TEMA NR.

3
COMUNICAREA IN INSTITUTIILE ECONOMICE: FUNCTII, STRUCTURI, RESPONSABILITATI
COMUNICAREA ORGANIZAIONAL
Planifcarea obiectivelor i a resurselor, elaborarea
strategiilor, adoptarea deciziilor i declan area ac iunilor nu
reprezint procese liniare.
Multitudinea de obiective, complexitatea intereselor, ineditul situaiilor, reaciile
neateptate ale oamenilor, dar i cele ale mediului, fac ca deciziile cele mai elaborate i aciunile
cele mai organizate s devin, uneori, derizorii.
Fr intervenia managerilor de a sincroniza i armoniza timpul i spaiul aciunilor,
judecile i faptele, dorinele i realitile prin intermediul funciei de coordonare, procesul de
management ar f lipsit de coeziunea, continuitatea i dinamismul carei permit realizarea
obiectivelor specifce.
!omponenta de baz a funciei de coordonare o reprezint comunicarea.
!a proces ce permite sc"imbul de mesaje #ntre oameni, ea face, #n acelai timp, posibil
realizarea acordului, dar i apariia dezacordului, manifestarea i impunerea puterii, ca i
negocierea i consensul.
COMUNICAREA ORGANIZATIONALA SENSURI SI SEMNIFICATII
$elaiile organizaionale au ca suport comunicarea
interpersonal.
Fiind un proces complex, comunicarea antreneaz, #ns, dincolo de latura structural, i
alte aspecte ale existenei organizaiei% te"nice, economice, psi"ologice, educaionale, culturale
generand o serie de particularitati in manifestarea organizatiilor in cadrul pietei.
&n acest context, comunicarea organizationala capata aici , o semnifcatie psi"osocio
economica, ce se evidentiaza prin patru aspecte esentiale%
creeaza o unitate comportamentala si de interese in organizatie, aspect ce faciliteaza
intelegerea obiectivelor organizatiei si impulsioneaza integrarea angajatilor'
confera managementului frmei o contributie participativa'
constituie factorul dinamizator al activitatii economice'
dezvolta un climat de coordonare si control al activitatii frmei, cu scopul de a asigura
efcienta economicosociala a acesteia
IMPACTUL ACTIVITATII COMUNICATIONALE IN ORGANIZATII. FACTORIIC!EIE AI
SUCCESULUI IN AFACERI
Im"ac#u$ ac#i%i#a#ii comunica#iona$e in or&ani'a#ie %a ( cu a#a# mai mare cu ca#
com"or#amen#u$ )#ra#e&ic a$ ace)#eia )e %a orien#a )"re *o$o)irea unui an)am+$u ,e
*ac#oric-eie ai )ucce)u$ui .FCS/ in a*aceri0 $a ni%e$u$ )au.
FCS 1 )e "re'in#a ca un an)am+$u ,e %aria+i$e a caror ac#iune con2u&a#a in3uen#ea'a
in (na$ ac#e$e ,e cum"arare a$e c$ien#i$or or&ani'a#iei0 ca )i a$e&eri$e c$ien#e$ei in#re
mai mu$#i *urni'ori ,e "ro,u)e0 ce )e a3a in com"e#i#ie
La ni%e$ or&ani'a#iona$0 FCS )un# orien#a#i in a re3ec#a4 ne%oi$e a)#e"#a#e ,e
c$ien#i in ceea ce "ri%e)#e *unc#iona$i#a#ea "ro,u)e$or ca )i ni%e$u$ ,e "re# ce )e
)con#ea'a ,e ca#re or&ani'a#ie a ( acce"#a# ,e ca#re c$ien#ii "o#en#ia$i.
FCS au $a +a'a )#ra#e&ia cor"ora#i%a im"$emen#a#a $a un momen# ,a# ,e ca#re
or&ani'a#ie.
TIPOLOGIA FACTORILORC!EIE AI SUCCESULUI IN AFACERI .FCS/
FCS tehnologici: capacitatea de cercetare-dezvoltare a organizatiei; capacitatea org.
de inovare a produselor; nivelul de performanta al org. sub aspect tehnologic
FCS productivi: efcienta procesului de productie; calitatea si fexibilitatea productiei;
cost redus pentru proiectarea si implementarea gamei sortimentale de produse;
productivitatea muncii
FCS legati de capacitatea organizationala: sisteme informatice; capacitate rapida de
raspuns la cerintele pietei ce se afa intr-o permanenta schimbare; experienta
manageriala avansata
FCS legati de distributia produselor: dezvoltarea unei retele puternice de distribuitori
en-gros; spatii pe rafturile comerciale; magazine proprii de desfacere sau in franciza
!inchirierea marcii de produs si a amplasamentelor comerciale specifce"; livrare
rapida cu costuri de distributie mici
FCS dpdv al comunicarii si mar#etingului: forte de vanzare efciente; service garantat;
servicii de fnisare$impachetare; promocarea produselor prin instrumente
audiovizuale si scrise; largirea gamei sortimentale
%lti FCS: deprinderi de natura profesionala; imagine-reputatie-notorietate org.; acces
la pietele de capital; tehnologie de varf si patente !cumpararea$inchirierea licentei
unor produse sau tehnologii"; costuri totale scazute
&ndiferent de ansamblul factorilorc"eie utilizati pentru succesul in afaceri, org. va trebui
sasi obtina informatiile suplimentare privind tendintele ce se pot manifesta in sectorul sau de
activitate.
(e aceea, se va apela la consultarea fortelor motrice corporative. ) forta motrica
corporativa reprezinta acel aspect, acea informatie majora potrivit careia org. va cunoaste
dintimp sc"imbarile majore intervenite sau care se vor manifesta pe segmentul sau de piata.
!a forte motrice corporative putem evidentia% schimbarile intervenite in rata de crestere
pe termen lung a sectorului de activitate *expansiunea spre noi piete de desfacere); schimbari in
structura categoriilor de clienti; inovatii in segmentul productiv; schimbari tehnologice;
deplasarea preferintelor cumparatorilor spre alte tipuri de produse; schimbari de politica
macroeconomica; schimbari de valori sociale si culturale; cresterea incertitudinii si riscului
afacerilor.
Pentru a combina informatiile obtinute prin promovarea comunicarii corporative, utilizand
F!+, org. va opera prin dezvoltarea unor activitati strategice in cadrul mediului de afaceri.
!ombinarea F!+ cu fortele motrice corporative transforma org. intro unitate de afaceri
strategica, aceasta din urma generand construirea cadrului necesar satisfacrii de catre org. a
cerintelor pietei, cu ajutorul unei oferte adaptate.
!omunicarea corporativa urmareste, in aceste conditii, indeplinirea a trei obiective majore
pentru organizatie% construirea unei identitati puternice a org; crearea unui nou management al
muncii; participarea activa, dinamica a organizatiei, la modernizarea activitatii productive, a
conditiilor si structurilor de productie.
Construirea unei identitati puternice a org publicitatea devine nucleul comunicational central.
,ste vorba de -publicitatea de imagine., care mizeaza efectiv pe registrul afectiv si urmareaste
modifcarea atitudinilor si opiniilor, crearea si intarirea atitudinilor pozitive in randul publicului.&n
acest context, un rol important va f acordat elaborarii unui sistemcoerent de semne% logotip'
sigla' elemente de identitate vizuala. /cestea au un dublu rol%
desem n area organizatiei pe segmentul sau de piata'
conferirea unei anumite identitati, cu ajutorul unei simbolistici adecvate, adaptata noilor
valori ale clientilor .
Crearea unui nou management al muncii - comunicarea corporativa este privita aici ca un
factor stimulativ al dezvoltarii si modernizarii productiei. /ceasta functie economica a
comunicarii ne permite sa distingem cel putin trei dintre modalitatile prin care aceasta se
implica in viata org. %

accesul la informatia strategica !modalitate de inlesnire a luarii cdeciziilor si a
crearii de produse noi" %ici se va face dpdv comunicational distinctia clara
dintre in*orma#ia )#ra#e&ica si in*orma#ia ,ocumen#ara.
reorganizarea conditiilor de productie !tehnica &aponeza #anban si strategia
#aisha";
integrarea org. intr-un ansamblu complex de sisteme de comunicatie
' eorganizarea conditiilor de productie !tehnica &aponeza #anban si strategia #aisha";
Me#o,a 5an+an
Metoda de origine japonez, se #ncadreaz #ntrun curent de cercetri practice care
vizeaz reducerea perioadelor de timp i durata ciclului de producie care permite o reducere
net a volumului de materiale i componente #n stoc.
+copul metodei 0anban este de a stp1ni i adapta #n permanen producia la cererea
manifestat de consumatori cu preul unei transformri radicale la nivelul principiilor de
organizare i funcionare care guverneaz org.
2n aceast transformare un rol esenial #l joac logistica 3 gestiunea 4uxurilor din cadrul
org., care implic%
rea$i'area unui )i)#em ,e "ro,uc6ie 3e7i+i$ care s se adapteze rapid i s fe capabil ca
pe aceeai linie de fabricaie sau cu mici modifcri s realizeze diferite produse

(a+i$i#a#ea #o#a$8 a ma9ini$or *zero defecte5
o ra#8 ,e re+u# nu$8 *zero rebuturi5
un )i)#em ,e con,ucere ca"a+i$ ,e a &e)#iona circu$a6ia "ro,u)e$or "en#ru uni#86i
)au $o#uri mici *sistemul 0anban5
+istemul 0anban *#n japonez etic"et5 este un complement indispensabil al 6ust in 7imeului i
are ca obiective%
reglarea 4uctuaiilor de cerere sau de volum de producie la un post de lucru'
minimizarea stocului #n curs, cu obiectivul limit de a avea un stoc de mrime zero'
descentralizarea conducerii atelierului productiv, responsabilitatea gestiunii produciei i a
stocurilor find #ncredinat sta8ului de la acest nivel.
Principiul care guverneaz metoda 0anban se exprim astfel% ()ostul din aval conform
necesit*+ilor comand* postului din amonte ceea ce consum*,. Metoda 0anban introduce
astfel o nou flosofe de gestiune a stocurilor% #n timp ce "rin me#o,e #ra,i6iona$e0 "o)#uri$e
,e $ucru au )arcini )"ecia$i'a#e $a "erioa,e (7e0 ca,en6a#e0 ,irec6iona#e ,in amon#e
)"re a%a$ "rin#run "$an ,irec#or .(&. :/ prin me#o,a 5an+an .(&. ;/ cererea im"une 9i
coman,8 "o)#u$ui ,in amon#e.
Fi&ura : Pro&ramarea "rin "$anu$ ,irec#or
Fi&ura ; Sa#i)*acerea cerin6e$or <n
me#o,a 5an+an
2n aceste condiii, fecare post de lucru va indica pentru postul din amonte%
produsul ce trebuie realizat
cantitatea necesar
localizarea postului din aval *adresa de serviciu5
/ceste date sunt completate pe o etic"et, un tic"et ataat containerului care certifc
numrul de piese existente #n container ce se deplaseaz de la postul amonte la postul aval.
9umrul de :anbanuri *etic"ete5 care se pun #n circulaie se determin cu formula%

unde%
9 3 reprezint cererea medie de piese pe unitatea de timp
7 3 reprezint durata de punere la dispoziie a unui container plin
9; 3 reprezint numrul de piese necesare pentru eventualele disfunciuni #n fabricaie
*maximum <;= din 9x75
! 3 reprezint capacitatea unui container
!ondiiile necesare pentru utilizarea metoadei 0anban *utilizat pentru prima dat #n <>?; de
ctre frma 7o@ota5%
regularitate #n consumuri
reducerea duratelor de obinere a pieselor
reducerea mrimii loturilor de reaprovizionare.
(esigur, numrul de containere deci i de :anbanuri trebuie limitat astfel #nc1t s asigure
continuitatea i ritmicitatea procesului productiv dar totodat s nu mreasc nejustifcat
stocurile de producie.
+istemul 0anban se regsete #n categoria metodelor de gestionare a stocurilor cu dat de
comand. (iferena fa de gestiunile tradiionale rezid tocmai din termenele de producie
materializate prin indexul de alert% termenul de alert #n metoda 0anban nu depete c1teva
ore #n comparaie cu c1teva sptm1ni ale gestiunilor tradiionale.
/ctualmente metoda 0anban cunoate i alte aplicaii, etic"eta find #nlocuit prin alte
semne de identifcare *mingi de tenis colorate, plasamente marcate pe podeaua seciei etc.5 ea
constituind #n esen un sistem de organizare i informare cu reale aplicaii #n gestiunea
atelierelor de producie.
5AIS!A FUN=AMENT AL =EZVOLTARII SI COMUNICARII CORPORATIVE >APONEZE
S#ra#e&ia 5AIS!A )e a7ea'a "e ,e'%o$#area unei )#ruc#uri or&ani'a#orice ca"a+i$e )a
"ro,uca +unuri ,e ina$#a com"e#i#i%i#a#e. In ca,ru$ )au0 comunicarea cor"ora#i%a e)#e
u#i$i'a#a "e#nru a ,e'%o$#a nu numai a#ri+u#e$e economice0 ci )i "e ce$e )ocia$e a$e
or&ani'a#iei. Pe +a'a )#ra#e&iei 5AIS!A )e ,e'%o$#a %a$ori$e or&ani'a#iona$e. Ace)#ea0
$a ran,u$ $or0 )un# re'u$#a#u$ im+inarii o+iec#i%e$or urmari#e )i communica#e ,e
or&ani'a#ie0 cu a)"ira#ii$e an&a2a#i$or )ai.
PARTICULARITATILE MANAGEMENTULUI >APONEZ PRIN 5AIS!A
Or&. au $a +a'a cu$#ura ni"ona. .*un,amen#e cu$#ura$e )i re$i&ioa)e im+ina#e cu ce$e
economice )i )ocia$e/
Con,ucerea )i an&a2a#ii )ai *ormea'a un &ru" comun0 ce "une "e "rim "$an
"ro)"eri#a#ea or&ani'a#iei. Re)"on)a+i$i#a#i$e ?ri)curi$e )i re'u$#a#e$e )e im"ar# in#re
mana&emen#u$ ,e %ar* )i an&a2a#i.
Comunicarea cor"ora#i%a e)#e una con)en)ua$a0 ,e #i" "ar#ici"a#i%.
Mana&emen#u$ 5AIS!A are $a +a'a o ($o)o(e economica umani)#a. An&a2a#u$ )e a3a in
cen#u$ a#en#iei ,eoarece0 re)ur)a umana e)#e "rinci"a$a re)ur)a a or&ani'a#iei.
Pro+$eme$e cu care )e con*run#a or&. #re+uie re'o$%a#e "rin co$a+orare0 comunicare )i
$ucru in ec-i"a.
-.-/)01: )%'23C10%'32%230- 4%3S5% 36 F3'/% C%676
Managementul companiei se bazeaza pe doua principii esentiale%
depunerea de mari eforturi in vederea implementarii si dezvoltarii de noi produse si
te"nologii performante
respectul fata de angajat. &nca din perioada interbelica, atunci cand majoritatea
companiilor nipone faceau o discriminare neta intre angajati, conducerea !/9)9 practica
egalitarismul
!/9)9 este si astazi o organizatie orientata spre nevoile, dorintele si asteptarile
oamenilor.
!)9!ABC&&%
&n 6aponia, managementul organizatiei este mult mai organic decat in alte tari. ,xplicatia
rezida tocmai in faptul ca organizatia nipona este considerata drept o familie extinsa a
salariatului.
)mul este resursa fundamentala, cel mai important capital al organizatiei.
0/&+D/ se caracterizeaza prin valori culturale clar defnite si asimilate de angajati.
Managementul org. evidentiaza o cultura puternica a 0/&+D/, ce pune pe prim plan , omul.