1.

Cortina de fier este o sintagm des folosit pentru a desemna linia de

demarca ie n Europa ntre Europa Occidental i Europa Rsritean, din perioada
Rzboiului Rece.
Termenul de "cortin de fier" fusese folosit nc din 1819, cu sensul de "barier
impenetrabil", iar din 19! a nceput s fie asociat cu limita "estic a sferei de
influen a #niunii $o"ietice. %n timpul celui de&'l (oilea Rzboi )ondial,
sintagma a fost utilizat, ocazional, de ctre ministrul rom*n de e+terne, ,rigore
,afencu -1., de ministrul german al propagandei, /osep0 ,oebbels, i contele 1utz
$c02erin "on 3rosig4.
ns "cortina de fier" nu a intrat n uz curent dect n urma celebrului
discurs al lui Winston Churchill din 5 martie 1946, n care a remarcat5
"(e la $tettin, la )area 6altic, p*n la Trieste, la )area 'driatic, o cortin de
fier a cobor*t de&a curmezi ul continentului".
'lian a americano&so"ietic din timpul celui de&al (oilea Rzboi )ondial se
rcise de7a considerabil c*nd 80urc0ill rostea aceste cu"inte, iar n c* i"a ani ea
a"ea s dispar complet, ls*nd locul unei intense du mnii ntre cele dou
superputeri, 9$tatele #nite i #niunea $o"ietic:, ce a"ea s defineasc Rzboiul
Rece.
Europa a fost mpr it n dou mari sfere de influen 5 american 9n ;est: i
so"ietic 9n Est:, iar un numr foarte mic de ri au rmas neutre.
rile din tabra estic au fost urmtoarele 9n ordine alfabetic:5
< 'lbania=
< 8e0oslo"acia=
< Republica (emocrat ,erman 9,ermania de Est:=
< Republica >opular 6ulgaria=
< Republica >opular >olon=
< Republica >opular Rom*n, din 19?@ & Republica $ocialist Rom*nia=
< Republica >opular #ngar
< #niunea Republicilor $o"ietice $ocialiste.
rile din tabra "estic au fost urmtoarele 9tot n ordine alfabetic:5
< 6elgia=
< (anemarca=
< Aran a=
< ,recia=
< Brlanda=
< Btalia=
1
< Bslanda=
< Cor"egia=
< Olanda=
< >ortugalia=
< Republica Aederal ,ermania 9,ermania de ;est:=
< $pania=
< Turcia.
%n sf*r it, rile neutre au fost urmtoarele5
< 'ustria=
< El"e ia=
< Ainlanda=
< Bugosla"ia=
< $uedia.
'sa a fost numita, prima data de Dinston 80urc0ill, granita dintre tarile foste
socialiste si celelalte tari din Europa, dupa al BB&lea razboi mondial, in perioada
asazisului "razboi rece"919EF&199!:.
2. Tigrii Est Asiatici este un termen ce denumete economiile Hong
Kongului, Singaporelui, Coreei de Sud i Taiwanului. Aceste teritorii i state
s-au remarcat prin cretere economic susinut i industrializare
accelerat intre anii 1!"-1".
#a inceputul anilor 1!", unele dintre aceste ri erau la un stadiu de
dez$oltare economic similar rilor a%ricane, care, &n mare parte, au
rmas la acelai ni$el. Tigrii asiatici au 'ene%iciat &nsa din plin de o
populaie &n general mai 'ine educat, acces mai uor la pieele
internaionale (acces la coast i r)uri na$iga'ile* precum i in$estiii
strine care au a+utat la declanarea creterii economice.
,n timp, termenul de tigru a &nceput s %ie aplicat oricrei ri cu o cretere
economic spectaculoas datorat unei strategii de comer a-at pe
e-porturi. ,n Asia de Sud .st, /ndonezia, 0ilipine, Tailanda i 1ala2esia
sunt cunoscute ca tigrii. ,n .uropa, /rlanda este cunoscut ca Tigrul Celtic
iar .stonia ca Tigrul 3altic, &n timp ce C4ile este cunoscut ca Tigrul #atino-
american.
n eleerea !alcanic
n eleerea !alcanic a fost o alian format la 9 februarie 19GE de ctre
Bugosla"ia, Rom*nia, ,recia i Turcia 9fostul 6loc 6alcanic: cu un caracter
defensi". Bn cazul izbucnirii unui rzboi, rile aliate i puteau apra grani ele. Era

prin urmare n armonie cu )ica %n elegere 9format din Bugosla"ia, Rom*nia, i

8e0oslo"acia ce a"ea acela i caracter defensi". Bdeea principal a acestor
n elegeri a fost de a creea o alian a 6alcanilor, rile din acest spa iu fiind o
zon tampon ntre Rusia si ;est. Ele doreau s i poata apar grani ele mpotri"a
oricrui inamic. $ingura ar ce nu a participat la aceste alian e a fost 6ulgaria,
care de i nu era o putere, cu o armata mic, a"ea mari preten ii teritoriale.
E"enimentele din cadrul celui de&al doilea rzboi mondial au dus la dezintegrarea
%n elegerii 6alcanice.
"ratatul de la #ocarno $5 % 16 octombrie 19&5'
Tratatul de la 1ocarno 9@ & 1? octombrie 19@: a a"ut ca pr i semnatare ,ermania,
Aran a, Btalia, )area 6ritanie, 6elgia, 8e0oslo"acia, >olonia i pre"edea anga7amentul
,ermaniei de garanta grani ele 6elgiei i Aran ei, precum i anga7amentul Aran ei i
6elgiei de a garanta integritatea grani elor "estice ale ,ermaniei, n cazul unui nou atac,
a a cum a fost ocuparea franco&belgian a zonei Ru0r n 19G. 1acuna tratatului a fost
lipsa unui anga7ament al ,ermaniei de a garanta grani ele statelor din Europa de est,
ls*nd astfel desc0is posibilitatea re"izuirii.
1a data de F martie 19G?, ,ermania a anulat unilateral tratatul.
(e)izionismul interbelic *uro+ean
(e)izionismul interbelic din *uro+a este acea parte a politicii unor state care din
diferite moti"e au cutat acti" s re"izuiasc deciziile semnate prin tratatele de pace de la
>aris, de dup >rimul Rzboi )ondial, c0iar i pe calea for ei. >rintre aceste state s&au
numrat5 ,ermania Cazist, #niunea $o"ietic, #ngaria, Btalia Aascist i 6ulgaria. (at
fiind situa ia sa geopolitic, fiind "ecin cu trei dintre aceste ri, Rom*nia a trebuit s
promo"eze o politic interbelic moderat, dar oricum, dificil n fa a preten iilor
G
teritoriale re"izioniste ncon7urtoare.
(adicalizarea cererilor re)izioniste
'ceasta a reu it p*n n prea7ma izbucnirii celui de al (oilea Rzboi )ondial, c*nd
pozi iile politice ale re"izioni tilor s&au radicalizat profund, #ngaria emi *nd preten ii
asupra Transil"aniei, iar ru ii dorind ca statul rom*n s HmuteI frontiera sa estic
9moldo"ean: de pe r*ul Cistru pe >rut, deci s e"acueze 6asarabia 9Est&)oldo"a:. 8tre
19E!, statele re"izioniste au nceput s pregteasc prin alian e sau pacte ob inerea de
teritorii strine prin for sau dictate5 >actul Tripartit 9germano&italo&7aponez: i pactul
Ribbentrop&)oloto" germano&rus, care de i era intitulat Hde neagresiuneI, a"ea o ane+
imperialist secret unde, ,ermania i #niunea $o"ietic s&au acordat He+pansionistI,
germanii spre est si ru ii spre "est.
,ictatul de la -iena
Tot pe linia re"izionismului interbelic a fost dat (ictatul de la ;iena 9rezultatul unui
arbitra7 interna ional bistatal:, prin care ,ermania i Btalia rupeau o mare parte din
teritoriul nord&"estic 9Cord&Transil"ania: al statului rom*n, d*ndu&l #ngariei
re"izioniste, condus de Jort0K. 'utorii dictatului urmreau prin proclamarea lui,
spri7inirea planului lor general de rempr ire e+pansionist a Europei, care "a cauza
declan area celui de 'l (oilea Rzboi )ondial. Transil"ania de Cord a fost ocupat i
administrat de statul 0ort0Kst ungar p*n la sf*r itul anului 19EE, c*nd "a fi eliberat de
trupe so"ietice i rom*ne.
(elatiile romano%so)ietice
(esi n&a parasit nici o clipa ideea instaurarii comunismului in Europa si in lume,
#R$$ depune eforturi si reuseste sa intre in 1iga Catiunilor, adera la >actul 6riand&
3ellogg, adoptat in 198 9care interzice razboiul ca instrument de reglementare a
litigiilor internationale:, si actioneaza decisi" in directia adoptarii con"entiilor
pentru definirea agresiunii, a 8on"entiilor 1it"ino"&Titulescu, semnate la 1ondra, in
martie 19GG.
E
(ocumentele semnate la 1ondra interzic razboiul, agresiunea, intr&o incercare de a
asigura popoarelor intangibilitatea teritoriilor nationale si in"iolabilitatea
frontierelor. Ele contin si celebra definitie a teritoriului, prin care se intelege
Hteritoriul pe care o tara il are azi sub stapanire" 9in cazul Romaniei este "orba si de
pro"inciile care au fost incorporate sau unite cu tara in anii 191G si 1918, si anume
8adrilaterul, 6anatul, Transil"ania, 6uco"ina si 6asarabia:.
#a &. auust 19.9, fosta /(00 si cel de%al 111%lea (eich de esenta nazista au
semnat 2actul (ibbentro+%3oloto) a carui ane+a secreta a afectat gra" >olonia si
tarile baltice, precum si teritoriile Romaniei si Ainlandei. (esi >actul cu ane+a sa
secreta, datorita continutului sau, s&a pus in afara legii internationale, fiind deci
lipsit de "alabilitate inca din momentul semnarii, a a"ut consecinte asupra unora
dintre "ictimele reglementarilor.
>erioada anilor 1918 L 19G@ L etapa importanta in e"olutia Romaniei interbelice L a
retinut atentia istoricilor.
1o"itura de stat din octombrie 191F a determinat luarea puterii politice in Rusia de
catre bolse"ici. 'cest e"eniment a destabilizat situatia pe Arontul de Est si a
inrautatit relatiile internationale.Teoretic, Rusia promo"a politica pre"azuta in
primele decrete ale noii puteri, in practica insa a incercat sa realizeze ideea
re"olutiei mondeale.Temporar ,u"ernul de la >etrograd a acceptat ideea
autodeterminarii popoarelor, contind pe faptul ca acestea nu se "or desprinde de
Rusia gratie trasformarilor produse de bolse"ici maselor populare. $&a intimplat
insa contrariul L ma7oritatea regiunilor care fusesera ane+ate anterior de Bmperiul
Tarist, inclusi" 6asarabia, si&au proclamat independenta.
80iar daca s&ar presupune, conform "ersiunii istoricilor so"ietici, ca la 1 ianuarie
1918 puterea ar fi trecut in 6asarabia la so"iete, aceasta putere s&a aflat in miinele
lor doar cite"a zile, deoarece la 1! ianuarie armata romanna se apropiase de
80isinau, iar la 1G ianuarie Htrupele so"ietice au parasit orasul si s&au retras catre
6ender si TiraspolI.
Bn astfel de impre7urari politice complicate, ca acelea care s&au creat la inceputul lui
1918 in 6asarabia, c0iar daca puterea ar fi fost in realitate, pentru un timp scurt,de
ordinul zilelor, in miinele so"ietelor, nici atunci acest fapt n&ar fi putut constitui o
argumentare suficienta pentru prezentarea unor pretentii fundamentate din partea
Rusiei $o"ietice asupra acestui teritoriu.
Romania , stat "ecin cu Bmperiu Rus, a suportat consecintele negati"e ale
e"enimentelor distructi"e de acolo. Bn imposibilitatea de a&si impune dominatia
asupra 6asarabiei fara sustinerea din partea populatiei bastinase si din cauza
prezentei armatei romane care mentinea ordinea in regiune, 1enin a declarat ruperea
relatiilor diplomatice cu Romania.
@
>uterea so"ietica si&a atribuit in mod nelegitim HdrepturiIasupra teritoriului dintre
Cistru si >rut, pentru ca dupa esecul tentati"ei de a bolse"iza regiunea sa ceara o
recompensa de la gu"ernul roman. Bdeea de a cere Romaniei tezaurul romanesc
depozitat la )osco"a in sc0imbul recunoasterii unirii 6asarabiei cu >atria )ama
9propusa indirect de rusi inca in mai 1919: a fost refuzata de oficialitatile de la
6ucuresti. $ituatia se e+plica prin faptul ca gu"ernul roman nu pri"ea 6asarabia ca
pe o regiune ane+ata, ci ca pe un teritoriu istoric romanesc. 'cceptarea tranzactiei
propuse ar fi permis ulterior gu"ernului de la )osco"a sa sustina ca regiunea a fost
cumparata de statul roman, ceea ce ar fi fost o denaturare flagranta.
>ozita Romaniei fata de Rusia a fost apreciata de primul ministru, 'l. ;aiada&
;oie"od, intr&o declaratie publicata pe urmatoarele coordonate5 Romania nu se afla
in stare de razboi cu Rusia, nu "a sa"irsi nici un act de agresiune impotri"a acesteia,
dar isi "a apara granitele cu toate fortele sale= in ceea ce pri"este problema
6asarabiei, Romania o considera ca fiind definiti" rezol"ata, prin "ointa in
octombrie 191F, ianuarie si martie 1918, in "irtutea dreptului de autodeterminare.
Bzbucnirea razboiului polono&so"ietic la @ aprilie 19! a creat o noua situatie
internationala pentru Romania.Aranta a propus 6ucurestiului sa intre in razboi
alaturi de polonezi, dar gu"ernul '"erescu a refuzat. 8unoscind atitudinea
>arisului , )osco"a a actionat in "ederea inc0eierii unui acord cu Romania, pentru
a e"ita o posibila alianta a acesteia cu polonezii. >ericolul unei astfel de coalitii a
determinat Rusia sa fie mai loiala fata de Romania si sa&si modeleze un nou
comportament.
(iplomatia romana a urmarit cu atentie situatia interna a Rusie pentru a&si putea
forma un anumit comportament. ).'rion, prim&secretar al legatiei din 6erlin,
informa ministrul de E+terne Ta4e Bonescu ca in noiembrie 19! fortele bolse"ice ar
fi elaborat, dupa infringerea suferita pe frontul polonez, un proiect de reorganizare
serioasa a 'rmatei Rosii,care,fiind acceptat de 1. Trot4i, ar fi pus de7a in aplicare.
'rmata s&ar fi pregatit pentru un "iitor atac impotri"a 'siei sau >oloniei si
Romaniei. 'cest proect cuprindea un intreg sistem de reorganizare, masurile
principale fiind urmatoarele5 elemetele mai putin sigure urmau a fi demobilizate si
trimise la "atra= elementele docile urmau a fi demobilizate, formind, in baza lor,
detasamente de munca supuse unei discipline se"ere, pentru a fi utilizate in
industria militara= incadrarea elemetelor absolut sigure in corpuri de elita pentru a
asigura paza in centrele mari si sustine regimul so"ietic in interior= formarea
trupelor de lupta e+clusi" din c0inezi mercenari, recrutati de agentii bolse"ici trimis
in 80ina. 'cesti combatanti trebuia atrasi prin salarii mari, prin absoluta libertate a
7afului si prin independenta organizarii lor militare.
'utoritatile romane nu erau cointeresate sa inceapa con"orbiri oficiale cu gu"ernul
so"ietic. C. Borga mentiona5I8um putem trata cu bolse"icii, daca ei atitea pretentii
ne7ustificate fata de noi si sunt surzi la orice argument al nostruMEi nu pot fi
con"insi de nimic daca ideea "ine in contradictie cu propriile lor ideiI. (iplomatia
romana era prudenta si suspicioasa fata de promisiunele rusilor.(.8iotori, insarcinat
cu afaceri al Romaniei in 1ondra, spunea ca rusii nu "or recunoaste si nu "or adera
cu nici un pret la tratatul pri"ind 6asarabia semnat la >aris, pentru urmatoarele
moti"e5 a:Iei cred ca, indata ce Romania ar a"ea semnatura lor, n&ar mai accepta
niciodata sa discute pacea cu Rusia= b: semnarea acestui tratat ar insemna ca
gu"ernul de la )osco"a s&ar supune Hnecoditionat 0otarirelor Bntelegerii, pe care ei
?
insa n&o recunosc si cu care se afla in razboiI.
1a G1 ianuari 19!, 'l. ;aida&;oie"od a delegat pe (.C. 8itori sa duca tratati"e
noeficiale cu reprezentanti ai gu"ernului so"ietic, urmind ca apoi sa se con"oace o
conferinta romano&so"ietica. 1a 8open0ago, in zilele de 9&1E februarie, s&au dus
tratati"e intre (.C. 8itori si ).). 1it"ino", reprezentantul Rusiei
$o"ietice.(elegatul roman, in numele gu"ernului, a propus ca la conferinta care "a
a"ea loc sa figurezeca obiecti" principal recunoasterea oficiala de catre gu"ernul
so"ietic a intrarii 6asarabiei in componenta Romaniei, precum si restituirea
tezaurului roman.8a urmare a acestor discutii, la E februarie 19!, 8icerin,
comisarul pentru afacerile straine al R.$.A.$.R., rele"a in telegrama adresata lui
;aida ca Hgu"ernul so"ietic al Rusiei considera ca toate problemele litigioase dintre
cele doua tari pot fi solutionate pe calea tratati"elor de pace si ca toate c0estiunele
teritoriale pot fi rezol"ate prin buna intelegereI. 1a ? februarie 19!, 8onsiliul de
)inistri, la care a participat si seful )arelui $tat&)a7or, generalul >rezan, ca si
C.Borga, >.6u7or= presedinti ai celor doua camere, B.)aniu, presedintele 8onsiliului
(irigent din Transi"ania, s&a pronuntat pentru normalizarea relatiilor cu Rusia.
Bn anii !,oficialitatile romane au declarat ca nu se afla in stare de razboi cu
Republica Rusa, timp ce )osco"a insista asupra inceperii unor negocieri de pace, si
nu a con"orbirilor de reglemntare a raporturilor dintre cele doua parti. Bn cazul daca
se accepta formularea Htrati"e de paceI, Rusia ar fi obtinut un nou Hprete+tH pentru
a afirma 6asarabia a fi ocupata de armata romana in urma operatiilor militatre
impoti"a statului so"ietic. Romania a refuzat asemenea negocieri , nedorind sa
sc0imbe recunoasterea )arilor >uteri pe o posibila recunoastere a 0otarelor sale de
catre un gu"ern nerecunoscut pe plan international.
$emnarea acordului din 8 octombrie 19! de catre 'nglia, Aranta, Btalia si /oponia,
prin care Romaniei i se recunosteau drepturile asupra 6asarabiei, a fost un esec
politic pentru R.$.$.A. Rusa , deoarece c0estiunea 0otarului de la est al Romaniei a
fost discutata fara de ea .
1ipsa rezultatelor 8onferintei de la ;iena nu a insemnat ca #.R.$.$. si Romania au
refuzat in principiu sa reglementeze relatiile reciproce. 'mbele state au interprins
actiuni in acest sens, depunind eforturi in "ederea normalizarii starii tensionare ce s&
a creat dupa aprilie 19E.
$ituatia e+terna a Romaniei era dificila din cauza "ecinatatii directe cu #.R.$.$.,
care considera o parte din teritoriu national roman un litigiu, creind astfel pericolul
instabilitatii 0otarului pe Cistru.
>entru a rezista in noul conte+t, cind #.R.$.$. isi intarea pozitia internationala,
Romania si&a e+tins raporturile cu alte state in "ederea prote7arii teritoriului.
Bn cursul anului 191 a continuat corespodenta diplomatica dintre gu"ernul
Romaniei si al Rusiei $o"ietice in "ederea con"ocarii unei conferinte romano&
so"ietice. Bn telegrama trimisa lui 8icerin la 8 ianuarie 191, Ta4e Bonescu se
pronunta pentru con"ocare unei conferinte romano&so"ietice, solicitindu&se ca
gu"ernul so"ietic sa instiinteze in prealabil gu"ernul roman Hdespre acele c0estiuni
care... trebuie sa ser"easca ca obiect al negocierilor intre ambele tariI. Bn raspunsul
sau, 8icerin arata la 1? ianuarie ca Hgu"ernul so"ietic ia cu placere act de
F
declaratiaI la Ta4e Bonescu Hcu pri"ire la atitudinea pasnica si corecta a gu"ernului
roman fata de Republicele $o"ietice Rusa si #craineanaI si asigura ca HRepublicii
Ruse ii este cu totul straina orice intentie de imi+tiune in afacerile interne ale
Romaniei sau de astilitatea fata de ea si este ferm 0otarita sa nu impieteze cu nimic
asupra relatiilor pasnice stabilite actualmente intre Rusia $o"ietica si Romania. Bn
telegrama se sublinia ca la proectata conferinta se pot discuta toate problemele
pendinte intre Rusia $o"ietica si Romania, dar ca gu"ernul so"ietic ar fi dispus sa se
linieze la solutionarea c0estiunilor practice cele mai urgente, ca stabilirea relatiilor
comerciale si problemele referitoare la na"igatia pe Cistru. Bn acelasi timp,
referindu&se la pozitia Romaniei, ;.B. 1enin arata la ? februarie 1915 H'u mai
ramas unele state ,ca Romania, care n&a incercat sa lupte impotri"a Rusiei... $e
intelege ca, daca Romania nu s&a 0otarit sa porneasca razboi intr&un moment
fa"orabil pentru ea, apoi acum, dupa ce la noi a fost complet lic0idat frontul lui
;rang0el, e si mai putin probabil ca ea sa se incumete sa faca acest pasI. 8onferinta
preliminara a a"ut loc la ;arso"ia in octombrie 191, a carei menire era sa
pregateasca conferinta la ni"el inalt. (iscutiile au esuat. H,u"ernele romane de
atunci L se arata intr&o nota&siteza a )inistrului 'facerilor E+terne L n&au inteles a
duce acele tratati"e la bun sfirtit, pe de o parte din cauza inter"entiei gu"ernului
francez, pe de alta parte din cauza impresiunii ca regimul so"ietic era precar si ca
titlul ce l&am obtinut de la dinsul n&ar fi recunoscut de "iitorul regim rusesc, in
sfirsit si din teama ca reluarea relatiunilor cu $o"ietele "a intesifica prime7dia
comunista interna.
Tratatele de pace inc0eiate in anii 1919&19! consfinteau "ointa popoarelor de a&si
fauri state nationale sau de a&si desa"irsi unitatea de stat, asa cum au fost Romania,
>olonia, Bugosla"ia si 8e0oslo"acia.
1a inceputulul anului 19G s&a agra"at situatia pe Cistru. >enru a se rezol"a
problema conflictelor in aceasta zona, la @ august 19G, la Tiraspol, s&a intunit
comisia ruso&romana. Bn instructiile primite de delegatia rusa se arata ca la negocieri
"a trebui sa se e"ite prin toate mi7loacele decizii si formulari care ar putea duce
direct la recunoasterea de catre Rusia a cursului Cistrului drept frontiera intre
#.R.$.$. si Romania. 1a ! noiembrie 19G, la Tiraspol a fost semnat primul acord
inc0eiat intre Romania si #niunea $o"ietica, in care s&au indicat masurile si
procedeele pentru pre"enirea si aplanarea confictelor pe Cistru. 1a 9 decembrie, ).
1it"ino" mentiona intr&un inter"iu acorda ziarului HBz"estiaI ca in cadrul tratati"elor
rusii au respins orice formulari care c0iar si indirect ar putea fi interpretate ca o
recunoastere de catre rusi a liniei de demarcatie e+istente drept frontiera reala intre
Romania si #.R.$.$. .
>entru a&si reglementa relatiile cu "ecinii din est, Romania a inter"enit pentru
asocierea de state din )ica Bntelegere. Relatiile statelor din 'ntanta )ica au fost in
e"olutie. (aca in anii 191 L 19E acestea nu&si coordonau actiunele in c0estiunea
so"ietica, atunci in perioada ulterioara ideea stabilirii in bloc a raporturilor cu
#.R.$.$. de"ine dominanta.
,u"ernul de la )osco"a a incercat sa slabeasca )ica Bntelegere prin scindarea
acesteia, propunind 8e0oslo"acieie si Bugosla"iei semnarea unor acorduri
fa"orabile, pentru a izola Romania. Bn cazul daca Romania raminea de una singura
in Hc0estiunea rusaI atunci #niunea $o"ietica ii putea impune conditii greu de
realizat. (esi in 198 statele )icii Bntelegeri au 0otarit sa&si coordoneze actiunele in
pri"inta #.R.$.$., decizia nu a fost respectata complectamente de parti L la
6ucuresti s&a 0otarit Hde a nu se grabiI. $ituatia s&a modoficat o data cu "enirea la
8
conducerea ).'.$. a lui C.Titultescu, care a sc0imbat tactica HasteptariiI prin cea a
HactiuniiI
(esi in 198 8e0oslo"acia isi asumase obligatia de a media tratati"ele romano&
so"ietice,gu"ernului de la )osco"a nu i&a con"enit o asemenea situatie si a incercat
sa inlocuiasca medierea ce0oslo"aca cu una turco&ce0oslo"aca. $ituatia se e+plica
prin faptul ca #.R.$.$. era in relatii de prietenie cu Turcia, iar aceasta, la rindul sau,
se bucura de incredere la 6ucuresti.
>rotocolul 1it"ino" a constuit baza 7udiciara a raporturilor dintre #.R.$.$. si
Romania in 19GE, desi in 19G! L 19G1 #.R.$.$. incerca sa impuna Romaniei un
acord prin care sa se recunoasca e+istenta Hproblemei basarabeneI, dind posibilitate
)osco"ei de a pune in pericol stabilitatea 0otarului pe riul Cistru.
Bn 19GE este inc0eiat pactul de organizare a 'ntantei )ici, prin care alianta de"ine
mai stabila, ceea ce a condus la atenuarea agresi"itatii #.R.$.$. "iza"i de Rominia.
8u prile7ul 8onferintei (ezarmarii de la ,ene"a, in zilele de L G iunei , s&a
intrunit 8onsiliul >ermanent al )icii Bntelegeri, care a 0otarit sa se treca la actiuni
concrete pentru stabilirea relatiilor diplomatice cu #niunea $o"ietica. 1a 9 iunie, la
Jotel des 6erdue, in salonul ministrului roman, C. Titulescu s&a aflat impreuna cu
). 1it"ino", E. 6enes, 6. /et"ic precum si cu ministri Romaniei,8e0oslo"aciei si
Bogoslo"iei la $ocietatea Catiunilor. 'u fost semnate actele necesare relatiilor
diplomatice normale dintre Romania si 8e0oslo"acia cu #.R.$.$. . ,u"ernul
iugosla" urma sa aplice decizia 8onsiliului >ermanet al )icii Bntelegeri la
momentul considerat oportun. E"enimentul din 9 iunie a fost apreciat de cele mai
de "aza personalitati romane. B. Bnculet mentiona ca este important pentru o tara sa
fie in raporturi, daca nu amicale, atunci cel putin normale, cu toti "ecinii ei.I >rin
actul de la ,ene"a, sa speram, se pune inceputul unei amicitii ade"arate intre
Romania si Rusia $o"ietica, deoarece nu e+ista intre aceste tari interese
contradictoriiI.
Romania era 0otarita sa stabileasca relatii diplomatice cu #.R.$.$. doar in cazul
recunoasterii de catre aceasta a stabilitatii 0otarului de est.
(orinta 8e0oslo"aciei de a urgenta stabilirea relatiilor cu )osco"a a influientat
deciziile 6ucurestiului,care a fost ne"oit sa faca acelasi pas 9fiind partner de bloc:,
fara a aplana definiti" di"ergentile cu #.R.$.$..
$tabilirea raporturilor diplomatice intre Romania si #.R.$.$. a fost un e"eniment
contradictoriu, intrucit, pe de o parte, reprezenta un factor poziti" in conte+tul
politic european, statele recunoscindu&si reciproc su"eranitatea teritoriala,iar pe de
alta parte, problemele e+istente intre cele doua state nu putea fi apreciate ca
epuezate. $c0imbul de scrisori inre ministrii 'facerilor $traine, la 9 iunie
19GE,contineau formulari "agi care permiteu manipulare cu te+tul,intrucit nu se
preciaza ca Romania este recunoscuta in 0otarele e+istente. Bn felul acesta, )osco"a
a"ea posibilitatea sa faca interpretari proprii, insistind asupra pretentiilor teritoriale.
Bn cadrul con"orbirilor particulare romano&so"ietice, autoritatile de la )osco"a
promiteau recunoasterea oficeala a 0otarului pe Cistru. 'ceste promisiuni erau
facute cu scopul de a atrage Romania in negocierile oficiale, pentru ca apoi sa&si
modifice actiunele si sa declare pe arena internationala ca oficialitatile romane
refuza reglementarea relatiilor dintre cele doua parti 9negocierile de la ;iana, Riga
ect.:. Reprezentantii #.R.$.$., in cadrul discutiilor particulare,au recunoscut
drepturile Romaniei asupra 6asarabiei. 'utoritatile de la 6ucuresti n&au abordat la
modul serios con"orbirile neoficiale,intrucit ele nu obligau partile sa&si asume
care"a obligatiuni.
9
Bntentionind sa ceeze o permanenta stare de insecuretate in Romania, Rusia
so"ietica a desfasurat in presa o campanie propagandistica bine organizata pentru a
crea impresia unui posibil atac organizat din partea Romaniei. >lasarea informatiei
in presa era insotita de actiuni de sabota7 si de concentrari militare la 0otar, pentru a
tine in incordare Romania. E"enimentile care au urmat dupa 19GE au demostrat ca
puterea so"ietica a fost in asteptatrea momentului oportun pentru a rapi din trupul
Romaniei teritoriul dintre Cistru si >rut.
$tabilirea raporturilor diplomatice in 19GE a permis stabilirea legaturilor pe mai
multe planuri, desi nu a inlaturat di"ergentele principale e+istente intre cele doua
parti.
1a G iunie 19E!, in conditiile in care ostilitatile de pe frontul de "est al celui de&al
doilea Razboi )ondial intrasera in faza lor decisi"a, ,u"ernul #niunii $o"ietice,
profitind de totala izolare internationala a Romaniei,anunta pe partenerul sau
,ermania nazista, ca #.R.$.$. intensioneaza sa&si satisfaca pretentiile teritoriale
fata de Romania si sa obtina teritoriul 6asarabiei, e+tinzindu&si re"edicarile si
asupra 6uco"inei
8atre sfirsitul zilei de ? iunie, intelegerile dintre #.R.$.$. si ,ermania pri"itoare la
rapirea de catre #niunea $o"ietica a 6asarabiei si nordului 6uco"inei, erau
inc0eiate, urmind ca fortele si mi7loacele de realizare a acestui plan de cotropire sa
intre in actiune.
Bn ziua de ? iunie 19E!, la ora .!!, ;. )oloto", comisar al afaceriloe e+terne al
#.R.$.$., l&a primit la 3remlin pe ministrul roman la )osco"a ,0. (a"idescu pe
care il in"itase la acea "reme tirzie pentru a&i remite nota ultimati"a pri"ind
e"acuarea 6asarabiei si nordul 6uco"inei.
Convenia de alian defensiv ntre Romnia i Polonia
(3 martie !2 "
0erm 4otr)i de a sal$argda pacea c)tigat cu preul at)tor sacri%icii, 1a+estatea Sa
regele 5om)niei i e%ul de stat al 5epu'licii 6oloniei s-au &neles spre a &nc4eia o Con$eniune
de alian de%ensi$.
,n acest scop, ei au numit drept plenipoteniari ai lor7 8...9 care, dup ce i-au comunicat
deplinele lor puteri, gsite &n 'un i cu$enit %orm, s-au &neles asupra articolelor urmtoare7
Art. 1. 5om)nia i 6olonia se anga+eaz s se a+ute reciproc &n cazul c)nd una din ele ar %i
atacat, %r pro$ocaiune din parte-i, la %rontierele sale orientale actuale.
6rin urmare, &n cazul c)nd unul din cele dou state ar %i atacat, %r pro$ocare din parte-i,
cellalt se $a considera &n stare de rz'oi i-i $a da un concurs &narmat.
Art. 2. ,n scopul de a coordona s%orrile lor paci%ice, cele dou gu$erne se anga+eaz s
se consulte asupra c4estiunilor de politic e-tern, care pri$esc raporturile lor %a de $ecinul de
la est.
1!
Art. 3. : con$eniune militar $a %i-a c4ipul &n care cele dou ri &i $or da concursul, c)nd
$a %i ne$oie.
Aceast con$eniune $a %i supus acelorai condiiuni ca i con$eniunea de %a &n ce
pri$ete durata i denunarea ei e$entual.
Art. 4. ;ac con%orm s%orrilor lor paci%ice cele dou state s-ar gsi &n stare de rz'oi
de%ensi$, con%orm articolului 1, ele se anga+eaz s nu trateze i s nu &nc4eie nici armistiiul, nici
pacea, una %r alta.
Art. 5. ;urata con$eniunii de %a este de < ani, cu &ncepere de la ziua semnrii, dar
%iecare din cele = gu$erne e li'er s o denune dup = ani, a$iz)nd 6artea cealalt cu ! luni
&nainte.
Art. 6. >ici una din ,naltele 6ri Contractante nu $a putea s &nc4eie $reo alian cu a treia
6utere, %r s se consulte &n preala'il cu cealalt.
Sunt dispensate de aceast condiiune alianele &n $ederea meninerii tratatelor de+a
semnate &n comun de 5om)nia i de 6olonia.
Asemenea aliane $or tre'ui totui s %ie comunicate.
?u$ernul polon declar c cunoate acordurile 5om)niei cu alte state pentru meninerea
tratatelor de la Trianon i de la >euill2, acorduri care $or putea %i trans%ormate &n tratatele de
alian.
?u$ernul rom)n declar c cunoate acordurile 6oloniei cu 5epu'lica 0rancez.
Art. 7. Con$eniunea de %a $a %i comunicat Societii >aiunilor, con%orm tratatului de la
@ersailles.
Art. 8. 6rezenta Con$eniune $a %i rati%icat i rati%icrile $or %i sc4im'ate la 3ucureti, c)t
mai cur)nd cu putin.
;rept care plenipoteniarii au semnat prezenta con$enie i au pus sigiliile lor.
0cut la 3ucureti, &n du'lu e-emplar, la A martie 1=1.

4lian a +olono%romn
'lian a polono&rom*n a constant ntr&o serie de tratate semnate n perioada interbelic
de ' (oua Republic >olonez i Regatul Rom*niei. >rimul tratat a fost semnat n 191
i mpreun, tratatele au format o baz a bunelor rela ii dintre cele dou state care au fost
men inute p*n la nceputul celui de&al doilea rzboi mondial
Conte5tul euro+ean
11
Bmediat dup >rimul Rzboi )ondial, tratatele de pace au recunoscut renfiin area
statului polonez pentru prima dat dup 1!! de ani. Rom*nia a ie it din rzboi ca o
na iune "ictorioas, mrindu& i teritoriul. 'mbele state a"eau moti"e serioase s nc0eie
aceste tratate.
$tabilind contacte cu >olonia n ianuarie&februarie 1919 9dup "izita lui $tanisNa2
,NObiPs4i la 6ucure ti :,
-1.
Rom*nia a nceput s se orienteze ctre o alian de cordon
sanitar mpotri"a Rusiei bol e"ice i nou&creatului 8omintern. >roclamarea Republicii
$o"ietice #ngaria i Re"olu ia ,erman , capturarea Ora ului Odessa de ctre 'rmata
Ro ie
-.
ia alarmat pe politicienii din ambele state.
Rom*nia nu a fost implicat n rzboiul polono&so"ietic, dar a acceptat i spri7init
tranzitul for elor militare poloneze pe teritoriul su. Rom*nia a falicitat tranzitul
locuitorilor polonezi din Rusia n zonele lor de origine i a furnizat armament i produse
agricole la pre uri preferen iale. %n acest conte+t, 'rmata Rom*n a inter"enit n rzboiul
polono&ucrainian mpotri"a Republicii >opulare #craina de ;est 9creat n ,alicia n "ara
acelui an:, a7ut*ndu&i pe polonezii din >o4uttKa.
8ontele 'le4sander $4rzKns4i, ac ion*nd cu spri7inul liderului polonez BgnacK /an
>adere2s4i i /ozef >ilsuds4i, a transmis o ofert ctre ,u"ernul Rom*n condus de Bon.
B. 8. 6rtianu pentru a participa la "iitoarea administrare a #crainei n ntregime 9august
1919:, oferta a fost din nou transmis dup ce $4rzKns4i a de"enit ambasador n
Rom*nia.
Alianta cu 0ranta
Bnteresul esenQial al Rom*niei era sal"gardarea 6asarabiei de un atac so"ietic, dar cu
a7utorul unei mari puteri, ca Ri AranQa, care ar fi putut nfrunta pericolul so"ietic prin
intermediul unui tratat militar.
1
Aran a a"ea dou interese foarte importante n semnarea acestui tratat5 n primul r*nd, ea
dorea s ncadreze Rom*nia n lista rilor Europei centrale i orientale cu care ea
semnase tratate, i n al doilea r*nd ea lua n calcul posibilitatea unui e ec al tratatului de
la 1ocarno.
#a 16 iunie 19&6 7ran a i (omnia au semnat tratatul de alian i +rietenie
a te+tat de doi ani de ctre di+loma ii romni8 4cest tratat re+rezenta n )iziunea
oamenilor +olitici ai /8(80808%ului o e)ident amenin are +entru +ace i erau
contraria i de semnarea acestui tratat +entru c nu n eleeau moti)ele +entru care
7ran a luase aceast decizie, cu att mai mult cu ct (omnia semnase un tratat i
cu 1talia8 n o+inia lor, 7ran a se nde+rta de +o+oarele /niunii 0o)ietice i
diminua ansele +entru solu ionarea +acifist a chestiunii basarabene8
,emersurile di+lomatice so)ietice +e ln 7ran a +ri)eau rolul !asarabiei +entru
/8(80808 9amenii +olitici so)ietici insistau )ehement asu+ra moti)elor semnrii
acestui tratat asiurndu%se astfel c acesta nu era ndre+tat m+otri)a /8(80808%
ului8 8ombt*nd teza diploma ilor rom*ni, diploma ia so"ietic prin "ocea lui 8ristian
Raco"s4i promitea gu"ernului francez documente care sa probeze originea etnic istoric
i politic a ane+rii 6asarabiei. >e de alt parte )a+im 1it"ino", comisarul so"ietic
pentru 'faceri E+terne obser"a c gu"ernul italian care semnase un acord analog cu
gu"ernul rom*n a fost mai prudent dec*t cel francez, deoarece nu luase niciun un
anga7ament pri"ind 6asarabia.
%n ceea ce pri"e te 6asarabia n tratatul franco&rom*n, 6ert0elot a declarat c Aran a a"ea
o atitudine poziti" i c orice tendin a tratatului era una pacifist i defensi".
Tratatul de prietenie semnat ntre Rom*nia i Aran a a fost considerat de cele dou pr i
semnatare ca fc*nd parte din acele pacte specifice ce ntreau autoritatea $ociet ii
Ca iunilor i constituiau o contribu ie esen ial la cauza pcii i ordinii generale. %n
ianuarie 19F, Bon )itilineu ministrul rom*n al 'facerilor E+terne sublinia importan a
acestui tratat de prietenie semnat cu Aran a, care spri7inindu&se pe principiile generale de
securitate, ser"ea intereselor celor dou state dar i politici europene pentru sal"gardarea
pcii i securit ii.
1G