Sunteți pe pagina 1din 13

Combinatorica.

1 Congurat ii combinatoriale

In cadrul acestei sect iuni vom determina pentru doua mult ime nite X si Y , numarul
funct iilor f : X Y , care satisfac un set dat de condit ii.
Teorema 1 Fie X si Y doua mult imi nevide (nu neaparat nite). Pentru orice
funct ie f : X Y , exista funt iile i :

Y Y injectiva, r :

X

Y bijectiva si
q : X

X surjectiva astfel ncat urmatoarea diagrama este comutativa:
X
f
Y
q i

X
r


Y
(1)
ceea ce nseamna ca f = i r q.
Demonstrat ie. Pe mult imea X se introduce relat ia , denita prin: x
1
x
2
daca f(x
1
) = f(x
2
). Relat ia astfel denita este o relat ie de echivalent a. Vom nota
cu [x] clasa de echivalent a a elementului x X si cu

X = X/

mult imea claselor


de echivalent a. Aplicat ia de proiect ie q : X

X, q(x) = [x] = {x

X, f(x

) =
f(x)} = f
1
(f(x)) este surjectiva. Consideram

Y = {y Y, x X a.i. y =
f(x)} = Imf si i :

Y Y aplicat ia de incluziune, care este injectiva. Denim
r :

X

Y prin r([x]) = f(x). Este imediat ca r este bijectiva si ca digrama (1)
este comutativ a.
1.1 Aranjari cu repetit ie

In continuare vom presupune ca mult imile X si Y sunt nite si notam |X| = n,


|Y | = m. Pentru o funct ie f : X Y avem urmatoarele proprietat i:
i) |X| |

X| = |

Y | |Y |;
1
ii) funct ia f este injectiva daca si numai daca |

X| = |X| = n; ceea ce este


echivalent cu a spune ca ecare clasa de echivalent a [x] cont ine un singur
element;
iii) func ctia f este surjectiva daca si numai daca |

Y | = |Y | = m;
iv) func ctia f este bijectiva daca si numai daca |

X| = |X| = |Y | echivalent cu
|X| = |Y | = |

Y |.
1. Unei funct ii f : X = {x
1
, x
2
, ..., x
n
} Y = {y
1
, y
2
, ..., y
m
} i corespunde o
aranjare a elementelor x
1
, ..., x
n
ale mult imii X n casut ele y
1
, ..., y
m
ale mult imii
Y . Astfel elementele echivalente din mult imea X (funct ia q : X

X grupeaza
elementele lui X n clase de echivalent a) sunt repartizate n casut ele mult imii Y de
funct ia i r : [x]

X y = f(x) Y .
Exemplu. Fie funct ia f : {x
1
, x
2
, x
3
, x
4
, x
5
} {y
1
, y
2
, y
3
, y
4
}, denita prin
f(x
1
) = f(x
2
) = y
1
, f(x
3
) = y
2
si f(x
4
) = f(x
5
) = y
4
. Aceasta nseamn a ca
x
1
x
2
si x
4
x
5
. Spat iul factor este dat de X/

=

X = {{x
1
, x
2
}, {x
3
}, {x
4
, x
5
}}
si

Y = {y
1
, y
2
, y
4
}. Aranjarea corespunzatoare funct iei f este data de
x
1
x
2
..
y
1
x
3
..
y
2
..
y
3
x
4
x
5
..
y
4
Reciproc oricarei aranjari a celor n elemente x
1
, x
2
, ..., x
n
ale mult imii X n cele m
casut e y
1
, y
2
, ..., y
m
ale mult imii Y i corespunde o funct ie f : X Y . Obt inem
astfel o corespondent a biunivoca ntre mult imea funct iilor de la f : X Y si
mult imea aranjarilor elementelor mult imii X n casut ele mult imii Y . Vom numi o
funct ie aranjare cu repetit ie (casut a se repeta, adica o folosesc pentru a pune n
ea eventual mai mult de un element din X).
2. Unei funct ii f : X = {x
1
, x
2
, ..., x
n
} Y = {y
1
, y
2
, ..., y
m
} i putem asocia
secvent a (n-upla) f(x
1
)f(x
2
) f(x
n
) pe care o numim cuvant de lungime n for-
mat cu literele alfabetului Y (ordinea literelor este esent ial a n scrierea cuvantului).
Reciproc pentru orice cuvat de lungime n: y
i
1
y
i
2
y
i
n
format cu cele m-litere ale
alfabetului Y i corespunde o funct ie f : X Y , denita prin f(x
j
) = y
i
j
, j = 1, n.
Obt inem astfel o noua corespondent a biunivoca ntre mult imea funct iilor de la X
la Y si mult imea cunvintelor cu n-litere care se pot forma folosind alfabetul Y care
are m litere.
Propozit ia 1 Numarul funct iilor f : X Y este egal cu m
n
.
Demonstrat ie. Vom nota F(X, Y ) = {f : X Y } = Y
X
si cu F(m, n) =
|F(X, Y )|. Vom determina mai ntai o relat ie de recurent antre F(m, n) si F(m, n
1).
2
Fie x
0
X xat. Pe mult imea F(X, Y ) denim relat ia prin f g daca
f(x) = g(x), x = x
0
, ceea ce este echivalent cu f|
X{x
0
}
= g|
X{x
0
}
. Relat ia este
o relat ie de echivalent a. Pentru f F(X, Y ) xat avem ca g [f] daca si numai
daca g difera de f cel mult prin g(x
0
) Y . Obt inem astfel ca o clasa de echivalent a
[f] are exact m = |Y | elemente. Demonstram acum ca F(X, Y )/

si F(X{x
0
}, Y )
sunt cardinal echivalente. Consideram F : F(X, Y )/

F(X{x
0
}, Y ), denita
prin F([f]) = f|
X{x
0
}
. Aplicat ia F este bine denita si se demonstreaza imediat
ca este o biject ie. Aceasta nseamn a ca
F(m, n 1) = |F(X {x
0
}, Y )| = |F(X, Y )/

| =
F(m, n)
m
.
Avem deci ca F(m, n) = m F(m, n 1) = = m
n1
F(m, 1) = m
n1
m = m
n
,
deoarece F(m, 1) = m ceea ce nseamn a ca numarul funct iilor care se pot deni de
la o muli me cu un element {x} la o mult ime cu m elemente {y
1
, y
2
, ..., y
m
} este m.
1.2 Aranjari fara repetit ie
Vom determina acum numarul modurilor n care putem repartiza n obiecte distincte
n m casut e distincte, astfel ncat ecare casut a cont ine cel mult un obiect. Acest
numar este egal cu num arul modurilor n care putem aranja (ordona) m din cele n
obiecte.

In mod necesar num arul de casut e, m, este mai mare sau egal cu num arul
de obiecte, n. Aceasta nseamna ca n m.
Propozit ia 2 Numarul funct iilor injective f : X Y este egal cu
A
n
m
= [m]
n
= m(m1)(m2) (mn + 1).
Demonstrat ie. Vom nota A(X, Y ) = {f : X Y, f injectiva}. Pentru |X| > |Y |
aavem A(X, Y ) = si A
n
m
= 0. Presupunem n m si xez x
0
X. Denim
relat ia pe A(X, Y ) denita prin f g daca f|
X{x
0
}
= g|
X{x
0
}
. Relat ia este o
relat ie de echivalent a. Dorim sa aam num arul elementelor unei clase de echivalent a
[f] A(X, Y )/

. Fie g [f], ceea ce nseamna ca pentru x = x


0
avem g(x) = f(x)
si cum f si g sunt injective g(x
0
) Y f(X{x
0
}). Aceasta nseamn a ca aplicat ia
g [f] este bine denita si injectiva daca si numai daca g(x
0
) este unul din cele
m n + 1 elemente ale mult imii Y f(X {x
0
}).

In consecint a ecare clasa de
echivalent a din A(X, Y )/

are mn + 1 elemente, ceea ce implica


|A(X, Y )/

| =
A
n
m
mn + 1
.
3
Mult imile A(X, Y )/

si A(X{x
0
}, Y ) sunt cardinal echivalente deoarece aplicat ia
F : A(X, Y )/

A(X {x
0
}, Y ), F([f]) = f|
X{x
0
}
este o biject ie. Se obt ine astfel
A
n
m
mn + 1
= |A(X, Y )/

| = |A(X {x
0
}, Y )| = A
n1
m
,
de unde avem A
n
m
= (m n + 1) A
n1
m
= (m n + 1)(m n + 2) (m 1)m,
deoarece A
1
m
= m. Am demonstrat deci ca
A
n
m
=
_
_
_
0, m < n
m!
(mn)!
, m n
Vom citi numarul A
n
m
aranjamente de m luate cate n.
Observat ie. Numarul A
n
m
reprezinta de asemenea:
i) num arul cuvintelor de lungime n formate cu litere diferite ale alfabetului Y ,
care cont ine m litere;
ii) num arul modurilor de a distribui n obiecte (distincte) n m casut e astfel nc at
ecare casut a sa cont ina cel mult un obiect;
iii) num arul submult imilor ordonate cu n elemente (n m) care se pot forma cu
elementele mult imii Y , |Y | = m.
Propozit ia 2 se poate demonstra folosind interpretarea i) din observat ia prece-
denta. Astfel numarul cuvintelor de lungime n formate cu litere distincte din
mult imea Y cu m elemente este egal cu m (m1) (mn+1) = [m]
n
, deoarece
prima litera a cuvantului poate aleasa n m moduri diferite din Y , a doua litera
poate aleasa n m1 moduri, ..., a n-a litera dintre cele mn + 1 litere ramase
n mn + 1 moduri.
1.3 Permutari
Vom determina modurilor n care pot permutate elementele unei mult imi date.
Propozit ia 3 Numarul funct iilor bijective f : X Y este 0, daca |X| = |Y | si
este n!, daca |X| = |Y | = n.
4
Demonstrat ie. Vom nota cu P(X, Y ) = {f : X Y, f bijectie}. Pentru |X| =
|Y | avem P(X, Y ) = si deci |P(X, Y )| = 0. Sa presupunem |X| = |Y | = n si sa
notam P
n
= |P(X, Y )|. Deoarece pentru |X| = |Y | = n avem ca f : X Y este
injectiva daca si numai daca f este bijectiva obt inem |P(X, Y )| = |A(X, Y )| ceea
ce nseamna ca P
n
= A
n
n
= n (n 1) 2 1 = n!.
Daca X este o mult ime nevida avand n elemente atunci P
n
= |P(X, X)| = n!.
Se mai foloseste notat ia S(X) = P(X, X) pentru mult imea substitut iilor lui X.
P
n
reprezinta num arul modurilor n care poate ordonata o mult ime data X
avand n elemente. Convenim ca P
0
= 1, altfel spus 0! = 1.
1.4 Aranjari n casut e ordonate
Sa consideram mult imea X = {x
1
, x
2
, , x
n
} ale carei elemente trebuiesc aranjate
n casut e din mult imea Y = {y
1
, y
2
, ..., y
m
}. Fiecare casut a poate cont ine oricate
obiecte din X, ns a schimb and ordinea obiectelor dintr-o casut a se obt ine o aranjare
diferita.
Propozit ia 4 Numarul de aranjari a n obiecte n m casut e ordonate este
[m]
n
= m(m + 1) (m + n 1).
Demonstrat ie. Fie T
n
num arul modurilor n care putem aranja cele n obiecte ale
mult imii X n cele m casut e ordonate ale mult imii Y . O aranjare a n 1 obiecte n
cele m casut e ordonate este data de:
x
i
1
x
i
k
. .
y
1
| | x
j
1
x
j
l
. .
y
m
.
Casut ele sunt separate printr-o bara verticala (avem m1 astfel de bare). Avem deci
ca o aranjare a celor n1 obiecte n cele m casut e ordonate este perfect determinata
de (n 1) + (m 1) simboluri. Al n-lea obiect din mult imea X poate adaugat
unei astfel de aranjari n (n + m 2) + 1 moduri diferite. Aceasta nseamn a ca
T
n
= (m + n 1)T
n1
. Deoarece T
1
= m, adica un obiect poate asezat n m
casut e n m moduri diferita se obt ine T
n
= (m + n 1)(m + n 2)T
n2
= =
(m + n 1) (m + 1)T
1
= [m]
n
.
1.5 Combinari
Fie X = {x
1
, x
2
, ..., x
n
} si Y = {y
1
, y
2
, ..., y
m
} doua mult imi nite. Deoarece
mult imile sunt nite putem considera o relat ie de ordine totala pe ecare din ele.
5
Putem presupune x
1
< x
2
< < x
n
si y
1
< y
2
< < y
m
. Vom determina
numarul funct iilor strict crescatoare care se pot deni pe mult imea X cu valori n
mult imea Y .
Observat ie. Daca A si B sunt doua mult imi nite, cardinal echivalente si total
ordonate atunci exista o singura funct ie strict crescatoare f : A B.
Propozit ia 5 Numarul funct iilor strict crescatoare f : X Y este egal cu
C
n
m
=
_
m
n
_
=
[m]
n
n!
=
m!
n!(mn)!
.
Demonstrat ie. Vom nota C(X, Y ) = {f : X Y, f strict crescatoare}. Deoarece
orice funct ie strict monotona este injectiva avem C(X, Y ) A(X, Y ). Cum pentru
n > m avem A(X, Y ) = obt inem C(X, Y ) = si deci C
n
m
= 0.

In continuare
presupunem n m Pe mult imea A(X, Y ) denim relat ia prin f g daca f(X) =
g(X). Relat ia este o relat ie de echivalent a pe A(X, Y ). Pentru o aplicat ie f
A(X, Y ) xata, num arul aplicat iilor g f este egal cu num arul biject iilor de la X
la (X), deci este egal cu P(X, f(X)) = P
n
= n!. Cum orice clasa de echivalent a
are n! elemente obt inem
|A(X, Y )/

| =
A
n
m
n!
=
m!
n!(mn)!
.
Vom demonstra acum ca mult imile A(X, Y )/

si C(X, Y ) sunt cardinal echivalente.


Pentru ecare clasa [f] A(X, Y )/

, conform observat iei precedente, exista o unica


funct ie crescatoare de la X la f(X). Presupunem ca aceasta este chiar f, deci
alegem pentru ecare clasa, drept reprezentant, unica funct ie crescatoare din clasa
respectiva. Denim F : A(X, Y )/

C(X, Y ) prin F([f]) = f. Aplicat ia F este


o biject ie si deci
_
m
n
_
= C
n
m
= |C(X, Y )| = |A(X, Y )/

| =
m!
n!(mn)!
.
Numarul C
n
m
se citeste combin ari de m luate cate n.
Observat ie.
i) C
n
m
este egal cu num arul de submult imi cu n elemente ale unei mult imi cu m
elemente;
ii) Numarul cuvintelor strict crescatoare de lungime n care se pot forma cu m
simboluri este egal cu C
n
m
.
6
Exemplul 1 Determinat i numarul modurilor n care un numar natural m se poate
scrie ca o suma de n numere naturale nenule m = u
1
+u
2
+ u
n
, doua sume difera
prin natura termenilor sau ordinea lor.
Demonstrat ie. Pentru ecare descompunere a lui m ca o suma de n numere
naturale m = u
1
+ u
2
+ u
n
consideram sumele part iale s
p
=
p

k=1
u
k
. Am obt inut
astfel un cuvant strict crescator de lungime n 1, 0 < s
1
< s
2
< < s
n1
< m.
Reciproc orice cuvant strict crescator de lungime n 1, 0 < s
1
< s
2
< <
s
n1
< m, determina o scriere a num arului m ca suma m = u
1
+ u
2
+ u
n
,
u
i
= s
i
s
i1
, u
n
= m s
n1
si u
1
= s
1
. Se obt ine astfel ca num arul modurilor
n care un num ar natural m se poate scrie ca o suma de n numere naturale nenule
este egal cu numarul cuvintelor strict crescatoare de lungime n1, formate cu litere
din mult imea {0, 1, ..., m} avand m + 1 elemente. Acesta din urma este C
n1
m+1
=
[m + 1]
n1
(n 1)!
=
(m + 1)!
(mn + 2)!(n 1)!
.
Proprietat i ale numerelor C
n
m
:
i) C
n
m
= C
mn
m
(formula combinarilor complementare);
ii) C
0
m
+C
1
m
+ +C
m
m
= 2
m
(numarul submult imilor unei mult imi cu m elemente);
iii) C
n
m
+ C
n+1
m
= C
n+1
m+1
.
Triunghiul lui Pascal:
C
k
0
, k = 0 : 1
C
k
1
, k = 0, 1 : 1 1
C
k
2
, k = 0, 2 : 1 2 1
C
k
3
, k = 0, 3 : 1 3 3 1
C
k
4
, k = 0, 4 : 1 4 6 6 1
C
k
5
, k = 0, 5 : 1 5 10 10 5 1
Propozit ia 6 (Binomul lui Newton) Are loc formula binomului lui Newton:
(a + b)
n
=
n

k=0
C
k
n
a
nk
b
k
.
Demonstrat ie. Demonstrat ia se face prin induct ie dupa n. Pentru etapa inductiva
se foloseste formula de recurent a de la proprietatea iii) enut ata anterior.
7
Propozit ia 7 Numarul de aranjari ale obiectelor unei mult imi X = {x
1
, x
2
, ..., x
n
}
n casut ele y
1
, y
2
, ..., y
m
astfel ncat casut a y
i
sa cont ina n
i
obiecte (i {1, 2, ..., m}
si n
1
+ n
2
+ n
m
= n) este egal cu:
_
m
n
1
n
m
_
:=
n!
n
1
!n
2
! n
m
!
.
Demonstrat ie. Cele n
1
obiecte din casut a y
1
pot alese n C
n
1
n
moduri diferite,
din cele n n
2
obiecte ramase putem alege cele n
2
obiecte ale casut ei y
2
n C
n
2
nn
1
moduri. Numarul cautat este atunci:
C
n
1
n
C
n
2
nn
1
C
n
3
nn
1
n
2
C
n
m
n
m
=
n!
n
1
! n
m
!
=
_
n
n
1
n
2
n
m
_
.
Observat ie Numerele
_
n
n
1
n
2
n
m
_
se numesc numere multinomiale, general-
izeaza combin arile si apar n formula multinomului:
(a
1
+ a
2
+ + a
m
)
n
=

n
1
+n
m
=n
_
n
n
1
n
2
n
m
_
a
n
1
1
a
n
m
m
.
1.6 Combinari cu repetit ie
Fie Y = {y
1
, ..., y
m
} o mult ime ordonata astfel nc at y
1
< y
2
< < y
m
. Un cuvant
de lungime n format cu litere din Y si notat y
i
1
y
i
n
se numeste crescator (strict
crescator) daca y
i
1
y
i
2
y
i
n
(respectiv y
i
1
< y
i
2
< < y
i
n
).
Exemplul 1. Fie Y = {a, b, c} cu a < b < c. Exista 6 cuvinte crescatoare cu 2
litere din alfabetul Y : aa, ab, ac, bb, bc, cc.
Propozit ia 8 Numarul cuvintelor de lungime n, formate cu m simboluri, este egal
cu
[m]
n
n!
=
m (m + 1) (m + n 1)
1 2 n
=
(m + n 1)!
(m1)!n!
.
Demonstrat ie. Conform Propozit iei 4 avem ca numarul de aranjari a n obiecte
x
1
, ..., x
n
n m casut e y
1
, ..., y
m
este [m]
n
. Fiecarei astfel de aranjari i punem n
corespondent a un cuvant crescator: daca n casut a y
i
sunt p
i
obiecte din mult imea
{x
1
, x
2
, ..., x
n
} atunci contribut ia acestei casut e la cuvantul crescator va y
i
y
i
. .
p
i
ori
.
Daca p
i
= 0 atunci litera y
i
nu apare n cuvant. Obt inem cuvantul
y
1
y
1
. .
p
1
ori
y
m
y
m
. .
p
m
ori
,
8
cu p
1
+ p
m
= n.
Exemplul 2. Sa consideram urmatoarea aranjare a obiectelor x
1
, ..., x
8
n casut ele
ordonate y
1
, ..., y
5
:
x
3
y
1
| x
3
x
5
x
6
y
2
| x
2
x
8
y
3
|
y
4
| x
1
x
7
y
5
.
Acestei aranjari i corespunde cuvantul crescator y
1
y
2
y
2
y
2
y
3
y
3
y
5
y
5
.
Ordinea si natura obiectelor din ecare casut a nu inuent eaza cuvantul format.
Aceasta nseamna ca orice permutare a celor n obiecte da acelasi cuvant. Obt inem
ca num arul cautat este
[m]
n
n!
. Acest num ar se numeste combin ari cu repetit ie a m
obiecte luate cat n.
Exemplul 2 (Moivre) Determinat i numarul modurilor n care un numar natural
m se poate scrie ca o suma de n numere naturale m = u
1
+ u
2
+ u
n
, doua sume
difera prin natura termenilor sau ordinea lor.
Demonstrat ie. Pentru ecare descompunere a lui m ca o suma de n numere
naturale m = u
1
+ u
2
+ u
n
consideram sumele part iale s
p
=
p

k=1
u
k
. Am obt inut
astfel un cuvant crescator de lungime n 1, 0 s
1
s
2
s
n1
m.
Reciproc orice cuvant crescator 0 s
1
s
2
s
n1
m determina o scriere
a numarului m ca suma m = u
1
+ u
2
+ + u
n
, u
i
= s
i
s
i1
, u
n
= m s
n1
si
u
1
= s
1
. Se obt ine astfel ca num arul modurilor n care un numar natural m se poate
scrie ca o suma de n numere naturale este egal cu num arul cuvintelor crescatoare de
lungime n 1, formate cu litere din mult imea {0, 1, ..., m} avand m + 1 elemente.
Acesta din urma este
[m + 1]
n1
(n 1)!
=
(m + n 1)!
m!(n 1)!
.
Observat ie Daca presupunem ca mult imea X = {x
1
, x
2
, ..., x
n
} este ordonata (x
1
<
x
2
< < x
n
) atunci
[m]
n
n!
reprezint a numarul funct iilor crescatoare de la X la Y .
2 Principiul includerii si al excluderii

In aceasta sect iune vom considera X o mult ime nita, presupunem |X| = n. Ob-
servam ca daca A, B X astfel nc at A B = atunci |A B| = |A| +|B|. Daca
A B atunci |B A| = |B| |A|, n particular pentru orice submult ime A X
avem |X A| = |X| |A|.

In plus daca A
1
, A
2
, ..., A
k
sunt submult imi ale lui X,
disjuncte doua cate doua, atunci
|A
1
A
2
A
k
| = |A
1
| +|A
2
| + +|A
k
|.
9
Convenim ca daca I = atunci
|
iI
A
i
| = 0 si |
iI
A
i
| = |X|.

In continuare ne propunem sa determinam num arul de elemente ale reuniunii unei


familii arbitrare de submult imi ale mult imii X.
Teorema 2 (Principiul includerii si al excluderii - PIE) Fie A
i
, i I o familie de
submult imi al lui X. Are loc relat ia
|
iI
A
i
| =

JI
(1)
|J|+1
|
jJ
A
j
|. (2)
Daca I = {1, 2, ..., k} putem rescrie relat ia (2) n urmatoarea forma echivalenta:
|
k
i=1
A
i
| =
k

i=1
|A
i
|

1i<jk
|A
i
A
j
| + + (1)
k+1
|
k
i=1
A
i
|. (3)
Demonstrat ie. Vom demonstra relat ia (3) prin induct ie dupa k. Pentru k = 2
avem |AB| = |A| +|B| |AB|. Aceasta relat ie este adevarat a, deoarece AB se
poate scrie ca reuniunea urmatoarelor trei submult imi disjuncte AAB, BAB
si A B.
Presupunem ca relat ia (3) este adevarata pentru un num ar k 1. Avem atunci,
|
k
i=1
A
i
| = |(
k1
i=1
A
i
) A
k
| = |
k1
i=1
A
i
| +|A
k
| |
k1
i=1
(A
i
A
k
)|
=
k

i=1
|A
i
|

1i<jk1
|A
i
A
j
| + + (1)
k
|
k1
i=1
A
i
|

k1

i=1
|A
i
A
k
| +

1i<jk1
|A
i
A
j
A
k
| + + (1)
k+1
|(
k1
i=1
A
i
) A
k
|.
Regrupand termenii din membrul drept al egalitat ii precedente obt inem relat ia (3).
Teorema 3 (Formula duala a principiul includerii si al excluderii - PIED) Fie A
i
,
i I o familie de submult imi al lui X. Are loc relat ia
|
iI
A
i
| =

JI
(1)
|J|+1
|
jJ
A
j
|. (4)
Daca I = {1, 2, ..., k} putem rescrie relat ia (4) n urmatoarea forma echivalenta:
|
k
i=1
A
i
| =
k

i=1
|A
i
|

1i<jk
|A
i
A
j
| + + (1)
k+1
|
k
i=1
A
i
|. (5)
10
Demonstrat ie. Se poate demonstra prin induct ie dupa k, asemanator cu demontrat ia
precedenta. O alta demonstrat ie face apel la formulele lui De Morgan:

iI
A
i
= X
iI
(X A
i
) si
iI
A
i
= X
iI
(X A
i
). (6)
Folosind relat iile (6) si (2) avem:
|
iI
A
i
| = |X| |
iI
(X A
i
)| = |X|

JI
(1)
|J|+1
|
iJ
(X A
i
)|
= |X|

JI
(1)
|J|+1
(|X| |
iJ
A
i
|) = |X|(1 C
1
k
+ C
2
k
+ (1)
k
C
k
k
)
+

JI
(1)
|J|+1
|
iJ
A
i
| =

JI
(1)
|J|+1
|
iJ
A
i
|.
Pentru ultima egalitate am folosit C
0
k
C
1
k
+ + (1)
k
C
k
k
= (1 1)
k
= 0.
Teorema 4 (Teorema lui Sylvester) Fie A
i
X, i I, |I| = q, o familie de
submult imi ale lui X. Numarul elementelor mult imii X care nu apart in nici uneia
dintre mult imile A
i
este egal cu:
M
0
q
= |X| +

JI
(1)
|J|
|
iJ
A
i
|. (7)
Demonstrat ie. Este evident ca M
0
q
= |
iI
(X A
i
)|. Folosind formulele lui De
Morgan (6) si relat ia (2) avem:
M
0
q
= |X
iI
A
i
| = |X| |
iI
A
i
| = |X|

JI
(1)
|J|+1
|
iJ
|
= |X| +

JI
(1)
|J|
|
iJ
A
i
|
Teorema 5 (Teorema ciurului) Fie A
i
X, i I = {1, 2, ..., q} o familie de
submult imi ale lui X. Numarul elementelor mult imii X care apart in la p dintre
mult imile A
i
este egal cu:
M
p
q
=
q

i=p
(1)
ip
C
p
i

JI,|J|=i
|
iJ
A
i
|. (8)
11
Demonstrat ie. Fie P I = {1, 2, ..., q} astfel ncat |P| = p. Numarul elementelor
care apart in tuturor mult imilor A
i
cu i P si nu apart in nici uneia din mult imile
A
j
cu j I \ P este:
|(
iP
A
i
) (
jI\P
A
j
)|.
Mult imea acestor elemente coincidens a cu mult imea elementelor care apart in mult imii

iP
A
i
si nu apart in nici unei mult imi A
j

iP
A
i

iP
A
i
pentru j I \ P.

Inseamna caputem folosi formula lui Sylvester (Teorema 4), luand n locul lui X pe

iP
A
i
si n locul mult imilor A
j
pe A
j

iP
A
i
cu j I \ P. Conform cu (7) avem:
|(
iP
A
i
) (
jI\P
A
j
)| = |
iP
A
i
|

PK,|K|=p+1
|
iK
A
i
|+

PK,|K|=p+2
|
iK
A
i
| =

PK
(1)
|K||P|
|
iK
A
i
|.
(9)
Pentru a determina M
p
q
trebuie sa nsumam expresiile (9) dupa toate submult imile
P I cu |P| = p:
M
p
q
=

|P|=p
|(
iP
A
i
) (
jI\P
A
j
)| =

|P|=p

PK
(1)
|K||P|
|
iK
A
i
| =

KI,|K|p

PK,|P|=p
(1)
|K||P|
|
iK
A
i
|.
(10)
Deoarece mult imea de indici P K cu |P| = p si |K| = k poate aleasa n C
p
k
moduri pentru ecare alegere a lui K si deoarece |
iK
A
i
| nu depinde de P, rezulta
ca
M
p
q
=
q

k=p
(1)
kp
C
p
k

KI,|K|=k
|
iK
A
i
|.
Funct ia lui Euler Pentru un numar natural n am notat cu (n) num arul nu-
merelor naturale mai mici decat n si prime cu n. Sa presupunem ca num arul n are
descompunere n factori primi distinct i n = p
i
1
1
p
i
2
2
p
i
q
q
. Vom nota cu A
i
mult imea
numerelor naturale mai mici decat n, care sunt multipli de p
i
. Deoarece pentru i = j
avem (p
i
, p
j
) = 1 avem:
|A
i
| = fracnp
i
, |A
i
A
j
| =
n
p
i
p
j
, |A
i
A
j
A
k
| =
n
p
i
p
j
p
k

In consecint a (n) este egal cu num arul elementelor mult imii X = {1, 2, ..., n} care
nu apart in nici uneia din mult imile A
i
, i {1, 2, ..., q}. Acest num ar este dat de
12
formula lui Sylvester (7):
(n) = n
q

i=1
|A
i
| +

1i<jq
|A
i
A
j
|

1i<j<kq
|A
i
A
j
A
k
| + =
n
q

i=1
n
p
i
+

1i<jq
n
p
i
p
j

1i<j<kq
n
p
i
p
j
p
k
+ + (1)
q
n
p
1
p
2
p
q
=
n
_
1
1
p
1
__
1
1
p
2
_

_
1
1
p
q
_
.
(11)
Numarul funct iilor surjective Am vazut ca num arul funct iilor injective de la o
mult ime cu n elemente la o mult ime cu m elemente este A
n
m
.
Sa consideram mult imile nite X = {x
1
, x
2
, ..., x
n
} si Y = {y
1
, y
2
, ..., y
m
} astfel
nc at n m. Vom determine numarul funct iilor surjective de la X la Y . Pentru
ecare i {1, 2, ..., m} vom nota cu A
i
mult imea funct iilor de la X la Y pentru care
y
i
nu este imaginea nici unui element din X. Aceasta nseamna ca:
A
i
= {f : X Y, y
i
/ f(X)}.
Mult ime funct iilor surjective denite pe X cu valori n Y coincide cu mult imea
funct iilor care nu apart in nici uneia din mult imile A
i
. Numarul s
n,m
al acestor
funct ii este date de formula lui Sylvester (7):
s
n,m
= m
n

i=1
|A
i
|+

1i<jm
|A
i
A
j
|

1i<j<km
|A
i
A
j
A
k
|+ +(1)
k
|
m
i=1
A
i
|.
Deoarece A
i
este egal cu numarul funct iilor denite pe X cu valori n Y \ {y
i
}
abt inem |A
i
| = (m1)
n
, aseman ator |A
i
A
j
| = (m2)
n
pentru 1 i < j m si
n general
|A
i
1
A
i
2
A
i
l
| = (ml)
n
,
pentru 1 i
1
< i
2
< < i
l
m. Putem elimina l elemente din Y n C
l
m
moduri
si se obt ine ca ecare suma:

K{1,2,...,m},|K|=l
|
iK
|
cont ine C
l
m
termeini egali cu (ml)
n
. Deoarece
m
i=1
A
i
= avem:
s
n,m
= m
n
C
1
m
(m1)
n
+ C
2
m
(m2)
n
+ (1)
m1
C
m1
m
.
13