I.

Pedeapsa


Privim o diminea mai senin
Zcnd n urma noastr, prsit,
Cnd vremea tinereii, strlucit,
Din nepasare i fcea doctrin.

Dar timpul trece, vremea e sluit,
i doar n spate pare-a fi lumin,
Pe cnd aici, cu captul vecin,
ntreaga lume pare decrepit.

Eram mai tineri i era mai bine
Cnd fora ne umbla prin mdulare
Dar, dup nceput, cderea vine,
De-aceea punem raiul la izvoare.

ntr-un destin hulit de oriicine
Prezentul trudnic o pedeapsa pare.