este potrivit ca lider. 3ersoanele
.7
realiste sunt materialiste, nesociabile ;i stabile emo=ional. Ne place s< lucreze cu
scule, instrumente, ma;ini, find potrivite pentru profesii tehnice, agricole sau
me;te;ug<re;ti (ex. mecanic, pilot, electrician, fermier, zidar, tinichigiu etc.).
b.) 7ipul intelectual 8 investi!ativ reac=ioneaz< fa=< de mediu folosind
inteligen=a. 9u este atras de sarcinile concrete, manuale, ci de cele teoretice,
care presupun manipularea de idei, cuvinte, simboluri, pentru rezolvarea
situa=iilor abstracte, pentru explicarea cauzalit<=ii fenomenelor. 3ersoanele din
aceast< categorie sunt ]nesociabile, masculine, insistente ;i introvertite]. 3refer<
s< lucreze Bntr-un mediu academic sau ;tiin=ifc, exercit?nd o profesie ca
matematician, chimist, fzician, astronom, meteorolog, biolog, geolog etc.
c.) 7ipul artistic face fa=< ]provoc<rilor] mediului Bntr-o manier<
individualist<, folosind forme ;i produse ale artei. 3ersoanele din aceast<
categorie nu sunt interesate de munci fzice, ci de sarcini creative, dezvoltare de
idei, c<rora le dau o not< personal<. $aracteristicile lor sunt nesociabilitatea,
sensibilitatea, impulsivitatea 5 labilitatea emo=ional<, introversia. Ne plac
profesiile precum pictor, sculptor, poet, muzician, compozitor, actor, c?nt<re=,
dansator etc.
d.) 7ipul social reac=ioneaz< pozitiv Bn situa=ii de interac=iune social< Bn
mediul educa=ional, terapeutic, religios. 3refer< contactul cu semenii, find
Bnclinat s<-i a#ute, s<-i Bnve=e, s<-i informeze pe al=ii. Astfel de persoane sunt
vesele, sociabile, cu sim=ul r<spunderii, doritoare s< se afrme, abilit<=ile de
comunicare spri#inindu-i Bn acest sens. 'e aceea sunt orientate spre profesii din
domeniul social Bnv<=<tor, profesor, psiholog, #udec<tor, logoped, preot etc.
e.) 7ipul ntreprinztor 8 antreprenorial are nevoie de putere ;i de
recunoa;terea calit<=ilor (mai ales a celor de lider) de c<tre cei din #ur. Are spirit
de aventur<, este dominant, persuasiv, impulsiv, extravert, vorb<re=, Bncrez<tor ;i
agresiv. Aceste caracteristici sunt puse, de c<tre Bntreprinz<tori, Bn slu#ba ob=inerii
de benefcii materiale prin dezvoltarea propriei afaceri sau coordonarea,
conducerea altor oameni. 3ersoanele din aceast< categorie manifest< dorin=a de
a-i domina sau persuada pe al=ii ;i au preferin=e profesionale de genul
antreprenor, agent de v?nz<ri, hotelier, agent de asigur<ri, politician etc.
f.) 7ipul convenional este orientat spre activit<=i de execu=ie, cu sarcini
bine precizate, stabile, lipsite de interven=ii originale. $reeaz< o impresie bun<
deoarece este ordonat, sociabil, corect, se conformeaz< normelor sociale ;i
accept< o pozi=ie de subordonare f<r< a se sim=i frustrat. 3ersoanele
conven=ionale se consider< masculine, dominante, rigide, dar au nevoie de
aprobarea celor din #ur. 3entru c< au mai degrab< aptitudini matematice dec?t
verbale sunt recomandate pentru munci administrative, de birou, Bn domeniul
fnanciar administrator de frm<, contabil, revizor contabil, casier, statistician,
func=ionar bancar etc.
/olland Bnscrie cele P tipuri de personalitate pe laturile unui he"agon,
pentru ca Bn practica orient<rii 5 reorient<rii profesionale s< fe mai u;or
identifcate cele compatibile (Bnvecinate pe fgur<) ;i cele mai pu=in recomandate
(opuse Bn unghiurile fgurii).
' e a l i s t * ' + % n v e s t i g a t i v * % +
A r t i s t i c * A +
! o c i a l * ! + , n t r e p r i n z - t o r * E +
C o n v e n * C + i o n a l
.:
$ei patru indicatori de urm<rit Bn analiza codului /olland congruen=a,
consecven=a, diferen=ierea ;i identitatea.
a- Con!ruena re"ect< gradul de potrivire Bntre personalitatea individului ;i
mediul s<u de munc<. 'ac< cele dou< coduri de trei litere (al personalit<=ii ;i al
mediului de munc<) coincid Bn privin=a con=inutului ;i succesiunii lor, atunci
nivelul de congruen=< va f maxim.
b- Consistena (cf. .h. :om;a) sau consecvena (cf. 7. U. )sbroecV) reprezint<
m<sura coeren=ei interne a puncta#elor ob=inute de o persoan<. 3entru
determinarea acestui indicator se iau Bn considerare primele dou< litere ale
codului /olland ;i se urm<re;te pozi=ia lor pe hexagon. $u c?t sunt mai apropiate
pe fgur<, cu at?t codul este mai consecvent ;i invers, cu c?t sunt mai dep<rtate,
cu at?t este mai inconsecvent.
c- 9iferenierea m<soar< cristalizarea intereselor individului. 3oate f relevat<
prin diferen=a Bntre puncta#ul maxim ;i minim din codul /olland.
d- 2dentitatea re"ect< claritatea scopurilor, intereselor ;i talentelor unei
persoane. )ste legat< de diferen=iere ;i de consecven=<.
A(#ica3ie - :ipuri /olland
Alege, din lista de mai #os, acele insusiri 5 trasaturi care te caracterizeaz< in
cea mai mare masura.
9 ; <
$onformist
8incer
Fnest
8upus
(aterialist
9atural
$onsecvent
3ractic
(odest
:imid
8tabil
)conom
Analitic
3recaut
$ritic
$urios
6ndependent
$ognitiv
6ntrovertit
(etodic
(odest
3recis
7ational
7ezervat
$omplicat
'ezordonat
)motional
)xpresiv
6dealist
6maginativ
Nipsit de abilitati practice
6mpulsiv
6ndependent
6ntuitiv
9onconformist
Friginal
> C D
$onvingator
$ooperant
3rietenos
.eneros
8aritor
6dealist
$entrat pe probleme
Amabil
7esponsabil
8ociabil
$u tact
6ntelegator
$ura#os
Ambitios
Atrage atentia
'ominant
)nergic
6mpulsiv
Fptimist
$auta placere
3opular
6ncrezator in sine
8ociabil
Uorbaret
$onformist
$onstiincios
Atent
$onservator
6nhibat
8upus
Frdonat
$onsecvent
3ractic
$ontrolat
Nipsit de imaginatie
)fcient
Interpretare
9umara cate trasaturi ai bifat pentru fecare coloana si noteaza scorurile in
dreptul cifrei corespunzatoare
9!
;!
<!
>!
C!
.;
D!
8e analizeaz< codul /olland ;i se fac corela=ii cu mediile de munc<
corespunz<toare tipurilor de personalitate.
. ETA'ELE DEA6OLT7RII CARIEREI .I INSTRUMENTE DE LUCRU
ADEC6ATE
A.$unoa;terea de sine
I. 6nformarea cu privire la profesii ;i pia=a muncii
$. 3lanifcarea carierei
'. )lemente de marVeting personal
IN?ORMAREA CU 'RI6IRE LA 'RO?ESII .I 'IA8A MUNCII
'ro*esia este specialitatea sau califcarea ob=inut< prin studii (teoretice
sau practice), realizat< Bntr-o form< institu=ionalizat< ;coli, licee, facult<=i) sau Bn
cadrul practic<rii ei (la locul de munc<). 6ni=ial se f<cea o diferen=iere net< Bntre
activit<=ile intelectuale ;i cele fzice, doar primele find considerate profesii.
'ezvoltarea tehnico-;tiin=ifc<, precum ;i cre;terea complexit<=ii muncii a f<cut
ca profesionalizarea muncii s< devin< general<.
Meseria este complexul de cuno;tin=e teoretice ;i deprinderi practice
dob?ndite de o persoan< prin ;colarizare ;i prin practic<, necesare pentru
executarea anumitor opera=ii de transformare ;i prelucrare a obiectelor muncii,
sau pentru prestarea anumitor servicii.
?unc3ia este activitatea desf<=urat< de o persoan< Bntr-o ierarhie
func=ional< de conducere sau execu=ie.
Ocu(a3ia reprezint< activitatea util<, aduc<toare de venit (Bn bani sau Bn
natur<), pe care o desf<;oar< o persoan< Bn mod obi;nuit, ;i care constituie
pentru aceasta sursa de existen=<! aspectul concret al unei profesiuni,
desf<;urarea ei efectiv<. Fcupa=ia este, deci, proprie persoanelor active ;i poate
f exprimat< prin func=ia sau meseria exercitat<.
Astfel, dac< profesia semnifc< specialitatea (califcarea) individului
ob=inut< prin studii, ocupa=ia este specializarea exercitat< efectiv de c<tre acesta
la locul de munc<. )xist< situa=ii Bn care acestea coincid (ex. profesia
conduc<tor auto, ocupa=ia persoanei - conduc<tor auto) sau situa=ii Bn care sunt
diferite (ex. profesia medic, ocupa=ia persoanei - senator).
Aplicaie. lucrul pe echipe * definirea termenilor@ analiza lor.
SURSE DE IN?ORMARE
*. (otoare de c<utare
JJJ4goog#e4co%
JJJ4a#tavista4co%
JJJ4in*oseeK4co%
JJJ4#Lcos4co%
+. Adrese site-uri specializate
JJJ4(#oteus4net - informa=ii despre oportunit<=i de studiu Bn =<rile U)
JJJ4cnro(4ise4ro - $entrul 9a=ional de 7esurse pentru Frientare 3rofesional<
Iucure;ti
JJJ4ca((4ise4ro - portalul centrelor de asistenta psihoedagogica
ZZZ.go.ise.ro - ghidul ocupatiilor (prezentarea a QCC de ocupatii, chestionare de
interese profesionale etc)
JJJ4unibuc4ro ! Universitatea Iucure;ti
,. Adrese site-uri specializate pe locuri de munc<
JJJ4Eobs!careers4co%
3<
JJJ4Eob4ro
-. Iro;uri de prezentare
D. (onografi profesionale
6. Uizite la ;coli5 licee5 facult<=i5 fabrici
7. 3rofle ocupa=ionale pentru -DC de ocupa=ii din $F7
R. Hiarul despre cariera L Un viitor pentru fecare M - publica=ie Bn cadrul
proiectului 6$$
7evista L 3erspective M - publica=ie a $.G.A.3.
S. 6nstitu=ii furnizoare de servicii de consiliere ;i orientare
- 7e=eaua de asisten=< psihopedagogic< ($.G.A.3., $.6.A.3.) din cadrul ()$
- $entrele de 6nformare ;i $onsiliere privind cariera din cadrul ()$
- $entrele de consiliere din cadrul A.9.F.&.(.
*C.(ass-media
!!. &amilia, prieteni, cunostinte.
'ROCESUL DECIAIONAL ( $um voi lua o decizie2)
Eta(e-
+ 'efnirea deciziei si identifcarea alternativelor!
+ )xplorarea si evaluarea alternativelor existente ( suprapunerea peste
caracteristicile personale, concordanta cu asteptarile persoanel,
sustinerea din partea celorlalti, costuri si benefcii implicate de
alternativa aleasa)
+ 3lanul de cariera- plan de actiune pentru punerea in practica a deciziei
+ 6mplementarea deciziei presupune aplicarea planului, implica
consecventa si "exibilitate in adaptarea la situatii neprevazute!
+ 7eevaluarea deciziei cu scopul optimizarii procesului decisional
Care sunt *actorii care i%i inHuentea$a &eci$iaM + Conte"tu# &eci$iei
?actorii interni
Cunostinte &es(re sine ( interese, valori, deprinderi, caracteristici
de personalitate)!
Cunostinte &es(re a#ternative#e e&ucationa#e si ocu(ationa#e
( necesitatea completitudinii si corectitudinii).
Iariere in alegerea carierei
+ mituri ( @)xista o singura cariera potrivita pentru mineA, 8uccesul in
cariera se datoreaza exclusiv sanseiA, :rebuie sa aleg intre a avea o
cariera si a avea o familieA) !
+ stereotipuri ( @&emeile sunt potrivite pentru domenii umaniste si
barbatii pentru cele tehniceA)
?actori e"terni-
+ 'arintii faciliteaza5 blocheaza decizia de cariera prin suportul oferit,
feed-bacVurile in legatura cu alternativele alese, acordarea autonomiei,
acceptarea optiunilor, expectante realiste, propriul model!
+ Mo&e#e &e cariera persoane semnifcative din antura# sau
promovate de mass-media!
+ ,ru(u# &e (rieteni + prin expunerea la valorile grupului
+ Structura o(ortunitati#or + resurse materiale si fnanciare,
informationale si de formare, situatii si activitati de invatare care
constituie mediul de crestere si dezvoltare !
?actori care #i%itea$a accesu# #a o(ortunitati- statutul socio-economic
al parintilor, dizabilitatea fzica5 psihica, genul copiilor
3!
Aplica=ii Ualori ;i ocupa=ii
6a#ori (e care #e (o3i #ua 2n consi&erare cGn& a#egi un #oc &e %unc/-
A-i a#uta pe al=ii
A lucra Bn echip<
A lucra sub presiune
A avea mul=i bani
A avea un program "exibil
A Bnv<=a lucruri noi
A deveni celebru
A f perceput ca @intelectualA
A lucra cu tehnologie de ultim< ora
A putea f spontan ;i creativ
A avea mult timp liber
A te sim=i Bn siguran=< la locul de munc<
A lucra Bn aer liber
A avea sarcini de lucru clar defnite
/ifeaz0 1n !ista de mai sus0 trei ,a!ori0 pe care !e consideri ce!e mai
importante pentru tine)
OCU'A8II
Asistent social Ff=er $easornicar Iuc<tar
6nstalator electric 6nstructor de zbor /orticultor 6nfrmier5<
Atlet profesionist 3rofesor 3<durar Fptician
^ofer $oafez< 5 frizer Ii#utier $ontabil
Arhitect .hid turistic 3o;ta; )colog
$asier (edic veterinar $ritic de art< Asistent5< medical5<
8ecretar 8criitor 3atron (aseur
(anager &unc=ionar la banc< ^ofer de ambulan=< 3rogramator 3$
Agent de v?nz<ri 3ilot avion &otomodel 3siholog
:ehnician dentar 'irector hotel (ecanic auto (uncitor pe ;antier
Avocat Hidar 3oli=ist &armacist5<
Iibliotecar 6nginer constructor :?mplar 3ompier
7eporter $osmetician5< &otograf 'irector resurse
umane
(uzician )ditor 8tomatolog Iarman
Fperator computer ^ofer taxi Ialerin5< $ameraman
*numer 3 ocupaii 1n care sunt respectate ,a!ori!e se!ectate de tine)
*. 4444444444.
+. 4444444444.
,. 4444444444.
3.
Ocu(a3ia NNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
*. $erin=e educa=ionale
+. 8arcini ;i atribu=ii de lucru
,. 3osibilit<=i de dezvoltare
-. )xist< ceva care ar face
aceast< munc< difcil< sau
imposibil de realizat pentru
mine2
D. Am resursele necesare pentru
a satisface cerin=ele
educa=ionale cerute2
P. >mi aduce resursele materiale
de care am nevoie2
Q. >mi aduce statutul ;i for=a
social< pe care le doresc Bn
munc< ;i comunitate2
R. >mi ofer< securitatea de care
am nevoie2
S. >mi ofer< stabilitatea de care
am nevoie2
*C.>mi ofer< independen=a de
care am nevoie2
**.Uoi putea lucra Bn zona
geografc< Bn care Bmi doresc2
*+.>mi aduce stilul de via=< dorit2
*,.>mi ofer< posibilitatea de dezvoltare
pe care mi-o doresc2
*-.>mi ofer< timp pentru familie ;i alte
activit<=i desf<;urate Bn afara
muncii2
*D.>mi ofer< posibilitatea de a f
recunoscut ;i valorizat ca individ2
*P.>mi ofer< posibilitatea de a lucra cu
oamenii cu care doresc2
*Q.)ste munca sufcient de
antrenant<2
*R.>mi permite ;i realizarea unor
activit<=i de teren2
*S.Alte aspecte importante pentru
mine
4444444444444444444.
4444444444444444444.
4444444444444444444.
+C.)valuarea global< a acestei
ocupa=ii
Bmi place
Bmi place pu=in
mi-e indiferent<
nu-mi place
nu-mi place deloc
Ana#i$a ocu(a3iei
3lanifcarea carierei
Aceast< etap< vizeaz< stabilirea scopurilor ;i a obiectivelor de carier<,
analize ale op=iunilor posibile ;i aspecte legate de luarea deciziei.
Aplica=ii
$e fac azi, ce fac m?ine
Obiective (e ter%en scurt
*. $hiar acum eu sper s< 4444444444444.(ex. s< rezolv mai bine testul
la chimie).
:rei motive pentru care vreau s< ating scopul 4444444444..
3rimul pas va f s< 444444444444444444444
+. >n urm<toarele dou< luni eu vreau s< 4444444(ex. s< Bmi Bmbun<t<=esc
situa=ia la chimie).
a. :rei motive pentru care vreau s< ating scopul 4444444444444
b. 3rimul pas va f s< 444444444444444444444444
33
,. $?nd voi termina acest an, sper s< 4444444444..(ex. s< iau premiul 666).
a. :rei motive pentru care vreau s< ating scopul44444444444
b. 3rimul pas va f s< 444444444444444444444.
Obiective (e ter%en #ung
*. )u Bmi doresc s< devin 44444444444444444.(ex. medic)
:rei motive pentru care succesul este important pentru mine
44444..
444444444444444444444444444444.
$are sunt obiectivele pe termen scurt care m< a#ut< Bn realizarea
acestui obiectiv pe termen lung2
444444444444444444444444444444.
+. 3este D ani, a; vrea s< 444444444444444..(ex. s< fu student)
a. :rei motive pentru care acest lucru este important pentru mine
4444444444444444444444444444.
b. $are sunt obiectivele pe termen scurt care m< a#ut< Bn realizarea
acestui obiectiv pe termen lung2
44444444444444444.
44444444444444444444444444444..
,. 3este *D ani, a; vrea s< 4444444444444.(ex. s< am propria cas<)
a. :rei motive pentru care acest lucru este important pentru mine
4444444444444444444444444444.
b. $are sunt obiectivele pe termen scurt care m< a#ut< Bn realizarea
acestui obiectiv2
4444444444444444444444444444.
34
MODUL 6
CALITATEA STILULUI DE 6IATA
$onceptul de sti# &e viata se refera la totalitatea comportamentelor si deciziilor
care au relevanta pentru calitatea vietii individului in urmatoarele domenii
A/ Ca#itatea vietii in&ivi&ua#e
&/ Ca#itatea vietiiOre#atii#or socia#e
C/ Ca#itatea vietii (ro*esiona#e
A. Ca#itatea vietii in&ivi&ua#e + dimensiuni-
+ &izica (sanatate fzica, igiena personala, alimentatie)!
+ 3sihologica (sanatate si adaptare psihologica, cognitii, emotii,
comportamente)
+ 8pirituala ( valori personale, convingeri spirituale, standarde de conduita)
I. Ca#itatea vietii socia#e dimensiuni
+ Apartenenta fzica ( camin, scoala, vecini, comunitate)
+ Apartenenta sociala ( familie, prieteni, colegi, vecini)
+ Apartenenta comunitara ( servicii sociale si de sanatate, loc de munca,
programe educationale si recreationale)
$. Ca#itatea vietii (ro*esiona#e dimensiuni
+ 'ezvoltarea carierei
+ Frganizarea timpului liber
+ 'ezvoltare personala si profesionala
'efcitul5excesul la nivelul uneia dintre aceste componente le afecteaza pe
celelalte ( munca in exces duce la epuizare fzica si boala)
A4 Ca#itatea vietii in&ivi&ua#e
Sti#u# &e viata P co%(onenta i%(ortanta a ca#itatii vietii
Sti#u# &e viata sanatos este &efnit (rin ansa%b#u# co%(orta%ente#or
care asigura starea &e bine f$ic0 %enta# si socia#4
Obiective#e e&ucatiei (entru un sti# &e viata sanatos-
+ 6nformarea privind comportamentele de protectie si de risc
+ informarea privind consecintele sociale si de sanatate, de scurta si de luga
durata ale unui stil de viata nesanatos!
+ formarea unor valori si atitudini positive, de acceptare a unui stil de viata
sanatos si de respingere a comportamentelor de risc!
+ dezvoltarea si analizarea rolului in"uentei grupului, a familiei si a mass-
media!
+ dezvoltarea deprinderilor de comunicare si de a face fata presiunii
grupului!
+ dezvoltarea unor comportamente alternative!
+ dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziilor!
+ dezvoltarea abilitatilor de management al stresului si al con"ictelor!
+ desfasurarea de activitati de recreere!
35
Abi#itati cu ro# (rotector (entru sanatate
Abilitati cognitive 7ezolvarea de probleme
Nuarea de decizii
'ezvoltarea suportului informational
Abilitati e%otiona#e )xprimarea emotionala
$omunicarea asertiva a emotiilor
negative
Abilitati socia#e $autarea si dezvoltarea suportului
social
9egocierea
Asertivitatea (abilitatea de a afrma si
sustine propriile dorinte si drepturi
fara a leza drepturile celorlalti)
?actorii co%(orta%enta#i ai sti#u#ui &e viata se (ot constitui in-
Co%(orta%ente (rotectoare
sanatoase
Co%(orta%ente &e risc
)xercitiul fzic (min , ori5sapt)
Alimentatie sanatoasa
)chilibrul somn-veghe
$omportament sexual prote#at
.andire pozitiva despre sine, lume,
viitor
7elationare interpersonala
armonioasa
(entinerea suportului social
$ontrolul stresului
Co%(orta%ente (reventiveO &e
siguranta ( purtarea centurii de
siguranta, vizite medicale regulate,
utilizarea cremelor de protectie
solara, utilizarea echipamentelor de
protectie)
8edentarism
Alimentatie nesanatoasa
&umat, consum de alcool, droguri
$omportament sexual neprote#at
9eutilizarea centurii de siguranta etc
9erespectarea unui program de
control medical periodic
Deci$ia si ca#itatea vietii in&ivi&ua#e
Abilitatea de a lua decizii este una din cele mai importante abilitati in
dezvoltarea personala!
+ aceasta abilitate permite individului sa faca fata intr-un mod adaptativ
situatiilor de criza si sa evite implicarea in comportamente de risc.
?or%area sti#u#ui &e viata sanatos
2ode!u! con,in"eri!or despre sanatate considera ca un
comportament se formeaza prin evaluarea de catre individ a doua
componente
+ perceptia amenintarii #olii8 comportamentului de risc !
+ costurile si #ene/ciile comportamentului6
'resiunea "rupu!ui
+ 6n grup indivizii impartasesc aceeasi identitate sociala!
36
+ 8entimentul de apartenenta la grup este asociat cu uniformitatea
stereotipa sociala a comportamentelor, atitudinilor, perceptiilor si valorilor!
+ 6dentifcarea de grup este asociata cu concordanta comportamentala a
membrilor grupului
+ 3resiunea grupului induce individului conformarea fata de expectatiile celor
din grup
Dez,o!tarea a#i!itatii de a face fata presiunii "rupu!ui (etape)
*. Analiza situatiei Unde esti2 $u cine esti2 $um te simti in grupul de
prieteni2 $e ai face daca ai f singur2
+. Analiza consecintelor comportamentului- $um te vei simti dupa ce vei lua
o decizie in"uentata de un prieten2 $e vor crede parintii, profesorii2 $e
consecinte asupra sanatatii5 relatiilor vei suporta2
,. 8tabilirea unei decizii proprii 6a o decizie in functie de ceea ce este bine
pentru tine
-. )xprimarea deciziei fata de prieteni cand decizia ta este 9U poti spune
simplu @9u, multumescA, @9u sunt interesatA, @Am decis sa nu fac acest
lucru
?unctii#e co%(orta%ente#or &e risc
+ exprimarea opozitiei fata de autoritatea adultului si normele conventionale
ale societatii ( consumul de droguri)!
+ o modalitate de a se identifca cu grupul si de a f acceptat in grup
(fumatul, consumul de alcool)!
+ un semn de maturitate prin adoptarea unor comportamente adulte!
+ mecanism de coping, de adaptare la situatiile de stress, frustrare,
inadecvare, esec sau la situatii anticipate ca find de esec!
+ o functie de recreere, amuzament, experiente inedited sau pentru @ a rupe
rutinaA!
'revenirea co%(orta%ente#or cu risc este efcienta
+ daca se focalizeaza concomitent pe consecintele de lunga durata si pe cele
imediate asupra sanatatii, relevante pentru elevi ( accidente, violenta si
delincventa, comportamente sexuale de risc, costuri emotionale, suicidul)!
+ daca se evidentiaza consecintele imediate asupra aspectului fzic (ex
fumatul ingalbeneste dintii si unghiile)
+ daca sunt demitizate anumite convingeri eronate ale elevilor cu privire la
consumul substantelor cu risc, conceptii sau motive care intaresc si mentin
consumul! )x imaginea sociala-@Ieau findca asta ma face barbatA, @Ieau
findca am problemeA, @&umatul te face mai atractivA
+ daca elevii sunt implicate in luarea unor decizii cu privire la acele
comportamente cu risc! ei respecta regulile negociate impreuna si nu pe
cele impuse de adulti!
+ daca se evita moralizarea si amenintarile excessive care induc rezistenta si
opozitie, de cele mai multe ori!
Stereoti(uri#e &e gen0 sti# &e viata si cariera
Stereoti(u# &e gen + set &e (rescri(tii socia#e sau cu#tura#e (rivin&
ro#u# &e gen4
! (anifestarea stereotipurilor de gen impiedica dezvoltarea potentialului
individual al copilului.
! 3entru fecare gen, normele socio-culturale prescriu comportamentele
dezirabile acceptate si pe cele indezirabile care sunt sanctionate.
(anifestarea stereotipurilor de gen in orientarea carierei
+ $onvingerea ca anumite ocupatii sunt @feminineA ( asistent medical,
dascal) iar altele sunt @masculineA(inginer, ofter)
37
+ $onceptia potrivit careia femeile ar trebui sa se orienteze spre activitati
bazate pe relationarea cu ceilalti iar barbatii spre activitati de productie.
+
Stresu# si %anage%entu# stresu#ui
Stresu#P ras(uns a# organis%u#ui #a con*runtarea (ersoanei cu situatii
si sarcini (e care #e (erce(e ca fin& &ifci#e0 a%enintatoare sau cu %i$a
%are (entru (ersoana in cau$a4
Co%(onente#e stresu#ui-
*. Surse!e de stres- evenimente5situatii interne 5 externe, conditii ale
mediului, sufcient de intense sau frecvente care solicita reactii de
adaptare din partea individului!
+ 8coala- schimbarea, inceputul, sfarsitul scolii!
+ &amilia-divortul, decesele, con"ictele, violenta in familie!
+ 3ropria persoana- nemultumirile fata de aspectul fzic sau fata de anumite
caracteristici de personalitate!
+ 'ecizia pentru cariera!
+ 8tarea de boala fzica sau psihica!
+ 8tarea fnanciara precara!
+ 3ierderea locului de munca!
+ 'ezastrele naturale!
+ Nipsa suportului social!
+ Abuzul fzic, emotional, sexual, negli#area!
2) +esurse persona!e de a face fata !a factorii stresori
- reprezinta capacitatea cognitiva, emotionala, si comportamentala de a reduce,
stapani sau tolera solicitarile interne sau externe care depasesc capacitatea de
raspuns automata a organosmului
- exista factori de protectie la stres stima de sine, asertivitatea, optimismul sau
sentimental de autoefcacitate!
- 7esurse, mecanisme de coping cautarea suportului social, abilitatea de
rezolvare de probleme, cautarea de informatii, tehnicile de relaxare, umorul,
religia, reevaluarea pozitiva!
3) +eactii !a stres
7eactii
fzice5fziologice
7eactii cognitive 7eactii
emotionale
7eactii
comportamentale
'ureri de cap
Fboseala
'ureri musculare
3alpitatii
Apetit alimentar
scazut5 crescut
6nsomnii
:ranspiratii
excessive
Ameteli
Iloca#e ale
gandirii
8caderea
capacitatii de
concentrare
'ifcultati de
reactualizare
'iminuarea
creativitatii
'ifcultati in
luarea deciziilor
.anduri negative
despre sine,
lume, viitor
$ognitii pesimiste
6deatie suicidara
6ritabilitate
crescuta
3roasta dispozitie
3ierderea
interesului pentru
viata sociala
6nstabilitate
emotionala
Anxieteate
'epresie
9eincredere in
viitor
3erformante
scazute
Nipsa
entuziasmului
$onsum de
substante cu risc
:ulburari de somn
'ifcultati de
adormire
(anagement
inefcient al
timpului
6zolarea de
prieteni
$omportament
impulsiv5agresiv
E*ecte#e stresu#ui asu(ra ca#itatii re#atii#or inter(ersona#e
3:
Negatura este bidirectionala, in sensul in care stresul in"uenteaza calitatea
relatiilor, comunicarea interpersonala, dar si relatiile5absenta lor pot f
generatoare de stress.
Stresu# si (#anifcarea carierei
- 'ecizia pentru cariera - potential stressor, cu cat miza pentru persoana este
mai mare si cu consecinte pe termen lung.
+ $u cat exista mai multe solutii potential acceptabile, cu atat nivelul
stresului este mai ridicat.
Mo&a#itati &e %anage%ent a# stresu#ui
Strategii &e re&ucere a stresu#ui-
94 Constienti$area reactii#or #a stres-
+ identifcarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului!
+ identifcarea reactiilor imediate ( ex iritabilitate) si de lun!a durata (ex.
apatie, nea#utorare) fata de eveniment!
+ identifcarea reactiilor comportamentale si /ziolo!ice privind evenimentul
(ex ce cred despre eveniment, ce cred despre capacitatea mea de a face
fata evenimentului)!
+ evitarea autoblamarii sau a blamarii altora pentru eveniment!
+ identifcarea tendintelor dezadaptative ale gandirii fata de eveniment si
fata de sine!
+ reevaluarea evenimentului interpretat ca find stresant prin prisma gandirii
pozitive.
;4 De$vo#tarea unor abi#itati &e gan&ire si co%(orta%ente &e
%anage%ent a# stresu#ui-
+ dezvoltarea !andirii pozitive !
+ dezvoltarea comunicarii pozitive!
+ invatarea te"nicii de a spune :nu si de a spune :da (comportamente
asertive)!
+ identifcarea si rezolvarea con0ictelor cand apar!
+ invatarea metodelor de luare a deciziilor6
+ invatarea unor metode de rela*are.
<4 Stabi#irea si %entinerea unui su(ort socia# a&ecvat
+ 8olicitarea a#utorului direct si receptivitatea fata de acesta!
+ 'ezvoltarea si mentinerea relatiilor de prietenie!
>4 De$vo#tarea unui sti# &e viata sanatos
+ (entinerea unei greutati normale!
+ 3racticarea regulata a unor exercitii fzice!
+ 3racticarea unor exercitii de relaxare!
+ 7enuntarea la consumul de alcool si fumat!
+ 3racticarea unor comportamente alimentare sanatoase!
C4 De$vo#tarea sti%ei &e sine
+ stabilirea prioritatilor si limitelor personale!
+ participarea la activitati care dezvolta stima de sine!
+ stabilirea unor scopuri realiste!
D4 Manage%entu# ti%(u#ui
+ 7evizuieste-ti 8$F3U76N)!
+ 7ealizeaza o N68:A cu activitatile obligatorii si cu cele dorite!
+ Analizeaza $F98)$69:)N) A(A9A766 U9F7 A$:6U6:A:6!
3;
+ 8electeaza activitatile in F7'i9)A realizarii lor!
+ 6ncearca sa faci cate F A$:6U6:A:) 3A9A NA &69AN6HA7)A )6!
+ &a 3AUH) intre activitati!
+ Analizeaza-ti standardele!
+ 6n fnal, nu uita ca ai realizat o activitate si ofera-ti F 7)$F(3)98A_
B4 Ca#itatea re#atii#or socia#e
7elatiile sociale au doua componente esentiale structura
( ex marimea, genul persoanelor implicate, frecventa contactelor) si
functia5 suportul social.
8uportul social poate f de patru tipuri
+ emotional ( discutarea problemelor, incura#area, feedbacV-ul pozitiv),
+ instrumental (a#utorul oferit in cresterea copiilor, suportul fnanciar)
+ informational ( in situatii de decizie)
+ apreciativ (mesa#e cu privire la valoarea, calitatea unei persoane)
+ 8urse de suport social familia, prietenii, colegii, profesorii, diferite
persoane semnifcative din comunitate
4<