Tema nr.

23
Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinar i alte complicaii ale bolilor
parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1223001. Factorul esential in producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de
A. terenul individual al pacientului
B. ereditate
C. prezenta placii bacteriene
D. manopere stomatologice intempestive
E. calitatea smaltului dentar
(pag. 174)

S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:
A. lingual, palatinal, vestibular
B. palatinal, vestibular, lingual
C. vestibular, palatinal, lingual
D. vestibular, lingual, palatinal
E. lingual, vestibular, palatinal
(pag. 172)

S1323003. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa:
A. 0,2 %
B. 20 %
C. 2 %
D. 22 %
E. 6 %
(pag. 174)

S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent:
A. palatinal
B. lingual
C. vestibular
D. mezial
E. distal
(pag. 172)

S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin:
A. insistenta la periaj
B.exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural
al acestuia este redus sau blocat
C. scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
D. scaderea rezistentei imune a organismului
E. microtraume repetate ale gingiei
(pag. 172)

S1423006. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului
marginal, este atribuita:
A. sistemului nervos in exclusivitate
B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice
acide
C. traumei ocluzale in exclusivitate
D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate
E. eroziunii chimice acide in exclusivitate
(pag. 174)

S1423007. Testele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui abces parodontal marginal sunt:
A. pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositi
B. intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositi
C. intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
D. negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
E. negative doar la testul electric
(pag. 173)

S1523008. Abcesul parodontal poate fi:
A. simplu;
B. complicat;
C. mixt;
D. diferentiat;
E. simetric.
(pag. 173)

S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:
A. aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
B. celulita a buzei superioare;
C. tulburari de ocluzie frontala;
D. cefalee si stare de curbatura;
E. sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
(pag. 173)

S1523010. Complicatiile la distanta ale bolii parodontale sunt:
A. insuficienta renala;
B. sinuzita maxilara;
C. abces cerebral;
D. colecistita prin piofagie;
E. rectocolita prin piofagie.
(pag. 175)

S1523011. Dintre complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale, fac parte:
A. necrozele pulpare;
B. lacunele cuneiforme;
C. pulpitele acute laterograde sau retrograde;
D. celulita;
E. septicopioemia.
(pag. 174)

S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. periaj;
B. detartraj;
C. badijonaj cu ZnCl2;
D. traumatisme dento-alveolare;
E. indepartarea obturatiilor in exces.
(pag. 173)

S1623013. Lacunele cuneiforme:
A. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrin
C. apar mai frecvent ocluzal
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui
E. nu reprezinta o lipsa de substanta.
(pag. 174)

S2123014. Abcesul PARODONTAL MARGINAL ESTE LOCALIZAT MAI FRECVENT:
A. Palatinal;
B. Sublingual;
C. Vestibular;
D. Lingula
E. Nu are o localizare predilecta
(pag. 172)

S2123015. Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poate
insoti frecvent de:
A. Celulita buzei superioare
B. Glosodinie
C. Tulburari de gust
D. Infectii micotice
E. Afte si herpes
(pag. 173)

S2323016. Evolutia bolii parodontale este influentata de:
A. factori loco-regionali determinanti
B. virsta
C. alimentatie
D. unele boli locale
E. sex
(pag. 171)

S2323017. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:
A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm
B. dintii limitanti sunt indemni de carie
C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee
D. consistenta abcesului este moale, depresibila
E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma
(pag. 172)

S2323018. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare
D.stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii
dentinari
E. nici unul din cele enuntate
(pag. 174)

S2323019. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:
A. prezenta peliculei dobindite
B. prezenta placii bacteriene
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor
E. efectuarea detartrajului ultrasonic
(pag. 174)
S2323020. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:
A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa
B. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta
C. uneori durerea poate aparea si spontan
D. uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza ,fiind consecinta unor pulpite
E. aspect lobulat al papilelor
(pag. 173)

S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile
parodontale profunde:
A. 0,2 %
B. 20 %
C. 2 %
D. 22 %
E. 6 %
(pag. 174)

S2323022. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului
marginal, este atribuita:
A. sistemului nervos in exclusivitate
B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice
acide
C. traumei ocluzale in exclusivitate
D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate
E. eroziunii chimice acide in exclusivitate
(pag. 173)

S2523023. n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol urmtoarelor cauze, mai puin
una:
A. Sistemul nervos
B. Distoniilor neuro-vegetative
C. Traumei ocluzale
D. Circulaiei sangvine parodontale
E. Periajul excesiv i incorect
(pag. 174)

S2623024. Finger spreaderele prezint urmtoarele avantaje fa de hand spreadere:
A. permit ndeprtarea cu uurin din canal cu dislocarea gutapercei
B. nu permit rotirea spreaderului n jurul axului su n ambele sensuri
C. confer operatorului o mare sensibilitate tactil
D. partea activ are form cilindric
E. lungimea prii active este de cca 20 mm.
(pag. 223)

S2623025. Dezavantajele utilizrii conurilor de argint n obturaia radicular sunt:
A. nchidere perfect a canalelor
B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigur sigilarea apical urmrit
C. radioopacitatea intens a conului d o fals impresie de obturaie neetan
D. are aciune oligodinamic (discutabil n condiiile unei sigilri perfecte)
E. flexibilitate mai mare dect a conurilor de gutaperc.
(pag. 243)

S2623026. Precizai care sunt avantajele tehnicii de obturare segmentar de canal cu amalgam
de argint:
A. se resoarbe
B. asigur o bun sigilare n condiiile unei tehnici corecte
C. necesit canale cu seciune circular
D. necesit un calibru suficient de larg al poriunii apicale a canalului
E. necesit instrumentar endodontic special.
(pag. 239)

S2623027. Avantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc Spaden):
A. este mai lent
B. exist posibilitatea fracturrii compactoarelor
C. obtureaz cea mai mare parte a spaiului endodontic
D. faciliteaz depirile n lipsa unui stop dentinar apical corespunztor
E. exist posibilitatea apariiei unor leziuni termice ale parodoniului de susinere.
(pag. 234)

S2923028. Ce simuleaza abcesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori:
A. contuzia buzei superioare
B. cheilita actinica
C. cheilita glandulara
D. edem Quinqe
E. chist radicular infectat
(pag. 173)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1223029. Abcesul parodontal marginal
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare
(pag. 172)

S1223030. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de
A. adenite
B. abcesul parodontal marginal
C. hiperestezia dentinara
D. sinusita maxilara
E. septicemie
(pag. 172)

S1223031. Evolutia bolii parodontale este influentata de
A. factori locali favorizanti
B. varsta
C. instalarea unor boli generale
D. efectele secundare ale unor medicamente
E. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj
(pag. 171)

S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii
A. contact cu instrumente metalice
B. contact cu alimente
C. amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan
(pag. 174)

S1223033. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa
A. retractii gignivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. gingivectomie
E. gingivostomatita ulcero-necrotica
(pag. 173)

S1223034. In producerea hiperesteziei dentinare sunt incriminate urmatoarele mecanisme
posibile de producere
A. stimularea directa a pulpei dentare
B. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polizaharide in cursul agresiunii pulpei dentare
D. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentare
E. stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinari
(pag. 174)

S1223035. Lacunele cuneiforme apar
A. la coletul dintilor
B. in zona incizala/ocluzala a dintilor
C. mai frecvent vestibular
D. mai frecvent oral
E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
(pag. 174)

S1223036. Necrozele pulpare aparute ca o complicatie a parodontitei marginale cronice sunt
consecinta
A. traumatismelor mecanice la dinti cu mobilitatea patologica
B. periajului excesiv
C. lucrarilor protetice incorect realizate
D. lezarii directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungu adanci
E. contactului cu alimente foarte fierbinti/reci
(pag. 174)

S1223037. Netrat, abcesul parodontal marginal
A. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani
B. fistulizeaza
C. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde
D. produce abcese ale lojilor profunde
E. produce, oral, osteite sau osteomielite
(pag. 173)

S1223038. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal apar
A. jena dureroasa la masticatie
B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
C. percutie verticala dureroasa
D. dinti limitanti cu carii profunde complicate
E. mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasa
(pag. 173)

S1223039. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se numara
A. osteite/osteomielite ale oaselor maxilare
B. sinusite frontale
C. celulite
D. adenite
E. tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 175)

S1223040. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar
A. nu exista simptomatologie subiectiva
B. jena dureroasa la masticatie
C. durerea poate aparea si spontan
D. uneori, durerile sunt intense, violente
E. aspect lobulat al papilelor
(pag. 173)

S1323041. Abcesul parodontal apare atunci cand:
A. scade rezistenta organismului
B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
C. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular
D. drenajul pe cale naturala al pungii este redus
E. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat
(pag. 172)

S1323042. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:
A. pulpite cronice
B. pulpite acute
C. parodontite apicale cronice
D. parodontite apicale acute retrograde
E. osteite
(pag. 173)

S1323043. Abcesul parodontal marginal prezinta
A. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical
B. dintele afectat prezinta de obicei carie
C. consistenta abcesului vestibular si lingual este moale
D. abcesul parodontal marginal palatinal se insoeste de celulita buzei superioare
E. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa
(pag. 173)

S1323044. Abcesul parodontal serpiginos se formeaza ca urmare a migrarii colectiei
purulente:
A. pericoronar
B. subalveolar
C. periradicular
D. poate inconjura una sau mai multe fee ale radacinii
E. submucos gingival
(pag. 173)

S1323045. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal sunt:
A. gastrita
B. colita
C. colecistita
D. flebita
E. septicemia
(pag. 175)

S1323046. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. abcesul parodontal marginal
B. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
C. pericoronarita acuta
D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui
E. hiperestezia dentinara
(pag. 172-173)

S1323047. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori:
A. prezenta aparatelor protetice
B. prezenta obturatiilor fizionomice
C. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse
D. prezena recesiunilor gingivale
E. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale
(pag. 174)

S1323048. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de:
A. blocuri masive de tartru
B. manevre terapeutice incorecte
C. obturatii debordante
D. microproteze cu adaptare defectuoasa la colet
E. aparate ortodontice
(pag. 172)

S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:
A. retractii gingivale
B. interventii chirurgicale parodontale
C. periaj profesional
D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaiilor fizionomice
E. planarea radiculara
(pag. 173)

S1323050. Lacunele cuneiforme
A. apar frecvent la caninii inferiori
B. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
C. apar la coletul dintilor
D. apar frecvent vestibular
E. apar pe suprafata radiculara
(pag. 174)

S1323051. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:
A. tulburari ale sistemului neurovegetativ
B. trauma ocluzala
C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase
D. eroziunilor chimice acide
E. regurgitatiile acide
(pag. 174)

S1323052. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este:
A. pulsatila
B. redusa
C. medie
D. intensa uneori
E. iradianta
(pag. 173)

S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt:
A. gastrita cronica
B. pancreatita
C. rectocolita ulcero-hemoragica
D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica
E. septicopioemii si septicemie
(pag. 175)

S1423054. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
A. celulite
B. meningita
C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
D. noma
E. sinuzita maxilara
(pag. 175)

S1423055. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
A. adenite
B. meningita
C. tromboflebita sinusului cavernos
D. noma
E. abces cerebral
(pag. 175)

S1423056. Hiperestezia dentinara, ca si complicatie a bolilor parodontiului marginal, devine
manifesta in urmatoarele conditii:
A. contactul cu un instrument metalic, intimplator sau in cursul sondarii parodontometrice
B. contactul cu peria de dinti
C. contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar)
D. in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomerice
E. contactul cu alimente acre sau dulci
(pag. 174)

S1423057. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara:
A. abcesul parodontal marginal
B. necroze pulpare
C. parestezii
D. pulpite acute laterograde sau retrograde
E. gingivita acuta ulcero-necrotica
(pag. 172)

S1423058. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:
A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse
C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie
D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala
(pag. 173)

S1523059. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice;
B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde;
C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala;
D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie;
E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual.
(pag. 172-173)

S1523060. Abcesul parodontal marginal:
A. este localizat mai ales vestibular;
B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual;
C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala;
D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale;
E. prezinta jena dureroasa la masticatie.
(pag. 172)

S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:
A. sunt, in general, indemni de carie;
B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;
C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
(pag. 173)

S1523062. Hiperestezie dentara:
A. se poate instala dupa detartraj;
B. este determinata de prezenta placii bacteriene;
C. apare la contactul cu un instrument metalic;
D. este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet;
E. nu apare la contactul cu alimente calde.
(pag. 173)

S1523063. Lacunele cuneiforme:
A. apar la coletul dintilor;
B. apar ca o lipsa de substanta ovalara;
C. apar pe toate fetele dintilor;
D. se pot forma prin periaj excesiv;
E. se pot datora traumei ocluzale.
(pag. 174)

S1523064. Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii parodontale prin:
A. rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare;
B.lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale parodontale in
pungi adanci;
C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici;
D. canale colaterale aberante;
E. distonie neuro-vegetativa.
(pag. 174)

S1523065. Netratat, abcesul parodontal se complica cu:
A. celulite;
B. pulpite acute;
C. parodontite apicale acute;
D. gangrene;
E. necroze.
(pag. 173)

S1523066. Semnele obiective in abcesul parodontal sunt:
A. durere localizata;
B. tumefactie cu dimensiuni variabile;
C. prurit gingival;
D. tensiune la nivelul gingiei;
E. mucoasa intinsa, lucioasa, rosie.
(pag. 173)

S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal:
A. este rotunda;
B. este ovalara;
C. are dimensiuni variabile;
D. este circumscrisa;
E. nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.
(pag. 173)

S1623068. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinal
C. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cand drenajul pe cale
naturala este redus sau blocat
E. nu este insotit de adenopatie regionala.
(pag. 172)

S1623069. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:
A. cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale pe cale retrograda
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.
(pag. 174-175)

S1623070. in abcesul parodontal marginal, obiectiv se constata:
A. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivale
B. prezenta leziunilor hiperkeratozice
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. resorbtia osului alveolar
E. adenopatii loco-regionale frecvente.
(pag. 173)

S1623071. in fomrarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:
A. sistemului nervos
B. traumei ocluzale
C. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv
D. eroziuni chimice acide
E. stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare.
(pag. 174)

S1623072. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare
D.stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita deplasarii lichidului dentinar prin mecanisme
hidrodinamice
E. stimularea factorului de crestere epiteliala.
(pag. 174)

S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi :
A. Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica
B. Diabet
C. Leucemie
D. Septicopioemii
E. Septicemie
(pag. 175)

S2123074. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:
A. abcesul parodontal marginal
B. hiperestezia dentinara
C. pericoronaritele
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. abcesul cerebral
(pag. 172)

S2123075. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi :
A. Hiperestezia dentinara
B. Lacune cuneiforme
C. Sinuzita maxilara
D. Celulite
E. Tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 175)

S2123076. Hiperestezia dentinara se poate instala mai frecvent dupa :
A. Detartraj
B. Gingivectomie
C. Gingivita alergica
D. Infectii micotice
E. Tumori gingivale
(pag. 175)

S2323077. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. pulpite acute totale
B. necroze pulpare
C. hiperestezia dentinara
D. abcesul lojii sublinguale
E. parodontite apicale subacute sau cronice
(pag. 172)

S2323078. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat numai vestibular
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale
naturala este redus sau blocat
E. toate de mai sus
(pag. 172)

S2323079. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:
A. gradul de inflamatie al gingiei marginale
B. gradul de resorbtie osoasa
C. mobilitatea patologica
D. mobilitatea fiziologica
E. igiena orala
(pag. 171)
S2323080. In abcesul parodontal marginal:
A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax
D. apar frecvent adenopatii locoregionale
E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala
(pag. 172)

S2323081. n abcesul parodontal marginal:
A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, de prundis
B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.
C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.
D. evacuarea exudatului purulent este mpiedicat de edemul marginii gingivale libere
E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii
(pag. 173)

S2323082. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare
(pag. 173)

S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
A. contact cu alimente acre sau dulci
B. contact cu alimente solide sau lichide
C. contact cu alimente calde(cel mai frecvent)
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan
(pag. 174)

S2323084. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. retractii gingivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. periaj profesional intempestiv
E. gingivectomie
(pag. 174)

S2323085. Lacunele cuneiforme:
A. apar n 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar la coletul dintilor
C. apar mai frecvent vestibular
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui
E. reprezinta o lipsa de substanta
(pag. 174)

S2323086. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze:
A. stresul si distoniile neuro-vegetative
B. devitalizarea dintilor
C. trauma ocluzala
D. periajul excesiv
E. detartrajul manual
(pag. 174)
S2323087. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta:
A. periajului intempestiv
B. traumatismelor mecanice
C. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici
D. eroziunii chimice acide
E. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale
(pag. 174)

S2323088. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-
regionale:
A. Celulite
B. septicopioemii
C. sinuzita maxilara
D. septicemie
E. colecistita
(pag. 175)

S2323089. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:
A. sunt, in general, indemni de carie;
B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;
C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
(pag. 173)

S2523090. Complicaiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:
A. Celulita
B. Osteita maxilar
C. Adenita
D. Septicopiemia
E. Sinuzita maxilar
(pag. 175)

S2623091. Dezavantajele tehnicii Endotec n obturaia radicular sunt:
A. nu este compatibil cu utilizarea cimenturilor de sigilare
B. densitate mai mic a obturaiei
C. apar leziuni termice ale parodoniului n cazul supranclzirii gutapercei
D. frecvena mai mare a obturaiilor cu depire comparativ cu cele din condensarea convenional la
rece
E. consum mai mare de conuri de gutaperc.
(pag. 229)

S2623092. Dispozitivul de condensare lateral la cald Endotec se caracterizeaz prin
A. posibilitatea atarii unui opritor ocluzal din silicon
B. calibrarea perfect a nclzirii (temperatura maxim 155 C)
C.nclzire n 5 minute cu meninerea constant a temperaturii de lucru ct timp este activat butonul de
control
D. rcire lent prin deconectarea circuitului electric din butonul de control
E. este simplu i ergonomic.
(pag. 229)

S2623093. Avantajele tehnicii de condensare lateral la cald a gutapercei n obturaia
radicular:
A. protecie mai eficient mpotriva microinfiltraiilor de interfa comparativ cu condensarea lateral la
rece
B. se realizeaz doar o alipire a unor mase izolate de gutaperc
C. se produce fuzionarea conurilor ntr-o mas mic
D. densitatea i omogenitatea las de dorit
E. asigur un succes clinic n timp.
(pag. 227)

S2623094. Indicaiile utilizrii Biocalexului n obturaia radicular sunt:
A.curburi accentuate ale treimii apicale a rdcinii care nu permit instrumentarea poriunii respective a
canalului
B. pulpite seroase totale
C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice fistulizate
E. gangrena pulpar simpl.
(pag. 218)

S2623095. Avantajele obturaiei radiculare segmentare cu rumegu de dentin sunt:
A. biocompatibilitatea materialului de obturaie cu bontul pulpar apical
B. perturbarea proceselor de vindecare periapical n cazul folosirii rumeguului infectat
C. constituie o barier biologic ntre materialul inert de obturaie i esutul conjunctiv periapical
D. sigilarea prin obturaia de canal este corespunztoare
E. stimuleaz formarea la apex a unui esut fibros.
(pag. 241)

S2623096. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc Spaden):
A. este metod foarte rapid, necesitnd mai puin de 10 secunde pentru obturarea canalului
B. etaneitatea apical a canalului este mai slab dect la condensarea lateral la rece
C. necesit exersare ndelungat pentru a fi stpnit
D. genereaz foarte rapid o mare cantitate de cldur n spaiul endodontic
E. exist anse frecvente de fracturare a compactoarelor.
(pag. 235)

S2623097. Precizai care sunt avantajele tehnicii Endotec n realizarea obturaiei
radiculare:
A. adaptarea superioar a gutapercei la pereii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutaperc comparativ cu tehnicile de condensare convenionale la rece
C. grad de omogenitate deosebit a obturaiei
D. este compatibil cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodoniului.
(pag. 228)

S2623098. Precizai care sunt motivele pentru care nu este posibil propulsarea conului pe
toat lungimea de lucru a canalului, dei s-a ales unul potrivit calibrului preparat:
A. fracturarea unui instrument pe canal
B.folosirea instrumentului endodontic de lrgit de acelai calibru cu conul, pe toat lungimea de lucru a
canalului
C. formarea unui prag
D. ndeprtarea corespunztoare a detritusurilor organominerale n timpul tratamentului mecanic
E. formarea unei ci false.
(pag. 220-221)

S2623099. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordan ntre calibrul conurilor i cel al instrumentelor provenite de la diverse firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigur o sigilare eficient i singur
D. solubilitatea sigilanilor, n majoritatea cazurilor
E. metoda este simpl.
(pag. 219)

S2623100. n utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei n obturaia radicular,
trebuie ca acesta:
A. s aib spirale integre
B. s fie uor ndoit
C. s se verifice ptrunderea acului n turaie pe canal
D. s nu fie ruginit
E. s se verifice sensul corect de rotaie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei n canal).
(pag. 219)

S2923101. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:
A. retractii gingivale prin involutie
B. dupa detartraj
C. chiuretaj gingival
D. chiuretaj gingival in camp inchis
E. planarea radacinilor
(pag. 174)

S2923102. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:
A. tumefactie circumscrisa rotunda
B. jena dureroasa la masticatie
C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui
D. sinusita maxilara
E. abcesul cerebral
(pag. 173)

S2923103. In abcesul parodontal marginal durerile sunt:
A. intense (mai rar)
B. sub forma de jena dureroasa la masticatie
C. localizate de intensitate mare
D. uneori violente si iradiaza in zonele invecinate
E. simulante cu fenomene de otita
(pag. 173)

S2923104. Abcesul parodontal marginal se produce prin:
A. exacerbarea virulentei germenilor
B. reducerea drenajului pe cale naturala
C. in absenta tartrului
D. manevre terapeutice corecte
E. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar
(pag. 173)