Sunteți pe pagina 1din 1

Nichita Stnescu

mbriarea
Cnd ne-am zrit, aerul dintre noi
i-a aruncat dintr-o dat
imaginea copacilor, indifereni i goi,
pe care-o las s-l strbat.
h, ne-am z!rlit, strigndu-ne pe nume,
unul spre cellalt, i-att de iute,
c timpul se turti-ntre piepturile noastre,
i ora, lo!it, se sparse-n minute.
" fi !rut s te pstrez #n brae
aa cum in trupul copilriei, #ntrecut,
cu morile-i nerepetate.
$i s te-mbriez cu coastele-a fi !rut.