Universitatea "Spiru Haret" Bucuresti

Facultatea de Drept si Administratie Publica Constanta

Disciplina: Drept penal 1 partea generala
Forma de invatamant: ZI, FR, ID
Anul de studiu: I
Titular disciplina: lect.univ.dr. Tiberiu Dutu

LISTA DE SUBIECTE PENTRU EXAMEN

DISCIPLINA: DREPT PENAL 1 PARTEA GENERALA

1. Care sunt principalele caracteristici ale dreptului penal roman?

2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei?

3. Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ?

4. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al politicii generale,
le indeplineste?

5. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?

6. Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?

7. Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste?

8. Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?

9. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in
stiinta dreptului penal?

10. Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal roman?

11. Cand a aparut primul Cod penal roman?

12. Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?

13. Codul penal roman de la 1937 mai era denumit:

14. Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?

15. Care sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii?

16. In ce consta principiul umanismului legii penale?

17. In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii
penale?

18. In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?

 19. In ce consta principiul personalitatii raspunderii penale?
20. Care sunt izvoarele dreptului penal?

21. Ce fel de lege este Constitutia Romaniei?

Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept

penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul I Dreptul penal ca ramură de drept şi ştiinŃa dreptului penal (pag. 17-29)

22. Care este structura normei penale generale?

23. Ce se intelege prin interpretarea legii penale?

24. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?

25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale?

26. Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a legii?

27. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite?

28. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a
legii penale?

Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept

penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul II Legea penală (pag. 30-37)

29. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei?

30. In ce situatii, potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi

savarsita pe teritoriul Romaniei si, ca atare, este aplicata legea penala romana?

31. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu?

32. Ce presupune principiul activitatii legii penale?

33. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale?

34. Care este momentul initial al unei legi penale?

35. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale?

36. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala retroactiveaza?

37. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?
 38. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea
definitiva?

39. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?

40. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei
principale si complementare?

41. In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16
C.penal?

42. Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai favorabila?

43. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale?

44. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii
legii penale?

45. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale?

46. Ce fel de act este extradarea?

47. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in realizarea acesteia?

Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept

penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul III Aplicarea legii penale în spaŃiu şi timp (pag 38-66)

48. Care sunt trasaturile raportului juridic penal?

49. Care sunt subiectii raportului juridic penal?

50. Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent?

51. Care drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal?

52. Cand se naste raportul juridic penal de conformare?

53. Cand se naste raportul juridic penal de conflict ?

54. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conflict?

55. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conformare?

56. Care sunt cele doua tipuri de raporturi juridice penale?

57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice penale?

58. Cui revine constatarea raportului juridic penal?

59. Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic penal ?

 Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept
penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul IV Raportul juridic penal (pag 67-72)

60. Care este intelesul juridic al notiunii de „fapte”?

61. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de
legiuitor?

62. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de
legiuitor?

63. Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului penal si in practica
legislativa pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii?

64. Cine face evaluarea pericolului social generic sau abstract?

65. Cine face evaluarea pericolului social concret?

66. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu
prezinta pericolul social al unei infractiuni?

67. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se
pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?

68. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii?

69. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?

70. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?

71. Ce este intentia supravenita?

72. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in
legislatia penala, culpa?

73. Ce cuprinde praeterintentia?

74. Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?

75. La ce serveste obiectul juridic specific?

76. Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ?

77. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?

78. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni
subiect activ al infractiunii?

79. Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal?

 80. Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii?

81. Care sunt subiectii infractiunii?

82. Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?

83. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica
infractorilor?

84. Ce conditii trebuie sa indeplineasca fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui
infractiune?

85. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite:

86. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni?

87. Ce factori cuprinde vinovatia?

88. Cand exista vinovatie?

89. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei?

90. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei?

91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei?

92. Cand xista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?

93. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?

94. Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni?

95. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect
activ al unei infractiuni?

96. Cand este persoana juridica subiect activ al infractiunii?

97. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni?

Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept

penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul I ConsideraŃii generale privitoare la instituŃiile fundamentale ale dreptului penal (pag.
73-95)

98. Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii?

99. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni?

100 . Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective?

 101. In ce consta actiunea?

102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea?

103.Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul produs?

104. Care sunt elementele raportului de cauzalitate?

105. Din ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate?

106. In ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate?

107. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de
cauzalitate. Ce teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de
teza pluralista?

108. Care este elementul esential al laturii subiective?

109. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?

110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?

111. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat?

112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni?

113. Ce se intelege prin „verbum regens"?

114. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni?

115. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul
penal?

116. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?

117. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?

Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept

penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul II Structura infracŃiunii (pag. 96-109)

118. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala?

119. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?

120. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul
savarsirii unei infractiuni?

121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a
putea fi considerate acte premergatoare?
 122. Cum pot fi actele pregatitoare?

123. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?

124. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia
de actele premergatoare si de infractiunea consumata?

125. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului
elementului material?

126. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv?

127. Care sunt principalele forme ale tentativei?

128. Care sunt conditiile desistarii?

129. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei
infractiuni?

130. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?

131. Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate?

132. Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?

133. La ce infractiuni nu este posibila tentativa?

134. Cand se realizeaza tentativa perfecta?

135. Cand se realizeaza tentativa imperfecta?

136. Cand se realizeaza tentativa improprie?

137. Cand se realizeaza tentativa relativ improprie?

138. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie?

139. La ce infractiuni nu poate exista tentativa?

140. In cazul caror infractiuninu este posibila tentativa?

141. Cum se pedepseste tentativa?

142. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?

143. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?

144. Cand nu se pedepseste tentativa?

145. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal,

146. Cand nu este posibila tentativa?

 Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept
penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul III Formele infracŃiunii (pag. 110-128)

147. Care sunt cele trei tipuri de infractiuni din cadrul unităŃii naturale de infracŃiune în
raport de natura acŃiunii sau inacŃiunii care constituie elementul material al infracŃiunii?

148. Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unităŃii legale de infracŃiune?

149. In ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?

150. Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune?

151. Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite infractiunile continuate:

152. Care este data savarsirii infractiunii continuate?

153. Ce este infractiunea complexa?

154. Ce este infractiunea continuata ?

155. Cand se consuma infractiunea de obicei?

156. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate?

157. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune?

158. Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal?

159. Care este data savarsirii unei infractiuni continue?

160. Cand se epuizeaza o infractiune continua?

161. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii
unei infractiuni continue?

162. Care sunt formele unitatii legale de infractiune?

163. Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?

164. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata?

165. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie

a raspunderii penale?

166. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii
unei infractiuni continuate?

167. Care este momentul consumarii infractiunii progresive?

 168. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva in cazul
savarsirii unei infractiuni continuate?

169. Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?

170. Care este obiectul juridic al infractiunii complexe?

171. Carei infractiuni îi este data denumirea de infractiune progresiva?

172. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp?

Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept

penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul IV Unitatea de infracŃiuni (pag. 129-142)

173. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?

174. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni?

175. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de
Codul penal roman?

176. Care sunt formele sau modalitatile recidivei?

177. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva?

178. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni?

179. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?

180. Cand exista concurs de infractiuni?

181. Cand exista concurs real de infractiuni?

182. Cand exista concurs ideal de infractiuni:

183. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand
instanta a stabilit numai pedepse cu inchisoare?

184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a
stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?

185. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei

postcondamnatorie pentru a exista recidiva?

186. Cand exista recidiva postcondamnatorie?

187. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de cel de-al doilea termen al recidivei
postcondamnatorii?

188. Cand exista recidiva postexecutorie?

 189. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen
sa-1 reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata din:

190. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie?

Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept

penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul V Pluralitatea de infracŃiuni (pag. 143-164)

191. Ce este infractorul ?

192. Care sunt formele pluralitatii de infractori?

193. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau
legale?

194. Care sunt felurile participatiei penale?

195. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?

196. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte?

197. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?

198. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a
participatiei penale?

199. Care sunt principalele forme ale complicitatii?

200. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei
infractiuni de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui cauza de nepedepsire?

201. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de
Codul penal roman?

202. Cui îi este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea
penala?

203. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui
bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea?

204. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii promite faptuitorului
ca il va favoriza?

205. Carei forme de participatie penala îi este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala
de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de vinovatie?

206. Carei forme de participatie penala îi este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala
de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie diferite?
 Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept
penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul VI Pluralitatea de infractori (pag. 165-194)

207. Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?

208. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?

209. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari?

210. Ce este legitima aparare?

211. Ce este starea de necesitate?

212. Cine se afla in stare de necesitate?

213. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate?

214. In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al
faptei?

215. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie

infractiune?

216. Ce se inlatura prin constrangerea morala?

217. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale?

218. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit?

219. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea
sa inlature caracterul penal al faptei?

220. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza
care inlatura caracterul penal al faptei)?

221. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in
aceasta stare?

222. Ce este starea de betie completa si accidentala?

223. Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta?

224. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei
fapte prevazute de legea penala?

225. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care savarsesc
fapte prevazute de legea penala, raspund penal?

226. Cand exista eroarea de fapt?

 227. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

228. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

229. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

230. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul
trasaturilor esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o influenta preponderenta?

231. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei
aparari?

232. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ?

233. Cine se afla in stare de necesitate?

234. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?

235. Cum mai este denumita constrangerea fizica?

236. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale?

237. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit?

238. Care este sursa imprejurarilor fortuite?

239. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept
cauza care inlatura caracterul penal al faptei?

240. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa
ajunga in stare de betie?

241. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante?

242. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura
caracterul penal al faptei?

243. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?

244. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina?

245. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a erorii?

246. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?

247. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru
inlaturarea caracterului penal al faptei?

248. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru
existenta starii de necesitate?

249. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie?
 250. Care este sursa imprejurarilor fortuite?

Pentru solutionarea intrebarilor va fi consultat manualul: Gheorghe Bica si colab., Drept

penal. Partea generala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Capitolul VII Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei (pag. 195-232)