STUDIUL ABERATIILOR CROMOZOMIALE

Materialul genetic poate suferi modificari cantitatie sau calitatie care afectea!a potiuni
o"sera"ile la microscopul optic folosind te#nici de anali!a citogenetica$ Aceste
modificari ale numarului sau structurii normale a cromo!omilor poarta numele de a"eratii
cromo!omiale$
Clasificare AC%
&$ Dupa mecanismul de producere
AC de numar' modificarea numarului normal de cromo!omi ai unei celule
somatice sau gametice(poliploidii) aneuploidii*
AC de structura'modificari aparute in structura cromo!omilor(ec#ili"rate
sau neec#ili"rate*
Disomii uniparentale'am"ii cromo!omi omologi sunt mosteniti de la
acelasi parinte
+$ Dupa tipul cromo!omilor implicati
AC auto!omale afectea!a auto!omii din perec#ile de la &,++
AC gono!omale afectea!a gono!omii-#etero!omii . si /
0$ Dupa tipul de celule afectate
Somatice
1erminale
2$ Dupa momentul aparitiei
Congenitale
Do"andite
3$ Dupa tipul modificarii
AC numerice sau de structura neec#ili"rate care determina intotdeauna un
fenotip anormal) de cele mai multe ori letal) produsul de conceptie fiind
eliminat prin aort spontan sau deces antenatal$ Trisomiile sau
monosomiile ia"ile dau modificari fenotipice dierse) cel mai frecent cu
retard mental si au o frecenta de &-+4 nou nascuti ii$
AC de structura ec#ili"rate care nu modifica fenotipul purtatorului dar pot
produce tul"urari de reproducere care se transmit su" forma de sindrom
genetic la descendenti$
5recenta AC in populatie
Statistic) 6)37 din produsii de conceptie pre!inta o a"eratie cromo!omiala) moti pentru
care sunt aortati) astfel ca frecuenta AC printre nou nascutii ii este doar de 4)87$
Apro9imati 847 dintre aorturile spontane precoce) 37 dintre aorturile spontane tar!ii
si 2,37 dintre nascutii morti au AC$
DESCRIEREA :RI;CI:ALELOR TI:URI DE AC
AC de numar
:oliploidia ' multiplicarea e9acta a setului #aploid de cromo!omi
Aneuploidia ' modificarea ine9acta setului #aploid de cromo!omi
Euploidia ' orice modificare a numarului de cromo!omi care consta in multiplicarea
e9acta a numarului n de cromo!omi ai unei celule$ E9% +n) 0n) 2n)<
=eteroploidia ' multiplicarea ine9acta a numarului de cromo!omi) unul in plus sau in
minus pentru o celula somatica sau gametica$
:OLI:LOIDIA
Triploidia ' pre!enta unui set #aploid supranumerar$ E9% 8>) ...? 8>) ../(cea mai
frecenta*? 8>) .//$
Tetraploidia ' multiplicarea de 2 ori a setului #aploid de cromo!omi$ E9% >+) ....? >+)
..//$ 5ormula gono!omilor depinde de originea setului #aploid$
:oliploidia este rar intalnita la specia umana$ Triploidia apare cu o frecenta de &47
printre produsii de aort) iar tetraploidia cu o frecenta de 37$
:oliploidia nu este compati"ila cu supraietuirea) dar se intalneste in mo!aicurile celulare
+n-0n sau +n-0n-2n$ La plante organismele poliploide sunt #i"ri!i cu re!istenta la "oli si
daunatori si productiitate mare$ Linii celulare poliploide umane putem intalni in
trom"ocite) #epatocite) celule tumorale$
Mecanisme de producere poliploidie
Triploidie
5ecundarea unui oul diploid de catre un gamet normal
5ecundarea preoulului si acelui de,al doilea glo"ul polar de catre un
spermato!oid
5ecundarea unui oul de doi spermato!oisi
Tetraploidie
Mecanismul principal descris este endoreduplicatia(endomito!a* care consta in du"larea
cantitatii de AD; prin replicarea semiconseratia a cromo!omilor) neurmata de
separarea celor doua seturi diploide in cele doua celule fiice$
A;EU:LOIDIA
Definitie% modificarea in plus sau in minus a setului #aploid de cromo!omi$
Tipuri de aneuploidie%
;ulisomia @ am"ii cromo!omi din perec#e lipsesc(+n,+*,incompati"ila cu supraietuirea$
Monosomia @ un singur omolog din perece lipseste(+n,&*
Trisomia @ un cromo!om supranumerar pentru o perec#e(+nA&*$
Clasificare aneuploidii
&$ Dupa tipul AC%
completa @ un intreg cromo!om lipseste sau este supranumerar
partiala @ un fragment este in plus sau in minus
+$ Dupa numarul celulelor cu AC %
Omogena @ toate celulele pre!inta acelasi defect
In mo!aic @ AC in mo!aic(+n-+nA&*
0$ Dupa tipul de atasare a segmentului supranumerar%
In tandem direct
In tandem iners(dupa rotatie cu &B4 garde*$
MO;OSOMIA
Completa si omogena descrie sindroamele genetice tipice$
Monosomia auto!omala nu este compati"ila cu supraietuirea$
Monosomia gonozomala 45, XO cunoscuta drept sindromul Turner este compati"ila cu
supraituirea si este o monosomie #etero!omala completa si omogena$
Sindroamele de deletie
O monosomie #etero!omala partiala este sindromul Turner cu i!ocromo!om(23) . ic.C*
care consta in deletia partiala a "ratului scurt al cromo!omului .$
Alte sindroame de deletie partiala auto!omale mai sunt si sindromul Dolf(deletia partiala
a "ratului scurt al cromo!omului 2*@ formula cromo!omiala% 28) ..) 2p, dar si
sindromul Cri,du,c#at(deletia partiala a "ratului scurt al cromo!omului 3* @ formula% 28)
./) 3p,$
TRISOMIA
;umarul de cromo!omi din celula este 26$
Trisomii auto!omale
Trisomia completa auto!omala are manifestari fenotipice mai seere decat trisomia
completa gono!omala$
Trisomii pentru perec#ile B) >) &0) &2) &B) +&) ++$
5ormula% 26) ..) A+&(sd$ DoEn*? 26)./) A&B(sd$ EdEards*) 26) ..) A&0(sd$ :atau*$
:roduc fenomene malformatie in dierse organe si retard mental seer$
De o"icei sunt complete si omogene$
Trisomiile gono!omale sunt mai frecente decat cele auto!omale la nastere aand
frecenta de 4)+37 printre nou nascuti ii$ Sunt mai frecente mo!aicurile$
Trisomie completa si du"la de e9% 2B) ../) A+&$
Trisomii partiale sunt intalnite pentru toti auto!omii(28) ./)&CA ? 28)..) >pA*
ABERATII CROMOZOMIALE DE STRUCTURA
A"eratiile cromo!omiale de structura(AC* se produc prin ruperea cromo!omilor si
reunirea anormala a capetelor cromo!omilor rupti$
Aceste puncte de ruptura cromo!omiala duc la aparitia unor fragmente de cromo!omi
insta"ili deoarece nu mai au portiunile terminale numite telomere$
Acesti cromo!omi se or alipi de altii sau de fragmente cromo!omiale si or forma
cromo!omi deriati cu structura anormala$
Cau!ele AC de structura sunt radiatiile ioni!ante) ra!ele .) medicamente antimitotice)
infectiile irale sau se pot produce spontan prin erori de recom"inare meiotica$
AC DE STRUCTURA CARE IM:LICA U; SI;1UR CROMOZOM
DELETIILE @ notate Fdel
Sunt produse prin pierderea unui segment cromo!omial si pot fi terminale sau
interstitiale) dupa numarul punctelor de rupere cromo!omiala$
Deletiile terminale se produc prin ruperea cromo!omuluiintr,un singur punct) urmata de
pierderea fragmentului terminal acentric si formarea unui nou telomer la capatul rupt$
Deletiile interstitiale sunt produse prin + puncte de ruptura pe acelasi cromo!om)
eliminarea fragmentului si reunirea fragmentelor restante$
MaGoritatea deletiilor sunt interstitiale) deoarece sunt mai sta"ile decat cele terminale$
Cele mai frecente deletii sunt descrise pentru% "ratele scurte ale c!$ 2(sd$ Dolf,
=irsc##orn**) 3(sd$ Cri,du,c#at*) &&(DA1R*) pentru "ratele lungi ale cromo!omilor 6(sd$
Dilliams*) &3(sd$ Angelman,matern) sd$ :rader,Dilli,patern*) ++(sd$ Di1eorge,Helo,
cardio,facial*$
DU:LICATIILE, notate I dup J
AC de structura neec#ili"rate care du"lea!a numarul de gene pe un cromo!om) printr,un
crossing oer inegal intre cromo!omii omologi) ducand la aparitia unei trisomii partiale$
E9 % "oala C#arcot,Marie,Toot# cu duplicatia &6p&+$
CROMOZOMII I;ELARI @notai F rK(ring*
Se produc prin aparitia a doua puncte de ruptura la nielul telomerelor urmata de reunirea
capetelor insta"ile ale cromo!omului restant$ Re!ulta o monosomie partiala a
segmentelor terminale$
E9% Ar(+)8)6)&B)++*
I;HERSIILE @ notate FinK
Se produc prin aparitia a doua puncte de ruptura) urmata de rotatia cu &B4 garde si
atasarea in acelasi loc$
Dupa po!itia puntelor de ruptura) inersiile pot fi%paracentrice(un cuprind centromerul* si
pericentrice(includ si centromerul*$
Efectele fenotipice ale inersiilor nu sunt foarte grae) doar daca ruptura s,a produs intre
secenta reglatoare si restul genei structurale) in sc#im" ele afectea!a capacitatea
reproductia prin modificarea sinapselor cromo!omiale care reduc CO si "loc#ea!a
meio!a(sterilitate) aorturi spontane*$
E9% sd$ In,Del,Dup (Bp* cu retard mental) dismorfie faciala) agene!ia corpului calos)
malformatii cardiace$
IZOCROMOZOMUL @ notat FiK
Sunt produsi prin aparitia unui plan de cliaG mitotic anormal) transersal intre "ratele
scurte si lungi ale cromo!mului) care duce la formarea a doi cromo!omi diferiti) unul cu
am"ele "rate p(ip* si celalalt cu am"ele "rate de tip C(iC*$
Re!ulta o monosomie si o tisomie partiala$
E9% Monosomia partiala din Sindromul Turner cu i!ocromo!om(28) .)i.C*
CROMOZOM MARLER @ notat FmarK
Apar cel mai frecent su" forma de mo!aicuri cromo!omiale si sunt cromo!omi
supranumerari proeniti din cromo!omi dicentrici sau cromo!omi inelari$
Apar prin recom"inare nealelica intre cromo!omii omologi$
Cei mai frecenti sunt deriati din cromo!omii &3 si ++$
E9 % c!$ ++ supranumerar si recom"inat duce la Sd$ Cat,eMe(atre!ie anala) colo"oma
irisului) retard mental*
AC DE STRUCTURA CARE A5ECTEAZA DOI CROMOZOMI
CROMOZOMII DICE;TRICI @ notat I dic J
Se formea!a prin translocatii neec#ili"rate) cu ruperea telomerelor pentru doi
cromo!omi(omologi sau neomologi* urmata de alipirea celor doua segmente cu
centromer$
;r$ de cromo!omi se reduce la 23$
Cromo!omii dicentrici sunt insta"ili) dar prin inactiarea unui centromer se pot transmite
la descendenti$
TRA;SLOCATIILE
Sunt repre!entate de sc#im"ul de segmente cromo!omiale intre doi cromo!omi) cel mai
frecent neomologi$
:rincipalele tipuri de translocatii % reciproce) ro"ertsoniene) insertiile$
RECI:ROCE @notate Jt J
Se reali!ea!a prin ruperea in timpul interfa!ei a doua fragmente de pe doi cromo!omi
neomologi urmata de sc#im"ul reciproc de segmente intre acestia) cu formarea a doi
cromo!omi deriati$
Incidenta in populatia generala %& %244 indii!i$
E9% t intre "ratele C ale c!$ && si ++$
:urtatorii acestor translocatii sunt normal fenotipic darau tul"urari de reproducere
caracteri!ate la "ar"ati prin sterilitate("locarea meio!ei* si la femei prin fertilitate redusa$
In toate ca!urile pot re!ulta gameti anormali care duc la aparitia de indii!i cu AC
neec#ili"rate$
T$ ROBERTSO;IE;E @ notate I t ro" J
Apar prin deletia simultana a "ratelor scurte ale cromo!omilor acrocentrici omologi sau
neomologi) urmata de fu!iunea celor doi cromo!omi telocentrici formati in regiunea
centromerica(fu!iune centrica*$
;umarul de cromo!omi se reduce la 23$
Efectul fenotipic un este gra pentru purtatorii acestui defect) deoarece raman suficiente
copii ale genelor pentru AR;r pe ceilalti cromo!omi acrocentrici$
Incidenta este de &%&444 de indii!i) fiind cele mai frecente AC de structura umane$
E9% t ro" &0-&2? t ro" &2-+&$
Se pot transforma in translocatii neec#ili"rate la descendenti) ducand la aparitia unor
sindroame de trisomie +& sau &0 prin translocatie$
I;SERTIILE @ notate I ins J
Sunt translocatii nereciproce care implica transferul unui fragment cromo!omial de pe un
cromo!om pe un altul neomolog$
Apare prin formarea a trei puncte de ruptura cromo!omiala) + pe un cromo!om si & pe
cromo!omul unde se a insera fragmentul$
Segmentul se insera cu genele in aceeasi ordine sau dupa o rotatie de &B4 de grade$