Tromboza venoasa profunda

autoevaluarea sanatatii
Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.
centre de sanatate
Abuz, dependenta si intoxicatii
Accidentul vascular cerebral
Acneea
ADHD
Afectiuni ale nervilor periferici
Afectiuni ale rinichilor
Afectiuni ale sanilor
Afectiuni ale urechii
Afectiuni asociate sarcinii
Afectiunile cavitatii bucale
Afectiunile coloanei vertebrale
Afectiunile colului uterin
Afectiunile gambei si coapsei
Afectiunile genunchiului
Afectiunile gingiilor
Afectiunile gleznei si piciorului
Afectiunile hipofizei
Afectiunile laringelui
Afectiunile membrului superior
Afectiunile pielii la copii
Afectiunile prostatei
Afectiunile suprarenalelor
Afectiunile tiroidei
Afectiuni placentare
Afectiuni respiratorii la copii
Agresiuni termice
Alcoolul
Alergiile
Alimentatia sanatoasa
Alunite, negi si keratoze
Ametelile si vertijul
Analize de laborator
Anemiile
Anxietatea si fobiile
Anxietate si atac de panica
Apendicita si alte cauze de abdomen acut
Arta de a fi parinte
Artrita
Artrita reumatoida
Astmul bronsic
Autismul
Avortul
Boala Alzheimer si alte boli degenerative
Boala arkinson si alte boli extrapiramidale
Boli ale inimii si vaselor
Boli ale sangelui
Boli ale venelor
Boli cu transmitere sexuala
Boli de piele
Boli ereditare si congenitale
Boli genetice
Boli genitale feminine
Boli genitale masculine
Boli intestinale
Bolile aortei si ale arterelor
Bolile aparatului respirator
Bolile pancreasului
Bolile valvelor cardiace
Bronsite
Bruxismul
Bulimie si anorexie, tulburari de alimentatie
!ancer al organelor genitale
!ancer colorectal si anal
!ancer de piele
!ancer esofagian si gastric
!ancer hepatobiliar
!ancerul
!ancerul mamar
!andidoza si alte infectii micotice
!ardiopatia ischemica si "nfarctul miocardic
!aria dentara
!efaleea si migrena
!hirurgie estetica
!hirurgie orodentara
!hirurgie plastica reparatorie
!histuri ovariene
!iclul menstrual
!ockteiluri dietetice
!olesterolul si trigliceridele
!olici si alte tulburari digestive la copii
!onstipatia si diareea copilului
!resterea si dezvoltarea copiilor
!um sa te ingrijesti in sarcina
Dantura copiilor
Dantura in sarcina
Depresia, tristetea patologica
Dermatita
Deserturi dietetice
Deviatia de sept si rinoplastia
Diabetul gestational
Diabetul #aharat
Diabet #aharat tip $
Diabet #aharat tip %
Diete
Diete de ingrasare
Diete de mentinere
Diete de slabit
Disfunctii sexuale feminine
Disfunctii sexuale masculine
Diverse
Droguri ale cotidianului
Durerea si inflamatia gatului
&ducatia sexuala la copii si adolescenti
&ducatie pentru sanatate
&ndodontie
&ndometrioza
&nurezis si alte tulburari sfincteriene
&pilepsia si !onvulsiile
&stetica dentara
&volutia sarcinii
&xpunerea la radiatii
'aringita si amigdalita
'icatul si caile biliare
'obiile
'oliculita si 'urunculul
'rumusete si intretinere
'umatul si efectele acestuia
(hid de interventii estetice
(laucomul
(ripa si alte viroze
(ustari
(uta
Halucinogene
Hemoroizii si fisura anala
Hepatite virale
Hernia de disc si lombosciatica
Herniile abdominale
Hipertensiunea arteriala )HTA*
Homeopatia
Hormonii si tulburarile endocrine
H+ si cancerul de col uterin
"magistica si endoscopia
"mplantologie
"ncontinenta urinara
"nfectia cu H"+
"nfectii ale pielii, tesutului subcutanat si muscular
"nfectii cu streptococi, stafilococi si alte bacterii
"nfectii genitale feminine
"nfectiile urechii
"nfectiile urinare la copii
"nfectii urinare
"nfertilitate feminina
"nfertilitate masculina
"nflamatiile ochilor
"ngrijirea parului
"ngrijirea pielii
"nhalanti
"nsomnia si alte tulburari de somn
"nsuficienta cardiaca
"nsuficienta respiratorie
"ntoxicatii
"ntoxicatii acute clinice
"nvestigatii
"nvestigatii in sarcina
,auzia
,egislatia familiei
,egislatia medicului
,egislatia muncii
,egislatia pacientului
,egislatie medicala
,eucemii si limfoame
,eziuni ale nervilor cranieni
,iposuctia si liftingul
,upusul si alte boli de colagen
-alformatii congenitale
-edicamentele in sarcina
-edicina naturista
-eningita si alte infectii ale sistemului nervos
-enopauza
-etode contraceptive
-orfinomimetice, &uforice si stupefiante
-uscaturi si intepaturi
.asterea
.asul si sinusurile
.europatii
.ou nascutul
.utritia copiilor
/ase si articulatii )membrele*
/bezitatea
/bezitatea la copii
/boseala cronica
/rtodontie
/steoporoza
arazitoze
itiriazis
neumonii
rim ajutor
rocedee dermatocosmetice
rofilaxia in stomatologie
rotetica
sihologia cuplului
sihologie si psihoterapie
soriazis
0efluxul gastroesofagian
0emedii naturiste
0emedii pe baza de vin si struguri
0emedii pentru afectiuni hepatice
0emedii pentru intreaga familie
0emedii pentru oase si articulatii
0emedii pentru un par sanatos
0eproducerea umana asistata
0etete
0etete cu carne
0etete cu legume
0etete cu peste
0eumatisme degenerative
0eviste
0eviste pentru medici
0eviste pentru pacienti
0ujeola si alte boli ale copilariei
1alate
1anatatea mentala
1anatatea ochilor
1anatate prin sport
1arcina, nasterea si lauzia
1chizofrenia si alte tulburari psihice
1cleroza multipla
1ex si erotism
1ifilis )"nfectia cu Treponema pallidum*
1inuzita
1pondilita anchilozanta
1tabilirea paternitatii
1teroizii anabolizanti
1tresul si sindromul de oboseala cronica
1ubstante cu actiune deprimanta centrala
1ubstante cu actiune stimulanta centrala
1ubstante psihoactive si toxicodependenta
1upe
1uplimente nutritive
Terapii complementare
Tetanosul
Toxice de razboi
Toxiinfectii alimentare
Transpiratia
Traumatism craniocerebral
Tuberculoza
Tulburari de auz
Tulburari de coagulare
Tulburari de limbaj
Tulburari de ritm si conducere
Tulburari de tranzit )diareea si constipatia*
Tulburari de vedere
Tumori cerebrale
2lcerul gastroduodenal
2terul si probleme lui
+accinuri si vaccinari
+aricela si zona zoster
+arsta a treia
+itamine si minerale
consulta medicul online
Afla raspunsurile intrebarilor tale de la medicii nostri.
impartasind experiente...
Poate fi de la vene ? picior dreptPostat pe 30-05-2009 la ora 21:41
Boli ale venelor (varice si tromboflebite)Postat pe 26-05-2009 la ora 09:30
Almanah medical.ro 2009 ! "ni...Postat pe 18-05-2009 la ora 04:50
#rombo$a venoasa profundaPostat pe 11-05-2009 la ora 12:42
%faturi practice pentru ameliorarea dureril...Postat pe 31-03-2009 la ora 07:00
&aricele ! intre chirur'ie si tratamente na...Postat pe 20-03-2009 la ora 08:43
A inceput sa!mi fie teamaPostat pe 12-03-2009 la ora 15:43
Boala varicoasa ! varicele hidrostaticePostat pe 03-03-2009 la ora 08:25
(ie frica ca o sa am varice )))Postat pe 19-02-2009 la ora 16:07
"lcerul de 'ambaPostat pe 12-01-2009 la ora 17:26
tastati numele pro
1ubmit
'armaciile 1ensiblu
(eneralitati
Tromboza venoasa profunda este reprezentata de formarea unui cheag de sange )tromb* in venele
profunde ale membrelor inferioare, pelvisului sau membrele superioare. Trombii se pot forma fie la nivelul
venelor superficiale )boala se numeste tromboflebita sau simplu flebita* sau la nivelul venelor profunde.
Trombii de la nivelul venelor superficiale cauzeaza rareori probleme, pe cand cei de la nivelul venelor
profunde necesita evaluare medicala imediata.
Trombii de la nivelul venelor profunde se pot mari in dimensiuni, pot circula in torentul sangiun pana la
nivelul plamanilor, determinand embolism pulmonar ce poate ameninta viata. Tromboza venoasa profunda
poate avea si alte complicatii pe termen lung. "n aproximativ %34 din cazuri, tromboza venoasa profunda
lezeaza peretele venos si determina sindrom posttrombotic de lunga durata. Aceasta manifestare poate
determina durere, edeme, tulburari de pigmentare )depigmentare* si rani la nivelul membrelor. -ajoritatea
trombilor se dezvolta la nivelul venelor gambei si coapsei si mai putin frecvent la nivelul venelor membrului
superior sau pelvisului.
*uprins
$. (eneralitati
%. !auze
5. 'actori de risc
6. 1imptome
3. -ecanism fiziopatologic
7. !onsult de specialitate
8. -edici specialisti recomandati
9. &xpectativa vigilenta
:. Diagnostic
$;. "nvestigatii
$$. Tratament
$%. rofilaxie
!auze1us
&xista trei factori ce cresc riscul de aparitie a trombozei venoase profunde<
= flux sanguin incetinit. Dupa anumite procedee chirurgicale sau dupa o perioada de inactivitate )de exemplu
dupa clinostattism prelungit, de exemplu in zborurile cu avionul* fluxul sanguin la nivelul venelor membrelor
inferioare este incetinit si astfel este favorizata formarea trombilor
= lezarea vaselor de sange. +asele de sange pot fi lezate prin anumite procedee chirurgicale sau prin
traumatisme
= modificari ale compozitiei sangelui. !ancerul sau anumite afectiuni ereditare pot cauza formarea trombilor
mai repede decat de obicei.
'actori de risc1us
&xista mai multi factori ce cresc riscul de aparitie a trombozei venoase profunde. Anumiti factori de risc nu
pot fi modificati )de exemplu afectiunile congenitale* pe cand altii sunt tranzitori si depind de circumstante
)de exemplu sarcina*.
+actori de risc ma,ori
'actorii de risc majori ai trombozei venoase profunde includ<
= repaus la pat pentru o perioada mai mare de 5 zile
= tulburari de coagulare )hipercoagulabilitate>stare in care cheagurile se formeaza mai repede*, ca urmare a
unei afectiuni genetice mostenite. &xemple< deficienta de proteina 1, deficienta de proteina !, deficienta de
antitrombina """ si de factor + ,eiden
= traumatisme majore
= procedee chirurgicale, in special la genunchi sau la sold, neurochirurgie sau chirurgie abdominala sau
toracica pentru cancer
= procesele canceroase si terapiile folosite
= paralizia datorata afectarii maduvei spinale
= introducerea unui cateter venos central.
+actori de risc minori
-ajoritatea acestor factori au efecte minime daca apar singuri, dar in asociere cresc riscul de dezvoltare al
bolii. 1e fac in continuare cercetari pentru a determina importanta acestor factori de risc si felul in care
acestia interactioneaza.
0iscul de dezvoltare a trombozei venoase profunde este crescut de<
= anumite afectiuni< varice venoase, infarct miocardic, insuficienta cardiaca sau accident vascular cerebral
= o calatorie lunga cu avionul sau cu masina, din cauza imobilizarii prelungite
= sarcina, in special imediat dupa nasterea normala sau dupa cezariana
= varsta inaintata. ersoanele cu varsta peste 6; de ani au un risc mai mare de a dezvolta tromboza
venoasa profunda
= supraponderalitatea
= administrarea de anticonceptionale. 2n studiu recent a demonstrat ca riscul de a face embolie pulmonara
ca o complicatie a trombozei venoase profunde este mai mare la femeile ce iau anticonceptionale. 2tilizarea
de anticonceptionale inainte de aparitia trombozei se pare ca nu creste riscul de embolie pulmonara
= terapiile hormonale de genul susbstitutiei hormonale, administrarea de estrogeni, raloxifen pentru
osteoporoza sau tamoxifen in tratamentul cancerului de san. Anumite studii au demonstrat ca administrarea
sub forma de plasturi a combinatiei estrogeni=progestin are un risc mai mic de tromboza venoasa profunda
decat administrarea sub forma de pastile
= fumatul.
1imptome1us
Tromboza venoasa profunda cauzeaza simptome minime. "n cazul in care acestea apar, pot include<
= edeme )marire de volum*. Acestea pot fi generalizate la nivelul membrului afectat sau localizate de=a
lungul vasului de sange afectat, ce va avea un aspect de cordon inflamat si poate fi simtit la palpare
= cresterea temperaturii locale
= durere sau sensibilitate. Durerea poate fi continua la nivelul gambei sau coapsei sau poate fi prezenta doar
la atingerea zonei sau la sprijinirea sau mersul pe piciorul respectiv
= eritem )inrosirea tegumentelor*.
&xista mai multe afectiuni cu simptome similare, de exemplu chistul Baker sau celulita, iar acestea pot sa
faca dificil diagnosticul.
2neori embolismul pulmonar ridica suspiciunea asupra trombozei venoase profunde. &mbolismul pulmonar
se produce prin blocarea brusca a unei artere de la nivelul plamanilor.
Trombii de la nivelul venelor profunde din membrele inferioare sunt cauza cea mai frecventa de embolism
pulmonar.
1imptomele embolismului pulmonar includ<
= dispnee )respiratie scurta, insuficienta* instalata brusc
= durere la nivelul toracelui ce se agraveaza in inspir
= tuse ce poate fi sanguinolenta )cu striuri de sange*
= tahicardie )ritm cardiac crescut*.
-ecanism fiziopatologic1us
1uspiciunea trombozei venoase profunde indica testarea imediata pentru a determina prezenta sau absenta
trombilor.
De cele mai multe ori boala este asimptomatica. "n acest caz se va suspecta boala in cazul descoperirii unui
tromb in plamani )embolism pulmonar*. Tipic, embolul din plamani provine dintr=o tromboza venoasa
asimptomatica.
Dupa diagnosticarea trombozei venoase profunde se va incepe tratamentul atunci cand exista probabilitatea
ca trombul sa creasca in dimensiuni sau ca o portiune din tromb sa se detaseze, sa intre in torentul sangiun
si sa produca embolism pulmonar. "n cazul trombozei venoase profunde de la nivelul membrelor superioare
se face terapie anticoagulanta timp de 5=7 luni, uneori mai mult.
Dupa cele 5=7 luni poate fi indicata continuarea terapiei cu ?arfarina pentru a preveni recurenta trombozei.
"n cazul trombozei venoase profunde de la nivelul membrelor inferioare, terapia anticoagulanta se face timp
de 7=$% luni. !and terapia anticoagulanta este contraindicata se prefera administrarea de antiinflamatorii
nesteriodiene, de genul ibuprofen si monitorizarea trombilor cu ultrasunete )ecografic*.
1copul principal al terapiei este de a preveni cresterea in dimensiuni a trombului si desprinderea unei
portiuni din tromb. "n cazul in care un tromb se va desprinde de la nivelul venelor si va ajunge in plamani se
produce embolism pulmonar. &mbolismul pulmonar se produce in %34 din cazurile de tromboza venoasa
profunda netratata si diagnosticata. ,a persoanele tratate pentru tromboza venoasa, incidenta embolismului
scade drastic.
&mbolia pulmonara cu emboli de la nivelul venelor este mai frecventa in cazul trombozei venelor profunde
ale coapsei decat ale gambei. Aproximativ %;4 din trombii de la nivelul venelor gambei se vor mari in
dimensiuni si se vor extinde in venele coapsei si ale pelvisului. rezenta trombilor la nivelul venelor coapsei
necesita de obicei terapie anticoagulanta pentru a preveni aparitia embolismului pulmonar.
0ecurenta trombozei venoase profunde depinde de cauza trombozei si de tipul tratamentului. 0ecurenta
este mai frecventa la persoanele cu factori de risc persistenti )cancer sau tulburari ale coagularii* sau la
persoanele care au avut mai multe episoade de tromboza. 0ecurenta este mica la persoanele care au avut
pentru un scurt timp factori de risc, de exemplu dupa procedeele chirurgicale sau inactivitate temporara.
,a aproximativ 5;=3;4 dintre persoanele care au avut un episod de tromboza venoasa profunda
simptomatica, exista riscul aparitiei sindromului posttrombotic dupa o perioada de pana la 9 ani de la
tromboza. Acest sindrom poate determina durere, edeme, depigmentari tegumentare si leziuni la nivelul
piciorului. 1indromul posttrombotic se produce de obicei in primii % ani de la tromboza. 'olosirea ciorapilor
medicinali elastici diminua riscul de dezvoltare a sindromului posttrombotic.
!onsult de specialitate1us
1e indica consultul in ur'enta atunci cand<
= apare brusc imposibilitatea de a respira sau durere in piept
= este prezenta tusea cu striuri de sange.
1e indica consultul medicului atunci cand<
= apar edeme, incalzirea tegumentelor sau sensibilitate la nivelul piciorului
= apare durere la nivelul piciorului ce se accentueaza la mers sau la sprijin in picior.
-edici specialisti recomandati1us
-edicii care pot diagnostica tromboza sunt<
= medicul de familie
= medicul de medicina interna
= medicul chirurg
= medicul de urgenta.
&xpectativa vigilenta1us
&xpectativa nu este indicata in cazul in care se suspicioneaza o tromboza venoasa profunda. 1e va apela la
medic de urgenta in cazul aparitiei simptomelor de tromboza.
Diagnostic1us
Anumite analize de sange pot diagnostica tulburarile de coagulare mostenite, ce cresc riscul de formare a
trombilor. Totusi, screeningul acestor afectiuni nu se face in mod obisnuit.
1creeningul este indicat la persoanele care au avut una sau mai multe din urmatoarele manifestari<
= tromb la nivelul unei vene care nu a avut o cauza precisa
= tromboza aparuta la o persoana cu varsta mai mica de 63 de ani
= prezenta trombozei venoase la o ruda de gradul " )mama, tata, frate, sora*. "storicul familial de trombi la
nivelul arterelor nu creste riscul de a dezvolta trombi la nivelul venelor
= trombi cu localizare neobisnuita, de genul< regiunea gastrointestinala, creier sau membre superioare.
2nii specialisti considera ca screeningul de rutina poate preveni instalarea trombozei venoase profunde la
pacientii cu risc crescut sau care sunt intr=o situatie cu risc mare, de exemplu urmeaza sa sufere o
interventie chirurgicala, deoarece pot fi efectuate anumite masuri de prevenire.
"nvestigatii1us
-valuarea riscului
Tromboza venoasa profunda poate fi suspectata dupa anamneza si examenul fizic. &lementele obtinute
dupa aceste investigari initiale vor permite medicului sa stabileasca daca riscul de dezvoltare al trombozei
este mic, mediu sau mare. 1tabilirea riscului va ajuta la stabilirea testelor adecvate pentru diagnosticarea
trombozei.
#este frecvent utili$ate
&cografia, reprezinta testul cel mai des utilizat pentru a diagnostica tromboza venoasa profunda. Aceasta
investigatie permite vizualizarea fluxului sanguin la nivelul venelor. 1ecventa investigatiilor pentru tromboza
venoasa profunda este influentata de nivelul de risc si de rezultatul ecografiei.
"n cazul in care sunt necesare investigatii suplimentare acestea pot include<
= repetarea ecografiei, de obicei dupa o perioada de cateva zile. Aceasta poarta numele de testare seriata
= venograma. Aceasta investigatie presupune injectarea unei substante la nivelul venelor, ce va permite
vizualizarea acestora pe o radiografie.
+enograma sau venografia este utila in cazul in care ecografia nu ofera un diagnostic precis. &cografia nu
ofera rezultate exacte in cazul in care este efectuata pentru determinarea trombilor de la nivelul venelor
profunde ale gambei. Desi trombii la acest nivel nu sunt periculosi in mod obisnuit, acestia pot creste in
dimensiuni sau se pot extinde la coapsa si pot deveni periculosi. Trombii de la nivelul venelor coapsei au
risc crescut de a produce embolie pulmonara. De aceea, sunt necesare ecografii repetate, venografii sau
alte teste pentru a identifica trombii ce pot fi trecuti cu vederea la o singura ecografie.
#este suplimentare
Testele aditonale sunt utile in cazurile in care rezultatele ecografiei sunt neclare, venografia nu este
disponibila sau rezultatul venografiei nu poate stabili un diagnostic cert. Aceste investigatii pot diagnostica
un tromb sau pot exclude tromboza la nivelul venelor profunde, dar nu sunt necesare in mod obisnuit.
Teste aditionale pot fi<
= dozarea D=dimerilor. Aceasta analiza de sange se realizeaza fie inaintea fie dupa ecografie in cazul in care
rezultatele nu sunt destul de clare pentru a exclude posibilitatea trombozei venoase profunde la persoanele
cu risc scazut
= rezonanta magnetica nucleara
= tomografie computerizata.
ersoanele tratate cu anticoagulante necesita analize de sange periodice pentru a monitoriza efectele
anticoagulantelor.
Aceste analize includ<
= timpul partial de activare al tromboplastinei )ATT* pentru monitorizarea terapiei standard cu heparina
nefractionata
= timpul de protrombina pentru monitorizaea terapiei cu ?arfarina.
"n cazul in care se suspecteaza embolismul pulmonar se vor efectua radiografii pulmonare, tomografie
computerizata sau angiograma pulmonara.
Tratament1us
#ratament ! 'eneralitati
1copurile principale ale tratamentului pentru tromboza venoasa profunda sunt de a preveni<
= marirea dimensiunilor trombului
= desprinderea trombului si embolizarea plamanilor
= dezvoltarea sindromului posttrombotic, o afectiune ce produce durere, edeme si rani la nivelul membrului
afectat
= recurenta trombilor.
#ratament initial
/data stabilit diagnosticul de tromboza venoasa, tratamentul trebuie inceput imediat pentru a preveni
cresterea in dimensiuni a trombului sau desprinderea si embolizarea lui. Terapia precoce scade de
asemenea riscul de sindrom posttrombotic.
Tromboza venoasa profunda este tratata de obicei cu anticoagulante< heparina sau ?arfarina. Heparina este
administrata prin injectare intravenoasa, iar ?arfarina se administreaza pe cale orala. Heparina actioneaza
imediat, pe cand ?arfarina devine eficienta la cateva zile dupa administrare. Tratamentul se incepe cu
ambele medicamente, dar administrarea de heparina va intrerupta dupa ce ?arfarina va deveni eficienta.
acientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu ?arfarina timp de 5=7luni,
uneori chiar mai mult. Dupa 5=7 luni, in functie de factorii de risc, medicul poate recomanda continuarea
administrarii de ?arfarina in doze mai mici ca tratament de intretinere pentru a preveni recurenta trombilor.
entru tratamentul trombozei venoase profunde sunt disponibile doua tipuri de heparina< heparina
nefractionata, ce se administreaza in spital si heparina fractionata )heparina cu greutate moleculara mica*
ce poate fi administrata la domiciliu, este mai usor de folosit si mai ieftina. De asemenea, heparina cu
greutate moleculara mica nu necesita efectuarea periodica de teste pentru a monitoriza efectele ei. Ambele
tipuri de heparina sunt la fel de eficiente.
acientii cu tromboza venoasa profunda la nivelul venelor gambei necesita terapie anticoagulanta timp de
7=$% saptamani. "n cazul in care terapia anticoagulanta este contraindicata, se pot administra antiinflamatorii
nesteroidiene, de genul aspirinei sau naproxenului si se fac monitorizari periodice ecografice ale trombului.
1e pot recomanda si alte masuri de genul ridicarea picioarelor, atunci cand e posibil, utilizarea unor
comprese calde si folosirea de ciorapi elastici. Aceste masuri ajuta la diminuarea durerii ce apare in
tromboza venoasa profunda.
"n cazul in care terapia anticoagulanta este contraindicata sa pot instala filtre in vena cava inferioara sau se
pot administra alte terapii medicamentoase.
#ratament de intretinere
acientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu ?arfarina timp de 5=7 luni,
uneori chiar mai mult. Dupa 5=7 luni, in functie de factorii de risc, medicul poate recomanda continuarea
administrarii de ?arfarina in doze mai mici ca tratament de intretinere pentru a preveni recurenta trombilor.
"n momentul de fata se fac studii pentru a determina daca utilizarea unor doze mai mici de ?arfarina sunt la
fel de eficiente ca cele conventionale, deoarece dozele mai mici au un risc mai mic de sangerare.
0ezultatele acestor studii nu sunt concludente.
"n timpul terapiei anticoagulante se fac testari periodice pentru a monitoriza actiunea anticoagulanta a
medicamentelor. Testul care masoara timpul necesar formarii unui cheag de sange poarta numele de timp
de protrombina.
Anumite medicamente )in special antibioticele*, dieta si anumite obiceiuri pot influenta efectele
medicamentelor anticoagulante. 1e indica efectuarea periodica a analizelor de sange pentru ajustarea
corespunzatoare a dozelor medicamentelor.
#ratament in ca$ul a'ravarii bolii
"n cazul in care in timpul terapiei anticoagulante trombul va creste in dimensiuni sau va da embolie
pulmonara se indica inserarea unui filtru in vena cava. Acest lucru este rar indicat.
.e retinut)
Desi utilitatea ciorapilor elastici nu este demonstrata, purtarea lor este uneori recomandata in cazul
trombozei venoase profunde insotita de simptome. !iorapul elastic poate diminua durerea si edemul la
unele persoane. Anumite tipuri de ciorapi compresivi )elastici* pot ajuta la prevenirea trombozei venoase
profunde la persoanele cu risc crescut de dezvoltare a bolii. &i pot de asemenea preveni aparitia
sindromului posttrombotic.
,a gravide nu se administreaza anticoagulante orale=?arfarina in mod obisnuit, deoarece pot cauza
malformatii congenitale. 1e pot administra torusi, in caz de necesitate anticoagulante intravenos. Terapia
anticoagulanta orala poate fi inceputa imediat dupa nastere.
#ratament ambulator (la domiciliu)
Tratamentul la domiciliu se refera la realizarea unei sigurante in administrea tratamentului anticoagulant,
deoarece acesta creste riscul de sangerare.
Tratamentul anticoagulant la un prim episod de tromboza venoasa dureaza 5=7 luni. "n timpul acestui
tratament sunt indicate<
= administrarea anticoagulantelor dupa prescrierea medicului
= monitorizarea raspunsului la tratament. Acest lucru poate necesita analize de sange o data sau de doua ori
pe saptamana in primele %=6 saptamani de tratament
= evitarea activitatilor ce au un risc crescut de leziuni
= urmarea unei alimentatii indicate. Anumite alimente pot interfera cu actiunea anticoagulantelor
= consultul medicului inainte de a incepe administrarea altor medicamente sau inainte de a opri sau modifica
dozele altor medicamente ce se administreaza simultan
= consumul cu moderatie al alcoolului.
1e pot folosi comprese calde %;=5; de minute de 5=6 ori pe zi. -edicul poate recomanda efectuarea de
plimbari de 3=7 ori pe zi in cazul in care acestea sunt posibile. Aceste masuri pot ajuta la diminuarea durerii
si edemului.
/ptiuni de medicamente
Anticoa'ulante
-edicamentele anticoagulante previn formarea de noi trombi si previn marirea trombilor existenti, dar nu
dizolva si nu rup trombii deja formati.
Anticoagulantele sunt folosite pentru<
= tratamentul trombozei venoase profunde deja instalate
= prevenirea formarii trombilor dupa anumite tipuri de interventii chirurgicale
= prevenirea formarii trombilor la persoanele cu risc crescut.
Tipurile de anticoagulante folosite in tratamentul trombozei venoase profunde sunt<
= heparina = exista doua tipuri de heparina< cu greutate moleculara mica, ce poate fi administrata injectabil la
domiciliu si heparina nefractionata ce se administreaza intravenos si necesita spitalizare
= ?arfarina, anticoagulant oral.
Heparina cu greutate moleculara mica este preferabila heparinei nefractionate, deoarece este la fel de
eficienta si nu necesita internare. De asemenea, heparina cu greutate moleculara mica nu necesita
monitorizare prin analize de sange.
erioada ideala pentru a realiza terapia anticoagulanta orala variaza si se considera inca in studiu. "n
general se continua timp de 5=7 luni. Astfel ca<
= persoanele cu risc )de exemplu dupa anumite procedee chirurgicale* necesita terapie anticoagulanta o
perioada scurta de timp
= persoanele cu factori de risc prezenti si cu episoade recurente de tromboze venoase necesita terapie
anticoagulanta atata timp cat persista factorii de risc
= persoanele cu tulburari congenitale de coagulare pot necesita terapie perioade nedefinite.
1tudiile au aratat ca terapia anticoagulanta potrivita a redus riscul de recurenta a trombozelor de la %34 la
34 in primele 5 luni de tratament. "n cazul administrarii heparinei pentru tratamentul initial al trombozei se
reduce riscul de trombembolie pulmonara cu 7;=8;4.
Dupa tratamentul initial cu ?arfarina poate fi indicata administrarea continua in doze de intretinere de
?arfarina pentru a preveni recurentele.
Administrarea unui nou agent anticoagulant, numit ximelagastan, s=a demonstrat ca a redus riscul de
recurenta al trombozei venoase profunde la persoanele care au primit timp de 7 luni terapie conventionala
cu ?arfarina. 1pre deosebire de ?arfarina, ximelagastanul nu necesita teste frecvente de sange pentru a
ajusta dozele.
#rombolitice
-edicamente ce dizolva rapid trombii sunt folosite uneori pentru tratamentul trombozei cu trombi de
dimensiuni mari, recent formati ce produc simptome severe. Aceste medicamente cresc rapid riscul de
sangerare, de aceea ele se administreaza numai in anumite situatii in care riscul de sangerare este mai mic
decat riscul de a lasa trombul nedizolvat rapid. "n general, tromboliticele sunt administrate numai cand
simptomele sunt severe, amenintatoare de viata sau cu pericol pentru pierderea piciorului.
Tromboliticele pot reduce riscul de dezvoltare al sindromului posttrombotic.
"nhibitorii de trombina )hirudina si hirulog* sunt agenti nou introdusi ce intefera cu actiunea trombinei,
component folosit in fomarea trombilor.
.e retinut)
Aspirina poate preveni formarea trombilor si reduce riscul de embolism pulmonar. 2n studiu a aratat ca
administrarea de aspirina a redus riscul de aparitie a embolismului pulmonar in urma procedeelor
chirurgicale cu 554. Acest studiu a aratat ca aspirina poate fi administrata cu beneficii mari si la alte
persoane cu risc de tromboza.
#ratament chirur'ical
Tratamentul chirurgical ce consta in indepartarea trombului din tromboza venoasa profunda este o terapie
luata in considerare numai in cazuri rare, in care trombul are dimensiuni mari si obstrueaza un vas major
provocand simptome grave. Tratamentul chirurgical creste riscul de aparitie a noi trombi.
Alte tratamente
"nstalarea de filtre la nivelul venei cave este luata in considerare la pacientii cu tulburari de coagulare, boli
maligne sau ulcer hemoragic recent ce nu pot urma terapia anticoagulanta. Aceste filtre previn transportul
trombilor prin vene si ajungerea lor in vasele pulmonare.
'iltrele in vena cava pot fi folosite si in cazurile in care<
= apar trombi noi chiar si in timpul terapiei anticoagulante
= apar recurente ale trombilor si hipertensiune pulmonara.
rofilaxie1us
-asuri profilactice por fi folosite inainte si dupa anumite proceduri sau evenimente ce cresc riscul de aparitie
a trombozei venoase profunde. Aceste masuri pot include<
= administrarea de anticoagulante pentru a preveni formarea trombilor, dupa anumite tipuri de procedee
chirurgicale. 1e folosesc de asemenea la persoanele care au un risc crescut de formare a trombilor sau la
cei care au mai avut trombi venosi
= exercitii fizice care sa implice membrul inferior pentru a imbunatati circulatia la acest nivel. 1e pot face
miscari ale degetelor picioarelor care sa intinda muschii gambei si apoi sa=i relaxeze )se trage de degete
spre cap, din pozitia intinsa*. Aceste exercitii sunt in special importante cand persoana este obligata sa
mentina o anumita pozitie pentru o perioada mai mare de timp
= ridicarea din pat cat mai curand dupa o interventie chirurgicala sau o boala. &ste foarte importanta
mobilizarea persoanei cat mai curand posibil. "n cazul in care este indicata mobilizarea la pat, se pot face
exercitii care sa implice muschii gambei
= folosirea ciorapilor elastici pentru a preveni tromboza la persoanele cu risc crescut.
#borurile lungi cu avionul au un risc crescut de a dezvolta tromboza venoasa profunda, chiar si la
persoanele care nu au factori de risc. -ulti medici recomanda folosirea ciorapilor elastici in cazul zborurilor
mai lungi de 9 ore. "n timpul zborurilor lungi se indica ridicarea de pe scaun cu efectuarea catorva miscari la
fiecare ora, miscari ale gambelor la fiecare %; de minute, administrarea de lichide in cantitate mare, un
pahar mare la fiecare % ore si evitarea bauturilor alcoolice sau cu cafeina ce pot da deshidratare si cresc
riscul de dezvoltare a trombilor.
ersoanele care au risc crescut de a dezvolta tromboze este indicat sa se prezinte la medic inainte de a
efectua un zbor lung cu avionul.
entru profilaxia trombozei venoase pot fi utilizate de asemenea dispozitive cu compresii pneumatice.
Aceste dispozitive permit umflarea si desumflarea ritmica a unor cizme ce acopera piciorul pana la
genunchi, astfel se va stimula circulatia sanguina in picior. Aceste pompe sunt mai frecvent folosite in spitale
dupa procedee chirurgicale.