Sunteți pe pagina 1din 3

Baltagul

De Mihail Sadoveanu
- tema i viziunea despre lume

Baltagul, roman realist, obiectiv, mitic, interbelic, scris de Mihail Sadoveanu i publicat n noiembrie
1930, este un adevrat poem al naturii i al sufletului omului simplu, o Miori n dimensiuni mari
(George Clinescu) . Oper ce aparine speciei romanului, este scrisa in proz i structurat n 16
capitole notate cu cifre romane. Sursa de inspiraie a romanului a fost balada popular Mioria din
care Sadoveanu preia tema, motivele, conflictul, discursul epic simplu i concepia asupra morii.
Autorul se inspira i din alte balade precum Salga( din care preia ideea de mplinire a dreptii ce
domin faptele eroinei), Dolca( din care preia legtura dintre om i animalul credincios, trasatura
ce predomin n relaia dintre Nechifor Lipan i calul su credincios).
Romanul este considerat ca fiind o monografie a satului, prezentnd aspecte ale firii omului de la sat,
tradiiile i obiceiurile romneti: la botez, la nunt i nmormntare. Datele din roman sunt un prilej
pentru a zugrvi atmosfera epocii, tradiiile.
Tema romanului ilustreaz lumea arhaic a satului romnesc, sufletul ranului moldovean ca
pstrtor al lumii vechi, al tradiiilor i al specificului naional, cu un mod propriu de a gndi, a simi i
a reaciona n faa problemelor cruciale ale vieii, aprnd principii de viaa fundamentale,
statornicite din vremuri memorabile.
Titlul romanului, alctuit dintr-un substantiv comun, la singular, prin care se sugereaz un topor cu
coad lung ntrebuinat i ca arma, este simbolic, ntruct n mitologia autohton baltagul este arma
magic i simbolic menit s mplineasc dreptatea,unealta justiiar. Principala trstura a
baltagului este c, atunci cnd este folosit pentru ndeplinirea dreptii nu se pteaz de snge:
unealta rului se dovedete a fi, ntoars, arma binelui( Petru Mihai Gorcea).
Cuvntul "baltag" poate veni si de la grecescul "labrys", care nseamn secure cu doua tiuri, dar si
labirint. In roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul erpuit pe care l parcurge Vitoria
Lipan in cutarea soului, att un labirint interior, al frmntrilor sale de la nelinite la bnuiala apoi
la certitudine, cat si un labirint exterior, al drumului spat in stncile munilor pe care l parcursese si
Nechifor Lipan. Acest labirint, cu drumurile sale erpuite, amintete curgerea continua a vieii spre
moarte si a morii spre viaa: Vitoria pornete in cutarea soului din interior, din ntuneric pentru a
putea ajunge in exterior, la lumina.
In mitologia universale, labirintul este casa securii duble, sugernd dualitatea existeniala, adic un
simbol al vieii si al morii. Centrul acestui labirint este rpa dintre Suha si Sabasa, unde zac
osemintele lui Nechifor Lipan.
Structura romanului evideniaz doua componente: una simbolica-mitica si cealalt epica-realista,
care se interfereaz pe parcursul ntregului roman.
Romanul "Baltagul" este o opera epica, deoarece naratorul omniscient i exprima indirect
sentimentele si concepiile prin intermediul personajelor si al aciunii. Modalitatea narativa se
remarca prin absenta mrcilor formale ale naratorului si relatarea la persoana a III-a, fapt ce
argumenteaz detaarea acestuia de evenimente.
Timpul in care are loc aciunea este limitat si cronologic, ntmplrile se petrec din toamna pana in
primvar, dar nu este precizata perioada, deoarece Vitoria Lipan triete intr-un timp mitic
romanesc, un timp spiritual al credinelor si datinilor strvechi, care au valabilitate in orice epoca.
Perspectiva spaiala este reprezentata de meleagurile accidentate si stncoase ale munilor din
Moldova, ilustrnd viaa aspra a muntenilor.
Structura romanului evideniaz dou componente: una simbolic-mitic si cealalt epic-realist,
care se interfereaz pe parcursul ntregului roman.
In cele aisprezece capitole, precedate de o legenda fascinanta, sunt povestite, in principal, aciunile
Vitoriei Lipan de a afla adevrul despre absenta soului ei si de a mplini dreptatea, prin pedepsirea
rufctorilor. Specific romanului este si conflictul interior al eroinei, ilustrat prin zbuciumul profund
al sufletului ei chinuit de incertitudine, in care se manifesta un drum launtric sinuos, de la neliniste la
adevr, numit labirint interior, care contureaz un personaj mult mai complex dect in povestire sau
nuvela.
Cele aisprezece capitole ale romanului evideniaz trei idei eseniale:
- primele 6 capitole cuprind ateptarea femeii dominate de nelinite si speran, de semne ru
prevestitoare, se prezint gospodria Lipanilor, oamenii si obiceiurile locului;
- capitolele 7-13 ilustreaz cutrile Vitoriei pe drumul parcurs de Nechifor Lipan, in care sunt
trimiteri la obiceiuri si tradiii (botez, nunta), precum si descrierea locurilor abrupte ale munilor.
- ultima parte (14-16 capitole) evideniaz gsirea rmitelor pmnteti ale lui Nechifor, ritualul
nmormntrii, demascarea criminalilor, nfptuirea actului justiiar, si ideea de ciclicitate existeniala
a vieii ctre moarte si din nou la viaa, "sa luam de coada toate cate-am lsat".
Tragedia lui Lipan, moartea acestuia nu reprezint scopul crii, ci numai pretextul ei "obiectul e
lumea de tip arhaic a muntenilor"( George Gan).
Subiectul romanului.
Romanul debuteaz cu motto-ul " Stpne, stpne, / Mai cheam -un cne.. "care reprezint
dovada c romanul a fost inspirat din balada "Mioria". Acest moto are rolul de a induce cititorului
ideea unei continuri a baladei, romanul avnd, de asemenea i alte elemente comune cu balada: cei
trei ciobani, turmele de oi, motivul transhumanei, motivul micuei btrne care n roman este
nlocuit de Vitoria.
Incipitul romanului l constituie legenda pe care Nechifor Lipan o spunea v uneori la cumetrii i
nuni". Acesta spunea ca dup ce dumnezeu a creat lumea " a pus rnduial i semn fiecrui neam",
munteanului dndu-i o inima uoar s se bucure cu ce e al lui. Astfel, nc din incipit, personajul un-
absenia Nechifor Lipan este caracterizat indirect prin spusele si faptele sale.
n continuare este prezentat eroina romanului, Vitoria Lipan, soia lui Nechifor Lipan care sttea
singura pe prisp si se gndea la soul ei care plecase cu oi la Dorna si nu se mai ntorsese. "Ochii ei
cprui, n care parc se rsfrngea lumina castanie a prului erau dui departe Acei ochi aprigi i
nc tineri cutau zri necunoscute. "
Tot mai nelinitit din cauza soului i a semnelor care i se arat (visele pe care le are "Nechifor Lipan
clare, cu spatele spre ntors ctre ea. Trecnd spre asfinit o revrsare de ape. "ape ce semnifica
trecerea , bariera dintre lumea celor vii i lumea celor mori , cocoul care cnt ctre exterior
artnd semnele cltoriei pe care urmeaz s o fac )Vitoria ncearc s gseasc rspunsuri att la
preotul Daniil, ct si la vrjitoarea satului baba Maranda.
Dup venirea lui Ghi de la balta Jijiei, aceasta se pregtete sufletete pentru cltorie, i
rnduiete gospodria, o duce pe fiica sa Minodora la mnstirea Vraticului, la 27 februarie, in grija
mtuii Melania, iar la 10 martie dup ce cu o sear inainte fcuse nego cu negustorul David de la
Clugreni, pleac n cutarea lui Nechifor impreun cu Ghiorghita spre Dorna.
Aceasta cltorie se dovedete a fi, asemenea basmelor, una de formare a tnrului erou Gheorghi
Lipan. Acesta face trecerea de la copilrie la maturitate, devenind braul condus de mintea Vitoriei.
Ajutata de o minte strlucit, Vitoria reuete s l gsesc pe Nechifor mort, ntr.o rpa ntre Suha i
sbasa, condus fiind de cinele lui Nechifor, lupu.
Aceasta reuete sa ii demate pe criminalii Calistrat Bogza i Ilie Cuui, in timpul prastasului de la
Sabasa. Aici eroina dezvaluie toate detaliile morii lui Lipan, iar vinovaii sunt pedepsii, Bogza este
omort de cainele Lupu, iar Cuui este arestat.
Dup aceste ntmplri eroina hotrte sa se ntoarc la mgura sa ii reia viaa .
Conform lui George Clinescu putem afirma c "Baltagul este, prin repeziciune si desavarsit echilibru
al expresiei, una din cele mai bune scrieri ale lui M. Sadoveanu. Multi pretuiesc aceasta scurta
naratiune ca roman, vorbind de creatia scriitorului, de posibilitatea psihologica a eroilor. in fond,
nimic din toate acestea, Vitoria, eroina principala, nu e o individualitate, ci un exponent al spetei.
Scrierea nu poate produce emotii estetice veritabile, decat acelui care o reduce la notiunea unei
civilizatii arhaice.