Sunteți pe pagina 1din 2

Timp de peste un seca~ Eurapa

a fast devastata de razbaaie


purtate 'in numele religiei.
Dupa ce Razbaiul de 30 de ani
(1618-48) s-a 'incheiat printr-a
pace 'in urma epuizarii adver-
sarilor, mania dagmaticilor a
'inceput sa se pataleascd.
A
I n 1517, Martin Luther, un c~lug~r german,
a inceput Reforma care urma s~ impart~
cea mai mare parte a Europei in dou~ tabe-
re ostile -catolici ~i protestanti. in ciuda tul-
bur~rilor din Germania, nu a fost nici un raz-
boi de proportii pan~ in 1546, cand imp~ratul
sfantului Imperiu Roman, habsburgul Carol
Quintul, a f~cut o incercare hot~rat~, dar za-
darnic~, de a zdrobi erezia protestant~,
Un secol de conflicte
in secolul pres~rat cu conflicte care a urmat,
convingerea religioas~ a fost UA motiv inteme-
iat pentru ridicarea armelor, dar rareori era
singurul motiv. Motivele politice ~i religioase
erau deseori combinate, ca in cazul printilor
germani care -atat protestanti cat ~icatolici -
doreau s~ ingradeasc~ autoritatea imp~ratilor
habsburgi. Uneori, cauzele politice dep~~eau
loialit~tile religioase, iar Franta catolic~, in
special, se alia in general cu inamicii protes-
tanti sau chiar musulmani, ai habsburgilor
catolici.
Mzboaiele din Germania s-au incheiat prin
pacea de la Augsburg din 1555. Deoarece nici
una dintre p~rti nu reu~ise s~ ca~tige, tratatul
d~dea dreptul conduc~torului fiec~rui stat
s~-~i aleag~ religia. Aceast:llibertate se referea
doar la religiile catolic~ ~i luteran~, in ciuda
O Demonii ataca Biserica in acest detaliu al
unei picturi alegorice din secolul al XVI-Iea.
O Razboaiele din secolele XVI ~i XVII se
bazau pe motive religioase. Masacrul din
1572 al hugheno~ilor francezi din Paris din
Noaptea Sfantului Bartolomeu a lasat un gust
amar in randurile protestan~ilor din Europa.
Roma ~i Spania au laudat aceasta ac~iune.
influentei crescande a unei tendinte protes-
tante mai radicale, cea calvinist~. Curand du-
p~ aceasta, campul de lupta s-a mutat In vest.
In Franta, hughenotii (protestantii) erau o
minoritate substantial~ puternic~, In specialln
randurile nobililor $i comerciantilor din ora$e.
Dup~ moartea lui Henric al II-lea, In 1559, au-
toritatea regal~ sl~bise, confruntat~ cu grupu-
rile de catolici $i hughenoti care purtau o lun-
..Q g~ serie de razboaie civile religioase. Cel mai
~ celebru episod a fost Masacrul din Noaptea
"Qj sfantului Bartolomeu din 1572, cand catolicii
:I:
< s-au mobilizat la un semn $i au m~cel~rit toti
131
RAzBOAIELE RELIGIOASE
O Diferen~ele de ordin religios au contribuit
la adancirea conflictului dintre spanioli ~i
olandezi in timpul revolu~iei din Tarile de Jos.
Protestantismul olandez facea progrese rapi-
de, iar Filip al 1I-lea al Spaniei era hotarat sa
inabu~e erezia.
O Regele protestant burbon Henric alIV-Iea
s-a convertit la catolicism in 1954. pentru a-i
impaca pe supu~ii sai francezi. Lui i se
atribuie remarca: .'Parisul merita o liturghie".
Istorie universal~ 36 -REFORMA Istorie universal~ 44 -EPOCA DE AUR A OLANDEI
putemic ~i crud, Cardinalul Richelieu, i-a
dezannat ~i le-a distrus fort:lretele. Cu toate
acestea, politica tolerant~ a continuat, deoare-
ce obiectivele lui Richelieu nu erau religioase
ci politice -crearea unui stat francez putemic
~i distrugerea puterii habsburgilor .
Habsburgii se ridica la arme
Ocazia lui Richelieu s-a ivit In timpul R~zboiu-
lui de 30 de Ani (1618 -48), cel mai devasta-
tor dintre conflictele religioase din Europa.
Acesta a lnceput cand locuitorii Boemiei au
refuzat s~ continue traditia de a-l proclama
rege pe habsburgul austriac Ferdinand. in
timpul unei conferinte, membrii delegatiei lui
Ferdinand au fost pur ~i simplu aruncati pe
fereastr~ (Defenestrarea de la Praga), iar
boemii au ales ca rege alt conduc~tor german,
protestantul Palatine.
Ajutat de aliatii din Germania ~i rudele sale
habsburgice din Spania, Ferdinand -acum
lmp~rat al Sfantului Imperiu Rornan -i-a
zdrobit pe boemi In lupta de pe Muntele Alb
In 1620 ~i le-a impus catolicismul. ins~ con- .;
flictul dintre statele catolice ~i protestante s-a ~
raspandit curand In cea mai mare parte a
132
protestantii care le-au ie~it in cale. in timp ce
Franta era r:Iv;l~ita de r:izboaie civile, olandezii
s-au revoltat impotriva Spaniei ~i o pr:Ipastie
adanc;l s-a deschis intre Spania ~i Anglia.
Religia a jucat un rol important in aceste
conflicte, iar de la jum;ltatea anilor 1580, dife-
ritele grupuri s-au unit. O fort;l expeditionar:I
englez;l i-a ajutat pe rebelii olandezi, armada
spaniol;l a fost infrant;l de englezi, iar trupele
spaniole au intervenit in Franta de partea
catolicilor. in final, in Spania f;lzboaiele au
luat sfa~it, iar protestantismul a supravietuit
in toate cele trei t;lri.
in Franta, diviziunile religioase ~i luptele
dintre diferitele grup;lri au fost complicate de
faptul c;l Henric al llI-lea (care a domnit intre
anii 1574-89) a fost ultimul din dinastia Valois
~i c;l mo~tenitorul s;lu, Henric de Navarre, era
hughenot. Dup;l ce atat liderii catolici cat ~i
Henric al III-lea au fost asasinati, Henric de
Navarre a devenit primul rege burbon sub nu-
mele de Henric allV-lea, in 1589. ins;l rezis-
tenta fat;l de o monarhie protestanta a r:Irnas
putemic;l, in special in Paris, unde catolicis-
mul era de neclintit. Henric ~i-a dat searna c;l
printr-o singur:I metod;l putea imp;lca rnajori-
tatea s~pu~ilor ~i in 1593 s-a convertit la cato-
licism. in Franta s-a instalat pacea, spaniolii au
fost expulzati, iar Henric a pus bazele unitatii
nationale, emitand EdiCtul de la Nantes, in
1598, prin care acorda hughenotilor libertatea
cultului. Hughenotii au r:Imas o minoritate
puternic;l pan;l in 1628, cand un prim-ministru
Europei Centrale, ~i aproape simultan, a
reinceput rnzboiul olandezo-spaniol (1621).
PuterJa politica
Au urmat ani de progrese ~i regrese, asedii ~i
jafuri, care au afectat grav Germania. Fortele
habsburgice s-au bucurat de succese, iar c~nd
regele Danernarcei a intervenit, a fost imediat
infrant. Situatia s-a complicat datorit~ afirm~rii
lui Wallenstein, un general cu ambitii inde-
pendente, aflat de partea habsburgilor. Acesta
a fost ucis de ofiterii s~i in 1634 -semn c~
r~zboiul incepea s~ fie dominat de grup~rile
politice aflate la putere. Protestantismul ~i-a
g~sit un nou sustin~tor in persoana regelui
suedez Gustavus Adolphus, un general stra-
lucit, ale c~rui victorii de la Breitenfeld (1631)
~i Lwen (1632) au schimbat situatia. Cu toate
acestea, Gustavus insu~i a fost ucis la Llitzen
iar suedezii au inceput sa: devina: mercenarl
pla:titi de Richelieu. Pftna: la urma:, Franta cato-
lica: a intrat in rnzboi impotriva imperlali~tilor
catolici, iar intre cele doua: tabere a avut loc 0
luptc1 indatiitc1, in care de fapt loialitc1tile reli-
gioase erau in mare parte irelevante.
Prln pacea de la Westfalia (1648), Franta
~i-a atins scopurlle. Statele germane au deve-
nit independente fata: de impa:rat, deschizan-
du-se calea pentru expansiunea franceza:. O ~
intelegere religioasa: a fost stabilitc1 in cadrul
pa:cii de la Augsburg, dar" aceasta ii includea
~i pe calvini~ti. Era evident ca: fervoarea reli-
gioasa: se consumase in Europa ~i, de~i tole-
ranta era departe de a fi universala:, nu au mai
avut loc niciodata: ra:zboaie religioase de marl
proportii.