Sunteți pe pagina 1din 17

1

1
CUPRINS

I. DATE GENERALE

1. Elemente de identificare obiectiv
2. Amplasamentul
3. Profilul de activitate
4. Forma de proprietate
5. Regimul de lucru

II. DATE SPECIFICE ACTIVITII

1. Prezentarea activitii
1.1 Activitatea desfurat
1.2 Dotri
1.3 Bilanul de materiale
1.4 Utiliti

III. SURSE DE POLUANI I PROTECIA FACTORILOR DE MEDIU

1. Protecia calitii apelor
1.1 Sursele de ape uzate i compuii acestor ape
1.2 Instalatii de epurare a apelor uzate
1.3 Poluanii evacuai n mediu sau n canalizri

2. Protecia aerului
2.1 Sursele i poluanii pentru aer
2.2 Instalaii pentru depoluarea aerului
2.3 Poluanii evacuai n atmosfer

3. Protecia mpotriva zgomotelor i vibraiilor
3.1 Sursele de zgomote i vibraii
3.2 Dotrile i msurile de protecie mpotriva zgomotelor i vibraiilor
3.3 Nivelul de zgomot i de vibraii produs

4. Protecia solului i subsolului
4.1 Sursele de poluare ale solului i subsolului
4.2 Msurile, dotrile i amenajrile pentru protecia solului i subsolului

5. Protecia mpotriva radiaiilor
5.1 Sursele de radiaii din activitate
5.2 Dotrile, amenajrile i msurile pentru protecia mpotriva radiaiilor
5.3 Nivelul radiaiilor emise n mediu

6. Protecia fondului forestier

7. Protecia ecosistemelor, biodiversitii i ocrotirea naturii

8. Protecia peisajului i a zonelor de interes tradiional

9. Gestiunea deeurilor

9.1 Sursele de deeuri, tipuri, compoziie i cantitatea de deeuri rezultate
9.2 Modul de gospodrire a deeurilor: depozitare controlat, transport, tratare, refolosire,
distrugere, integrare n mediu, comercializare


10. Gestiunea substanelor toxice i periculoase
2
2

10.1 Substanele toxice i periculoase utilizate i cantitatea acestora
10.2 Modul de gospodrire, msurile, dotrile i amenajrile pentru protecia mediului

11. Gestiunea ambalajelor

12. ncadrarea n planurile de urbanism i amenajare a terioriului

13. Protecia aezrilor umane

13.1 Distana fa de aezrile umane, localitile
13.2 Msurile, dotrile i amenajrile pentru protecia aezrilor umane

14. Respectarea prevederilor conveniilor internaionale la care Romnia a aderat

IV. RECONSTRUCIA ECOLOGIC

V. MONITORIZAREA MEDIULUI

VI. ANEXE Actele societatii, avize, autorizatii, contracte


3
3

I. DATE GENERALE

1. Elemente de identificare obiectiv
1.1 Denumirea:
- Firma: Compania Naional de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA S.A.,
nfiinat prin HG nr. 627 / 31.07.2000. Activitatea i patrimoniul sunt stabilite prin HG nr. 627 /
31.07.2000.
- Sucursala: Sucursala de Transport Bucureti, cu sediul n os. tefan cel Mare nr. 1A, sectorul
1 si Dispecerul Energetic Teritorial Bucuresti (DET Bucuresti) cu sediul in B-dul Hristo Botev nr.
16-18.
- Obiectivul:
Reteaua electrica de transport (RET) gestionata de Sucursala de Transport al Energiei
Electrice Bucuresti (ST Bucuresti) si Dispecerul Energetic Teritorial Bucuresti (DET Bucuresti).
1.2 Telefon ST Bucureti : 021-201.62.15
1.3 Fax ST Bucureti : 021-317.23.00
1.4 Numr de nmatriculare ST Bucureti : J 40 / 8811 / 2000 din 28.09.2000
1.5 Cod de nregistrare fiscal ST Bucureti : 13396943, conform certificatului de inregistrare
fiscala.
1.6 Activitatea principala: transportul energiei electrice si servicii de sistem cod CAEN rev. 1
4012, CAEN rev. 2 - 3512.
2. Amplasamentele
I. Statii electrice de transformare
Sucursala de Transport al Energiei Electrice Bucuresti isi desfasoara activitatea pe teritoriul
judetelor Buzau, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman, Ilfov si municipiul
Bucuresti si are in patrimoniu 12 statii electrice de transformare:
Staia electric de transformare 400/220/110/10 kV Bucuresti Sud este amplasata pe str.
Releului nr. 3, sect. 3, Bucuresti (in incinta Centralei Electrice de Termoficare Bucuresti Sud).
Statia electrica de transformare 220/110/10 kV Fundeni este amplasata in com. Dobroiesti, sat
Fundeni, str. Zorilor nr. 69A, jud. Ilfov.
Statia electrica de transformare 400/110/20 kV Domnesti este amplasata in com. Domnesti,
jud. Ilfov
Statia electrica de transformare 220/110/20 kV Turnu Magurele este amplasata in apropierea
sos. Turnu Magurele-Zimnicea, km 2, jud. Teleorman.
Statia electrica de transformare 220/110/20 kV Ghizdaru este amplasat n comuna Stneti,
jud. Giurgiu.
Statia electrica de transformare 400/220/110 kV Brazi Vest este amplasata in com. Brazi, jud.
Prahova.
Statia electrica de transformare 220/110/20 kV Trgoviste este amplasata in com. Ulmi, sat
Dumbrava, jud. Dambovita.
Statia electrica de transformare 220/110 kV Teleajen este amplasata in com. Berceni, jud.
Prahova.
Statia electrica de transformare 220/110/20 kV Stlpu este amplasata in comuna Stlpu, jud.
Buzau.
Statia electrica de transformare 400/110/20 kV Gura Ialomitei este amplasata in com. Mihail
Kogalniceanu, sat Gura Ialomitei, jud. Ialomita
Statia electrica de transformare 400/110 kV Pelicanu este amplasata in apropierea sos.
Calarasi-Slobozia, km 5, jud. Calarasi.
Statia electrica de transformare 220/110/20 kV Mostistea are amplasamentul in com. Frasinet,
sat Danesti, jud. Calarasi.
II. Linii electrice aeriene (LEA)
LEA 400 kV s. c. (simplu circuit) Bucuresti Sud Domnesti, mun. Bucuresti si jud. Ilfov.
LEA 220 kV d.c (dublu circuit) Bucuresti Sud Fundeni, mun. Bucuresti si jud. Ilfov.
LEA 400 kV s.c. (simplu circuit) Bucuresti Sud Gura Ialomitei, mun. Bucuresti, jud. Ilfov, jud.
Calarasi si jud. Ialomita.
LEA 400 kV s.c. (simplu circuit) Bucuresti Sud Slatina (un troson din lungimea totala a liniei),
mun. Bucuresti, jud. Ilfov, jud. Giurgiu si jud. Teleorman.
4
4
LEA 400 kV s.c. (simplu circuit) Bucuresti Sud Pelicanu, mun. Bucuresti, jud. Ilfov, jud.
Calarasi.
LEA 220 kV d.c. (dublu circui) Bucuresti Sud Ghizdaru, mun. Bucuresti, jud. Ilfov si jud.
Giurgiu.
LEA 220 kV s.c. (simplu circuit) derivatia Mostistea, jud. Ilfov si jud. Calarasi.
LEA 220 kV d.c. (dublu circuit) Fundeni Brazi Vest, jud. Ilfov, jud. Dambovita, jud. Prahova.
LEA 400 kV s.c. (simplu circuit) Domnesti Urechesti (un tronson din lungimea totala a liniei),
jud. Ilfov, jud. Giurgiu si jud. Dambovita.
LEA 400 kV s.c. (simplu circuit) Domnesti Brazi Vest, jud. Ilfov, jud. Giurgiu, jud. Dambovita
si jud. Prahova.
LEA 400 kV s.c. (simplu circuit) Brazi Vest Drste (un tronson din lungimea totala a liniei),
jud. Prahova.
LEA 220 kV d.c. (dublu circuit) Brazi Vest Trgoviste, jud. Prahova si jud. Dambovita.
LEA 400 kV (functioneaza la 220 kV) s.c.(simplu circuit) Brazi Vest Teleajen, jud. Prahova.
LEA 400 kV (functioneaza la 220 kV) s.c. (simplu circuit) Teleajen Stlpu, jud. Prahova si
jud. Buzau.
LEA 220 kV d.c. (dublu circuit) Trgoviste Doicesti, jud. Dambovita.
LEA 220 kV d.c. (dublu circuit) Trgoviste Cuptoare circ. 1 + 3, jud. Dambovita.
LEA 220 kV s.c. (simplu circuit) Trgoviste Cuptoare circ. 2, jud. Dambovita.
LEA 220 kV s.c. (simplu circuit) Ghizdaru Turnu Magurele, jud. Giurgiu si jud. Teleorman.
LEA 400 kV s.c. (simplu circuit) Gura Ialomitei Cernavoda circ.2, jud. Constanta si jud.
Ialomita
LEA 400 kV s.c. (simplu circuit) Pelicanu Cernavoda, jud. Constanta, jud. Ialomita si jud.
Calarasi.
LEA 400 kV (functioneaza la 110 kV) d.c. (dublu circuit) Pelicanu CSC Calarasi, jud.
Calarasi.
III. Dispecerul Energetic Teritorial Bucuresti din cadrul Operatorului de Transport si de Sistem
al Sistemului Energetic National isi desfasoara activitatea pe teritoriul mun. Bucuresti, judetelor
Buzau, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman, Ilfov, Constanta si Tulcea.
Activitatile principale specifice cod CAEN 3512 sunt coordonate prin intermediul serviciilor tehnice
si economice cu sediile in:
- Sucursala de Transport Bucuresti (ST), sos. Stefan cel Mare nr. 1A, sect. 1, Bucuresti
- Dispecerul Energetic Teritorial (DET) Bucuresti, B-dul Hristo Botev nr. 16-18.
ST si DET Bucuresti fac parte din Operatorul de Transport si de Sistem si isi desfasoara
activitatea unitara in baza unei Licente comune, nr. 161/2000, revizuita in 2009, emisa de ANRE si
valabila 25 de ani.
3. Profilul de activitate
Profilul de activitate este de Transport Energie Electrica si Servicii de Sistem (conform cod CAEN
rev. 1 4012, CAEN rev. 2 3512) in vederea satisfacerii cerintelor de interes public din sectorul
energiei electrice, cu respectarea obligatiilor stabilite prin licente sau autorizatii emise de
autoritatile competente, referitoare la siguranta, calitate, continuitatea alimentarii, eficienta
energetica si cu respectarea normelor de securitate si sanatate in munca si de protectie a
mediului.
Activitatea desfasurata:
- Serviciul de transport al energiei electrice, prin exploatarea comerciala a capacitatilor de
transport al energiei electrice, inclusiv masurarea energiei electrice pe piata angro de energie
electrica.
- Serviciul de Sistem prin utilizarea sistemelor de conducere prin dispecer propriu.
- Prestarea serviciilor in conditii de siguranta in alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor la parametrii optimi de functionare, in conditii de securitate tehnica a obiectivelor.
Bunurile ce alcatuiesc reteaua electrica de transport si sistemele de conducere prin dispecer,
precum si alte bunuri aferente acestora, prezentate in continuare sunt detinute de
TRANSELECTRICA in calitate de concesionar, de proprietar sau pe baza unor titluri legale.
Statiile electrice de transformare au rolul de interconectare a liniilor electrice de transport intre
ele, de transformare a parametrilor energiei electrice prin autotransformatoare / transformatoare
de putere, de asigurare a parametrilor energiei electrice pentru transportul acesteia la tensiunile
de 400, 220,110 kV si de asigurare a parametrilor energiei electrice pentru alimentarea posturilor
de transformare cu tensiunea de 20 si/sau 10 kV.
5
5
In cadrul statiilor se desfasoara urmatoarele activitati:
- Exploatarea echipamentelor electrice
- Supravegherea si controlul instalatiilor de transformare a energiei electrice
- Admiterea la lucru a personalului de specialitate la lucrari in instalatiile statiilor electrice.
Liniile electrice aeriene (LEA) au rolul de a transporta energia electrica de la producatori la
Operatorul de distributie, la nivelul de tensiune solicitat, obtinut prin intermediul statiilor electrice
de transformare.
LEA au fost construite si puse in functiune (PIF) intre anii 1965-1995.
Parametrii nominali de functionare sunt:
- tensiunea nominala: 400 kV, 220 kV si 110 kV
- frecventa nominala: 50 Hz
Atat LEA cat si statiile electrice de transformare functioneaza in regim continuu (24 de ore din 24),
acordandu-se retragere din exploatare pentru lucrari de interventie programate sau accidentale.
Modul de cerere si aprobare a retragerilor din exploatare este documentat la nivel de sucursala si
coordonat pe tara.
Conducerea, organizarea si urmarirea desfasurarii activitatii se realizeaza de la sediul social
central si de la sediile centrelor de exploatare, amplasate in teritoriu dupa cum urmeaza:
Serviciile de sistem sunt destinate sa asigure:
- comanda operationala
- programare operationala
- planificare operationala a SEN
Operatorul are obligatia ca in cadrul responsabilitatilor sale pentru functionarea sigura a SEN sa
asigure in limita capacitatilor disponibile in sistem si a contractelor incheiate, puterea de rezerva
din fiecare categorie.

1. Dotari (instalatii, utilaje, mijloace de transport utilizate in activitate)

Statii electrice

Nr.
crt.
Denumirea Tip Solutia constructiva
Tensiunea de
functionare
(kV)
Puterea
(MVA)
1.
Bucuresti Sud
400/220/110/10 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
10 celule
400

2 x 400

Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
15 celule
220 2 x 200
Conexiune si
transformare
Exterioara, de tip HIS,
sistem dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
21 celule
110 2 x 63
Conexiune
Interioara, sisteme
simple de bare
colectoare sectionate
longitudinal si un
sistem de bare de
rezerva, un intreruptor
pe circuit, 54 celule
10 -
Trafo servicii interne 10/0.4 2 x 0.630
Bobina compensare 400 1 x 100 MVAr
2.
Fundeni
220/110/10 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem de
bare colectoare simplu
sectionat, un
intreruptor pe circuit, 9
celule
220 2 x 400
6
6
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem de
bare colectoare simplu
sectionat, un
intreruptor pe circuit,
19 celule
110 3 x 25
Conexiune
Interioara, sistem
simplu de bare
colectoare, dublu
sectionate, un
intreruptor pe circuit,
32 celule
10 -
Trafo servicii interne

10/0.4
1 x 0.630
1 x 0.460
Bobina compensare 110 1 x 100 MVAr
3.
Domnesti
400/110/20 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare
colectoare cu bar de
transfer, un intreruptor
pe circuit, 9 celule
400 3 x 250
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare
colectoare secionat
printr-o cupl longo-
transversal, un
intreruptor pe circuit,
15 celule
110
1 x 25
1 x 16
Conexiune
Interioara, sistem
simplu de bare
colectoare sectionat
longitudinal, un
intreruptor pe circuit,
13 celule
20 -
Trafo servicii interne

20/0.4
1 x 0.250
2 x 0.680
4.
Turnu Magurele
220/110/20 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare, un
intreruptor pe circuit, 8
celule
220 3 x 200
Conexiune si
transformare
Exterioara, formata din
dou substaii de 110
kV conectate printr-o
cupl de
interconexiune.
Fiecare substaie este
format dintr-un
sistem dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
29 celule
110
1 x 25
1 x 16
Conexiune
Interioara, sistem
simplu de bare
colectoare sectionat
longitudinal, un
intreruptor pe circuit,
24 celule
20 -
Trafo servicii interne

20/0.4
2 x 0.400
2 x 1.200
5.
Ghizdaru
220/110/20 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare, un
intreruptor pe circuit, 8
celule

220 2 x 200
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare
110 2 x 10
7
7
colectoare secionat
printr-o cupl
longitudinal i dou
cuple transversale, un
intreruptor pe circuit,
25 celule
Conexiune
Interioara, sistem
simplu de bare
colectoare sectionat
longitudinal, un
intreruptor pe circuit,
16 celule
20
Trafo servicii interne

20/0.4
1 x 0.630
1 x 0.250
6.
Brazi Vest
400/220/110 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, de tip GIS,
sistem dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit, 8
celule
400 1 x 400
Conexiune si
transformare
Exterioara, de tip GIS,
sistem dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
12 celule
220 2 x 200
Conexiune
Interioara, de tip GIS,
sistem dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
11 celule
110 -
Trafo servicii interne
20/0.4

6/0.4
1 x 0.630
1 x 0.400
1 x 0.630
2 x 0.400
7.
Targoviste
220/110/20 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, doua
sisteme duble de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
18 celule

220 3 x 200
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
19 celule

110 2 x 16
Conexiune
Interioara, sistem
dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
16 celule

20 -
Trafo servicii interne





20/0.4
2 x 1.200
2 x 0.630
8.
Teleajen
220/110 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
poligonal (patrulater)
de bare colectoare,
format din 4 bare
colectoare simple,
legate intre ele prin 3
cuple de bare, 9 celule
220 1 x 200
Conexiune Exterioara, sistem 110 -
8
8
dublu de bare
colectoare, secionat
printr-o cupl longo-
transversal, un
intreruptor pe circuit,
13 celule
Trafo servicii interne
20/0.4
6/0.4
1 x 0.400
1 x 0.250
9.
Stalpu
220/110/20 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, un
autotransformator
220/110 kV, 200
MVA, alimentat pe
partea de 220 kV din
LEA 220 kV Teleajen-
Stalpu. Infasurarea de
220 kV a
autotransformatorului
este conectata la LEA
220 kV Teleajen-
Stalpu prin
intermediul unei
celule formata din
echipamente de
comutatie a circuitelor
electrice, un
intreruptor pe circuit,
o celula .
220 1 x 200
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
10 celule
110 2 x 16
Conexiune
Interioara, sistem
dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
15 celule
20 -
Trafo servicii interne

20/0.4
1 x 1.200
1 x 0.630
10.
Gura Ialomitei
400/110/20 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, de tip GIS,
sistem dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit, 9
celule
400 2 x 250
Conexiune si
transformare
Exterioara, de tip GIS,
sistem dublu de bare
colectoare, un
intreruptor pe circuit,
14 celule
110 2 x 16
Conexiune
Interioara, sistem
simplu de bare
colectoare sectionat
longitudinal, un
intreruptor pe circuit,
18 celule
20 -
Trafo servicii interne

20/0.4
1 x 0.400
3 x 0.250
11.
Pelicanu
400/110 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare
colectoare cu bar de
transfer, un intreruptor
pe circuit, 8 celule


400 2 x 250
9
9
Conexiune
Exterioara, sistem
dublu de bare
colectoare secionat
prin cupl
transversal, un
intreruptor pe circuit, 7
celule
110 -
Trafo servicii interne

20/0.4
1 x 0.400
1 x 0.250
12.
Mostistea
220/110/20 kV
Conexiune si
transformare
Exterioara, formata
dintr-o bar
colectoare, un
intreruptor pe circuit, 2
celule
220 1 x 200
Conexiune si
transformare
Exterioara, sistem
dublu de bare
colectoare cu bar de
transfer secionat
printr-o cupl
transversal, un
intreruptor pe circuit,
15 celule
110 2 x 16
Conexiune
Interioara, sistem
simplu de bare
colectoare sectionat
longitudinal, un
intreruptor pe circuit,
13 celule
20 -
Trafo servicii interne

20/0.4
1 x 0.630
1 x 0.250


Alte dotari specifice activitatii din perimetrul statiilor electrice de transformare
Camere de comanda, cabine de relee, cladiri anexe social-sanitare, instalatii de colectare a
scurgerilor accidentale de ulei din unitatile de transformare (cuve betonate cu piatra sparta la
suprafata amplasate sub unitatile de transformare), instalatii pentru preluare ape pluviale posibil
contaminate cu ulei dotate cu separatoare de uleiuri minerale, bazine betonate vidanjabile pentru
apele uzate menajere, sisteme de drenuri din tuburi de beton, alei betonate, platforme betonate,
containere pentru colectarea selectiva a deseurilor.

Linii electrice aeriene (LEA)

Nr.
crt.
Denumirea Desfasurare
Numar
circuite
Tensiunea
nominala
proiectata (kV)
Tensiunea
de
functionare
(kV)
Lungimea totala /
Lungimea pe
judete (km)
1.
Bucuresti Sud
Domnesti
Aeriana 1 400 400
34.04 /
2.60 mun. Buc. /
31.44 Ilfov
2.
Bucuresti Sud -
Fundeni
Aeriana 2 220 220
25.03 /
5.13 mun. Buc. /
19.9 Ilfov
3.
Bucuresti Sud
Gura Ialomitei
Aeriana 1 400 400
139.437 /
5.04 mun. Buc. /
11.31 Ilfov /
20.096 Calarasi /
102.991 Ialomita
4.
Bucuresti Sud
Slatina
(tronsonul aflat
in gestiunea ST
Bucuresti)
Aeriana 1 400 400
118.289 /
5.84 mun. Buc. /
28.46 Ilfov /
22.96 Giurgiu /
61.03 Teleorman
10
10
5.
Bucuresti Sud -
Pelicanu
Aeriana 1 400 400
119.164 /
4.616 mun. Buc. /
12.098 Ilfov /
102.450 Calarasi
6.
Bucuresti Sud -
Ghizdaru
Aeriana 2 220 220
72.479 /
5.1 mun. Buc. /
24.943 Ilfov /
42.436 Giurgiu
7.
Derivatia
Mostistea
Aeriana 1 220 220
51.451 /
10.351 Ilfov
41.10 Calarasi
8.
Fundeni
Brazi Vest
Aeriana 2 220 220
69.961 /
45.607 Ilfov /
2.414 Dambovita /
21.94 Prahova
9.
Domnesti
Urechesti
(tronsonul aflat
in gestiunea ST
Bucuresti)
Aeriana 1 400 400
48.620 /
11.904 Ilfov /
31.008 Giurgiu /
5.708 Dambovita
10.
Domnesti
Brazi Vest
Aeriana 1 400 400
64.054 /
8.45 Ilfov /
8.48 Giurgiu /
22.04 Dambovita /
25.084 Prahova
11.
Brazi Vest
Darste
(tronsonul aflat
in gestiunea ST
Bucuresti)
Aeriana 1 400 400
81.031 /
81.031 Prahova
12.
Brazi Vest -
Targoviste
Aeriana 2 220 220
50.5 /
15.3 Prahova /
35.2 Dambovita
13.
Brazi Vest -
Teleajen
Aeriana 1 400 220
36.940 /
36.940 Prahova
14.
Teleajen
Stalpu
Aeriana 1 400 220
53.43 /
34.90 Prahova /
18.53 Buzau
15.
Targoviste -
Doicesti
Aeriana 2 220 220
15.28 /
15.28 Dambovita
16.
Targoviste
Cuptoare circ.
1+3
Aeriana 2 220 220
1.8 /
1.8 Dambovita
17.
Targoviste
Cuptoare circ.2
Aeriana 1 220 220
1.8 /
1.8 Dambovita
18.
Ghizdaru
Turnu Magurele
Aeriana 1 220 220
82.228 /
21.45 Giurgiu /
60.778 Teleorman
19.
Gura Ialomitei
Cernavoda circ. 2
Aeriana 1 400 400
66.608 /
6.232 Constanta /
60.376 Ialomita

20.
Pelicanu -
Cernavoda
Aeriana 1 400 400
95.807 /
6.232 Constanta /
44.501 Ialomita /
45.074 Calarasi
21.
Pelicanu
CSC Calarasi
Aeriana 2 400 110
3.338 /
3.338 Calarasi

Total LEA 1.231,287 km din care:
- 860.758 km LEA 400 kV
- 370.529 km LEA 220 kV

11
11
2. Materii prime, auxiliare, combustibili si ambalajele folosite mod de ambalare, de
depozitare, cantitati:
In activitatea de transport si transformare a energiei electrice nu se folosesc materii prime.
Materii auxiliare uleiuri electroizolante, conductoare electrice, izolatoare, stalpi, intreruptoare,
separatoare, etc.
3. Utilitati apa, canalizare, energie (surse, cantitati, volume):
3.1.1. Apa menajera este asigurata prin puturi forate amenajate corespunzator situate in
perimetrele amplasamentelor la : statia Domnesti, statia Turnu Magurele, statia Ghizdaru, statia
Brazi Vest, statia Targoviste, statia Teleajen, statia Stalpu, statia Gura Ialomitei, statia Pelicanu,
statia Mostistea. Cladirile sediilor ST Bucuresti si al DET Bucuresti, precum si statiile Bucuresti
Sud si Fundeni sunt racordate la reteaua urbana, respectiv la reteaua CET Bucuresti Sud,
respectiv la reteaua comunei Dobroiesti.
3.1.2. Apa potabila
La statiile electrice de transformare Ghizdaru, Gura Ialomitei, Brazi Vest, Stalpu, Mostistea si
Pelicanu avand in vedere ca apa din puturi nu este potabila si se utilizeaza doar la grupurile
sanitare, se asigura apa potabila prin contract cu o firma specializata.
La statiile electrice de transformare Bucuresti Sud, Fundeni si sediile ST Bucuresti si DET
Bucuresti necesarul de apa potabila este asigurat din reteaua urbana.

3.2. Colectarea si evacuarea apelor uzate
3.2.1. La statiile electrice de transformare Domnesti, Turnu Magurele, Ghizdaru, Brazi Vest,
Targoviste, Teleajen, Stalpu, Gura Ialomitei, Pelicanu si Mostistea colectarea apelor uzate de la
anexele social-sanitare se realizeaza prin instalatia de canalizare proprie, iar apele uzate sunt
colectate in bazine betonate vidanjabile. Statia Bucuresti Sud este racordata la reteaua CET
Bucuresti Sud. Pentru Statia Fundeni, la data depunerii acestei documentatii, apele uzate
menajere sunt colectate in bazin betonat vidanjabil, lucrarea de racordare la reteaua de canalizare
a comunei Dobroiesti avand toate avizele necesare, urmand a fi demarata. Canalizarea sediilor ST
si DET Bucuresti este racordata la reteaua urbana.
3.2.2. Apele pluviale se evacueaza din perimetrul statiilor electrice de transformare prin
intermediul rigolelor existente.
In statiile electrice de transformare, cu exceptia statiei Stalpu/jud. Buzau sunt prevazute instalatii
pentru apelor pluviale din cuvele de retentie si dupa suprafata platformelor betonate de depozitare
a echipamentelor de rezerva, dotate cu separatoare apa-ulei. Prin lucrarile de trecere la tensiunea
de 400 kV a statiei Stalpu se prevede si realizarea de instalatii pentru preluarea apelor pluviale din
cuvele de retentie si dupa suprafata platformelor betonate.
La sediile ST si DET Bucuresti apele pluviale colectate de pe acoperisurile cladirilor sunt preluate
de sistemul de canalizare urbana.

3.3. Alimentarea cu energie electrica din reteaua energetica nationala.

4. Descrierea principalelor faze ale activitatii (procesului tehnologic)
4.1. Statiile electrice de transformare:
- Preluarea energiei electrice de producatori si transportul / tranzitul acesteia prin liniile electrice
aeriene (LEA) 400 kV, 220 kV si dupa caz 110 kV (linie care alimenteaza consumatori).
- Transformarea parametrilor energiei electrice prin autotransformatoare / transformatoare de
putere, de asigurare a parametrilor energiei electrice pentru transportul acesteia la tensiunile de
400, 220, 110 kV si de asigurare a parametrilor energiei electrice pentru alimentarea posturilor de
transformare cu tensiunea de 20 si/sau 10 kV.
- Masurarea energiei electrice prin intermediul transformatoarelor de masura de curent si de
tensiune.
- Compensarea puterii reactive in reteaua de transport si reglajul tensiunii in Reteaua Electrice de
Transport (RET) prin bobine de compensare din statiile Bucuresti Sud si Fundeni (actualmente
retrasa din exploatare).
- Asigurarea serviciilor interne in schema normala de functionare prin transformatoarele de servicii
interne (medie tensiune/joasa tensiune), respectiv in caz de avarie prin grupuri electrogene pentru
asigurarea curentului alternativ si prin baterii de acumulatoare de tip inchis pentru asigurarea
curentului continuu.

12
12
4.2. Liniile electrice aeriene de transport:
- Asigura transportul energiei electrice de la producatori la Operatorul de distributie, la nivelul de
tensiune solicitat, obtinut prin intermediul statiilor electrice de transformare.
- Realizeaza interconectarea statiilor electrice de transformare din reteaua electrica de transport a
Sistemului Energetic National.
- Asigura echilibrarea Sistemului Energetic National prin transportul energiei electrice din zonele in
care exista surplus, catre zonele in care exista deficit de energie. Parametrii nominali de
functionare sunt: tensiunea nominala 400 kV / 220 / 110 kV (in cazul liniilor care alimenteaza
consumatori) si frecventa nominala 50 Hz..
4.3. Servicii de sistem
-Participarea la acoperirea curbei program a consumului stabilit de OPCOM.
-Reglajul tensiunii in teritoriu, coreland necesitatile retelei de distributie cu necesitatile retelei de
transport, in colaborare cu DEC si DED-uri.
-Realizarea programelor de minimizare a pierderilor in reteaua de transport.
-Asigurarea sigurantei in functionare a SEN, prin urmarirea si tinerea sub control a parametrilor ce
dicteaza mentinerea stabilitatii statice si dinamice in sectiunile caracteristice ale DET Bucuresti.
-Realizarea planului de reparatii si modernizare a echipamentelor din SEN.
-Mentinerea parametrilor de calitate a energiei electrice in limitele admise in reteaua de transport.
-Urmarirea programelor de schimb international de energie (cand este cazul).

5. Produsele si subprodusele obtinute cantitati, destinatie: Nu este cazul.
Transelectrica SA Sucursala de Transport Bucuresti nu desfasoara activitati din care sa rezulte
produse si subproduse.

6. Datele referitoare la centrala termica proprie dotare, combustibili utilizati (compozitie,
cantitati), productie:
6.1. In cabinele de relee microclimatul este asigurat cu instalatii de climatizare.
6.2. Incalzirea camerelor de comanda este asigurata la statiile electrice de transformare prin
centrale termice electrice. La statiile electrice Fundeni si Turnu Magurele incalzirea este asigurata
prin intermediul unor centrale termice cu gaz metan, respectiv propan.
6.3. Sediul ST Bucuresti are asigurata incalzirea prin intermediul unei centrale cu gaz metan.

7. Alte date specifice activitatii: (coduri CAEN care se desfasoara pe amplasament, dar nu
intra in procedura de autorizare): Nu este cazul.

8. Programul de functionare ore/zi, zile/saptamana, zile/an:
Permanent in statiile electrice de transformare si LEA.
Program de 8 ore si consemn pentru amplasamentele de unde se coordoneaza in principal
exploatarea si mentenanta instalatiilor din gestiune.

II. Instalatiile, masurile, si conditiile de protectie a mediului
1. Instalatiile pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu, din dotare (pe
factori de mediu)
1.1. Factorul sol
Pentru preintampinarea poluarii solului cu ulei electroizolant din echipamente in urma unor
incidente, transformatoarelor sunt prevazute cu cuve de colectare din beton, acoperite cu piatra
sparta si delimitate de borduri, dimensionate astfel incat sa preia intreaga cantitate de ulei in caz
de avarie.
Eventualele scurgeri de ulei si apele pluviale scurse de pe unitatile de transformare se aduna in
aceste cuve, de unde sunt evacuate prin separatoare de apa-ulei, uleiul fiind colectat si eliminat
prin societati autorizate.
Depozitarea echipamentelor de rezerva si a materialelor se face pe platforme betonate prevazute
cu rigole marginale racordate la separatoare de produse petroliere pentru preluarea apelor
pluviale.
Poluarile accidentale cu ulei pe suprafete reduse care pot apare in activiatea de exploatare, sunt
indepartate de personalul statiei cu ajutorul materialelor absorbante biodegradabile (Spill Sorb).
In echipamente se foloseste ulei hidraulic si ulei mineral electroizolant. Aceste uleiuri nu contin
PCB.
13
13
Pe traseul LEA, terenurile sunt afectate prin ocuparea definitiva in locurile de amplasare a stalpilor
si prin ocuparea temporara in timpul executiei lucrarilor de reparatii (coridoare de lucru, platforme
de montaj, drumuri de acces). Marimea suprafetelor de teren ocupate temporar si timpul de
ocupare al acestora depind de tipul constructiv al liniei, de lucrarile care se executa si sunt
conforme cu prevederile specifice din NTE 003/04/00 Normativ pentru constructia liniilor aeriene
de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V. Dupa terminarea lucrarilor, terenurile ocupate
temporar sunt redate destinatiei lor initiale.

1.2. Factorul de mediu apa
Prin activitatile desfasurate in cadrul statiilor de transformare, a LEA, nu se polueaza apele.
Apele uzate menajere. La statiile electrice de transformare Domnesti, Turnu Magurele, Ghizdaru,
Brazi Vest, Targoviste, Teleajen, Stalpu, Gura Ialomitei, Pelicanu si Mostistea colectarea apelor
uzate de la anexele social-sanitare se realizeaza prin instalatia de canalizare proprie, iar apele
uzate sunt colectate in bazine betonate vidanjabile. Statia Bucuresti Sud este racordata la reteaua
CET Bucuresti Sud. Pentru Statia Fundeni, la data depunerii acestei documentatii, apele uzate
menajere sunt colectate in bazin betonat vidanjabil, lucrarea de racordare la reteaua de canalizare
a comunei Dobroiesti avand toate avizele necesare, urmand a fi demarata. Canalizarea sediilor ST
si DET Bucuresti este racordata la reteaua urbana.
Apele pluviale. Se evacueaza din perimetrul statiilor electrice de transformare prin intermediul
rigolelor existente.
In statiile electrice de transformare, cu exceptia statiei Stalpu/jud. Buzau sunt prevazute instalatii
pentru apelor pluviale din cuvele de retentie si dupa suprafata platformelor betonate de depozitare
a echipamentelor de rezerva, dotate cu separatoare apa-ulei. Prin lucrarile de trecere la tensiunea
de 400 kV a statiei Stalpu se prevede si realizarea de instalatii pentru preluarea apelor pluviale din
cuvele de retentie si dupa suprafata platformelor betonate.
La sediile ST si DET Bucuresti apele pluviale colectate de pe acoperisurile cladirilor sunt preluate
de sistemul de canalizare urbana.

1.3. Factorul de mediu aer
Sursele de poluanti pentru aer sunt centralele termice functionand pe gaz metan/propan din
statii/sediu si care trebuie sa respecte limitele admise prin normele tehnice in vigoare.
Emisiile de ozon cauzate de descarcarea Corona in aer, provenite de la LEA sunt sub nivelul
fondului natural. Determinarile efectuate evidentiaza ca ozonul generat de descarcarea Corona in
aer la tensiunile de 400 kV si de 220 kV practic nu pot fi decelate de ozonul natural.

1.4. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Sursele de zgomote i vibraii in statiile electrice
Principalele surse de zgomot din staiile electrice sunt urmtoarele :
- transformatoarele de putere i bobinele de reactan din miez de fier, la care zgomotul este
produs de vibraiile miezului ca urmare a fenomenului de magnetostriciune.
- instalaiile de rcire forat ale transformatoarelor i bobinelor de compensare alctuite din
ventilatoare i pompe de recirculare a uleiului.
- instalaiile de producere a aerului comprimat (compresoarele aferente instalaiilor cu hidrofor).
- grupul electrogen pentru alimentarea de siguran a serviciilor proprii.
- descrcrile corona care pot apare la tensiuni mai mari de 100 kV n condiii meteorologice
nefavorabile.
- anumite activiti din perioada desfurrii lucrrilor de antier i de revizii reparaii (manipulri
de materiale, prelucrri mecanice, transporturi, etc.).
Dotrile i msurile de protecie mpotriva zgomotelor i vibraiilor
- Echipamentele care produc zgomot mare (compresoare, grup electrogen) sunt ecranate fiind
amplasate n cldiri.
- Deoarece staiile sunt amplasate la distanele de protecie fa zonele de locuit normate de PE
101A/1985 zgomotul produs de staii se diminueaz cu distana nefiind necesare alte msuri de
protecie.
Nivelul de zgomot i de vibraii produs
Zgomotele produse de staii au o durat de producere variabil :
-cvasipermanent: - transformatoare i bobine n funciune nivelul de zgomot de cca. 80 dB la 5 m
de aparat
14
14
-limitat: - grupul electrogen i compresoarele aferente hidrofoarelor nivelul de zgomot de cca.
90 dB la 5 m de aparat
- descrcri corona - nivelul de zgomot de cca. 50-55 dB (A) i spectru de frecven de
civa MHz care nu afecteaz frecvenele TV.
De asemenea n afara staiei nivelul zgomotului nu depete 65 dB (A) nivelul pentru incinte
industriale stabilit de STAS 10009/88.
Avnd n vedere cele prezentate nu sunt necesare msuri speciale de protecie mpotriva
zgomotului.
Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor in cazul liniilor electrice aeriene (LEA)
Sursele de zgomote i vibraii
Principalele surse de zgomot din zona LEA sunt urmtoarele :
- descrcrile corona care pot apare la tensiuni mai mari de 100 kV n condiii meteorologice
nefavorabile.
- anumite activiti din perioada desfurrii lucrrilor de antier i de revizii reparaii (manipulri
de materiale, prelucrri mecanice, transporturi, etc.)
Dotrile i msurile de protecie mpotriva zgomotelor i vibraiilor
Deoarece LEA sunt amplasat la distanele de protecie fa zonele de locuit normate de NTE
003/04/00 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000
V, zgomotul produs se diminueaz cu distana nefiind necesare alte msuri de protecie.
Nivelul de zgomot i de vibraii produs
Zgomotele produse de LEA:
- descrcri corona - nivelul de zgomot de cca. 50-55 dB (A) i spectru de frecven de civa
MHz care nu afecteaz frecvenele TV.
Avnd n vedere cele prezentate nu sunt necesare msuri speciale de protecie mpotriva
zgomotului.

1.5. Protectia impotriva radiatiilor
Existenta unor campuri electrice sau magnetice in exteriorul statiilor(statiei) electrice este
determinata numai de liniile electrice racordate la statie si nu de instalatiile din cadrul statiei.
Pe teritoriul statiei, unde au acces numai persoane instruite, se asigura prin prescriptiile de
proiectare si regulamentele de exploatare ca nivelurile acestor campuri si timpul de expunere sa
se incadreze in limitele normate.
Sursele de camp electric din statie sunt toate partile instalatiilor aflate sub tensiune. Marimea
campului electric nu depinde de curent, ci de tensiunea sursei si de departarea fata de aceasta,
fiind sensibil influentata de prezenta unor suprafete conductoare (ecrane), care pot fi, de exemplu,
constituite din: cladiri, pereti, imprejmuiri, copaci, etc. In statie, campul electric variaza foarte mult,
fapt ce se datoreaza efectului de ecran produs de prezenta structurilor de otel legate la pamant,
folosite pentru sustinerea conductoarelor si a aparatelor electrice.
Campurile magnetice sunt prezente oriunde exista un conductor strabatut de curent si nu depind
de tensiune. Intensitatea acestor campuri descreste cu distanta fata de sursa. In statie, sursele de
camp magnetic sunt curentii de serviciu sau de defect din elementele conductoare ale instalatiilor
precum: barele colectoare si legaturile la acestea si intre aparate, aparatajul de conectare si
masura, conductoarele de legare la pamant, etc.
LEA determina existenta unor campuri electrice si magnetice in jurul conductoarelor. Valorile
intensitatii campului electric la sol si a curentului indus depind de elementele constructive ale LEA
(numar conductoare, distanta dintre acestea, distanta dintre faze, sectiunea conductoarelor,
inaltimea de suspendare a conductoarelor deasupra solului) si de regimul de functionare al LEA
(tensiune, putere).
La intensitatea campului electric de pana la 20 kV/m, curentul de frecventa industriala care trece
prin corpul uman la atingerea partilor metalice ale obiectivelor aflate sub influenta acestui camp se
afla in limitele 1-3 mA.
Valorile calculate, respectiv determinate ale intensitatii campului electric la inaltimea normata de
1.8 m si ale curentului de descarcare capacitiv, pentru diverse tipuri uzuale de linii, au aratat ca
acestea se afla sub limitele impuse, deci nu sunt periculoase pentru om.




15
15
1.6. Protectia fondului forestier
Statiile electrice de transformare nu afecteaza existenta fondului forestier.
Fondul forestier este afectat de LEA la executia acestora, cand este necesara realizarea
coridorului de lucru si respectiv, a coridorului (culoar) de protectie a carui latime este de 44 m
pentru LEA 220 kV si de 54 m pentru LEA 400 kV, in conformitate cu prevederile NTE 003/04/00
Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V.
In vederea exploatarii corespunzatoare a LEA se executa lucrari de intretinere a coridoarelor
(culoarelor) de siguranta defrisari, de catre societati specializate. Scopul acestor lucrari este de
evitare a apropierii coronamentului copacilor si conductoarelor liniei, care ar putea duce, pe langa
intreruperi in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, la incendii ale zonelor impadurite.
In acest scop s-a incheiat de catre CNTEE Transelectrica SA cu RNP ROMSILVA un protocol cu
privire la intretinerea permanenta a culoarelor de trecere ale liniilor electrice aeriene gestionate de
Transelectrica care traverseaza fondul forestier gestionat de ROMSILVA.

1.7. Protectia ecosistemelor, biodiversitatii si ocrotirea naturii
Materialele aferente fundatiilor, structurilor metalice, gabaritul LEA, modul de exploatare al LEA nu
afecteaza conservarea speciilor de plante si animale salbatice, habitatul lor natural.

1.8. Protectia peisajului si a zonelor de interes traditional
Statiile electrice de transformare nu constituie sursa de afectare a peisajului sau a unor zone de
interes traditional, ele fiind amplasate la marginea sau in afara localitatilor.
Impactul vizual provocat de LEA este diminuat prin vopsirea stalpilor si a elementelor metalice in
culori cat mai putin vizibile (vopsea bronz-aluminiu).

1.9. Protectia asezarilor umane
Statiile electrice sunt amplasate la periferia localitatilor, iar traseele LEA ocolesc zonele locuite.
Aceste instalatii nu afecteaza populatia care locuieste in zona.

2. Alte amenajari speciale, dotari si masuri pentru protectia mediului
-Instalatiile electrice de pe amplasamentele statiilor electrice de transformare sunt protejate
impotriva descarcarilor electrice atmosferice prin retele de paratraznete confectionate din otel
legate la priza de pamant ale statiei. Liniile electrice aeriene sunt de asemenea protejate impotriva
loviturilor de traznet prin conductoarele de protectie cu care LEA sunt dotate.
-Bateriile de acumulatori din statii sunt montate in incaperi speciale, pardosite cu gresie antiacida,
iluminate antiex. si cu regim de functionare in conditii de temperatura controlata.
-Bateriile de acumulatori sunt capsulate.
- Nu se executa lucrari de schimb al acidului sulfuric din baterii.
-Nu se depoziteaza acid si nu se fac completari de acid sulfuric la baterii.
-Scurgerile accidentale de ulei mineral ori carburanti se indeparteaza cu material absorbant
biodegradabil (Spill Sorb).
-Se realizeaza colectarea selectiva a deseurilor rezultate din activitate.

3. Concentratiile si debitele masice de poluanti, nivelul de zgomot, de radiatii
LEA sunt astfel proiectate incat pentru campul electric existent in jurul acestora, valoarea
intensitatii la inaltimea de 1.8 m de sol sa nu depaseasca 10 kV/m pentru zonele cu circulatie
intensa, respectiv 12.5 kV/m pentru zonele cu circulatie redusa, iar prin reintinderea la sageata
corespunzatoare a conductoarelor, de regula in zona culoarului de siguranta al LEA sunt asigurate
valori cu mult reduse, respectiv sub 5 kV/m.

III. Monitorizarea mediului
Nu exista dotari sau masuri speciale pentru monitorizarea mediului.
Personalul operativ din statiile electrice prin atributiile de serviciu, monitorizeaza functionarea
instalatiilor (rond la 4-6 ore), semnaland eventuale functionari anormale ale acestora, atat din
punct de vedere al exploatarii cat si din punct de vedere al protectiei mediului (ex. pentru
depistarea eventualelor scurgeri accidentale de ulei).



16
16
IV. Modul de gospodarire a deseurilor si a ambalajelor
1. Deseuri produse (tipuri, compozitie, cantitati)
- deseuri menajere
- deseuri de tip industrial
- deseuri metalice feroase (otel, fonta, fier vechi)
- deseuri metalice neferoase (cupru, aluminiu, conductor OL-Al)
- deseuri ceramice, portelan, sticla
- deseu ulei electroizolant uzat
- deseuri din constructii si demolari (din lucrari de retehnologizare)
-deseuri de echipamente electrice si electronice
-deseuri de hartie si carton
2. Deseuri colectate (tipuri, compozitie, cantitati, frecventa)
- deseuri menajere
- deseuri de tip industrial
- deseuri metalice feroase (otel, fonta, fier vechi)
- deseuri metalice neferoase (cupru, aluminiu, conductor OL-Al)
- deseuri ceramice, portelan, sticla
- deseu ulei electroizolant uzat
- deseuri din constructii si demolari (din lucrari de retehnologizare)
-deseuri de echipamente electrice si electronice
-deseuri de hartie si carton
3. Deseuri stocate temporar (tipuri, compozitie, cantitati, mod de stocare)
Deseurile enumerate la pct. 1 se depoziteaza temporar in spatii special amenajate, pe platforme
betonate, in rezervoare metalice etanse, precum si in containere si pubele inscriptionate
corespunzator.
4. Deseuri valorificate (tipuri, compozitie, cantitati, destinatie)
-deseurile de ulei electrozolant se colecteaza in rezervoare metalice si se predau unitatilor
specializate pentru valorificare
-deseurile metalice se colecteaza selectiv in spatiu amenajat si se valorifica prin societati
specializate
-deseurile de ceramica, portelan si sticla se colecteaza selectiv in spatiu amenajat si se valorifica
prin firme specializate
-deseurile de hartie si carton provenite de la activitatile de birou se colecteaza selectiv si se
valorifica prin firme specializate
-deseurile de echipamente electrice si electronice se valorifica prin societati specializate
-bateriile de acumulatori retrase din exploatare se predau catre firme specializatepentru
valorificarea electrolitului, materialului metalic si carcasei.
5. Ambalajele folosite si rezultate
In activitatea statiilor electrice si a LEA nu se utilizeaza ambalaje. Ambalaje pot proveni in urma
unor lucrari de anvergura (ex. lucrari de retehnologizare) ca urmare a achizitionarii de
echipamente noi.

V. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor periculoase
1. Substantele si preparatele periculoase folosite (categorii, cantitati)
Substantele si preparatele periculoase utilizate in statiile de transformare sunt: ulei mineral
electroizolant, hexafluorura de sulf, carburant grup electrogen (motorina), electrolit baterii de
acumulatori, silicagel, agenti frigorifici instalatii de climatizare.
-Electrolitul se gaseste sub forma de gel in bateriile de acumulatori necesare producerii curentului
continuu pentru serviciile interne (sursa independenta in caz de avarie). Bateriile de acumulatori
din statii sunt de tip capsulat, sunt montate in incaperi speciale, cu pardoseala din gresie
antiacida, cu iluminat antiex. si functioneaza in conditii de temperatura controlata. Nu se
completeaza si nu se depoziteaza electrolit. Contractele semnate cu executantii lucrarilor de
inlocuire a bateriilor de acumulatori din statii prevad obligativitatea acestora de a avea contracte
incheiate cu firme autorizate pentru valorificarea bateriilor de acumulatori inlocuite. Durata de viata
a bateriilor de acumulatori moderne cu electrolit fixat in gel, fara mentenanta, este in medie de cel
putin 15 ani.

17
17
-Echipamentele staiilor electrice (transformatoare, bobine, ntreruptoare) utilizeaz ulei
electroizolant care este recirculat n circuit nchis n echipamentele aflate in functiune. Uleiul
electroizolant utilizat in echipamente isi poate pierde parametrii normati (proprietatile
electroizolante) de exemplu in cazul depasirii numarului de declansari pe scurtcircuit al
intreruptoarelor, frecventa de inlocuire fiind dictata de numarul de declansari pe scurtcircuit sau de
rezultatele analizelor probelor de ulei. De asemenea uleiul electroizolant isi mai poate pierde din
proprietati printr-un continut de apa mai mare decat cel normat. In acest caz uleiul din AT, Trafo se
regenereaza prin trecerea prin instalatia de sarplex pentru scoaterea surplusului de umiditate din
ulei, perioada de timp fiind dictata de rezultatele analizelor probelor de ulei. Uleiul uzat i pierderile
accidentale de ulei din echipamente (datorate neetaneitilor, modului de exploatare sau a
accidentelor) sunt completate prin aprovizionarea cu ulei nou de ctre SC SMART SA, societatea
care asigura mentenaa instalaiilor pentru ST Bucureti. Uleiul electroizolant aflat in echipamente
nu contine PCB.
-Urmare a lucrarilor de retehnologizare din statiile electrice, pentru marirea gradului de siguranta in
functionarea Sistemului Energetic National, s-au montat echipamente (intreruptoare) moderne,
etanse, care nu necesita mentenanta, avand ca mediu izolant si de stingere a arcului electric,
hexafuorura de sulf.
-In functionarea LEA nu se folosesc substante periculoase.
2. Modul de gospodarire
Ambalare si transport
Uleiul electroizolant in echipamente aflate in functiune, in rezervoare metalice sau in
echipamente depozitate/amplasate pe platforme betonate.
Hexaflourara de sulf in echipamente aflate in functiune
Electrolit in bateriile de acumulatori aflate in exploatare
Motorina in grupurile electrogene
Transportul bateriilor de acumulatori si al uleiului se efectueaza de catre firme specializate si
autorizate.
3. Instalatiile, amenajarile, dotarile si masurile pentru protectia factorilor de mediu si pentru
interventie in caz de accident
-Sub unitatile de transformare (trafo si autotrafo de putere) sunt construite cuve betonate
dimensionate pentru a putea prelua in caz de incident, intreaga cantitate de ulei continuta in
unitati.
-Bateriile de acumulatori din statii sunt montate in incaperi speciale, pardosite cu gresie antiacida,
ilumunate antiex., si cu regim de functionare in conditii de temperatura controlata.
-Bateriile de acumulatori sunt incapsulate
-Nu se executa lucrari de schimb al electrolitului din baterii
-Mijloace de stingere a incendiilor (instalatii moderne de stins incendii de tip SERGI la unitatile
mari de transformare, stigatoare, lazi cu nisip)
-Deseurile de ulei electroizolant se colecteaza in rezervoare metalice si se predau unitatilor
specializate pentru valorificare
-Bateriile de acumulatori cu durata de viata expirata se predau catre firme specializate pentru
valorificare
-Scurgerile accidentale de ulei electroizolant ori carburant se indeparteaza cu substanta
absorbanta biodegradabila (Spill Sorb)
-Pe amplasamentele statiilor electrice sunt intocmite planuri de prevenire situatii de urgenta si
capacitate de raspuns