Sunteți pe pagina 1din 5

Violenta este: nsuirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, trie. 2.

Lips de stpnire n vorbe sau


n fapte; vehemen, furie. 3. Faptul de a ntrebuina fora brutal; constrngere, violentare; siluire; nclcare a ordinii legale.
Fapt violent, impulsiv. [Pr.: -vi-o-] Din fr. violence, lat. Violentia, it. violenza. Sursa: DEX '98

Abuzul este: 1. Folosire fr msur, excesiv a unui lucru; exces. 2. Depire a puterii, a unor prerogative; fapt ilegal.
Abuz de putere = delict constnd din trecerea peste imputernicirea pe care o are un funcionar sau o instituie; abuz de
ncredere = delict constnd din nelarea ncrederii cuiva; prin abuz = abuziv. [< fr. abus, lat. abusus < abutor a folosi ru].

Abuzul este considerat a fi orice comportament care urmareste controlul si subjugarea unei alte persoane prin umilire,
intimidare, invinuire, coercitie, manipulare etc.

Abuzul poate fi fizic , emotional , sexual .

Abuzul fizic se refera la orice comportament care implica utilizarea intentionqata a fortei fizice impotriva altei personae cu
scopul de a-i provoca durere, de a o rani, de a o lovi. Abuzul fizic include imbrancirea, bruscarea, lovirea (cu pumnii, picioarele,
cu capul sau cu obiecte contondente), plesnirea, palmuirea, fortarea victimei sa ingereze substante nedorite, inecarea,
sufocarea, amenintarea cu arma, taierea, zdrobirea, oparirea, arderea etc

Abuzul sexual este stimularea si/sau penetrarea fortata orala, vaginala, anala a victimeid e catre aggresor. De asemenea,
include nuditatea fortata, expunerea fortata la pornografie si materiale cu caracter pornografic si orice activitatea cu caracter
sexual neconsimtita.

Abuzul psihic sau emotional include agresiunea verbala, dezaprobarea, refuzul, amenintarea, izolarea, controlul, umilirea,
injosirea, etichetarea, insultarea, acuzarea, criticarea, invalidarea, distrugerea/ confiscarea bunurilor si torturarea animalelor de
companie ale victimei in scopul supunerii totale a acesteia. Abuzul emotional functioneaza ca o spalare a creierului care
distruge sistematic increderea in sine a victimei, sentimentul propriei valori, inducerea unui sentiment de vina, vulnerabilitate si
de neputinta.
Abuzul emotional ataca esenta persoanei si are efecte profunde si de lunga durata. De asemenea, este cel mai greu de probat
si mult mai raspandit decat alte forme de abuz. In timp, afecteaza capacitatea victimei de a judeca realist si de a lua decizii.

De ce conteaza violenta scolara?
Copiii sunt expusi la scoala unor forme diverse de violenta, pe primul loc fiind cea intre
elevi.Aceasta include bataie fizica, imbranceli, farse, umiliri publice, porecle, injuraturi,
imprastiere de zvonuri in scopul discreditarii, ignorare, excludere sociala, postare de mesaje
inadecvate pe site-uri de socializare (ex. facebook), furt de date personale din telefoanele
mobile etc.



Comportamentele agresive se intensifica la varsta scolara medie si mare, 10 14 ani, adica
exact intr-o perioada extrem de complicata, cu efecte grave pe fondul transformarilor si
nevoilor specifice adolescentei. Bullying-ul raneste dur copilul, ii afecteaza increderea in sine,
faciliteaza aparitia asa numitelor "complexe de inferioritate", il priveaza de sansa unei
socializari sanatoase la o varsta in care "gasca" devine la fel de sau chiar mai importanta decat
familia. In cazul copiilor mai mici, vor fi afectate performanta scolara, cheful copilului de a face
lucruri care inainte ii faceau placere, interesul pentru joc acestea fiind chiar semne precoce la
care parintii si cadrele didactice pot fi atenti pentru a-si da seama daca copilul este sanatos si
fericit.

Gravitatea este sporita de frecventa zilnica cu care copiii-victima se intalnesc cu acest tip de
comportament, precum si de faptul ca un copil cu comportamentul agresiv este aproape
intotdeauna sustinut de o gasca, care face ca, pentru victima, totul sa para fara scapare.

Ca rezultat, copiii-victime pot refuza sa mai mearga la scoala, care este perceputa ca un spatiu
al intimidarii, pericolelor, amenintarilor, in care nu primesc nici sprijinul cadrelor didactice, nici
al colegilor. Expunerea indelungata si repetata a unui copil la comportamente de bullying are
consecinte grave pentru dezvoltarea sociala si emotionala a acestuia: deteriorarea stimei de
sine, izolarea sociala, depresia, diferite tulburari de anxietate mergand pana la refuz scolar,
tulburari ale comportamentului alimentar (in special in cazul fetelor la varsta
adolescentei), tulburari de somn, probleme de comportament, iar in cazuri extreme tulburare
de stres post traumatic.

Sunt si cazuri de copii-victime ale bullying-ului care dezvolta si perpetueaza la randul lor
comportamentele agresive in alte contexte, in care ii percep pe ceilalti mai vulnerabili (ex. in
grupuri de copii mai mici ca varsta).

La risc sunt atat copiii-victima a violentei, cat si copiii care perpetueaza comportamentele
agresive: studiile arata ca majoritatea copiilor agresivi au fost ei insisi victime ale abuzului si
traumei, care nu fac decat sa reproduca ceea ce li s-a intamplat si lor. De aceea, orice proces
de preventie a violentei in mediul scolar, precum si interventia specifica pe cazuri, trebuie sa ii
aiba in vedere in egala masura pe copiii-victima si pe copiii cu comportament agresiv.
Ce sa faci pentru a-ti proteja copilul de violenta
1. Supravegheaza accesul copilului la televizor, internet si jocurile PC. Chiar daca pe
termen scurt instalarea necenzurata a copilului in fata televizorului sau a calculatorului poate fi
o sursa de liniste pentru parinti, pe termen lung costurile sunt uriase: preluarea
comportamentelor agresive in viata de zi cu zi.

2.Ofera un model consecvent de comportament! Adultii semnificativi din viata oricarui
copil, parintii si educatorii, raman primele modele ale caror comportamente vor fi imitate si
preluate de catre copil. Acesta va invata sa loveasca dupa ce va primi prima palma de la
parintele sau, va invata sa umileasca dupa ce va fi rusinat in fata clasei si a colegilor sai, va
invata sa injure in trafic, in dreapta tatalui, va invata sa minta si sa evite vazand-o pe mama
cum coboara pe la o alta usa din autobuz pentru a ocoli o vecina guraliva etc.

3. Da-i copilului repere de comportament, inca de mic, construindu-i increderea in sine si
invatandu-l respectul si empatia pentru ceilalti. Un copil care a auzit frecvent, constant de la
parintii sai cat este de special, cum se va bucura de dragostea si acceptarea lor neconditionata
indiferent de situatie, care ii sunt calitatile, dar si limitele obiective, care sunt acele lucruri de
suflet pe care le poate oferi in orice relatie de amicitie, va fi mult mai putin vulnerabil la
confruntarea cu respingerea si batjocura celorlalti.

Este important ca un copil sa invete de mic de la parintii sai ca nu va fi placut si acceptat de
toata lumea, ca el nu poate fi redus la greselile sale, reprezentand mult mai mult decat atat,
ca valoarea sa personala nu sta in eticheta de pe haine, in telefonul mobil sau un numar de
kilograme.
4. Ai grija la anturajul copilului: gasca poate fi si buna si rea! Inadolescenta, gasca poate
avea un rol hotarator in stabilizarea comportamentelor negative ca regula de conduita, caz in
care unii copii risca sa dezvolte adevarate tulburari de comportament sau chiar tulburare de
conduita socializata - probleme de sanatate mintala cu interventie dificila, prognostic nu foarte
bun si risc major de delincventa in adolescenta tarzie.

Tot gasca poate fi si un factor de protectie pentru eliminarea violentei, daca rutina de
socializare este legata de sport, cinema, plimbari cu bicicleta, role si patinaj, consum de
cultura pop in limita, frecventarea scolii si foarte important, concomitent cu atentia discreta,
dar constanta a parintelui.

5. Da-i copilului instrumentele sa se apere singur! Copilul-victima a comportamentelor
agresive are nevoie sa-si dezvolte o serie de abilitati emotionale care sa-i permita un
management sanatos al emotiilor de frica, frustrare, neajutorare, precum si abilitati sociale de
reflectare a comportamentului agresiv (ex. ceea ce faci/ spui, ma deranjeaza/ imi face rau),
care sa inlocuiasca fuga sau reactia de plans; abilitati de solicitare a ajutorului, de negociere
sau de management al conflictelor.

Aceste abilitati sociale si emotionale nu sunt usor de dezvoltat, mai ales in cazul unor copiii
care au fost victimizati in repetate randuri, care nu au incredere in ei ca pot face fata situatiei
si care au mai si invatat ca prezenta adultului nu insemna in mod necesar un sprijin (ex. sunt
parinti care afirma: "daca vii batut acasa, te mai bat si eu o data, eu nu cresc fraieri la usa").


Pedepsele trebuie aplicate cu masura indisciplinarea copilului. Este mai important sa te
concentrezi pe o disciplinare pozitiva a micutului, dar daca vezi ca face multe prostioare si
incalca frecvent regulile, il poti admonesta folosind metode corecte si construtive de a-l
pedepsi, care-l ajuta sa inteleaga ca a gresit si, eventual, sa nu mai faca acea pozna altadata.

Pedepseste intotdeauna comportamnentul copilului, si nu persoana lui, si ai grija sa specifici
exact pentru ce anume este admonestat. Nu aplica niciodata o pedeapsa daca micutul nu a
fost avertizat in prealabil ca nu are voie sa faca acel lucru si nu s-a stabilit o regula in acest
sens. Regulile si limitele trebuie transmise si explicate copilului, iar abia dupa ce le incalca
constient, este indicat sa fie aplicate si pedepsele.
Pauzele de tacere (time-out)
Disciplina time-out este o forma de corectare a comportamentului urat al copilului care nu
foloseste violenta si care da adesea rezultate.

Presupune trimiterea copilului intr-o camera izolata de ceilalti sau "la colt", timp de cateva
minute (nu mai mult de 10-15) pentru a se calma si a reflecta asupra a ceea ce a facut.

Time-out-ul este eficient pentru copiii temperamentali, care se manifesta agresiv si tipa atunci
cand le atragi atentia ca au gresit, deoarece ii ajuta sa se calmeze si ii indeparteaza de "zona
de conflict" care le poate amplifica starea.

Dupa terminarea pauzei, vorbeste cu el si fa-i un rezumat asupra comportamentului lui si a
efectelor lui, iar apoi specifica-i ca nu tolerezi astfel de purtari si ca nu vor fi acceptate nici pe
viitor.
Incetarea comunicarii cu el (ignorarea)
Nu este cea mai recomandata metoda de a-l pedepsi, insa atunci cand ai de-a face cu un
comportament neadecvat iritant si constant, uneori cel mai bine este sa aplici metoda ignorarii.
Nu se aplica in situatiile grave, in care siguranta copilului este in pericol, ci doar in acele
comportamente suparatoare, cum sunt rosul unghiilor, bagarea degetelului in gura sau nas,
injuriile, lovirile, tipetele continue etc.

Este vorba de acele purtari pe care micutul le foloseste doar pentru a atrage atentia sau a te
enerva. Cu cat ii acorzi mai multa atentie, fie ea si negativa, si vorbesti cu el, cu atat va
continua mai mult. De aceea, uneori este mai bine sa ignori, pur si simplu, comportamentul.

Specialistii sustin ca ignorarea nu este acelasi lucru nu negljarea copilului. Este un
comportament activ, deoarece implica decizia de a inceta orice forma de comunicare, dar
urmarindu-l indeaproape si acordandu-i o "atentie tacita", fara a interactiona cu el. Ignorarea
implica si straduinta ta de a lua o pozitie relaxata si de a fi calma in fata lui, lucru care l-ar
putea dezarma si l-ar putea face sa inceteze acest comportament.
Interzicerea unor activitati preferate
Interzicerea unor activitati sau restrictiile de timp petrecut la joaca, calculator sau televizor par
sa fie cele mai utilizate pedepse pentru copii. Acestea iau locul pedepselor fizice pe care multi
parinti le aplicau frecvent in trecut (palma la fundulet, lovirea peste fata etc.).

Atunci cand copilul face o prostioara, in ciuda faptului ca stia regulile care interziceau acel
lucru, cel mai potrivit mod in care poate resimti pedeapsa este sa ii interzici accesul la joaca,
calculator sau alte actvitati ori obiecte care-i sunt pe plac si pe care le foloseste frecvent.

Micutul va incerca sa te santajeze emotional, sa te implore sa revii asupra deciziei, dar este
important sa fii ferma si sa iti mentii pozitia pentru a-l ajuta sa isi dea seama ca a gresit si ca
daca va repeta comportamentul, va avea parte de acelasi "tratament".
Confiscarea jucariei preferate
Copilul tau este in continuare neastamparat, in ciuda avertismentelor? La fel ca si in cazul
restrictiei de timp petrecut la joaca, calulator sau televizor, confiscarea jucariei preferate poate
fi utila in "corectarea" comportamentului micutului.

Micutul isi va da seama cat este de rau si cum te simti atunci cand faci un lucru care nu
trebuie. Daca el a actionat necorespunzator, in ciuda faptului ca i-ai spus ca nu este indicat sa
o faca, arata-i cum te simti confiscandu-i jucaria pe care o place cel mai mult pentru cateva
ore sau chiar zile, in functie de gravitatea comportamentului. Intreaba-l cum se simte in acele
momente si explica-i ca exact asa te simti si tu cand se poarta urat.