Sunteți pe pagina 1din 11

Ikebana - arta aranjamentelor florale

In timp ce pentru multe persoane aranjarea florilor inseamna punerea lor intr-o forma
ordonata intr-o vaza, ikebana este cu mult mai mult de atat (in traducere - "flori tinute vii"
sau "arta de a da viata florilor"). Exista mai multe scoli de ikebana, cele mai populare
fiind Ikebono, Soetsu si !"ara. #e asemea, exista mai multe stiluri diferite in functie de
scoala si de plantele si vazele folosite.
Ikebono este cea mai vec"e scoala de ikebana, fondata de preotul budist Ikebono Senkei
in secolul al $%-lea. #espre el se crede ca ar fi creat stilul rikka (flori in pozitie
verticala). &cest stil a fost dezvoltat ca un mod de exprimare budist al frumusetii naturii,
cu sapte sub-rupe reprezentand dealuri, cascade, vai etc... In rikka, mai multe elemente
contrastante dar complementare sunt aranjate intr-o sinura vaza pentru a exprima
frumusetea naturii. In randurile preotilor si aristocratilor vremii acest stil a devenit din ce
in ce mai formal pana cand, in secolul al $%II-lea, clasa neustorilor a creat un stil mai
simplu, numit seika (sau s"oka).
Originile artei Origami
!riinile oriami, arta impaturirii "artiei, sunt destul de putin cunoscute in zilele noastre.
Se spune ca oriinea oriami este localizata in '"ina, acum ())) de ani, ceea ce este mai
mult o presupunere decat o dovada istorica data fiind mai ales asocierea acestei arte cu
aparitia "artiei, dar despre aceasta asociere nu avem nici o dovada evidenta. 'aracterul
c"inezesc folosit pentru "artie, z"i, a fost initial folosit pentru descrierea materialelor din
matase. !riinea corespondentului japonez pentru "artie, kami, se pare a fi mesteacanul
(kaba) sau bucati de lemn sau bambus (kan). &mbele au fost insa si materiale folosite la
scris, ceea ce suereaza ca "artia a fost folosita la inceput in principal pentru scris si nu
pentru impaturit.
Exista si voci care sustin ca oriami provine din *aponia, datand din perioada +eian.
&ceasta afirmatie se bazeaza in special pe anumite leende, cum ar fi de exemplu cea a
lui &be-no Seimei care a facut o pasare din "artie careia i-a dat ulterior viata, sau cea
despre ,uji-ara-no .i/osuke, care i-a trimis prietenei sale o broasca de "artie. 0u exista
insa o baza solida care sa valideze aceasta teorie. #e asemenea, in *aponia se foloseste si
astazi o "artie speciala pentru impac"etat, numita tatoami sau tato (folosita in special la
impac"etarea kimonourilor). &cest tip de "artie provine intr-adevar din perioada +eian
insa nu se poate vorbi despre oriami, ci mai mult de impac"etarea simpla a unor obiecte.
O arta care in cateva cuvinte descrie o viata
+aiku este o forma de poezie traditionala japoneza, aparuta aproximativ in perioada Edo
(12)3-1424) cand poetii niponi 5atsuo 6as"o si .oba/as"i Issa au inceput sa scrie
poezii formate din 17 silabe, separate in 3 unitati metrice formate din 8,7 si respectiv 8
silabe fiecare. &ceasta este forma clasica de "aiku.
Exista mai multe variante. 'ateva detalii9
:n "aiku tipic are trei randuri9 primul are doua accente in trei silabe, al doilea are trei
accente in sapte silabe iar ultimul are doua accente in cinci silabe.
:n ;kireji< (pauza) de obicei divide un "aiku in doua parti ritmic diferite 9 fie 8 batai
urmate de trei (cand kireji izoleaza ultimul vers), sau trei batai urmate de 8 (cand izoleaza
prima linie).
In "aiku, ramatica trece in plan secund. &bunda propozitiile incomplete. :tilizarea
articolelor si prepozitiilor este minima.
Stiluri principale in bonsai
'opacii bonsai pot fi formati in foarte multe stiluri, rupate in cinci cateorii principale9
1. Stilul vertical drept
:n copac bonsai din acest stil este cel care creste in aer liber si in conditii perfecte.
'erinta cea mai importanta pentru acest stil este ca trunc"iul sa fie perfect drept,
inustandu-se in mod natural si uniform de la baza catre varf. =amurile trebuie sa fie
amplasate simetric astfel incat imainea de ansamblu sa fie aproximativ aceeasi oricare ar
fi un"iul din care ne uitam.
Specii recomandate9 ienuparul, pinul si molidul. &rtarul poate fi de asemenea folosit, insa
este dificil de crescut intr-un stil atat de conformist. 'opacii cu fructe sunt total
nepotriviti acestui stil.
Istoria artei bonsai
0otiunea de 6onsai a aparut pentru prima data in '"ina in urma cu peste o mie de ani
intr-o forma primitiva, numita si pun-sai, si consta in cresterea unui sinur specimen de
copac in "ivece. &ceste prime incercari aveau un frunzis rarefiat si colturos, un trunc"i
noduros care adeseori avea forma unui animal, draon sau pasare. Exista un numar
impresionant de mituri si leende despre copacii bonsai c"inezesti iar in zilele noastre
trunc"iurile cu forme "ilare sau descriind animale sunt foarte cautate.
!data cu adoptarea de catre *aponia a multor traditii si obiceiuri din '"ina, arta bonsai a
fost de asemenea preluata si introdusa in *aponia in timpul >erioadei .amakura (1148 -
1333). #ata precisa este discutabila, desi este posibil sa se situeze in anul 11?8, dupa cum
apar si numeroase referiri catre ea in peramentele acelori vremuri. !data introdusa in
*aponia, arta bonsai a cunoscut o dezvoltare si o rafinare ce nu se poate intalni si in
'"ina. #e-a lunul timpului, cresterea copacilor pitici nu a fost limitata numai la preotii
budisti si templele lor, ci a devenit ulterior reprezentativa si pentru aristocratie - un
simbol al prestiiului si onoarei. Idealurile si filosofia bonsai au fost foarte mult
sc"imbate in timp. >entru japonezi, bonsai reprezinta o fuziune a puternicelor credinte
ancestrale cu filosofiile estice ale armoniei dintre om, suflet si natura.
Introducere in arta bonsai
! definitie enerala despre bonsai ca imbinare intre arta si "orticultura este reu de dat si
ea ar cuprinde cu siuranta mai multe aspecte. In primul rand, trebuie pornit de la inceput
de la ideea ca bonsai nu este o planta pitica modificata enetic si nici obliata sa ramana
la dimensiuni reduse prin vreo cruzime de orice fel. In mod normal, oferindu-i unui
bonsai obisnuit o cantitate potrivita de apa, aer, lumina si nutrienti, acesta s-ar dezvolta
asemenea unui copac de dimensiuni normale corespunzatoare speciei sale. #e asemenea,
se crede in eneral despre copacii bonsai ca au o inaltime de doar cativa centimetri. &cest
lucru este de asemenea neadevarat si, cu toate ca sunt mult mai mici in comparatie cu
"fratii" lor de marime naturala, cei mai multi depasesc in inaltime (8 de cm, ajunand
uneori si pana la 1 m.
>entru japonezi, exista o leatura puternica intre bonsai si multe alte idealuri pe care
societatea lor este bazata. >entru noi, cei care traim in afara *aponiei, aceasta arta
reprezinta mai mult un "obb/ ce ne da posibilitatea unei mai bune inteleeri si comuniuni
cu natura si de asemenea, si o modalitate de a ne infrumuseta radinile.
'aracterele limbii japoneze 1181 'itiri
In viata de zi cu zi a a japonezilor se reasesc patru tipuri diferite
de scriere, folosite simultan in ziare, carti, scrisori obisnuite etc...
1. Ideoramele (caracterele kanji) sunt semne relativ dense si complicate, pe care
japonezii le-au imprumutat de la c"inezi in secolul al I%-lea al erei noastre. ,oarte multe
din ele sunt identice cu cele folosite azi de c"inezi si astfel un text scris de un japonez cu
caractere kanji poate fi citit cu usurinta si in '"ina. #esi cifra estimativa este de cca. 8)
))) de caractere cunoscute, 5inisterul Educatiei din *aponia a stabilit ca fiind necesara
pentru citirea unui ziar cunoasterea a "doar" 1?@8 dintre ele (rupa numita si *oo/oo
.anji). Aotusi, cu numai 1))) de caractere poate fi citit cam ?)B din ziar iar cu 8))
aproximativ 2)B.
(. Silabele "iraana au aparut cateva sute de ani mai tarziu, din dorinta de simplifica
scrierea si a o face accesibila cat mai multor persoane. &stfel au aparut semnele pur
japoneze, mult simplificate, cu o alura supla si curbilinie. Ele descriu fonetic limba
japoneza si, impreuna cu cele katakana, sunt primele care se invata in scoli (in total exista
@2 de caractere "iraana).
3. Silabele katakana au aparut in acelasi timp cu "iraana si au un corespondent exact,
fiind deci tot @2. Sunt relativ asemanatoare si practic daca se invata una dintre ele este
relativ usor de invatat si cealalta. ,orma caracterelor katakana este insa ceva mai riida si
mai rectilinie fata de "iraana. In eneral, japonezii folosesc katakana pentru a scrie
nume de tari si orase din strainatate, precum si cuvintele imprumutate din alte limbi (in
limba japoneza fiind foarte multe cuvinte de oriine straina). ,ara a cunoaste katakana,
este practic imposibil de comandat mancare intr-un fast-food sau a citi indicatiile de pe
strazi.
@. Citerele romaji sunt cele ale alfabetului occidental, pe care japonezii le folosesc in
anumite cazuri (de exemplu pentru a scrie "km"). In japoneza, scrierea occidentala este
numita "scriere romana" sau romaji.
'alirafia japoneza
Scrisul in *aponia
&paritia scrisului in *aponia nu poate fi datata exact, dar se stie ca in jurul anului @)) e.n.
scribii coreeni foloseau ideorame c"inezesti D .anji D pentru a intocmi actele oficiale la
curtea imperiala. (In *aponia educatia avea un caracter mai aristocratic decat sistemul
c"inez, familiile nobile rezervandu-si facilitatile unei scolarizari private. In perioada
medievala militar-feudala, templele budd"iste isi asumau responsabilitatea educatiei. Sub
s"ounatul Aokua-a, care a stapanit tara incepand cu 2)), educatia a cunoscut o crestere
a raspandirii, determinand astfel aparitia uneia dintre cele mai literate societati
premoderne.)
'aracterele .anji desemnau fiecare cate un cuvant in '"ina. #atorita complexitatii limbii
japoneze acestea au trebuit adaptate, astfel incat sa preia functia unor simboluri fonetice,
corespunzand fiecare unei silabe. =ezultatul au fost doua seturi de silabe kana (cuvantul
japonez pentru silaba)9 katakana si "iraana.
'alirafia
#esi calirafia este considerata in eneral un mod de a scrie, in *aponia ea este
considerata si o arta, c"iar o expresie inalta a acesteia. Este executata in cerneala, cu o
pensula. &ceasta disciplina presupune tuse siure, c"iar si ordinea (din dreapta sus spre
stana jos) si relatiile lor spatiale sunt importante si trebuie mereu respectate. ,ormele
rezultate capteaza privitorul atat prin abstractitatea lor, cat si prin universul de intelesuri
pe care le transmite. S"o este intruc"iparea sensului.
'umpatarea specifica spiritului japonez se manifesta si in calirafia poporului, lasand loc
totusi si unui subtil simt artistic. Este o forma de meditatie, dar detine si rol important in
amenajarea interioarelor. >iesele sunt expuse in functie de inteles in incaperea
corespunzatoare D de exemplu, urari la intrare, fraze de incurajare sau descrieri
inspirative in spatiile de lucru sau de meditatie D, mentinand astfel o anume stare de
spirit.
5uzica traditionala japoneza
In *aponia exista doua tipuri de muzica traditionala9 muzica populara si muzica asociata
artei. &ceasta din urma este impartita in mai multe stiluri, fiecare din ele aparand separat
in diferite perioade ale istoriei. *aponezii au pastrat pana in zilele noastre acele stiluri
traditionale stravec"i, modificandu-le doar putin odata cu trecerea timpului. In eneral,
muzica vocala a avut un rol mult mai important decat cea instrumentala de-a lunul
vremii. 5ai mult, muzica traditionala japoneza a fost frecvent intalnita ca facand parte
din reprezentari in cadrul teatrului japonez (se reaseste astfel si in teatrul traditional,
.abuki, dar si in cel de papusi, 6unraku)
Eaaku
5uzica vec"e cantata la curtile reale din '"ina si 'orea, aaku este cea mai vec"e
forma de muzica japoneza traditionala, facandu-si aparitia in perioada +eian (7?@ - 11?(
e.n.) In functie de oriine, ea este impartita in trei9
- kokufu kabu - muzica reliioasa s"intoista si cantece populare, pur japonezeF
- komaaku - preluata din muzica coreanaF
- toaku - cu oriine c"inezeasca.
Eaaku este o muzica pur orc"estrala fara nici o parte vocala. &tunci cand este
acompaniata si de dans poarta denumirea de 6uaku
>rimele instrumente folosite pentru a canta aaku au fost s"aku"ac"i (un fel de fluier),
koto (c"itara) si bi-a (asemeni unei cobze, cu patru corzi).
6i-aaku
6i-aaku este o muzica cantata din instrumentul numit bi-a, acea cobza cu rif scurt ce
se reaseste si in Eaaku (foto sus).
Introducere in ceremonia ceaiului
0umele de c"ano/u este cunoscut de-a lunul vremii ca avand semnificatia de
"ceremonia japoneza a ceaiului", desi tradus exact inseamna de fapt apa fierbinte pentru
ceai.
Inainte de a vedea ce inseamna aceasta ceremonie a ceaiului as vrea insa sa fac o
precizare. In cultura japoneza, orice forma de arta este descrisa ca o "cale" spirituala. In
acest sens intalnim "calea florilor" (ikebana), "calea calirafiei" (s"odo), "calea poeziei"
("aiku), "calea sabiei" (kendo) etc. 'orespondentul pentru c"ano/u este c"ado ("calea
ceaiului") aceasta reprezentand calea spirituala a c"ano/u.
#escrierea ceremoniei
'eremonia ceaiului reprezinta prepararea si servirea ceaiului verde sub forma de pudra in
prezenta oaspetilor, conform unui ritual specific. ! ceremonie completa include o masa
(c"akaiseki) si servirea de doua ori a ceaiului (koic"a si usuc"a). &ceasta dureaza
aproximativ patru ore, timp in care azda face tot ce-i sta in putinta pentru a crea
oaspetilor un confort estetic, intelectual si psi"ic deosebit. >entru asta, azda poate
petrece perioade foarte indelunate nu numai insusindu-si procedurile de servire a
ceaiului in fata oaspetilor, dar si invatand sa aprecieze arta, mestesuurile, poezia,
calirafia, aranjamentele florale, inrijirea radinilor, in acelasi timp dobandind ratie si
sensibilitate pentru nevoile celorlalti.
#esi toate eforturile azdei sunt indreptate catre delectarea participantilor, aceasta nu
inseamna ca ceremonia servirii ceaiului ii lasa pe acestia total neimplicati. 'eremonia in
sine are de asemenea rolul de a indrepta toata atentia oaspetilor catre frumusetea celor
mai simple manifestari ale naturii, cum ar fi lumina, clipocitul apei, dooarea focului de
carbuni si de asemenea manifestarile fortei creative a universului prin incercarea umana,
de exemplu in confectionarea de obiecte. 'onversatia in camera in care se serveste ceaiul
se axeaza pe astfel de lucruri. !aspetii nu se vor lansa in discutii in soapta in rupulete
restranse, ci isi vor limita conversatiile la oriinile ustensilelor si laudarea frumusetii
esturilor azdei si a ceremonialului in sine.
!btinerea titlului de eis"a
>rimul pas pe drumul devenirii Eeis"a este acceptarea intr-o !k/ia (sau familie eis"a) si
mutarea intr-un "anamac"i. ,iecare ok/ia are la intrare un panou pe care este scris
numele acelor Eeiko ce locuiesc acolo. #in acel moment, viata unei Eeiko se sc"imba
radical si o noua persoana o va "adopta"9 !kasan (stapana locului respectiv, care-i va
deveni in timp un fel de mama adoptiva). :nele 5aiko sunt insa adoptate si leal de
okasan si devin astfel o &ttori. 'u ani in urma, o &ttori isi incepea preatirea pentru a
deveni Eeis"a la varsta de 2 ani, 2 luni si 2 zile, acum insa se incepe mult mai tarziu,
c"iar si aproape de 12 ani.
Exista mai multe etape pe care o 5aiko le are de parcurs pentru a deveni o Eeiko. >rima
este a deveni o S"ikomi, avand ca "misiune" cantatul in coruri, participarea la cursuri si
sa ajute maiko sa se imbrace. >ractic, acest statut o situeaza doar cu foarte putin deasupra
celui de "adoptata" de care vorbeam mai sus. :n amanunt ce trebuie poate mentionat este
si acela ca din acest moment, purtarea kimonoului in fiecare zi este obliatorie.
'e este o eis"a...
In japoneza, cuvantul eis"a inseamna "artist". >e scurt, eis"a este o femeie cu o
preatire foarte solida in diverse arte, cum ar fi dansurile traditionale japoneze, cantece,
cantatul la diverse intrumente - de exemplu s"imasen, aranjamente florale, ceremonia
servirii ceaiului, servirea manierata a alcoolului si multe altele. >entru o anumita suma de
bani, eis"a are misiunea de a distra invitatii unei petreceri cu jocuri, muzica, dans sau
doar simpla conversatie. >rincipala activitate a ei este deci sa-si faca clientii fericiti.
>entru un strain, aceste cuvinte ar duce catre o sinura concluzie9 prostituata. 0ici vorbaG
'ontrar a ceea ce un non-japonez ar putea crede, o eis"a nu este nici pe departe o
prostituata si in munca ei nu are absolut nici un fel de implicare sexuala. Indeplineste
capriciile clientilor cu ratia si demnitatea unei lebede, intelienta fiind una din cerintele
cele mai importante si desi frumusetea este de asemenea apreciata, o eis"a foarte
intelienta va sti intotdeauna cum sa se faca remarcata.
In timp ce o eis"a tanara (maiko) conteaza pe propriul sau look si inocenta, o eis"a in
deplina maturitate (eiko) are cu mult mai mult "ar decat isi pot multi imaina. Ea va sti
in orice moment cum sa intretina buna dispozitie, fiind in acelasi timp extrem de atenta la
tot ce se intampla in incapere. &stfel, ca exemplu, un pa"ar nu va fi niciodata ol sau o
scrumiera neolita la timp.
Imbracamintea traditionala 13?7 'itiri
Imbracamintea traditionala in functie de anotimp
>rimavara se poarta de obicei culorile desc"ise si motivele florale sunt cele mai folosite.
Aoamna, imbracamintea japoneza ia o nuanta mai inc"isa, preluand culorile si texturile
specifice toamnei. Sunt incluse motive florale reprezentand crizanteme sau frunze ruinii.
In timpul iernii, in special in preajma sarbatorilor, imbracamintea traditionala japoneza
are imprimate motive specifice reprezentand natura (pinul, bambus, floarea de prun) si
este purtata cu credinta aducerii de noroc si prosperitate. Aipul de material din care este
confectionata imbracamintea este de asemenea diferentiat dupa anotimp, in timpul verii
kimono-urile de bumbac fiind cele mai folosite, in timp ce toamna si iarna se trece la
materiale mai roase si calduroase.
>ublicat de9 'atalin
la SHmbItI, 5ai (?, ())@ 'ontinuare 147) octeJi


Istoria kimono-urilor ?87 'itiri
'uvantul kimono inseamna in traducere libera "lucruri de purtat" si
are o istorie foarte luna in *aponia, kimono-ul traditional sc"imbandu-se de-a lunul
timpului reflectand societatea si cultura unei anumite perioade. &stazi, o femeie japoneza
detine un sinur kimono care este purtat in timpul ceremoniei prilejuite de implinirea
varstei de 1? ani. 'u ocazia casatoriei, tanara perec"e poarta de asemenea un kimono
traditional, dar care este de reula inc"iriat. In viata de zi cu zi foarte rar putem vedea pe
cineva in zilele noastre purtand kimono in fiecare zi. :neori insa, persoane mai in varsta
din satele mici japoneze sau care traiesc pe insule ca !kina-a mai poarta si astazi
kimono-ul zilnic.
Scurt istoric
In timpul perioadei +eian (7?@ - 1148), obiceiul purtarii imbracamintei alcatuite din mai
multe straturi colorate a devenit popular in randurile femeilor din *aponia. *un-"itoe, un
tip de imbracaminte alcatuit din 1( straturi de material era foarte frecvent folosit
(persoane de la curtea reala foloseau c"iar pana la 12 straturi diferite). In perioada
.amakura (1148 - 1133), odata cu cresterea influentei clasei militare si a luptatorilor,
nimeni n-a mai avut timp si rabdare in confectionarea kimono-urilor. In aceasta perioada
a aparut maneca scurta (kosode) la kimono-uri.
.itaa-a :tamaro 722 'itiri
.itaa-a :tamaro (ca. 1783 - 14)2) a fost un artist si pictor
japonez si este considerat unul din cei mai mari artisti uki/o-e. Este cunoscut in special
pentru studiile sale asupra femeii, cunoscute ca bijin-a, desi a realizat totodata si studii
dupa natura, in particular carti ilustrate despre insecte.
=ealizarile lui ajun in Europa la mijlocul secolului al 1?-lea, unde devine foarte popular,
bucurandu-se de un succes deosebit in special in ,ranta. &stfel a influentat artistii
impresionisti europeni, mai ales prin folosirea vederilor partiale, cu sublinierea luminilor
si umbrelor.
6iorafie
#atele biorafice despre :tamaro sunt extrem de limitate si fiecare referinta consultata
ofera date destul de diferite. 0umerosi artisti sustin ca :taro s-a nascut fie in Edo, ./oto
sau !saka (cele trei mari orase japoneze), sau intr-un orasel din provincie (nimeni nu
poate spune exact care) in jurul anului 1783 (data exacta fiind de asemenea nesiura). !
alta traditie care a durat de-a lunul timpului spune ca :tamaro s-a nascut in Kos"i-ara,
un cartier al Edo, ca fiu al proprietarului unei case de servit ceaiul, dar nu sunt evidente
exacte nici asupra acestei teorii. 0umele sau oriinal este insa cu siuranta .itaa-a
Ic"itaro.
>e scurt despre stampele japoneze 721 'itiri
:ki/o-e inseamna in traducere exacta "imaini ale lumii plutitoare" si reprezinta un stil
de pictura asociat cu arta imprimarii pe bucati de lemn, stil foarte popular in *aponia in
secolele 14-1?. &ceasta forma de arta s-a nascut din vec"ea cultura metropolitana a Edo
(fosta denumire a Aok/o-ului) in cea de-a doua jumatate a secolului al 17-lea, pornind de
la lucrarile lui 5oronobu +is"ika-a, cel pe care-l putem numi si intemeietorul uki/o-e.
Se spune ca numele de "lume plutitoare" este un joc de cuvinte ironic la adresa numelui
budist ce defineste suprafata pamanteasca9 "lumea nelinistita". :ki/o-e este astfel numele
dat stilului de viata din centrele urbane ale *aponiei9 moda, viata inaltei societati si
placerile carnale, uki/o-e fiind arta care descrie foarte bine viata orasenilor din perioada
Edo.
0o" si ./oen 28( 'itiri
0o" este cea mai vec"e forma de teatru traditional japonez ce
combina elemente de dans, drama, muzica si poezie, fiind considerata ca un cumul de
arte. & aparut in secolul 11 si a ajuns la un punct de perfectiune in secolul 1@ sub
indrumarea maestrului .annami si a fiului sau Leami, urmand ca pana in prezent sa
ramina nesc"imbat. & aparut ca urmare a celor 3 mari influente asupra societatii japoneze
din acele timpuri9 codul luptatorilor Samurai, eleanta nobililor de la curte si ascetismul
caluarilor budisti Len. 5ulte dintre piese sint inspirate din literatura clasica sau povesti,
textele fiind boate din punct de vedere poetic si linvistic.
Spre deosebire de .abuki unde actorul este mac"iat cu culori stralucitoare in stilul operei
c"ineze, actorul din piesele 0o" poarta o masca de lemn in functie de personajul pe care
il interpreteaza, folosind pentru exprimare si sabii, evantaie sau bete. 5ulte din mastile
folosite in prezent in piesele 0o" sint lucrate acum multe sute de ani si sint in asa fel
sculptate incat sa exprime diferite trairi si sentimente. 'a si in .abuki, diferitele roluri ale
pieselor 0o" au costume specifice. #etaliile imprimeului, combinatia de culori, boatia
texturii are un impact vizual puternic asupra spectatorului. Aoate personajele, indiferent
daca sint boati sau saraci, tineri sau batrini, femei sau barbati, au costume la fel de
minunate.
Aeatrul traditional japonez
.abuki este o forma a teatrului traditional japonez avandu-si oriinile in perioada Edo.
'ele trei silabe care intra in alcatuirea cuvantului kabuki inseamna dans (ka), muzica (bu)
si te"nica, indemanare (ki). In contrast cu alte vec"i forme de arta traditionala japoneza
(cum ar fi de exemplu teatrul 0o"), kabuki a reprezentat cultura populara a oamenilor
obisnuiti din orase, si nu a claselor sociale inalte. >iesele jucate in kabuki descriu in
eneral evenimente istorice, conflicte morale in relatiile amoroase dar nu numai.
Cimbajul folosit este unul foarte vec"i, rostit cu o voce monotona, dificil de inteles c"iar
si pentru o persoana care vorbeste nativ limba japoneza. &deseori, piesele de teatru sunt
acompaniate de instrumente traditionale. Scena teatrului (kabuki no butai) este una care
se roteste, ec"ipata cu dispozitive speciale de enul capcanelor prin care actorii pot
aparea si disparea. ! alta particularitate a teatrului kabuki o mai constituie si podiumurile
("anamic"i) care se prelunesc pana ajun in dreptul spectatorilor.
!data cu primele manifestari kabuki, piesele puse in scena cuprindeau actori de ambele
enuri - si barbati si femei. :lterior, in timpul perioadei Edo, s"ounatul Aokua-a a
interzis participarea femeilor, restrictie ce a ramas in vioare pana in zilele noastre. #e
altfel, cativa actori barbati sunt specializati in interpretarea rolurilor feminine (onnaata).
'a o curiozitate, in timpul scurtelor pauze dintre piesele kabuki, audienta stria cu putere
numelor actorilor simpatizati, fenomen neintalnit in teatrul international.
Introducere in lumea teatrului de papusi japonez
6unraku este una din cele mai rafinate forme de teatru de papusi din lume, reprezentand o
combinatie de manuire a papusilor, recitarea joruri si muzica s"amisen. >apusile care apar
in spectacolele papusarilor sunt cam jumatate din marimea naturala, pot sa-si miste oc"ii,
sprancenele li se incrunta pentru a exprima surpriza, ura li se desc"ide si inc"ide iar
bratele esticuleaza foarte realistic. >entru roluri minore, un om este suficient pentru o
papusa dar in cazul pieselor mai complexe, fiecare din papusile principale este manevrata
de 3 persoane. &cestia lucreaza in perfecta coordonare si cara papusile pe scena, fiind
vizibili tot timpul s"o--ului. >apusarul principal (omo-zukai) tine papusa de spate cu
mana stana, cu ajutorul unui maner special prins de pieptul acesteia si ii coordoneaza
bratul drept cu mana sa dreapta. &l doilea papusar ("idari-zukai) misca bratul stan si
trebuie sa fie tot timpul in perfecta coordonare cu papusarul principal. 'el de-al treilea
(as"i-zukai) are in rija miscarea picioarelor. #in cauza ca papusile-femei nu au de reula
picioare, imbracamintea acestora este miscata in asemenea mod inca sa creeze iluzia unor
picioare ascunse, as"i-zukai creand cu ajutorul deetelor sale impresia existentei unor
enunc"i ascunsi.
0aratorul joruri (cel care spune povestea care sta la baza piesei) interpreteaza dialourile
pentru toate personajele, modificandu-si de fiecare data vocea in functie de replicile
personajelor. Impreuna cu cel care asiura fundalul muzical s"amisen sta in partea
dreapta a scenei, ambii imbracati intr-un costum traditional numit kamis"imo.
&companiatorul s"amisen are de asemenea un rol foarte important in teatrul de papusi.
&cesta nu numai ca reda acompaniamentul muzical necesar naratorului dar asiura si
diverse sunete specifice pe durata intreului s"o- (simularea unei ploi, a vantului sau alte
sunete cerute in piesa).
Eradinile japoneze - semnificatia numelui
Aeien - radinile japoneze
Eradinile japoneze intruc"ipeaza in ele valori native, credinte culturale si principii
reliioase. #in aceasta cauza nu se poate vorbi despre un prototip de radina, asa cum nu
exista o sinura filosofie sau simt estetic. In acest sens, asemenea altor forme de arta
japoneza, modelele de peisaj evolueaza continuu pe fondul influentei c"inezesti oriinale.
'ele doua caractere AEI si E0
'aracterele ce semnifica "radina" - no-a si sono, ascund un principiu inerent in
desinul radinilor japoneze. &cest concept se bazeaza pe ec"ilibrul dintre natura si
frumusetea creata de fiinta umana. 0i-a (sau tei, dupa pronuntia c"ineza) inseamna
"teritoriu" sau "natura salbatica", in timp ce sono sau en inseamna "loc inradit" sau
"natura controlata". In acest fel, cuvantul compus "ni-a sono" (sau mult mai folosit -
"teien") simbolizeaza el insusi principiul fundamental al esteticii radinilor japoneze. 'u
toate acestea, calitatea experientei spirituale, estetice si intelectuale este data de arta
desavarsita a radinarului.
Introducere in s"iatsu
S"iatsu reprezinta o metoda de tratament care permite pacientului sa intre in contact cu
propriile sale puteri de vindecare. >rin s"iatsu este creat un balans, o relatie interactiva
intre practicant si pacient in care puterea de vindecare a amandurora actioneaza in
vederea purificarii si ec"ilibrarii fortei vitale de enerie a vietii (Mi in limba c"ineza sau
.i in japoneza). S"iatsu este o arta vec"e japoneza a vindecarii, cu radacini adanci in
filozofia si practicile medicinei traditionale c"inezesti, ce include masajul traditional
terapeutic japonez si concentrarea prin meditatie.