Suport Curs MIII - Gestionarea Eficienta A Situatiilor de Criza Educationala in Clasa de Elevi

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 200720!"

#$a prioritar% !& 'Educaia (i formarea profesional% )n spri*inul cre(terii economice (i dezvolt%rii
societ%ii +azate pe cunoa(tere,
Domeniul ma*or de intervenie !&"& 'Dezvoltarea resurselor umane din educaie (i formare,
-itlul proiectului. Paaport pentru catedr
/eneficiar. 0nspectoratul 1colar 2udeean Satu 3are
4um%r de identificare al contractului. POSDRU5675!&"5S578792

Programul de formare continu
MANAGEMENT I MEDIERE N GR!P!" ED!#A$I%NA"

Modulul III
Ge&tionarea eficient a &itua'iilor de cri( educa'ional )n cla&a de
ele*i

+!P%RT DE #!R+
3aterial ela+orat )n cadrul proiectului Paaport pentru catedr:
0D 78792
3odulul 000& Ge&tionarea eficient a &itua'iilor de cri( educa'ional )n cla&a de ele*i
Suport de curs
#uprin&
,-.- Rolul autocunoaterii )n ge&tionarea conflictelor-----------------------------------------------/
!
Aptitudini i deprinderi
de0-
0o1&er*area
&u1iecti*
0-munca )n
ec2ip
0intercunoatere
0 alegerea
metodei potri*ite
0autocunoatere
0-comunicare
0anali( i
cercetare
0 management
eficient al &inelui
0 management
eficient al
conflictului
Suport de curs
,-.-.- Raportul cu &tima de &ine&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s ne cunoatem&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s ne acceptm&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s fim sinceri cu noi nine&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9
,-.-3- Raportul cu ac'iunea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s acionm&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s reducem la tcere criticul interior&&&&&&&7
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s administrm eecul&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7
,-.-,- Raportul cu ceilal'i&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s ne afirmm&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s fim empatici&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s ne bazm pe susinerea social&&&&&&&&&&&6
,-3- Rolul intercunoaterii )n ge&tionarea conflictelor---------------------------------------------.4
,-3-.- +u1iecti*itate *&- %1iecti*itate&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0
Observare i inferena&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0
Obiectivitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0
Subiectivitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0
,-3-3- #ompeten'a cadrului didactic referitor la autocunoatere i intercunoatere&&&&&&&&&&&&&&!!
Aptitudinile i abilitile (deprinderile) personale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!!
unoaterea elevului: competen cheie n activitatea didactic&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!2
,-3-,- Pre5udec'i i &tereotipuri&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!"
!re"udeci# stereotipuri i discriminare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!"
,-3-/- Grupul- +intalitatea grupului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!8
Structura clasei de elevi&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!8
$enomenele de %rup i sintalitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!7
aracteristicile de personalitate&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!7
&emperamentul&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&20
,-,- Rolul comunicrii i a&cultrii )n ge&tionarea conflictelor-------------------------------3/
,-,-.- Elemente generale ale comunicrii interper&onale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&28
$unciile comunicrii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&28
Modele de comunicare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&27
'ivele de comunicare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&29
$orme ale comunicrii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&27
,-,-3- Ameliorarea comunicrii didactice )n mediul educa'ional&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"0
Obstacolele din cale comunicrii eficiente&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"0
Modaliti de ameliorare a comunicrii didactice&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"!
(loca"e i bariere n comunicare ) *eacii care blocheaz comunicarea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"8
Metode de a depi obstacolele care stau n cale comunicrii didactice&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"7
,-,-3-.- A&cultarea acti* 6 o modalitate de a depi o1&tacolele din calea comunicrii&&&&&"7
Strate%ii de ascultare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"7
,-,-3-3- !tili(area adec*at a lim1a5ului non7*er1al i *er1al7 o modalitate de a depi
o1&tacolele din calea comunicrii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&";
+imba" corporal# elementele comunicrii didactice , mana%eriale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&";
$olosirea limba"ului nonverbal&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&8!
omunicarea nonverbal prin spaiu sau teritoriu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&82
-miterea atent a mesa"elor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&8"
2
Suport de curs
omunicare asertiv# conduita asertiv&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&87
,-/- 8Apari'ia9 conflictelor )n coal--------------------------------------------------------------------------:.
,-/-.- #onflictul; defini'ie< &emnifica'ie< dinamic<&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7!
etiologia< tipuri< etape&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7!
onflictul&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7!
Semnificaia conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7!
.inamica conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&72
-fectele conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&72
-tiolo%ia relaiilor conflictuale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&72
Sursele conflictelor colare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7"
&ipuri de conflicte&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&78
-tapele conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&78
,-/-3- #onflictul; pre(um'ii< amplificare< &til de a1ordare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&77
$actori de escaladare i diminuare a conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&77
,-:- Modalit'i de ge&tionare a conflictelor din coal--------------------------------------------:=
,-:-.- Ieirea din &itua'ia conflictual&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79
/estionarea conflictelor n diferite situaii colare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79
,-:-3- +trategii de re(ol*are a conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79
Medierea i colaborarea n %estionarea conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&79
orespondena ntre diferite situaii conflictuale nt0lnite n coal i tehnicile de
comunicare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&76
Aptitudini implicate n rezolvarea conflictului: Abiliti model&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7;
Modelul circular de dezvoltare i stin%ere a conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7;
'e%ocierea n %estionarea conflictelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&90
*olul ar%umentrii n rezolvarea conflictelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9!
,-:-,- Indi*idualitate i model comportamental )n &itua'ii conflictuale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&92
1ncrederea# nencrederea i %estiunea acestora n conflicte&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&92
Mana%ementul ncrederii i nencrederii n conflicte&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&92
2tilizarea puterii pentru evitarea i rezolvarea conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9"
Mituri ale puterii n situaiile conflictuale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
/estiunea a%resivitii n prevenia i rezolvarea conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
Strate%iile de rezolvare a conflictelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
Stilul personal n abordarea unor conflicte este rezultatul com+inaiei a dou% varia+ile.&&&&&&99
Soluionarea conflictelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
Stadii ale rezolvrii conflictului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97
>i1liografie------------------------------------------------------------------------------------------------------------------?4
"
Suport de curs
,-.- Rolul autocunoaterii )n ge&tionarea conflictelor
Prima )ntre+are pe care o formul%m dup% citirea acestui titlu ar fi. <a ce ne a*ut%
autocunoa(terea )n gestionarea conflictelor= R%spunsurile oferite la aceast% )ntre+are sper%m s% fie
conving%toare.
o #utocunoa(terea contri+uie la evitarea declan(%rii automate a unor r%spunsuri: reacii
presta+ilite de care suntem sau nu con(tieni
o #utocunoa(terea contri+uie la )nelegerea faptului c% avem mai multe opiuni la
dispoziie (i c% ne putem modifica comportamentul care produce un efect negativ
asupra altora: dar: poate )n mod surprinz%tor: (i asupra noastr%&
o #utocunoa(terea contri+ui la preluarea controlului >asupra propriilor resurse (i asupra
propriului potenial? )n cazul e$istenei unei pro+leme
#utocunoa(terea ne o+lig% la un e$erciiu de sinceritate cu noi )n(ine com+%t@nd astfel ideea
preconceput% conform c%reia ma*orit%ii dintre noi ne place s% credem c% suntem )ntro stare de
ecAili+ru interior cvasipermanent& Bom fi astfel determinai s% identific%m pro+lemele interne
potenial generatoare de pro+leme e$terne )n interaciunea noastr% cu mediul& O astfel de pro+lem%
intern% ar putea fi un nivel al stimei de sine mai sc%zut&
Eforturile fiec%rui om de a(i cre(te stima de sine se grupeaz% )n trei domenii principale:
fiecare dintre ele fiind compus din trei dimensiuni specifice: care sunt numite Cmodalit%i, )n cadrul
secvenei de formare&
Dele nou% soluii de cre(tere a stimei de sine >#ndre: <elord: 200"? sunt prezentate )n ta+el.
Domeniul 3odalit%ile
Raportul cu stima de sine
!& # ne cunoa(te
!& # ne accepta
2& # fi sinceri cu noi )n(ine
Raportul cu aciunea "& # aciona
8& # reduce la t%cere criticul interioar%
7& # accepta e(ecul
Raportul cu ceilali 9& # ne afirma
7& # fi empatici
6& # ne +aza pe susinerea social%
&abelul nr343: ele nou soluii de cretere al nivelului stimei de sine
8
5unoate)te pe tine nsui6
Socrate
Suport de curs
,-.-.- Raportul cu &tima de &ine
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s ne cunoatem
Este prima regul% )n materie de stim% de sine& Ea se refer% (i la concepia despre propria
persoan% (i la maniera )n care apar )n faa altora& 4u este vor+a aici de a te pierde )n introspecie: ci
mai ales de a lua cuno(tin% de propriile capacit%i (i limite&
Un instrument de reflecie asupra sinelui este Cfereastra 2oAari, care este u(or de utilizat& El
postuleaz% e$istena a patru mari domenii referitoare la cunoa(terea de sine.
Domeniul pu+lic E ceea ce este cunoscut at@t de noi c@t (i de antura*ul nostru& E$emplu. se
spune despre mine c% sunt fidel prietenilor mei& 1i servia+il& E adev%rat: sunt de acord&
Pata oar+% E este vor+a de ceea ce (tiu ceilali despre noi: dar de care nu suntem )n mod
clar con(tieni& E$emplu. suntei o persoan% inteligent%: dar prea )ndoielnic%&
Domeniul ascuns E cuprinde tot ceea ce cunoa(tem despre noi: dar ceilali ignor%&
E$emplu. sunt foarte gelos& 1i deloc sigur pe mine. )n )n spatele aerelor mele de persoan%
)n largul ei (i destins%: m% )ndoiesc de mine )n permanen% (i ascund cu gri*% asta de
ceilali&
Domeniul necunoscut E includem aici tot ceea ce persoana nu a descoperit despre sine (i
nici antura*ul s%u nu intuie(te& E$emplu. mi sau )ncredinat responsa+ilit%i (i miam dat
seama c% )mi place: c% eram capa+il s% devin lider&
#eea ce tim #eea ce nu tim
Deea ce (tiu alii Domeniu pu+lic Pata oar+%
Deea ce nu (tiu alii Domeniu ascuns Domeniu necunoscut
&abelul nr373: $ereastra lui 8ohari
Se consider% c% orice lucru pe care )l facem cu scopul de a e$tinde Cdomeniul pu+lic,: ne va
)m+un%t%i stima de sine& Pentru a realiza aceast% e$tindere tre+uie.
s% transform%m pata oar+% )n domeniul pu+lic
s% transform%m domeniul ascuns )n domeniul pu+lic
s% transform%m domeniul necunoscutului )n domeniul pu+lic
7
Suport de curs
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s ne acceptm
S% ne cunoa(tem nu este dec@t o prim% etap%& De s% facem apoi cu defectele (i limitele pe care
leam identificat= Dontrar fa% de ceea ce credem uneori: nu este necesar s% fim f%r% defecte pentru a
avea o +un% stim% de sine& Din contr%: tre+uie s% fim capa+ili s% le asum%m sau s% le scAim+%m&
Dum se e$plic% faptul c% anumite persoane )(i asum% defectele: )n timp ce altora le provoac% un
sentiment de ru(ine at@t de puternic: )nc@t Csfredele(te amorul propriu (i stima de sine,=
Ru(inea este cea care transform% con(tiina unui defect )n comple$& E$emplu. dac% nu (tim s%
dans%m (i ne invit% cineva: ni se ofer% o alternativ%. fie ne este ru(ine (i nu recunoa(tem: invent@nd
un prete$t oarecare& #par trei inconveniente: totu(i. nu ne simim )n largul vostru: persoana care ne
invit% se poate simi inconforta+il: (i nu vom )nv%a s% dans%mF cealalt% opiune pe care o avem este
s% m%rturisim c% nu (tim s% dans%m: iar lucrurile se inverseaz%. suntem mai calmi: interlocutorul
)nelege (i poate cAiar s% propun% s% ne a*ute s% )nv%%m&
Dei mai +uni aliai ai ru(inii sunt t%cerea (i solitudinea& 0mediat ce am Aot%r@t s% vor+im unei
persoane anume despre ceea ce ne provoac% ru(ine: am f%cut ceea ce era esenial pe aceast% cale&
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s fim sinceri cu noi nine
Uneori suntem tentai s% recurgem la mici trucuri pentru a ne mini: pentru ane ap%ra: cel
puin pentru scurt timp: stima de sine& Unul dintre cele mai frecvente mecanisme era negarea&
E$emplu. suntei )ntro ma(in% pe care (oferul o conduce prea repede fa% de gustul vostru& B%
este team%: dar nu )ndr%znii s% o spunei& 1oferul simte apreAensiunea voastr% (i v% )ntrea+%. Csper
c% nu v% este team%=, De r%spundei=
Putem avea de multe ori tentaia de a ne nega emoiile: din cauza stimei de sine sc%zute. a nu
recunoa(te c% ne este team%: c% suntem tri(ti sau c% suntem contrariai de ceva face parte din
convenienele sociale& Dar: )n spatele acestor conveniene: se g%sesc foarte des pro+leme ale stimei
de sine. nu dorim s% pierdem prestigiul recunosc@ndune emoiile& Putem o+serva dou% reacii de
negare a evenimentelor ce ne amenin% stima de sine: una ar fi a nu ne asuma emoiile negative (i
cealalt% a nu ne asuma dorina de a scAim+a situaia&
A nu ne asumaemoiile negative A nu ne asuma dorinade a schimba situaiile
C4u sunt )nfuriat, C#stai viaa,
C4u sunt decepionat, C-re+uie s% ne adapt%m,
C4u sunt nelini(tit, C#sta este,
&abelul nr393: *eacii de ne%are a evenimentelor ce ne amenin stima de sine
,-.-3- Raportul cu ac'iunea
9
Suport de curs
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s acionm
#ciunile sunt 'gimnastica, de )ntreinere a stimei de sine& Desigur: marile reu(ite cresc stima
de sine: dar nu avem parte )n fiecare zi de succese profesionale: sentimentale sau sportive& Gn
scAim+: viaa de zi cu zi ne furnizeaz% o mulime de o+iective: cAiar modeste: care: odat% atinse: ne
permit s% simim o ameliorare a stimei noastre de sine&
-re+uie s% evit%m folosirea acestor mici activit%i (i s% ocolim sarcinile importante sau
urgente& Un alt fel de a aciona este de a deveni e$pert )ntrun domeniu& Reg%sim acest sfat )n multe
din tratatele despre stima de sine sau despre starea de +ine interioar%& Practicarea regulat% a unui
Ao++H sau a unei pasiuni pare s% fac% +ine stimei de sine: amelior@nd sentimentul de incompeten%
personal%&
Pentru a ne scAim+a: este indispensa+il s% acion%m: cAiar prin participare la cursuri de
formare& -otul )ncepe printro modificare concret% a comportamentului&
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s reducem la tcere criticul interior
Driticul interior este prezentat de toate g@ndurile a priori critice pe care ni le adres%m& Este
vor+a adesea de un discurs parental interiorizat: consecin% a ceea ce am auzit c@nd eram copii&
E$ist% numeroase modalit%i de manifestare a criticului interior (i a impactului s%u asupra stimei de
sine&
Pentru a face fa% criticului interior: participanii vor deveni con(tieni de e$istena sa&
#ceasta presupune s% )nelegem c% dificult%ile nu provin doar din sarcina pe care o avem de
)ntreprins: ci (i din pro+lemele noastre legate de stima de sine&
Fiecare dintre noi poate s% )(i )ntocmeasc% anumite )ntre+%ri ce poate s% le pun% pentru a
lupta )mpotriva criticului nostru interior&
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s administrm eecul
E(ecul este o parte din victorie& Gn general nim%nui nui place e(ecul& Ori: pentru a ne
scAim+a: tre+uie s% acion%m: deci s% ne asum%m riscul de a e(ua& 4u e(ecul tre+uie acceptat: ci
7
Suport de curs
ideea de e(ec& Participanii vor descoperi ni(te metode prin care )(i pot administra mai +ine
e(ecurile: cum ar fi s% nu vad% lucrurile doar )n al+negru: s% )(i aminteasc% c% toat% lumea a e(uat:
e(ueaz% (i va e(ua (i s% trag% )nv%%minte din e(ecuri&
,-.-,- Raportul cu ceilal'i
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s ne afirmm
#firmarea de sine este capacitatea de a e$prima ceea ce g@ndim: ceea ce vedem: ceea ce
simim: respect@nd )n acela(i timp ceea ce g@nde(te: vrea: simte cel%lalt& Este puterea de a spune
Cnu, f%r% agresivitate: de a cere f%r% a ne scuza mereu: a r%spunde calm la critic%&
#tunci c@nd nu ne putem afirma: recurgem la alte comportamente relaionale: cum ar fi
comportamentul inAi+at sau comportamentul agresiv& Stima de sine va cre(te inevita+il dac% )nv%%m
s% ne afirm%m& >se va reveni la acest aspect la capitolul "&"&?
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s fim empatici
Empatia este capacitatea de asculta (i de a simi punctul de vedere al celorlali: a c%uta s% )i
)nelegem (i s% le respect%m cAiar dac% nu suntem total de acord cu ei& Empatia autentic% este un
motor puternic pentru dezvoltarea stimei de sine& Ea ne permite s% r%m@nem aproape de ceilali (i s%
fim apreciai de ei& Ea ne permite )n acela(i timp s% ne afirm%m mai u(or. punctele noastre de vedere
vor fi ascultate mai u(or dac% neam ar%tat capa+ili s% ascult%m ceea ce ni sa spus&
Modaliti de a ne schimba raportul cu noi nine: s ne bazm pe susinerea social
Susinerea social%: este constituit% din ansam+lul relaiilor pe care le )ntreinem cu persoanele
din antura*ul nostru (i din a*utorul pe care )l o+inem din ele&
-eoreticienii spun adesea c% ea se compune din patru Cingrediente,. susinerea stimei:
susinerea afectiv%: susinerea material%: susinerea informativ%&
3odalit%i de dezvoltare a susinerii sociale ar fi s% nu ezit%m s% cerem susinerea dar s%
accept%m dac% nu ni se poate oferi pe moment sau s% activ%m (i s% diversific%m cu regularitate
6
Suport de curs
reeaua noastr% social%& #propiaii nu sunt singurele persoane de la care primim susinerea social%&
Se consider% c% e$ist% trei cercuri concentrice. persoane intime: colegii (i camarazii: cuno(tinele&
#ceste trei categorii sunt importante )n diverse grade&
Sintetiz@nd elementele definitorii ale tuturor dimensiunilor ce contureaz% comple$itatea
imaginii de sine se poate contura portretul persoanei cu o imagine de sine pozitiv%.
Domunic% cu u(urin% cu ceilali
Dunoa(te posi+ilit%ile (i limitele de care dispune
Gi cunoa(te drepturile (i (tie s% le foloseasc%
Este optimist%: activ%: )ncrez%toare )n propriile fore
4u se las% descura*at% de e(ecuri
G(i asum% responsa+ilitatea pentru faptele sale
G(i e$prim% propriile opinii
4u are comple$e fa% de ceilali
#ccept% scAim+%rile
Este dispus s% )nvee
#ccept% cu u(urin% valorile altora: f%r% a renuna la propriile valori
Dezvolt% relaii pozitive cu cei din *ur
Se apropie de oamenii care au )ncredere )n ea
;
Suport de curs
,-3- Rolul intercunoaterii )n ge&tionarea conflictelor
,-3-.- +u1iecti*itate *&- %1iecti*itate
Observare i inferena
O *udecat% s%n%toasa presupune o distincie clar% )ntre dou% genuri de idei pe care le putem
avea despre lumea e$terioar%& Gn general: ele se numesc o+servaii (i inferene&
O+servaiile rezult% din percepia personal%& Pentru a o+serva ceva: tre+uie s% vedem: simim:
auzim: gust%m&
0nferenele sunt ni(te decizii privind semnificaiile o+servaiilor noastre&
#ceste dou% moduri de a g@ndi sunt indispensa+ile +unei noastre funcion%ri: dar: c@nd apar
confuzii )ntre ele: se pertur+eaz% )ntreaga *udecat%&
Fiecare om are >(i este? o reea neuronal%: creierul: care prime(te informaii din lumea
)ncon*ur%toare prin intermediul organelor de sim >input? (i acioneaz% asupra acesteia prin
intermediul efectorilor >output?&
Obiectivitatea
Fapte. Oamenii primesc informaii din lumea )ncon*ur%toare prin intermediul simurilor (i al
aparatelor de detecie pe care leau construit& #cestea sunt faptele: iar enunarea faptelor: a evidenei
e$perimentale este prima definiie a o+iectivit%ii& Deea ce se poate determina prin e$perimente
>m%sur%tori? este prin definiie o+iectiv: iar m%sur%torile pot fi corecte sau nu&
-eorii. Faptele primite iniial nu sunt suficiente pentru a ne forma o imagine relevant% asupra
lumii )n care tr%im: a(a c% pe +aza unor fapte de*a e$istente reeaua neuronal% poate )ncerca s%
determine alte fapte&
3etodele folosite sunt raiunea: logica: metoda (tiinific% )n general: care ne a*ut% cu un grad
mare de precizie s% facem predicii cu privire la alte fapte: predicii care pot fi testate )n mod
o+iectiv prin m%sur%tori ulterioare
Subiectivitatea
!0
:-ti uneori at0t de deosebit de tine nsui#
precum eti de deosebit fa de alii36
Fr& de la RocAefoucauld
Suport de curs
Su+iectivitatea se refer% la *udec%i de valoare: dar scopul evalu%rilor pe care le face reeaua
neuronal% este de procesare a informaiilor (i de emiterea comenzilor prin care organismul s% a*ung%
din starea # >starea curent%? )n starea / >scopul?&
Definiia *udec%ilor de valoare este a(adar atingerea scopului& Prin definiie I+ineI )nseamn%
s% a*ungi )n starea /: iar Ir%uI )nseamn% s% nu a*ungi acolo&
De e$emplu.
Starea #. Un profesor este implicat )ntrun conflict cu un elev pentru c% elevul r%spunde
o+raznic la ore&
Starea /. Dadrul didactic a rezolvat conflictul&
Gn mod ar+itrar: reeaua )(i fi$eaz% ca scop a*ungerea )n starea /: adic% define(te drept I+ineI
starea )n care omul este lini(tit& 3otivaia poate fi reg%sit% )n psiAologie E conflictul nerezolvat are o
influen% stresant% asupra acestui individ deci este una ar+itrar%&
Pentru a se a*unge din # )n / de fapt aciunea poate fi )mp%rit% )n mai multe etape: fiecare
fiind catalogat% drept C+un%,& Dac% omul va reu(i s% pedepseasc% elevul cu care a intrat )n conflict:
el va cataloga aceast% rezolvare drept I+un%I: atunci pentru el va fi bine& Scopul elevului este )ns%
scAim+area: deci prin definiie binele profesorului poate fi rul elevului3
2udec%ile de valoare pot fi reduse la *udec%i de ;bine; (i de ;ru;: care sunt cum sunt prin
definiie: )n funcie de efectul pe care )l au asupra scopului dat: )ntotdeauna definit drept ;bun;&
<a conflictele de interese a*ungem: dac% evalu%m o aciune at@t c@t (i rea )n acela(i timp&
,-3-3- #ompeten'a cadrului didactic referitor la autocunoatere i intercunoatere
Aptitudinile i abilitile (deprinderile) personale
#ptitudinea reprezint% potenialul unei persoane de a )nv%a (i o+ine performan% )ntrun
anumit domeniu& Dezvoltat% prin )nv%are (i e$ersare: aptitudinea devine a+ilitate: iar plin aplicare )n
practic% (i automatizat%: a+ilitatea devine deprindere& #ceast% )nl%nuire de transform%ri ilustreaz%
procesul prin care aptitudinea devine operaional%: transform@nduse din potenial )n realitate&
Orice )nsu(ire sau proces psiAic privit din perspectiva randamentului devine aptitudine& Spre
e$emplu: percepia detaliilor: memoria: spiritul de o+servaie sunt considerate aptitudini: atunci c@nd
ele constituie premise pentru realizarea cu succes a unor activit%i& Una din clasific%rile cele mai
reale a aptitudinilor umane este clasificarea lui FleisAman >2006?& Din aceast% list% fac parte.
!!
Suport de curs
- compreAensiunea lim+a*ului oral (i scris:
- e$primarea oral% (i scris%:
- fluena ideilor:
- sensi+ilitatea la pro+leme:
- aptitudine numeric%:
- capacitatea memoriei:
- fle$i+ilitate )n clasificare:
- orientare )n spaiu:
- vitez% perceptiv%:
- coordonarea mem+relor:
- atenie distri+utiv%:
- fora static%:
- reprezentare spaial%:
- de$teritate manual%&
unoaterea elevului: competen cheie n activitatea didactic
unoaterea clasei de elevi este unul dintre cele mai importante demersuri pe care profesorul
le desf%(oar%&
-eAnici de cunoa(tere a colectivului de elevi >4icola?.
!& -eAnica studierii transversale sau structurale:
2& -eAnica studierii longitudinale sau dinamice&
"& -eAnicile sociometrice. Sociometria se ocup% de studiul relaiilor interpersonale:
sta+ilite )n cadrul unui grup social& Dele mai cunoscute metode sociometrice sunt. testul
sociometric: matricea alegerilor5respingerilor: indicii sociometrici: sociograma: cadranele
sociometrice: metoda aprecierii o+iective a personalit%ii
3i*loace >metode? de cunoa(tere a colectivului de elevi.
O+servaia psiAosociala
DAestionarul:
3etoda e$perimentului
3etoda sc%rilor de opinii (i atitudini >sc%ri de apreciere?
!2
Suport de curs
,-3-,- Pre5udec'i i &tereotipuri
!re"udeci# stereotipuri i discriminare
Donceptele cAeie ale acestei teme sunt pre*udecata J o opinie: adeseori nefavora+il%:
despre un anumit lucru: despre o persoan% sau despre un grup: care se formeaz% )nainte de
e$plorarea tuturor aspectelor legate de acea pro+lem%: persoan%: de acel grupF discriminarea J
aciunea de a trata pe cineva diferit: pe +aza v@rstei: religiei: apartenenei etnice: cet%eniei:
Aandicapului: se$ului: clasei sociale: raseiF stereotipul J credina c% un grup de oameni posed%
anumite tr%s%turi comune: f%r% a accepta diferenele individuale&
Kalter <ippmann >!;20? a folosit termenul de stereotip pentru a descrie felul )n care oamenii
)(i pun semenii )n diverse categorii dup% anumite caracteristici ale acestora&
# crea stereotipuri este o funcie naturala a creierului nostru: prin care simplific%m realitatea
comple$%: pentru ca mintea (i corpul nostru s% dezvolte r%spunsuri automate la stimuli similari&
Stereotipia: )n relaiile sociale: are o funcie util%. prin clasificarea indivizilor le putem
anticipa comportamentul (i planifica reaciile&
.ar a crea stereotipuri poate fi periculos& Stereotipurile culturale conduc la pre*udecat%: la
opinii negative despre ceilali& Stereotipurile (i pre*udec%ile sunt o+stacole ma*ore )n comunicare (i
pot fi cauzele unor aciuni (i emoii negative& Pre*udec%ile care sunt +azate pe simplificarea oric%rei
rase de oameni )ntrun stereotip )ngust (i negativ: pot avea consecine de genul discrimin%rii& Deseori
oamenii au stereotipuri legate de v@rst%: se$: ras%: religie: vocaie: naionalitate: locuri (i lucruri&
Stereotipurile au urm%toarele caracteristici principale.
Sunt mult mai simple dec@t realitatea&
Se o+in mai degra+% de la 'mediatori culturali,: dec@t prin proprie e$perien%&
Sunt false prin )ns%(i natura lor&
#tunci c@nd sunt do+@ndite )n copil%rie sunt foarte greu de scAim+at (i r%m@n cu
)nc%p%inare )n mintea noastr%: color@nd percepiile (i comportamentele noastre&
Discriminarea reprezint% o form% de manifestare comportamental%: pre*udecata reprezint% o
atitudine negativ% fa% de fiecare mem+ru al unui grup: care este motivat% doar de apartenena
acestuia la grup >#llport: !;76?& Discriminarea este legat% de stereotipuri: care reprezint%
componenta negativ% a pre*udec%ii >Dora Dopozzo: DAiara Bolpato: !;;9?& #cestea reprezint% o
!"
Suport de curs
structur% cognitiv% sta+il% (i relativ rigid% (i a*ut% la meninerea atitudinii negative (i la perpetuarea
comportamentelor difereniate&
1tiinele sociale au oferit e$plicaii alternative pentru practicarea discrimin%rii&
-eoriile care pun accentul pe stratificarea social%
-eoria conflictelor reale ela+orata de SAerif >!;79?
Pentru reducerea discrimin%rii au fost dezvoltate o serie de strategii menite s% asigure
egalitatea de (anse cum ar fi Aciune Afirmativ: care )n 3area /ritanie este cunoscut% su+
denumirea de .iscriminare !ozitiv&
Pentru a sc%pa de stereotipurile din viaa noastr%: ar tre+ui.
- S% ne concentram pe fiecare persoan% )n parte ca individ&
- S% fim mai ateni la stereotipuri (i la cum acestea ne pot influena atunci c@nd
interacion%m cu alii&
- S% ne amintim ca ar putea e$ista mai multe diferene )n cadrul unui grup: dec@t )ntre
grupuri&
- S% admitem c% facem cu toii parte simultan din mai multe grupuri (i c% nici unul
dintre aceste grupuri nu poate e$plica )n totalitate ceea ce suntem&
- Sa )nv%%m s% privim lucrurile (i din perspectiva celuilalt&
- S% adopt%m o atitudine mai umil% c@nd e vor+a de o+iectivitatea *udec%ii noastre&
- S% fim dispui s% )nv%%m mai multe despre cultura (i profilul persoanelor care sunt
diferite de noi
,-3-/- Grupul- +intalitatea grupului
Structura clasei de elevi
Structura este organizarea intern%: modelul comportamental (i continua adaptare a modelului
la cerine )n funcie de natura grupului concret&
Organizarea clasei de elevi poate fi privita din trei perspective.
a& Din punct de vedere structural clasa de elevi este reprezentata de ansam+lul statusurilor
de rol formale si informale cristalizate: ca urmare a activit%ii desf%(urate&
!8
Suport de curs
+& Dele mai importante funcii ale clasei de elevi sunt cele de )nv%are: socializare: integrare a
elevilor )n colectiv: )n grup&
c& Din punct de vedere procesual principalele componente ale clasei de elevi ca grup mic:
restr@ns sau primar sunt.
structura de sarcina sau de activitate: care este data de modelul rolurilor pe care le au
mem+rii grupului sau unele su+grupuri
structura de putere care reflecta poziiile mem+rilor si relaiile dintre aceste poziii
structura de comunicare sau totalitatea reelelor de comunicare din grup&
Dar grupul se structureaz% treptat )n evoluia sa atunci c@nd a*unge sa )ndeplineasc% o serie de
criterii care se refera la apartenena perceputa la grup a mem+rilor s%i.
orice mem+ru al grupului tre+uie sa cuprind% )n c@mpul sau psiAologic ansam+lul celorlali
mem+ri: considerai )n calitate de grup:
mem+rii grupului tre+uie sa fie unii unii cu alii printrun sistem de interaciuni dinamice:
determinate de relaiile orizontale si verticale: cAiar de apariia su+grupurilor&
Gn planul real: al e$istentei grupului Einclusiv al clasei de elevi structurile si procesele de
grup se o+iectiveaz% )n fenomene de grup&
$enomenele de %rup i sintalitatea
Fenomenele de grup au fost clasificate de psiAosociologi )n.
!& stilul de conducere leadersAip
2& climatul psiAosocial al grupului
"& moralul grupului
8& coeziunea
7& conformismul (i deviana
9& conflictele intergrupale
Sar putea restr@nge cunoa(terea grupului social la cunoa(terea personalit%ilor din care este
constituit: dar grupul: sau clasa de elevi nu este o simpl% reuniune de indivizi: mulimea
interaciunilor dintre ei conduc la apariia unei realit%i psiAosociale cu un coninut (i dinamic%
proprie: e$primate cu a*utorul conceptului de sintalitate3 #(a dup% cum personalitatea unui om nu
rezult% dintro simpl% )nsumare a tr%s%turilor sale: tot a(a sintalitatea grupului nu se constituie dintro
simpl% al%turare de manifest%ri individuale& Este necesar ca pentru cunoa(terea grupului s% ne
!7
Suport de curs
ridic%m de la individual la psiAosocial: nu ca fiine izolate: ci )n calitate de coparticipani la
realizarea unei activit%i sociale&
Se poate spune astfel: c% o+iectivul cunoa(terii grupului social tre+uie s% fie sintalitatea lui&
Privind lucrurile prin analogie cu ceea ce se )nt@mpl% pe planul personalit%ii vom preciza c%
sintalitatea se constituie din modul )n care diferite tr%s%turi ale grupului se e$prim% (i se coreleaz% )n
cadrul unui grup concret: conferindui acestuia anumite dominante prin care se deta(eaz% (i
difereniaz% de alte grupuri&
Dunoa(terea sintalit%ii necesit% un efort de p%trundere )n mecanismele de constituire (i
funcionare a constelaiei tr%s%turilor proprii unui grup: )ntrun conte$t situaional concret: care )(i
pun amprenta asupra realiz%rii o+iectivelor urm%rite&
-r%s%turile pot fi sistematizate )n urm%toarele categorii.
Descrierea diferitelor particularit%i structurale ale grupului. surprinderea
interaciunilor dintre mem+rii grupului: a configuraiei de ansam+lu ce se constituie
)n interiorul s%u )n funcie de interdependena rolurilor pe care ei le e$ercit% (i a
coninutului informaional care circul% prin intermediul reelelor de comunicare ce se
instituie aici& Dup% cum se (tie: aceast% configuraie )m+rac% mai multe variante >de
comunicare: formal%: informal%: etc&?& De fiecare dat% urmeaz% s% vedem prin ce se
caracterizeaz% asemenea variante structurale (i cum se coreleaz% ele pe parcursul
e$istenei grupului&
Statusul fiec%rui mem+ru )n interiorul grupului (i a semnificaiei pe care o are asupra
structurii de ansam+lu a grupului. detectarea poziiei (i atitudinii grupului: a relaiilor
dintre liderii formali (i cei informali: dintre alte categorii de lideri& Este important de
urm%rit aportul fiec%rui mem+ru la meninerea structurii grupului c@t (i a
comportamentului s%u ca un tot unitar&
0dentificarea (i )nelegerea motivaiilor aciunii grupului )n direcia meninerii sale ca
unitate social% (i concentrat% asupra realiz%rii o+iectivelor propuse&
Surprinderea unor aspecte privitoare la coeziunea grupului. multitudinea forelor care
faciliteaz% convergena dintre mem+rii clasei )n vederea particip%rii lor la viaa (i
activitatea ce se desf%(oar% )n (coal%& #ceste fore interne se refer% at@t la natura
factorilor socioafectivi implicai )n procesul de interaciune: c@t (i la modul )n care se
produce distri+uirea (i investirea cu roluri )n interiorul grupului: aspect care vizeaz%
!9
Suport de curs
anumite tendine de polarizare (i constituire a unor su+grupuri: indiciu al ad@ncirii
tensiunilor interne (i al sl%+irii coeziunii grupului: ceea ce poate fi un prete$t pentru
eventuale conflicte&
3oralul sau climatul grupului. normele (i valorile acceptate la nivelul grupului care
)(i pun amprenta asupra funcion%rii relaiilor interpersonale dintre elevii clasei&
#stfel: un climat se )ntemeiaz% pe cooperare: receptivitate (i preocupare fa% de
pro+lemele socioumane: )n timp ce un climat negativ este dominat de tensiuni (i
animozit%i: lips% de cooperare (i indiferen% fa% de solicit%rile concrete ale colegilor
sau ale cadrelor didactice&
Dinamica grupului. surprinderea dimensiunii temporale a grupului: incluz@nd
totalitatea transform%rilor ce se produc )n interiorul s%u: transform%ri care )i imprim%
o anumit% traiectorie& Este vor+a de aspectul procesual: rezultat al unor contradicii
interne care )(i au originea )n diferite mo+iluri: tendine (i aspiraii ce funcioneaz% la
acest nivel&
Pentru cunoa(terea acestor parametri: a(a cum se manifest% ei )ntro clas% de elevi concret: se
poate apela la numeroase metode (i teAnici de cunoa(tere& 3ulte dintre ele sunt adapt%ri ale celor
folosite pentru cunoa(terea psiAoindividual%: altele sunt destinate )n mod special particularit%ilor
fenomenelor de grup&
Dunoa(terea grupului (i a personalit%ii fiec%rui mem+ru al s%u nu constituie dou% aciuni
paralele sau independente una de alta: fiecare are )ns% specificul s%u& Din moment ce sintalitatea
rezult% din convieuirea unor indivizi concrei: informaiile privitoare la personalitatea acestora sunt
indispensa+ile pentru e$plicarea (i )nelegerea fenomenelor de grup& Deose+irea calitativ% dintre
personalitate (i sintalitate se manifest% pe fondul unit%ii lor: ca fenomen emergent sintalitatea
rezult% din sinteza interaciunii unor personalit%i: )n timp ce acestea: la r@ndul lor: imprim% un
anumit tonus (i o anumit% coloratur% celei dint@i& Du c@t vom reu(i s% cunoa(tem mai +ine
personalitatea elevilor: cu at@t vom putea interpreta mai fin (i profund unele manifest%ri ale
sintalit%ii (i cu c@t le vom cunoa(te mai +ine pe acestea din urm% cu at@t vom )nelege mai +ine
unele aspecte ale comportamentelor individuale ale elevilor no(tri&
aracteristicile de personalitate
!7
Suport de curs
Daracteristicile de personalitate reprezint% patternuri tipice de g@ndire: comportament:
afectivitate (i relaionare pe care le manifest% o persoan%&
Simul comun spune c% personalitatea este varia+il% central%: determinant% )n alegerea (i
adaptarea la carier%& Dercet%rile )ns% nu au confirmat relaia direct% dintre anumite caracteristici de
personalitate (i ocupaii&
3ediile educaionale (i de munc% accept% o diversitate de ' tipuri, de personalitate& Persoane
cu caracteristici de personalitate similare pot s% ai+% performane +une (i s% fie mulumii )n ocupaii
diferite: a(a cum persoane cu caracteristici diferite pot s% prefere aceea(i ocupaie sau ocupaii foarte
similare& #ceasta deoarece comportamentul nostru este determinat nu doar de caracteristicile noastre
personale: ci (i de caracteristicile mediului )n care se desf%(oar%&
2ung a descris caracteristicile psiAice individuale )n funcie de orientarea preponderent%
)nspre lume sau )nspre sine: delimit@nd astfel e$trovertitul (i introvertitul&
E$trovertitul. este animat de interesul pentru lumea e$terioar%: pentru persoane (i o+iecte:
este socia+il: comunicativ: cu iniiativ%& #re un deose+it sim practic (i se adapteaz% u(or
unor noi condiii de via%&
0ntrovertitul. )(i canalizeaz% energia spre propriile idei: spre lumea sa l%untric%: construindu
(i un +ogat univers interior& Dispune de o +un% atenie interioar%: g@ndire a+stract% (i
profund%: Aot%r@re: manifest@nd tendine de izolare (i an$ietate& 0ntrovertitul nu cultiv%
relaiile sociale: este o fire contemplativ%: rezervat%: lipsit% de )ncredere de sine&
0ntermediar. )ntre cele dou% categorii este am+ivertul: care )mprumuta caracteristici (i de la
e$trovertit (i de la introvertit&
<u@nd astea )n considerare: o modalitate eficient% de a descrie caracteristicile de
personalitate este evaluarea acestora pe patru dimensiuni +ipolare >numit% tipologia lui 2ung?.
- Atitudinea %eneral fa de lume.
este orientat spre lumea e$terioar%: a oamenilor (i lucrurilor. e<travert
este orientat spre lumea intern%: a ideilor (i reaciilor interne. introvert
- Obinerea informaiei.
pe +aza simurilor sale (i se focalizeaz% pe fapte (i date. senzitiv
!6
Suport de curs
pe +aza intuiiei (i se focalizeaz% pe posi+ilit%i (i presupoziii. intuitiv
- Modul de evaluare a informaiei.
proceseaz% (i evalueaz% informaia +az@nduse logic% (i raionament. %0nditor
se +azeaz% pe valorile personale (i efectul asupra altora. sentimental
- 2tilizarea informaiilor.
ia decizii rapide pentru a a*unge mai repede la rezultat. raional
am@n% decizia pentru a o+ine mai multe informaii. perceptiv
Lolland prezint% (i el o tipologie a caracteristicilor de personalitate pornind de la cele 9 tipuri
propuse de el. Realist: 0nvestigativ: #rtistic: Social: Gntreprinz%tor: Donvenional&
!;
Suport de curs
&emperamentul
-emperamentul este un ansam+lu de elemente +iologice care: )mpreun% cu factorii
psiAologici: constituie personalitateaF este latura energetic% (i dinamic% a personalit%iiF este
preponderent )nn%scut&
# cunoa(te tr%s%turile elevilor no(tri este un demers comple$& Gn spri*inul )nelegerii: putem
o+serva aspecte legate de )nf%i(area lor: de e$presiile feei: gradul de activism: rapiditatea cu care
acioneaz% la stimul%rile e$terne: implicarea )n sarcini care solicit% un efort susinut: modul cum
reacioneaz% fa% de semenii s%i&
#d@ncirea procesului de cunoa(tere se +azeaz% pe o+servaia c% personalitatea se
structureaz% )n *urul unor caracteristici dominante: o parte )nn%scute: o parte do+@ndite& Dac% ne
referim la cele preponderent ereditare: vor+im despre temperament: iar dac% ne referim la cele
construite sociocultural: vor+im despre caracter& Gntre cele dou% noiuni se pot face confuzii: mai ales
ca )n ansam+lul personalit%ii ele se afl% )n interdependen%&
Ru+instein spune c% temperamentul este latura dinamicoenergetic% a personalit%ii:
manifest@nduse ca nivel energetic: ca mod de desc%rcare (i acumulare a energiei (i prin dinamic%
>iute: lent: mo+il: rigid?& #llport susine c% temperamentul vizeaz% fenomene caracteristice unui
individ: reactivitatea la stimuli emoionali: fora (i rapiditatea r%spunsurilor& De asemenea:
temperamentul implic% (i dispoziia afectiv% persistent% a persoanei& #fectivitatea este un parametru
important )n conturarea temperamentului: descriindul prin identificarea tonusului afectiv: a
sta+ilit%ii (i profunzimii tr%irilor& Particularit%ile temperamentale se constituie ca o consecin% a
activit%ii nervoase superioare& Se presupune c% temperamentul nu se scAim+% )n mod radical: dar se
vor+e(te de o evoluie temperamental%: prin influenele pe care personalitatea le sufer%: )n ansam+lul
ei& Dezvoltarea unor aptitudini: do+@ndirea unor deprinderi: formarea unor tr%s%turi de caracter: +ine
articulate educaional: pot masca determin%rile temperamentale&
&ipuri de temperament
-emperamentul fiec%rui om este un fapt singular: )n m%sura )n care fiecare om este unic&
Din necesit%i de cunoa(tere sau f%cut comparaii (i diferenieri )ntre diversele aspecte
temperamentale ale oamenilor: ceea ce a condus la variate tipologii&
20
Suport de curs
Gnc% din anticAitate: Lippocrate (i Malen distingeau patru temperamente fundamentale.
coleric: sangvinic: flegmatic (i melancolic& #cestea rezultau din amestecarea celor patru umori
>su+stane fluide? din organism. +ila gal+en%: s@ngele: flegma (i +ila neagr%& Sau sta+ilit
corespondente cu elementele fundamentale: aerul: apa: focul (i p%m@ntul: +a cAiar (i cu
anotimpurile& #stfel.
Dolericul este determinat de +ila gal+en%: reprezentat de foc: plin de c%ldur% (i mistuitor ca
vara&
Sangvinicul se distinge prin predominarea s@ngelui: este asociat aerului: este violent (i
nesta+il ca prim%vara&
Flegmaticul este pus )n leg%tura cu flegma : cu apa (i umiditatea iernii&
3elancolicul este dominat de +ila neagr%: ilustrat prin p%m@nt (i toamna&
Fiecare tip prezint% tr%s%turi pozitive: apreciate ca avanta*oase: (i tr%s%turi negative: puin
mai dezavanta*oase pentru individ& Descrierea tr%s%turilor temperamentelor se afl% )n urm%torul
ta+el.
-r%s%turi apreciate ca fiind pozitive -r%s%turi apreciate ca fiind negative
Doleric
voin% accentuat%
procese afective intense
+og%ia (i intensitatea
reaciilor
pasionalitatea
e$cita+ilitate
irita+ilitate
agresivitate
inegalitatea tr%irilor
Sangvinic
socia+ilitate
+un% dispoziie
reactivitate accentuat%
dinamism
fluctuaia (i inegalitatea
tr%irilor
mulumirea de sine
superficialitate
sugesti+ilitate
inconstan%
3elancolic
procese afective intense (i
dura+ile
s@rguina
adapta+ilitate (i mo+ilitate
redus%
predispoziii spre an$ietate
2!
Suport de curs
perseverena
responsa+ilitate (i simt al datoriei
ne)ncredere )n sine
pesimism&
Flegmatic
toleran%
r%+dare
perseveren%
ecAili+ru
reactivitate redus%
adapta+ilitate dificil%
monotonie afectiv%
inclinaie spre stereotipie
&abelul nr3=3: &rsturile temeparamentelor
#tenia psiAologilor asupra modului cum oamenii pot fi comparai )ntre ei (i pornind de aici
grupai )n anumite clase cu caracteristici comune a conturat un gen aparte de a+ordare a
personalit%ii. abordarea nometetic3 Unul dintre cei mai de seam% reprezentani ai acestui gen este
EHsencN& El a adoptat varianta prelev%rii de e(antioane din diferite aspecte ale comportamentului
unei persoane: pun@nd )ntre+%ri despre comportamentul o+i(nuit& EHsencN a sta+ilit c% e$ist% dou%
dimensiuni fundamentale ale personalit%ii: e<troversiunea (i nevrozismul&
Distincia )ntre introversiune (i e$troversiune o f%cuse 2ung: doar c% EHsencN a ar%tat c%
indivizii se distri+uie dea lungul unei a$e introversie e$troversie: cei mai muli av@nd at@t tendine
introverte c@t (i e$troverte&
-<troversiunea este determinat% de starea general% de e$citaie a corte$ului cere+ral&
E$trovertiii mo(tenesc un sistem nervos puternic# iar introvertiii au un sistem nervos delicat&
# doua a$% corespunde nevrozismului desemn@nd at@t insta+ilitatea emoional% c@t (i
Aiperactivitatea&
4evrozismul se e$plic% pe +aza modului )n care sistemul nervos r%spunde la stres: unele
persoane reacion@nd mai puternic la evenimentele stresante dec@t altele& Persoanele cu reacii mai
lente (i mai sla+e tind spre sta+ilitate&
Fiecare factor principal este compus din c@iva factori secundari& Pentru e$trovertit: factorii
secundari sunt. dinamismul: socia+ilitatea: disponi+ilitatea de asumare a riscurilor: impulsivitatea:
e$presivitatea: cAi+zuina (i responsa+ilitatea& Pentru nevrotici: factorii secundari sunt. respectul de
sine: +ucuria: teama: o+sesivitatea: autonomia: ipoAondria (i vinov%ia&
E$troversiunea (i nevrozismul sunt interdependente& Pot e$ista introvertii nevrotici sau
e$trovertii nevroticiF introvertii sta+ili sau e$trovertii sta+ili& EHsencN a ad%ugat ulterior o a treia
22
Suport de curs
dimensiune: psihoza: ca un factor distinct: care are drept caracteristici. singur%tatea: insensi+ilitatea:
indiferen% fa% de alii: nonconformismul: opoziia fa% de practicile sociale (i lipsa de con(tiin%&
EHsencN a )ncercat s% pun% )n relaie factorii din teoria sa cu tipologiile vecAi: ale lui
Lippocrate (i Malen&
Estim%rile asupra temperamentului sunt de multe ori realizate in funcie de gradul de
impresiona+ilitate pe care )l au anumite situaii asupra noastr%& Dac% de e$emplu: o persoan% a fost
cuprins% de m@nie la un moment dat: imediat apare tendina de a o eticAeta drept coleric%&
Dispoziiile nostalgice sunt atri+uite firilor melancolice& Un om r%+d%tor va fi considerat flegmatic:
iar activismul optimist va fi pus pe seama sangvinicului& Se pierde din vedere: de asemenea: )ntrun
mod simplificator: aportul socialului in modelarea temperamentului&
2"
Suport de curs
,-,- Rolul comunicrii i a&cultrii )n ge&tionarea conflictelor
,-,-.- Elemente generale ale comunicrii interper&onale
$unciile comunicrii
Principala funcie a comunic%rii este aceea de a e$prima g@ndurile (i sentimentele& <a nivel
interpersonal (i la nivel social: )n sfera pu+lic% (i )n sfera privat%: comunicarea r%spunde unor nevoi
(i )ndepline(te anumite funcii: c%rora diferii autori leau consacrat diverse clasific%ri& O sintez% a
acestora este oferit% de #ngAel >200"?: care spune c% fiinele umane comunic% pentru.
o a informa (i a se informa. Gn orice comunitate: familial%: (colar%: profesional%: )n orice spaiu
al comunic%rii indivizii fac )n permanen% scAim+ de informaii: f%r% de care nu se pot
orienta: nu se pot integra )n grupuri: nu pot rezolva nici una dintre pro+lemele vieii curente
(i: evident nu pot sta+ili nici un fel de relaii cu semenii lor&
o a convinge >a se convinge?. Orice informaie se 'a(eaz%, )ntrun sistem format din
asam+larea altor informaii: sistem ce implic% relaii )ntre acestea&
o a provoca o aciune: o reacie. Domunic%m )ntotdeauna scont@nd pe un anumit efect:
indiferent c% spunem unui copil. 'nu atinge priza,& Da )ndemn sau ca interdicie:
comunicarea vizeaz% o scAim+are de stare: )n interesul propriu sau )n interesul altcuiva: ori )n
interesul am+elor persoane >sau )n interes pu+lic: )n cazul comunic%rii de mas%?&
o a se face )nelese. Domunicarea are ca scop )nelegerea: punerea )n comun& Gnelegerea
comport% un element cognitiv (i unul afectiv: precum (i recunoa(terea paradigmelor: adic% a
structurilor g@ndirii care ne conduc pe noi (i pe ceilali&
o a se face acceptate. Domunicarea ne permite acomodarea )n orice grup mai mic sau mai
mare: cu identitate care ne este recunoscut% (i pe care neo afirm%m&
o a amuza (i a se amuza. PsiAologia uman% implic% nevoi multiple: )ntre care aceea de
divertisment&
o a afirma (i a se afirma. Domunicarea serve(te la ai impresiona pe cei din *ur: afirm@nd
personalitatea celui care comunic%&
28
:omunicarea nseamn putere3 ei
care i stp0nesc modul de utilizare# pot
schimba modul in care percep lumea i
modul n care sunt ei nii percepui de
lume6
#ntAonH Ro++ins
Suport de curs
o a eli+era tensiuni. Fiinele umane: ca (i animalele: e$teriorizeaz% prin comunicare +ucuria:
frica: enervarea: nelini(tea: cele mai diverse st%ri de spirit e$primate direct sau indirect: ca
rezultat al unei nevoi irepresi+ile )n st%rile sau momentele de concentrare a sentimentelor&
Modele de comunicare
Oamenii (tiu c% succesul lor depinde )n mare m%sur% de a+ilitatea lor de a comunica: dar ei
nu (tiu ce )nseamn% o comunicare perfect i eficient3 Unii afirm% c% dac%: elevii sar )nelege +ine
profesorii: managementul claselor ar funciona mai u(or& -otu(i Cne)nelegerile, sar putea dovedi
utile: precum )n cazul elevului care percepe critica sarcastic% a unui profesor ca pe o sugestie simpl%&
O asemenea ne)nelegere ar putea menine temporar Cpacea,& Gn general: comportamentele
comunicaionale ale profesorilor se circumscriu unuia dintre urm%toarele modele. modelul s%eata (i
modelul dans3
Modelul s%eat corespunde scAemei SAannonKeaver a comunic%rii conform c%reia
partenerii au roluri +ine definite >emi%tor (i receptor? iar receptorul percepe mesa*ul e$act )n forma
(i cu coninutul dorit de emi%tor&
$i%3 nr34: (ucla de feedbac> ) Adaptare dup modelul Shannon , ?eaver
Se o+serv% c% )n aceast% scAem% singura form% a retroaciunii comunic%rii este 'feed+acN,
ulF studiile recente au ar%tat )ns% c% putem vor+i (i de o retroaciune de tip 'feedforOard,& Diferena
dintre cele dou% noiuni este urm%toarea. feed+acNul intr% )n funciune dup% atingerea finalit%ii:
oferind informaii asupra felului cum a fost receptat mesa*ul >flu$ul informaional ce porne(te de la
receptor la emi%tor? (i asupra felului cum tre+uie receptat mesa*ul >flu$ul informaional se porne(te
de la emi%tor la receptor?F feedforOardul intr% )n funciune preventiv: anticip@nd o anumit%
27
Suport de curs
evoluie (i pe +aza acestei anticip%ri persoana acioneaz% pentru a )m+un%t%i (ansele de a atinge
o+iectivele dorite&
Modelul dans< a(a cum arat% (i numele: este )ntemeiat pe o comparaie )ntre dans (i
comunicare: )ntre cele dou% tipuri de interaciuni e$ist@nd numeroase asem%n%ri& 0at% doar c@teva:
dintre cele mai importante.
o Domunicarea e folosit% )n scopuri multipleF
o Domunicarea implic% o +un% coordonare a )nelesurilorF
o Domunicarea presupune capacitatea de a anticipa reaciile celorlaliF
o D@nd comunicarea se )ntrerupe: nu e )ntotdeauna rezultatul ne)nelegerilor: ci mai
degra+% fiindc% unul din parteneri nu are capacitatea de a prevedea reaciile celuilalt&
o Domunicarea e guvernat% de reguliF
o E$ist% dou% tipuri de reguli care funcioneaz% )n conversaii E reguli de interpretare (i
reguli de reglare&
o Domunicatorii dein un repertoriu de a+ilitai care pot trece dincolo de nivelul con(tientF
o Domunicarea: poate fi privit% ca o activitate scAematizat%F
o Reu(ita )n comunicare: e o funcie a gradului de coordonare: a modului )n care (ti s% te
adaptezi la mediu (i la partener&
'ivele de comunicare
Bor+im de e$istena a 7 nivele de comunicare: (i anume. comunicarea intrapersonal%:
comunicarea interpersonal%: comunicarea de grup: comunicarea de mas%: comunicarea pu+lic% sau
mediatic%&
omunicarea intrapersonal este comunicarea )n (i c%tre sine& #ceast% comunicare este un
real proces de comunicare: cAiar dac% emi%torul (i receptorul este acela(i: iar codificarea (i
decodificarea mesa*elor nu este a+solut necesar%&
omunicarea interpersonal este cea mai important% form% de comunicare (i cel mai des
folosit%& Ea este +aza e$istenei sociale a omului: (i nu poate fi evitat%& Domunicarea interpersonal%
29
Suport de curs
se refer% la comunicarea fa% )n fa%& Este un tip de comunicare important )n relaiile interpersonale:
)n sta+ilirea de relaii: leg%turi:etc&
omunicarea de %rup este tot un tip de comunicare: dar care se deruleaz% )n colectivit%i
umane restr@nse (i permite scAim+uri de idei (i emoii: discuii: rezolv%ri de pro+leme: aplanare de
conflicte: etc&
Balena )n comunicare reprezint% num%rul de persoane cu care un individ poate comunica >la
receptare sau la emitere?& Dintro perspectiv% informaional%: grupurile sunt de doua tipuri. grup
egalitar (i grup ierarAizat& Gntrun grup: ierarAia se sta+ile(te pe +aza +ilanului informaional al
fiec%rui individ: +ilanul fiind diferena dintre influentele pe care le prime(te individul (i cele pe care
le e$ercit% acesta& D@nd +ilanul este egal pentru toi mem+rii grupului: grupul este egalitar: iar dac%
+ilanul este diferit: grupul este ierarAizat&
omunicarea de mas presupune un produc%tor instituionalizat de mesa*e scrise: vor+ite:
vizuale sau audiovizuale: care se adreseaz% unui pu+lic variat (i numeros& #cest tip de comunicare
nu +eneficiaz% de un feed+acN eficient&
omunicarea public sau mediatic este o form% specializat% a comunic%rii interumane care
are r%d%cinile )n retorica antic%& -r%s%tura esenial% a comunic%rii pu+lice este aceea de a aciona la
nivelul reprezent%rilor sociale (i de a permite o modificare rapid% a discursurilor pu+liceF ea difer% )n
mod esenial de alte tipuri de comunicare prin finalitatea sa&
$orme ale comunicrii
Domunicarea se poate manifesta su+ mai multe forme: printre care e$ist% comunicare
ver+al%: comunicare scris%: comunicare oral%: comunicare nonver+al%: paralim+a*&
omunicarea verbal se realizeaz% prin lim+a*: care reprezint% un ritual care se petrece
atunci c@nd ne afl%m )ntrun anumit mediu )n care un r%spuns convenional este a(teptat de la noi&
Spre e$emplu: cineva care merge la o nunt% va ura Icas% de piatr%I: iar cineva care merge la o
)nmorm@ntare va spune IDumnezeu s% )! odiAneasc%I: (i nu invers& #ceste ritualuri ale lim+a*ului
sunt )nv%ate din copil%rie: deoarece ele depind de anumite o+iceiuri raportate la o anumit% cultur% (i
comunitateF totodat%: sunt )nv%ate o+iceiurile de lim+a* corecte (i incorecte >spre e$emplu: cuvintele
27
Suport de curs
indecente pe care copilul le folose(te pentru prima dat% sunt reprimate sever de c%tre p%rini?&
Ulterior: individul )nva% s% foloseasc% cuvintele )n funcie de mediul )n care se afl%& Este un prim
pas )n direcia specializ%rii lim+a*ului& Gn timp: )n funcie de diferitele cuno(tine asimilate: persoana
poate utiliza tipuri diferite de lim+a*: mai redus sau mai )nalt specializate& M@ndirea (i lim+a*ul se
dezvolt% )mpreun%& #(a cum modul de a g@ndi al fiec%rei persoane este unic: (i modul de a vor+i este
unic& #ceast% unicitate a lim+a*ului legat% de fiecare persoan% )n parte poate fi )nglo+at% su+
denumirea de stil ver+al& De altfel: stilul este un indicator al persoanei )n integralitatea sa&
omunicarea scris poate avea o dominant% intrapersonal%: dar (i una interpersonal%& Gntro
comunicare scris% se folosesc de o+icei c@teva elemente precum. folosirea frazelor cu o lungime
medie >!720 de cuvinte?: a paragrafelor centrate asupra unei singure idei: a cuvintelor )nelese cu
siguran% de receptorF evitarea e$prim%rii comune: tipic% lim+a*ului oral: a cuvintelor inutile:
redundanteF alegerea cuvintelor )nc%rcate de afectivitate optim% )n conte$tul pedagogic creat: a
e$presiilor afirmative: toate acestea fiind elemente utile intro integrare eficace )ntre suportul scris (i
cel oral )n cadrul comunic%rii didactice&
Domunicarea scris% are c@teva avanta*e.
!? dura+ilitatea )n raport cu forma oral% a comunic%riiF
2? te$tul poate fi v%zut5citit de mai multe persoaneF
"? poate fi citit la un moment potrivit (i poate fi recitit etc&
Pa(ii parcur(i )n realizarea comunicrii scrise sunt similari celor din structurarea unui
discurs. e$ista o faz% de preg%tire >sta+ilirea o+iectivelor: a rolului (i a audienei cei care vor citi
te$tul a punctelorcAeie pe care dorim s% le rein% ace(tia din urm%? (i o faz% de redactare >ideile
principale sunt dezvoltate urm%rind o serie de indicatori precum. claritate: credi+ilitate: concizie:
folosind cele trei p%ri ale unei redact%ri. introducere: cuprins (i )ncAeiere&
omunicarea non verbal o )nsoe(te pe cea ver+al%: defininduse )n relaie cu aceasta )ntr
un mod aparte: )n sensul spri*inului pe care ea )l furnizeaz% prin elementele de )nt%rire: nuanare (i
motivare a mesa*ului&
26
Suport de curs
Dea mai )nt@lnit% modalitate de comunicare este comunicarea oral: care reprezint% un
instrument prin care avem acces la studiul altor forme (i procese de comunicare. IPrincipalul mi*loc
al comunic%rii umane este lim+a vor+it%: at@t )n sensul priorit%ii istorice: c@t (i pentru c% este forma
de comunicare cea mai frecvent utilizat% (i care ofer% modelul pentru alte forme de comunicareI&
<im+a are un caracter convenional: se spri*in% integral pe acordul implicit (i informal al
utilizatorilor de a respecta regulile interne ale acesteia privind at@t utilizarea: c@t (i semnificaia&
Unii autori nu fac distincie )ntre comunicarea ver+al% (i cea oral%&
omunicarea paraverbal
3esa*ele implicite ale paralim+a*ului reprezint% semnificaiile adiionale: conotaiile cuvintelor
(i se manifest% at@t )n lim+a*ul oral c@t (i )n cel scris.
P n limba"ul oral se recunoa(te prin.
Q efectele ver+omotorii. ritm: de+it: su+linierea unor cuvinte etc&F
Q efectele vocii. modelarea )n%limii: variaiile intensit%ii: variaiile tim+ruluiF
Q alegerea cuvintelor: frazelor: efectele de sonorizare a acestora: operarea cu du+lu sens&
P n limba"ul scris: se transmit informaii adiionale prin.
Q A@rtia utilizat%F
Q formatF
Q culoriF
Q ilustraiiF
Q punerea )n pagin%&
Paralim+a*ul este destul de corect receptat de ascult%tori& Sa constatat e$perimental c% gradul de
corectitudine )n estimarea emoiilor vor+itorului numai din indicaiile paralim+a*ului >din )nregistr%ri
pe +and%? este de 70R& Sau avut )n vedere afeciunea: amuzamentul: admiraia: dezgustul (i teama&
0ndiciile au constat )n intensitate: )n%limea sunetului: frecven%: ritm: infle$iuni ale vocii etc& Du
e$cepia unor cazuri patologice: oamenii utilizeaz% toat% gama de infle$iuni&
Paralim+a*ul ne ofer% anumite informaii practice.
P )n conversaia cu cineva vom fi ateni la felul cum spune: nu la ceea ce spune. o zical% afirm% c%
'tonul face muzica,: de aceea o adolescent% poate e$ulta de emoie sau poate face o depresie dac% o
persoan% semnificativ% pentru ea )i spune 'Ur@toS,: )ntrun sens sau )n cel%laltF
2;
Suport de curs
P s% inem cont de informaiile involuntare pe care ni le transmite vor+irea interlocutorului privind
emoiile sale de afeciune: amuzament: admiraie: dezgust: team%: ru(ineF
P dac% interlocutorul face mai multe gre(eli de e$primare: se +@l+@ie: repet% cuvinte: )nseamn% c%
este furios sau )ngri*oratF
P c@nd emite mai muli de '))),: '%%%, dec@t de o+icei: deducem c% nu este sigur de ceea ce spune
sau are )ndoieli c% )l vom credeF
P t%cerea celuilalt )n timpul unei conversaii ne poate 'spune, foarte multe despre el. se g@nde(te
intens la ceva: este sau nu este de acord cu noi: ne )ncura*eaz% s% continu%m: se simte vinovat: nu
)nelege despre ce vor+im: ne sfideaz% ori poate ne ignor%: nul intereseaz% ceea ce vor+im&
,-,-3- Ameliorarea comunicrii didactice )n mediul educa'ional
Obstacolele din cale comunicrii eficiente
O+stacolele care stau )n calea comunic%rii eficiente: provin din.
o 3odul )n care mintea uman% funcioneaz%
o Domportamentele emi%torului
o Domportamentele receptorului
43 Modul n care mintea uman :funcioneaz6
Percepiile noastre asupra realit%ii. reprezint% propria noastr% realitate si se formeaz%
)n trei etape.
a& Dolect%m informaii
+& #(ez%m informaiile )n categorii
c& Dre%m propria noastr% realitate
Stereotipuri (i pre*udec%i
Percepiile noastre asupra relaiilor
Perspective diferite
Diferena )ntre se$e
73 omportamentele emitorului
#tri+uie sensuri diferite cuvintelor
#scunde sentimentele (i a g@ndurile
"0
Suport de curs
Emi%torul poate fi or+ la emoii
93 omportamentele receptorului
#ude prin propriile sale filtre
#tenia receptorilor poate fi cu u(urin% distras%
Pot ap%rea reacii care +locAeaz% comunicarea E +ariere
Modaliti de ameliorare a comunicrii didactice
Regulile minimale ale unei comunic%ri didactice eficiente sunt.
Orientare pozitiv% a comunic%rii.
Evitarea suprapunerilor: interferenelor )n emiterea de mesa*eF
Doncordana comunic%rii ver+ale cu cea nonver+al%F
Facilitarea feed+acNului sau verificarea )nelegerii mesa*uluiF
E$cluderea a+uzului emoionalF
Evitarea am+iguit%ilor: incertitudinilorF
Stimularea emiterii de alternative&
Gn procesul comunic%rii tre+uie respectate c@teva principii de +az%.
Dezarmarea.
# dezarma interlocutorul )nseamn% a fi cel puin parial de acord cu afirmaiile sale atunci c@nd acesta
acuz%: atac%: accept@nd prin aceasta ca orice acuzaie conine cel puin o p%rticic% de adev%r& #ceast%
manier% de a proceda nu reprezint% o capitulare definitiv% )n faa interlocutorului: ci serve(te
aducerii discuiei pe terenul ascult%rii (i al respectului reciproc&
Empatia
E$ist% empatie atunci c@nd.
o )l respect%m pe cel%laltF
o ne preuim opiniile reciprocF
o nu avem nevoie de formalitate cu persoana respectiv%F
o ne vom ierta dac% gre(imF
o ne simim descAi(i fa% de cel%laltF
o nu tre+uie s% fim perfeci )n prezena lorF
"!
Suport de curs
o nu ne va ignora )n ceea ce are de g@nd s% fac%F
o ne respect%m
o credem unii )n aliiF
o ne cerem sfatul reciprocF
o ne povestim despre preocup%rile noastreF
o ne simim +ine )mpreun%F
o discut%mF
o )i )nelegem punctul de vedere cAiar (i atunci c@nd nu suntem de acord cu el 5eaF
Fle$i+ilitatea
Fle$i+ilitatea )nseamn% suplee spiritual% )n privina e$prim%rii (i a punerii )n valoare a ideilor (i
sentimentelor & # fi fle$i+il )nseamn% a nu porni de la premisa c% interlocutorul nu are dreptate (i c%
viziunea dumneavoastr% asupra pro+lemei este singura care merit% atenie& Este recomanda+il s% ne
prezent%m punctul de vedere )n termeni cump%tai: pentru al determina (i pe interlocutor s% adopte
la r@ndul s%u un ton mai conciliant& Gn practic%:aceast% ponderare a ideilor (i a sentimentelor pe care
le e$primai fa% de cel%lalt se traduce prin e$presii de genul. Cam impresia c%C: 'mi se pare c%,:
'dup% p%rerea meaC: C am sentimentul c% C : Cmiar place s%,:,a( fi foarte fericit s%,:etc&
Fle$i+ilitatea )n e$primare poate s% conduc% la acceptarea reciproc% a unor compromisuri pentru
p%strarea relaiei: sau la ruperea relaiei atunci c@nd deose+irile dintre protagoni(ti sunt prea mari:
dar cu p%strarea respectului reciproc&
Dentrarea
Gntro discuie av@nd drept scop l%murirea unor ne)nelegeri este recomandat s% nu ne l%s%m antrenai
de pro+leme m%runte: ci s% c%utam s% a*ungem la miezul pro+lemei& Dalea cea mai elegant% de
g%sire a unui drum pentru rezolvarea ne)nelegerilor este a desprinde concluziile asupra a ceea ce nu
merge acum: a discuta cauza ne)nelegerilor (i a c%uta )mpreun% soluia
#utenticitatea >sinceritatea?
#rta de a comunica este arta de a spune adev%rul: altfel vom pierde capitalul de )ncredere care nea
fost acordat& Este de dorit ca transparena s% se aplice la toate nivelele de comunicare.
g@ndurile. a spune celuilalt ce g@nde(ti cu adev%rat: cu riscul de a demonstra puin%
diplomaieF
sentimentele. a e$prima limpede ce simim )n leg%tur% cu cel%lalt (i cu conflictul care apareF
"2
Suport de curs
inteniile. a (ti cu precizie ce dorim s% o+inem )ntro discuie (i a ne e$prima dorina f%r%
ecAivoc&
#precierea
Gntro disput% cu un interlocutor pentru care nutrim sentimente de respect este esenial s% )l
)n(tiin%m c% ceea ce ne indispune la el sunt purt%rile lui: ideile sau sentimentele lui:dar c% )l
respect%m ca persoan%& Gn felul acesta: )i vom reda )ncrederea )n leg%tur% cu utilitatea (i posi+ilit%ile
unui dialog descAis (i sincer: iar relaia se va putea re)nnoda pe +aze mai s%n%toase&
<iteratura de specialitate menioneaz% ca modalit%i de ameliorare ale comunic%rii.
o 3esa*ele la persoana 0
Spre deose+ire de formul%rile acuzatoare la persoana a 00a >'-u niciodat% nu )nveiT,?: formul%rile
la persoana 0 sunt mai puin amenin%toare: sunt descriptive:vor+itorul e$prim@nd ceea ce simte (i
g@nde(te& E$primarea sentimentelor (i p%rerilor pozitive ale unei persoane sunt clare (i u(or de
)neles: reduc tensiunile (i p%streaz% relaiile dintre oameni: descAid o cale de comunicare sincer%
conduc@nd: )n final: la scAim+area persoanei&
o 3esa*e de e$primare. comunicarea ideilor: aciunilor: atitudinilor tre+uie )nsoit% )n
permanen% de capacitatea de empatizare&
o 3esa*ele de r%spuns. comunicarea ideilor: aciunilor tre+uie urmate de o e$plicaie&
o 3esa*e de prevenire. informeaz% asupra dorinelor: inteniilor: motivaiilor&
o 3esa*e de confruntare. e$prim% sentimentele fa% de atitudinea unei persoane&
o 3esa*e de apreciere. moduri de a e$prima sentimente pozitive fa% de o persoan%&
o E$plorarea alternativelor. nu tre+uie confundat% cu oferirea de sfaturi sau soluiiF
modalit%ile de e$plorare a alternativelor sunt.
#scultarea refle$iv% a*ut% la )nelegerea (i clarificarea sentimentelor copilului
>'3i se pare c% te deran*eaz%T,?
Utilizarea +rainstormingului pentru e$plorarea alternativelor >'Dare ar fi
alternativele acestei pro+lemeT,?
#sistarea copilului (i adolescentului )n alegerea soluiei optime >'Dare dintre
soluii crezi c% ar fi cea mai +un% =,?F
Discutarea posi+ilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alterative >'De crezi
c% sar putea )nt@mpla dac% faci a(a cum spui =,?F
""
Suport de curs
O+inerea unui anga*ament din partea copilului >'De decizie ai luat =,?F
Planificarea pentru evaluare >'D@nd vom discuta din nou despre lucrul
acesta =,?F
0dentificarea avanta*elor (i dezavanta*elor opiunilor
o Dezvoltarea e$prim%rii emoionale prin.
0dentificarea (i recunoa(terea diferitelor tipuri de emoii >e$erciii de
e$primare ver+al% a emoiei: de asociere a st%rii su+iective cu eticAeta ver+al%
a emoiei: etc& ?F
Dontracararea miturilor emoiilor >con(tientizarea miturilor legate de
emoii:identificarea situaiilor )n care comportamentul este influenat de aceste
mituri: identificarea modalit%ilor de reducere a impactului acestora?F
0dentificarea evenimentelor sau situaiilor care declan(eaz% emoia
>e$erciii de asociere a unor evenimente cu emoiile: )nelegerea diferitelor
efecte ale situaiilor sau evenimentelor asupra st%rii emoionale: )nelegerea
modului de interpretare a evenimentelor declan(atoare de emoii:etc&?F
0dentificarea modalit%ilor de e$primare comportamental% a emoiei
>recunoa(terea reaciilor comportamentale ale emoiilor: diferenierea dintre
emoie (i comportament: con(tientizarea relaiei dintre g@nd E emoie
comportament?F
Gnv%area lim+a*ului emoiilorF
#cceptarea responsa+ilit%ii pentru ceea ce simi&
o Dlarificarea diferenelor dintre nevoile copilului (i cele ale adultului: dar (i
identificarea c%ror nevoi )i r%spunde modul )n care adultul comunic% cu copilul&
(loca"e i bariere n comunicare ) *eacii care blocheaz comunicarea
Deseori: receptorii reacioneaz% )n moduri care conduc la +locarea comunic%rii: cre(terea
distanei emoionale )ntre oameni (i descre(terea eficienei celorlali de a rezolva pro+lemele&
#ceste reacii au fost )mp%rite )n trei mari categorii.
Emiterea de *udec%i privind o alt% persoan%
o Dritica
"8
Suport de curs
3uli dintre noi cred c% f%r% a fi critic: cealalt% persoan% nu se va scAim+a
niciodat%& 1i mai cred c% este responsa+ilitatea lor s% fac% o evaluare negativ%
a aciunilor sau atitudinilor altei persoane (i s% io aduc% la cuno(tina&
o EticAetarea
Gn faa noastr% nu mai e o persoan%: ci doar un anumit tip de persoan%. Ceti
doar un alt brbat insensibil,& EticAetarea: )n*osirea celeilalte persoane ne
)mpiedic% s% cunoa(tem cu adev%rat cealalt% persoan%&
o Diagnosticarea
De cate ori am auzit :te pot citi ca pe o carte,& 4e aducem aminte pro+a+il
cum comunicarea: dintre noi (i cel care se laud% c% ne poate pune un
diagnostic: a fost +locat%&
Oferirea de soluii
o # da ordine
O comand% este o soluie aplicat% cu fora (i susinut% de for%& Gn astfel de
situaii: oamenii se pot pune )n defensiv% (i pot c%p%ta resentimente& Sa+ota*ul
ar putea s% fie un rezultat al rezistentei in e$ecutarea comenzii& Domanda
implica presupunerea c% *udecata celuilalt nu e +un% (i astfel poate afecta
respectul de sine a persoanei respective&
o #meninarea
O ameninare este o soluie aplicat%: care insist% pe pedeapsa care urmeaz% in
cazul )n care soluia nu va fi corect implementat%& #menin%rile produc acela(i
tip de sentimente negative ca acelea provocate de comand%. Cvei face ce i
spun# dac nu333336
o 3orala
3ultor persoane le place s%(i argumenteze soluia prin fora autorit%ii morale
sau teologice pe care o au. Ceste corect s facem ceea ce facem6@ 5ar trebui
s)i spui c i pare ru63 3orala creeaz% sentimente de nelini(te: stimuleaz%
resentimentele (i +locAeaz% e$primarea sincer% a celeilalte persoane&
o Sfaturile
"7
Suport de curs
Darea unui sfat este o capcan% )nt@lnit% frecvent atunci c@nd cineva ne
vor+e(te de pro+lemele sale& Dar: ce este )n neregul% cu darea unui sfat=
Deseori: datul unui sfat este perceput de c%tre cealalt% persoan% ca o insult% la
inteligena sa& 1i asta: deoarece presupune o lips% de )ncredere )n capacitatea
persoanei respective de asi putea rezolva singur% pro+lemele& 1i: arareori:
sf%tuitorul )nelege implicaiile gestului s%u& Sf%tuitorul pare s% nu )(i dea
seama de comple$itatea situaiei si a sentimentelor care sunt ascunse su+
suprafaa lucrurilor&
Evitarea preocup%rilor celuilalt
o Devierea de la su+iect
Una din modalit%ile cele mai frecvente de a scAim+a o conversaie de la
preocup%rile celeilalte persoane c%tre propria preocupare se nume(te deviere&
Devierea apare atunci c@nd oamenilor le lipsesc a+ilit%ile de a asculta
eficient& Gn alte situaii: devierea de la su+iect apare atunci c@nd oamenii se
simt inconforta+il in prezenta emoiilor care se nasc )n timpul conversaiei&
o #rgumentul logic
#tunci c@nd persoanele sunt stresate sau c@nd sunt in conflict: a oferi soluii
logice poate fi frustrant& <ogica se +azeaz% pe fapte (i evit% analiza
sentimentelor& -otu(i: sentimentele pot s% fie cAiar principalul su+iect al
stresului sau al conflictului& Folosirea logicii: cAiar dac% este nevoie cu
adev%rat de ea: poate fi riscanta si poate +loca comunicarea&
Urm%torul ta+el conine ni(te e$emple de modalit%i ineficiente de comunicare )n mediul
educaional.
Comunicare
ineficient
.escrierea modalitii
-<emple
Critica Evaluarea negativ% a celeilalte
persoane a atitudinilor sau aciunilor
sale&
'-u e(ti de vin% tu e(ti singurul
vinovat pentru dezastrul )n care te
afli&,
"9
Suport de curs
Etichetarea Folosirea eticAetelor )n
caracterizarea unei persoane&
'De prostieS Bor+e(ti ca un copil
micS,
'E(ti e$act ca toi ceilali& -oi suntei
ni(te insensi+ili&,
Lauda
evaluativ
# evalua )n termeni generali o alt%
persoan%: aciunile sau atitudinile ei&
' Gntotdeauna ai fost o fat% +un%S 4ui
a(a c% m% vei a*uta la e$amen=,
Oferirea de
sfaturi
# oferi soluii la pro+lemele
celeilalte persoane&
' Dac% a( fi )n locul t%u: cu siguran%
la( refuza&,
Folosirea
excesiv/
nepotrivit a
ntrebrilor
Gntre+%rile )ncAise sunt de cele mai
multe ori +ariere )n comunicareF se
poate r%spunde la ele printrun
singur cuv@nt&
' D@nd sa )nt@mplat asta=,
' Regrei cele )nt@mplate=,
A da ordine # ordona unei alte persoane s% fac%
ceea ce vrei tu s% fac%&
'F%i tema imediatS,
'De ce= Pentru c% am spus euS,
Ameninri Gncercarea de a comanda aciunile
celeilalte persoane prin ameninarea
ei cu privire la consecinele negative
care vor ap%rea &
'O vei face sau dac% nu T ,
'Dac% nu faci cei spun eu: atunciT,
orali!area # spune unei alte persoane ce ar
trebui s fac& '# ine predici, unei
alte persoane&
'-re+uie s%i ceri scuze de la el&,
' #r tre+ui s%T,
Abaterea Distragerea de la interesele celeilalte
persoane&
'4u te mai g@ndi la ce sa )nt@mplat&
Lai s% vor+im despre ceva mai
pl%cut&,
Argumentare
a logic
impus
Gncercarea de a convinge cealalt%
persoan% prin argumentare logic%
sau dovezi logice: f%r% a ine cont de
factorii emoionali implicai&
'Uite cum stau lucrurileF dac% nu ai fi
f%cut U: ai fi putut merge )n
e$cursie,&
&abelul nr3A: Modaliti ineficiente de comunicare
etode de a dep"i obstacolele care stau n cale comunicrii didactice
,-,-3-.- A&cultarea acti* 6 o modalitate de a depi o1&tacolele din calea comunicrii
Strate%ii de ascultare
"7
Suport de curs
#scultatul sar putea s% fie una din a+ilit%ile cele mai importante de comunicare: deoarece
petrecem mai mult timp ascult@nd: dec@t f%c@nd orice altceva. un studiu a ar%tat c% 70R din timpul
c@t suntem tre*i comunic%m: din care prin scris ;R: citit !9R: vor+it "0R (i ascultat 87R&
Din p%cate: puini oameni sunt +uni ascult%tori& #scultatul este mult mai mult dec@t auzitul
cu propriile noastre urecAi& #scultatul este o com+inaie )ntre a auzi ceea ce cealalt% persoan% spune
(i implicarea noastr% )n a )nelege ceea ce persoana respectiv% spune&
#scultatul activ este o modalitate de a asculta (i de a r%spunde celeilalte persoane: care duce
la )m+un%t%irea )nelegerii reciproce (i la dep%(irea o+stacolelor care stau )n calea )n comunic%rii&
E$ist% diferite metode ale ascult%rii active.
onfirmrile includ semnale ver+ale: vizuale (i nonver+ale: precum (i sunete care )l fac pe
vor+itor s% )neleag% c% )l ascult%m cu interes (i cu respect: cum ar fi. semne din cap: )nclinarea
corpului: contactul vizual: cuvinte cum ar fi Cah# da# cu adevratB6# Cspune)mi mai multe6# : te
aud# aa deci6#6 prin urmare6# :vad6# :da63
&cere atent: C-%cerea e de aur: cuvintele sunt de argint,& # p%stra t%cerea este dificil: dar
atunci c@nd reu(im: suntem capa+ili s% afl%m mai multe informaii de la vor+itor& 3a*oritatea celor
care ascult% nu se simt conforta+il atunci c@nd tac dar: )n timpul )n care nu vor+esc: )n loc s% )(i lase
mintea s% le um+le prin alte p%ri: ar tre+ui.
a? s% o+serve e$presia facial% a vor+itorului: atitudinea (i gesturile sale: (i s% )ncerce s% le
interpreteze
+? s% )(i imagineze ceea ce vor+itorul simte
c? s% Aot%rasc% care este cel mai +un r%spuns de dat&
1ntrebri: 0deea de apune )ntre+%ri pare s% intre )n contradicie cu ideea de a asculta& Dar: un
ascult%tor activ pune )ntre+%ri tocmai pentru a ar%ta vor+itorului interesul s%u )n ce prive(te.
o ceea ce vor+itorul a spus
o de a (ti mai multe: pentru a )nelege mai +ine punctul de vedere al vor+itorului&
Gntre+%rile descAise sunt prefera+ile celor )ncAise: deoarece dau posi+ilitatea vor+itorului de a
se descAide: de a e$plora g@ndurile (i sentimentele sale& De asemenea: este important de a pune
)ntre+%ri c@te una pe r@nd&
"6
Suport de curs
!arafrazarea se concentreaz% pe coninutul transmis de vor+itor: f%c@nd rezumatul a ceea ce a
spus: tocmai pentru a l%muri (i a confirma )nelegerea corect% a celor transmise& Pa(ii unui proces de
parafrazare sunt.
o Dai posi+ilitatea vor+itorului s% termine ce are de spus&
o Reformulai: cu propriile cuvinte: ce credei c% vor+itorul a spus&
o Dac% vor+itorul v% confirm% )nelegerea: continuai conversaia
o Dac% vor+itorul v% indic% c% ai )neles gre(it: rugai vor+itorul s% repete& C4u am
)neles: vrei s% repetai ce ai spus=,
*eflectarea sentimentelor implic% reflectarea emoiilor vor+itorului pe care ea sau el le
comunic%& 4u pierdei dimensiunea emoional% a unei conversaii: prin concentrarea )n e$clusivitate
pe coninut& Gncura*ai vor+itorul s% vor+easc% despre sentimentele sale acestea pot fi +ucurie:
tristee: frustrare: furie sau durere& Reflectarea sentimentelor )l va a*uta pe vor+itor s% )(i )neleag%
propriile emoii (i s% g%seasc% calea spre rezolvarea unei pro+leme& Pentru a )nelege (i a reflecta
sentimente.
o O+servai cuvintele despre sentimente pe care vor+itorul le folose(te
o Dac% vor+itorul nu folose(te deloc cuvintele care s% e$prime sentimentele (i asta
deoarece suprimarea sentimentelor este at@t de larg r%sp@ndit% )n cultura noastr%:
concentraiv% pe coninut (i )ntre+aiv%. .ac a fi trecut printr)o e<perien
similar i dac a spune i a face urmtoarele lucruri# ce a simiB
o O+servai lim+a*ul corpului. e$presia feei: tonul vocii: gesturile (i poziia corpului
*eflectarea nelesului: Din moment ce o persoan% (tie cum s% reflecte sentimentele (i
coninutul separat: este relativ u(or s% le pui pe am@ndou% )ntro reflecie cuprinz%toare& #r fi de
folos dac% ai folosi formula. 5&u simi (introducei sentimentul n cauz) deoarece (introducei
evenimentul sau alt coninut asociat cu sentimentul respectiv )63
O reflecie care sumarizeaz este o declaraie pe scurt a principalelor teme (i sentimente pe
care vor+itorul lea e$primat dea lungul unei discuii& O sumarizare eficient% poate a*uta vor+itorul
s% ai+% o coeren% mai mare: o mai +un% )nelegere a situaiei (i puterea de a trage concluzii&
,-,-3-3- !tili(area adec*at a lim1a5ului non7*er1al i *er1al7 o modalitate de a depi
o1&tacolele din calea comunicrii
+imba" corporal# elementele comunicrii didactice , mana%eriale
";
Suport de curs
De la )nceputul omenirii: comunicarea nonver+al% sau lim+a*ul corpului a fost o modalitate
de comunicare interpersonal% folosita cu mult )naintea vor+irii& Dar: doar )n trecutul recent:
cercet%torii )n comportamentul uman au )nceput s% fac% o+servaii sistematice asupra )nelesului
semnalelor nonver+ale&
Gntrun mesa*: cuvintele sunt purt%toare eficiente de informaii faptice& Doninutul unei
conversaii poate fi important& Dar: doar atunci c@nd sunt implicate si sentimente: coninutul
capteaz% cu adev%rat atenia& De cele mai multe ori: mesa*ul: fapta (i sentimentul )mpreun%: sunt
e$primate prin elemente nonver+ale&
Domunicarea nonver+al% este cumulul de mesa*e: care nu sunt e$primate prin cuvinte (i care
pot fi decodificate: cre@nd )nelesuri- #ceste semnale pot repeta: contrazice: )nlocui: completa sau
accentua mesa*ul transmis prin cuvinte&
0mportana comunic%rii nonver+ale a fost demonstrat% )n !;97 de c%tre 3eAra+ian& Gn urma
unui studiu: acesta a a*uns la concluzia c% numai 7R din mesa* este transmis prin comunicare
ver+al% )n timp ce "6R este transmis pe cale vocal% (i 77R prin lim+a*ul corpului&
3esa*ele comunic%rii nonver+ale sunt transmise prin mimic%: privire: gesturi (i prin
elementele de paralim+a*&
# fi capa+ili s% citim lim+a*ul corpului este una din a+ilit%ile cele mai importante ale unei
comunic%ri eficiente& Pentru a face acest lucru: tre+uie s% inem cont de urm%torii factori cAeie.
o imica reprezint% modul )n care tr%s%turile feei redau tr%irile unei persoane&
o C0mbetul este un element care a*ut% vor+itorul s% atrag% +un%voina interlocutorului:
deoarece transmite prietenie: apropiere (i siguran% de sine&
o 1ncruntarea transmite concentrare: atenie ma$im% dar (i )ncordare (i rigiditate
o *ictusul >scAimonosirea fetei? induce ideea de nesiguran%& 0nterlocutorul tinde s% cread% c%
cel care vor+e(te nu spune adev%rul sau nu cunoa(te tema despre care vor+e(te&
o !rivirea este un factor important al lim+a*ului nonver+al: ea fiind (i modalitatea prin care se
p%streaz% leg%tura dintre vor+itor (i pu+lic& Faptul c% privirea nu este )ndreptat% spre
partenerul de discuii induce sentimentul de nesiguran% (i de ascunderea adev%rului&
o ontactul vizual permanent este decisiv pentru c@(tigarea +un%voinei (i a )ncrederii-
80
Suport de curs
o #estica "i postura. <ipsa gesturilor face ca mesa*ul s% piard% din dinamism (i s% devin%
plictisitor& Pe de alt% parte: utilizarea e$cesiv% a acestora induce celorlali o stare de agitaie&
o Evitarea gesturilor agresive >m@inile inute )n (olduri: )ndreptarea degetului ar%t%tor c%tre
auditor?: nervoase >pocnitul din degete? sau a celor care denot% indecizie sau nesiguran%
>*ocul cu diferite o+iecte: trecerea m@inii prin p%r: sau aran*area p%rului? face mai sigur%
o+inerea unui rezultat pozitiv& Postura ferm%: dar nu rigid%: a vor+itorului ofer% un plus de
sigurana celor spuse&
o -lementele de paralimba" constituie o alt% component% de +az% a lim+a*ului nonver+al& Ele
presupun utilizarea modalit%ilor de e$primare vocal% pentru a da anumite )nelesuri
cuvintelor.
&onul este infle$iunea vocii pe care o folose(te un vor+itor& El poate fi calm:
agresiv: pedant: nervos: cald: rece etc& Pentru a avea succes: este prefera+il s%
se foloseasc% un ton calm (i sigur: dar care s% nu fie uniform& ScAim+%rile
tonului sunt importante: deoarece ele rup monotonia& De e$emplu: trecerea de
la un ton calm la un ton entuziast nu poate fi sc%pat%: rezult@nd o atenie
sporit% din partea auditoriului&
*itmul vor+irii reprezint% felul )n care alterneaz% cuvintele accentuate cu cele
neaccentuate (i frecvena acestora& El este ales )n funcie de ceea ce se dore(te
s% se comunice&
Dolumul este intensitatea vocii pe care )l are un vor+itor& Del care comunic%
tre+uie s% vor+easc% suficient de tare pentru a fi auzit de toi& Dar totodat% un
volum foarte ridicat poate fi perceput ca o agresiune de cei din *ur&
Folosirea limba$ului nonverbal
#v@nd in vedere ca are mai multe elemente care )l compun: lim+a*ul nonver+al ofer% mai multe
posi+ilit%i de captare a ateniei& Orice gest (ocant: orice infle$iune a vocii sau rupere de ritm atrag
atenia&
/estica ofer% nenum%rate c%i de captare a ateniei& O simpla +%taie din palme sau pocnirea
din degete sunt gesturi care nu sunt )nt@lnite in mod uzual la un vor+itor& Din acest motiv: ele au
rolul de a aduce un lucru nou: atractiv& 0n momentul folosirii gesturilor pentru a atrage atenia tre+uie
8!
Suport de curs
sa se ia in calcul si ceea ce se spune in acel moment: pentru a nu crea contradicii& De asemenea: este
important ca gestul sa nu fie e$agerat: ostentativ sau *ignitor&
Mimica poate fi un element important at@t pentru captarea ateniei cat si pentru p%strarea
acesteia: mai ales atunci c@nd pu+licul este suficient de aproape pentru a o+serva tr%s%turile
vor+itorului& O )ncruntare u(oara sau un rictus le*er trezesc interesul: cAiar daca in mod uzual nu sunt
lucruri de dorit intrun discurs& -ocmai lipsa de dezira+ilitate le face sa fie atractive: insa orice
accentuare a lor poate st@rni nervozitate si reacii adverse&
*uperile de ritm ofer% posi+ilit%i mari de atragere a pu+licului& F%r% a interveni +rusc: ele
accentueaz% importanta anumitor pari ale discursului& ScAim+area de ritm se face treptat pentru a nu
deran*a: dar nu foarte lent: pentru a putea fi perceputa&
reterea sau scderea volumului este una dintre cele mai u(oare posi+ilit%i de captare a
ateniei& F%r% a c%dea in e$treme >pu+licul tre+uie sa aud% tot ce se spune: dar nu tre+uie agresat prin
strigate? vor+itorul poate accentua ceea ce este important&
&onul folosit este: de asemenea: o arma a vor+itorului& Gntreruperea momentelor de vor+ire pe
un ton entuziast cu momente in care este folosit un ton calm atrage atenia asupra acestora din urma&
Similar se )nt@mpla cu oricare intercalare de tonuri: accentul fiind pus pe vor+irea pe un ton diferit
de cel pe care vor+itorul )l utilizeaz% in mod uzual&
Momentele de tcere capteaz% atenia intrun mod specific& O pauza +ine calculata are rolul
de a trezi in r@ndul pu+licului o u(oar% nelini(te: )ntruc@t pentru moment se da senzaia de pierdere a
controlului& 0mportant este ca in aceste momente de pauza auditoriul devine curios: dorind sa (tie ce
se )nt@mpla& Este esenial ca pauza sa nu fie prea lunga pentru a nu induce sentimentul de
nesiguran%: dar nici prea scurta pentru a trezi curiozitatea si sentimentul ca ceva urmeaz% sa se
)nt@mple&
Strategiile de captare a ateniei pot fi folosite si )mpreun%: acest fapt cresc@nd mar*a de
sigurana a atingerii scopului propus& De asemenea: ele au doar rolul de a accentua anumite
momente& Utilizarea e$agerata a acestor teAnici risca sa provoace senzaia de agresivitate&
omunicarea nonverbal prin spaiu sau teritoriu
82
Suport de curs
Omul este e$trem de gri*uliu cu spaiul )n care tr%ie(te& El )(i delimiteaz% (i amena*eaz%
teritoriul )n funcie de nevoi (i )mpre*ur%ri& -ocmai modul de delimitare (i amena*are a spaiului
'comunic%, multe informaii despre individ& Potrivit perspectivei sociologice (i antropologice trasate
de 3orris: pot fi desprinse trei tipuri de teritorii. tri+ale: familiale: personale& Dintro perspectiv%
psiAologic% (i psiAosocial% )n centru ateniei apare mai ales de ultimul tip de teritoriu: str@ns legat de
particularit%ile psiAice ale omului&
Studiul relaiilor spaiale: ca mod de comunicare: revine unei (tiine numite pro<emica3
Printre pro+lemele studiate de ea putem enumera. *ocul teritoriilor: maniera de a percepe spaiul )n
diferite culturi: efectele sim+olice ale aspectelor spaiale: distanele fizice ale comunic%rii&
EdOard -& Lall e$celeaz% )n studiul rolului distanelor spaiale )n comunicare& Dup% el:
e$ist% patru tipuri de distane >intim%: personal%: social%: pu+lic%? ce regleaz% comunicarea )n funcie
de respectarea sau )nc%lcarea lor fiecare dintre ele se asociaz% diferit cu celelalte categorii de
mi*loace ale comunic%rii.
P distana intim. corp la corp sau ma$imum !780 cm >vocea are un rol minor E se e$prim%
involuntar unele vocale E (i accept%m numai persoanele foarte apropriate. parteneri: p%rini: frai?F
P distana personal. 8777 cm: p@n% la ma$im !27 cm >vocea este normal%: familiar% (i accept%m
persoanele familiare nou% . prieteni: colegi: cunoscui?F
P distana social. !272!0 cm: un ma$im de 2!0"90 cm >distan% pe care o impunem )n
scAim+urile sociale cu persoanele noi pe care le cunoa(tem: iar vocea este plin% (i distinct%: mai
intens%?F
P distana public. ":907:70 m (i cu un minimum de peste 7:70 m >este spaiul )n care accept%m
orice persoan% necunoscut%: iar discursul este formalizat: gesturile stereotipeF interlocutorul devine
un simplu spectator (i comunicarea un spectacol?&
-miterea atent a mesa"elor
Da vor+itor atunci c@nd trimitei un mesa* ar tre+ui.
S% (tii ceea ce dorii s% spunei (i s% o facei de o manier% clar%: cu respect (i sensi+ilitate fa% de
ascult%tor&
Berificai sau construii o )nelegere comun% asupra cuvintelor pe care le folosii: deoarece
cuvintele pot avea sensuri diferite pentru oameni diferii: )n special dac% ace(tia provin din
culturi (i medii educaionale diferite&
8"
Suport de curs
Folosii un lim+a* care duce la sc%derea tensiunii: rezistai tentaiei de a face atacuri la persoan%
(i acuzaii: prin )nlocuirea acuzatorului tu: cu declaraii mai puin provocatoare de tip eu3
O+servai diferena )ntre urm%toarele propoziii.
Am sentimentul c nu am fost neles3
&u chiar nu m asculi3
.eclaraiile de tip tu dau sentimentul unei acuze: a unui atac: dau sentimentul de manipulare (i
pedepsire: de )ncercare de a scAim+a comportamentul celeilalte persoane&
.eclaraiile de tip eu vor+esc de propria e$perien%: f%r% a ataca sau a critica pe alii: doar pentru
c% ace(tia nu r%spund la propriile tale nevoi& #ceste declaraii pot opri escaladarea ostil% a unui
proces: cl%dind )ncrederea (i sensi+ilitatea& Presupunerea este c% dac% oamenii v%d ceea ce e(ti tu cu
adev%rat: ceea ce simi cu adev%rat sau ceea ce dore(ti cu adev%rat: atunci ei vor )ncerca s% r%spund%
de o manier% corespunz%toare&
Gncercai s% v% )nelegei sentimentele: s% v% e$primai emoiile (i g@ndurile prin cuvinte
potrivite: prin aciuni corespunz%toare: printrun comportament asertiv&
Percepei relaiile cu cealalt% persoan% ca fiind relaii )ntre doi aduli: cAiar dac% interlocutorul
este un adolescent&
88
Suport de curs
omunicare asertiv# conduita asertiv
Vilnic suntem confruntai cu situaii care ne solicit% s% lu%m atitudine& Se a+uzeaz% de timpul
nostru: nu o+inem ceea ce dorim: nu ni se ofer% spri*inul pe care )l merit%m: nu ni se respect%
drepturile&
omunicarea asertiv poate fi o soluie E aceasta vizeaz% capacitatea de a e$prima propriile
tr%iri (i opiuni )ntro manier% )n care stima de sine (i a celorlali s% nu fie lezate& O persoan% care
deine aceast% competen% comunicaional% (tie (i poate s%(i e$prime dorinele: s% spun% ce
g@nde(te: s% refuze: s% rezolve conflicte )ntro manier% ferm% dar f%r% s%(i *igneasc% interlocutorii:
menin@ndu(i: )n acela(i timp: controlul asupra focarelor conflictuale&
-a+elul prezint% o analiz% comparativ% a trei tipuri de comportamente care au o mare
inciden% asupra calit%ii procesului de comunicare interpersonal% &
#omportamentul
pa&i*
#omportamentul
a&erti*
#omportamentul
agre&i*
#aracteri&tici 4u )(i e$prim%
emoiile: nevoile:
drepturile si
opiniile:
e$agereaz%
importana
emoiilor:
nevoilor:
drepturilor (i
opiniilor celorlali&
G(i e$prim%
emoiile: nevoile:
drepturile si
opiniile:
respect@nd )n
acela(i timp (i pe a
celorlali&
G(i e$prim%
emoiile: nevoile:
drepturile (i
opiniile f%r%
respect pentru ale
celorlali&
Emoii G(i interiorizeaz%
emoiile sau le
e$prim% )ntro
manier% indirect%
sau inutil%&
Este capa+il s%(i
e$prime emoiile
)ntro manier%
direct%: onest% (i
adecvat%&
G(i e$prim%
emoiile )ntro
manier% inadecvat%
>cu furie (i
amenin%ri?
Ne*oi #cord% tot timpul
atenie nevoilor
celorlali: pe care
#tunci c@nd
nevoile sale nu
sunt satisf%cute: se
4evoile sale sunt
mai importante
dec@t ale altcuiva&
87
Suport de curs
le consider% mai
importante&
va simi
neapreciat: respins
sau trist&
4evoile celorlali
sunt ignorate&
Drepturi #ltcineva are
drepturi: iar
persoana nu )(i
recunoa(te
acelea(i privilegii&
G(i recunoa(te
drepturile eseniale
si este capa+il s%
le susin%& Gn egal%
m%sur% respect%
drepturile
celorlali si nu le
)ncalc%&
G(i susine
drepturile: dar le
)ncalc% pe ale
celorlali&
%pinii Donsider% c% nu
are nimic
important de spus:
iar ceilali au
)ntotdeauna
dreptate& Se teme
s% e$prime ceea ce
g@nde(te pentru ca
poate fi luat )n r@s&
G(i e$prim%
p%rerile (i
consider% c% poate
contri+ui cu
punctele de vedere
proprii la
rezolvarea
pro+lemelor
)mpreun% cu alte
persoane&
0deile sale
conteaz% cel mai
mult: iar ale
celorlali nu
)nseamn% dec@t
foarte puin sau
cAiar nimic&
+cop Scopul
comportamentului
pasiv este s% evite
)ntotdeauna
conflictele (i s% le
fac% celorlali pe
plac&
Scopul
comportamentului
asertiv nu este
c@(tigul: ci s% fie
capa+il s% simt% c%
spune e$act ceea
ce dorea s% spun%&
Scopul
comportamentului
agresiv este s%
c@(tige: dac% este
nevoie: )n
detrimentul
celorlali&
Efecte !e termen scurt
scade an$ietatea
evit% sentimentul
de vinov%ie:
O persoan%
asertiv% cere ceva
ce dore(te.
direct (i descAis
!e termen scurt
eli+erarea
tensiunii
sentimentul
89
Suport de curs
suferin% (i
sacrificiu
!e termen lun%
stima de sine
sc%zut%
tensiuni
interioare care duc
la stres: furie:
depresie
afectarea st%rii
de s%n%tate
iritarea celorlali
lipsa de respect
din partea
celorlali
adecvat:
respect@nd
propriile opinii (i
drepturi:
a(tept@nd ca (i
ceilali s% fac%
acela(i lucru&
cu )ncredere: f%r%
an$ietate
O persoan%
asertiv%.
nu )ncalc%
drepturile
celorlali
nu va
a(tepta ca ceilali
sa gAiceasc% ceea
ce dore(te
nu va fi
an$ioas% (i nu va
evita situaiile
dificile
(eneficiul ma"or
este creterea
ncrederii n sine
i respectul fa de
ceilali3
de
putere
!e termen lun%
sentimentul
de vinov%ie (i
ru(ine
ceilali sunt
responsa+ili
pentru propriul
comportament
scade stima
de sine
resentiment
e )n *urul
persoanei
agresive
&abelul nr3E3: Analiza comparativ a celor trei comportamente
#sumarea unei conduite pasive nu aplaneaz% conflictele )n mod autentic& Gn acest caz:
este vor+a mai mult despre o am@nare a e$prim%rii propriilor opinii (i sentimente (i a lu%rii unor
decizii importante pentru viaa noastr%& #vanta*ul pe termen scurt se )ntoarce: )n timp: )mpotriva
noastr%& Dac%: )n cadrul unei relaii: avem )n spate o )ntreag% istorie de implicare pasiv% din
87
Suport de curs
partea noastr% )n luarea deciziilor: este posi+il ca: )n momentul )n care lu%m atitudine )n leg%tur%
cu lucrurile care ne privesc personal: partenerii no(tri: nefiind )nv%ai cu un astfel de
comportament: s% nu ne mai accepte implicarea& Este momentul )n care toate tensiunile
acumulate ies la suprafaa (i relaia )ns%(i are de suferit& #sumarea unei conduite ostile ne
scute(te: aparent: de mari frustr%ri pentru c% ne folosim de ceilali c@t putem de mult (i elimin%m
+rutal orice focar de tensiune (i conflict& Pro+lema apare ulterior E vom sesiza c% o astfel de
conduit% ostil% nu pate fi asumat% )n orice tip de situaie formal%: motiv de disfuncii )n integrarea
profesional%: spre e$emplu: (i c% cei de *ur vor )ncepe s% ne evite& Biaa noastr% de relaie va avea
)n acest caz de suferit&
#sertivitatea nu presupune nici renunare nici lips% de com+ativitate& R%spunsul asertiv nu
este )ntotdeauna u(or& El reclam% adesea o alegere con(tient%: un mare grad de fle$i+ilitate (i
a+ilitate: cura* (i )ncredere )n procesul comunic%rii&
Dornelius (i Faire >!;;9? prezint% )n lucrarea lor C1tiina rezolv%rii conflictelor, o serie de
strategii sigure pentru a a*unge la o comunicare asertiv%& Gn viziunea lor: atunci c@nd vrem s%
spunem ceva cuiva: dar nu dorim s%l determin%m s% treac% )n defensiv%: formularea unei propoziii
care )ncepe cu CEU, ar putea fi o soluie& Utilizarea aseriunii EU se +azeaz% pe un algoritm simplu
(i vizeaz% urm%toarele etape.
!& #ciunea C%nd &
2& R%spunsul nostru simt &
"& Rezultatul preferat de noi "i ceea ce a" vrea este ca eu &
43 Aciunea
#ceast% etap% se refer% la formularea pro+lemei: mai precis a motivului care ne deran*eaz% (i
ne determin% s% reacion%m )ntro manier% dezira+il%& Descrierea acestor fapte comise de cei din
*urul nostru tre+uie s% fie c@t mai impersonal%: mai puin )nc%rcat% de mesa*e de natur% afectiv%&
*eferirea la aciune tre+uie s% se rezume la o descrierea faptic% a ceea ce sa )nt@mplat (i nu
la o interpretare a noastr% sau a altcuiva despre cele petrecute&
*eferirile ostile la faptele care ne creeaz% pro+leme constituie un )nceput r%u pentru c% este
posi+il ca cealalt% persoan% s% devin% mult prea ocupat% cu ap%rarea de sine pentru a mai auzi restul
spuselor noastre&
0nd i lai resturile mprtiate pe biroul meu F
0nd nici mcar nu te sinchiseti s)mi spui c mi aduci un invitat la mas F
86
Suport de curs
*eferirile impersonale: neutre din punct de vedere afectiv sunt o soluie sigur% pentru a
comunica asertiv&
0nd sunt lsate h0rtii pe biroul meu F
0nd aud un ton ridicat F
*eferirile )n care predicatul propoziiei se focalizeaz% pe ceea ce reprezint problema pentru
noi sunt: la fel: foarte greu de respins de c@tre interlocutor&
0nd sunt nevoit s mi pun h0rtiile n ordine dup altcineva F
0nd aud pe cineva ip0nd la mine F
73 *spunsul nostru
R%spunsul nostru la aciunea care nea creat pro+leme poate fi su+ forma unei emoii sau a
unui impuls& Foarte important% este (i tonalitatea r%spunsului& Formul%ri ca cele care urmeaz% este de
dorit s% le evit%m.
M)ai fcut s %reesc
M)a indispus
Mi)a rnit sentimentele
Dei care sunt acuzai de felul )n care ne simim pot trece )n defensiv% (i resping acuzaiile cu
formule de genul.
.ac te nfurii# te priveteG
'u este vina mea c te supr orice fleac3
Gn aceste condiii putem )nt@mpina mult% adversitate inutil%& Este important ca aseriunile
noastre de tip W EU X s% fie curate: adic% s% nu conin% nici un repro( descAis sau implicit& D@nd
formulai o aseriune de acest tip v% asumai dreptul de a spune e$act ceea ce simii E avei )ns% gri*%
s% nui )nvinuii pe ceilali&
93 *ezultatul preferat de noi
Rezultatul preferat se formuleaz% )n termeni neutri (i tre+uie s% fie o apreciere curat%: clar%
din partea noastr% asupra lucrurilor (i a modului )n care near pl%cea ca acestea s% se prezinte&
Referire nerecomandat%: Mi)ar placeHa vrea s m a"ui la FFF3
D@nd le spunem oamenilor ce ar tre+ui s% fac%: de o+icei: se )mpotrivesc& Dac% nu se simt
li+eri s% aleag%: se opun sugestiei noastre tocmai pentru c% independena este at@t de important%
pentru noi toi& Deseori: tocmai aceast% nevoie nesatisf%cut% st% la +aza comportamentului re+el al
adolescenilor& E$pectana suscit% opoziiaS
8;
Suport de curs
Soluia. Mi)ar place s fiu a"utat la FFF
Este +ine s% l%s%m c@t mai multe posi+ilit%i interlocutorului& Dac% suntem foarte e$plicii )n
leg%tur% cu ceea ce am vrea s% facem: cel%lalt va vedea cine ne poate a*uta (i cum anume&
Dac% simim c% este cazul putem ad%uga aici c@teva e$plicaii suplimentare& #cestea au rolul
de aEl determina pe cel%lalt s% )neleag% mai +ine efectul pe care )l are pro+lema )n cauz% asupra
noastr% (i consecinele care decurg& E$plicaiile )ncura*eaz% )nelegerea (i iniiativa )n plan personal&
3uli copii independeni (i )nc%p%@nai sunt dispu(i s% coopereze c@nd )neleg +ine raiunea unei
numite reguli sau solicit%ri&
#seriunea de tip WEU X este un )nceput al conversaiei: nu o concluzie& Este un descAiz%tor
al comunic%rii oneste (i al posi+ilit%ilor de a )m+un%t%i o relaie& #ceasta nu are ca efect
determinarea celuilalt s% repare situaia ci s% afle ce simim (i de ce avem nevoie& 4u este cazul s% ne
a(tept%m ca el s% )nl%ture pe loc ceea ce ne deran*eaz% (i nici s% r%spund% imediat&
70
Suport de curs
,-/- 8Apari'ia9 conflictelor )n coal
,-/-.- #onflictul; defini'ie< &emnifica'ie< dinamic<
etiologia< tipuri< etape
onflictul
onflictul apare ca urmare a tendinei uneia din p%rile implicate: persoan% sau grup de
persoane: de a(i impune punctul de vedere: sau interesele proprii&
Gn forma sa clasic%: implic% atitudini (i comportamente antagonice& Gn accepiunea actual%:
conflictul )n sine nu este nedorit: ci este considerat un fenomen care are efecte constructive sau
destructive: )n funcie de fiecare situaie concret%: asupra peroanelor5grupurilor implicate: dar (i
asupra instituiei din care fac parte& Gn general: efectele destructive ale conflictului sunt evidente:
cele constructive fiind: de regul%: mai greu de identificat& Este important% recunoa(terea efectelor
+enefice (i valorificarea lor.
- conflictul este energizantF
- un conflict structural sau strategic necesit% c%utarea unei soluii )n vederea realiz%rii sarciniiF
- conflictul este o form% de comunicare: )n rezolvarea c%ruia sunt implicate variate canale de
comunicareF
- conflictul poate fi Csupapa, de eliminare a tensiunilor acumulateF
- conflictul poate fi o e$perien% educativ%F participanii devin mai responsa+ili: mai
)neleg%tori fa% de pro+lemele oponenilor lor&
Semnificaia conflictului
Donflictul ne asigur% c% sunt luate )n considerare toate alternativele: cu plusurile (i
minusurile lor& De asemenea conflictul poate fi o stare creat% pentru c% alternativa aleas% este testat%
preliminar pentru a ne asigura c% au fost luate )n consideraie toate aspectele& #+sena conflictului
poate )nsemna.
- renunarea la responsa+ilitateF
- lipsa interesuluiF
- comoditate&
7!
:utai un teren de nele%ere3
1ntrebai)v: chiar vorbesc n
numele celuilalt# sau ncerc pur
i simplu s)mi "ustific poziiaB6
Kalter
#nderson
Suport de curs
.inamica conflictului
Gn scopul folosirii constructive a conflictelor >transformarea lor din o+stacole )n oportunit%i?
este necesar% studierea mecanismului de apariie a conflictelor: precum (i pe cel al dezvolt%rii lor&
Donflictele pot apare la orice nivel al organizaiei: )ntre indivizi: grupuri: sau cAiar intrapersonal
>)ntre roluri?& <eOin >!;"7? vor+e(te despre trei tipuri de conflicte intrapersonale.
individul discerne )ntre dou% persoane: concurente )n aceea(i curs% >managerul care decide
)ntre doi candidai pentru aceea(i slu*+%?F
individul pune )n +alan% consecinele pozitive (i negative ale procesului > alege o anumit%
slu*+% pentru c% (ansele de promovare sunt mai mari: de(i cealalt% )i oferea mai mult%
siguran%?F
individul tre+uie s% opteze )ntre dou% rute negative > )n situaie de criz% E opteaz% pentru
)ntreruperea temporar% a unui proiect sau continuarea lui cu finanare redus%?&
-fectele conflictului
Efecte funcionale. materializate )ntro mai +un% )nelegere a surselor conflictuale: o )m+un%t%ire a
sistemului de decizie: dezvoltare a creativit%ii: sporirea spiritului novator )n rezolvarea pro+lemelor:
a )ncrederii )n sineF
Efecte disfuncionale. meninerea furiei: frustr%rii: ostilit%ii: reducerea comunic%rii (i
deteriorarea spiritului de ecAip%
-tiolo%ia relaiilor conflictuale
Sursele conflictelor sunt variate: aici vom aminti doar c@teva dintre ele.
o nevoi umane ne)mplinite. multe conflicte care nu pot fi soluionate sunt cauzate de negli*area
nevoilor umane fundamentaleF
o identitate. conflictele pot fi cauzate de sentimentul amenin%rii identit%ii& 0dentit%ile se
construiesc )n funcie de tr%s%turile de personalitate (i e$perienele personale& Donflictele de
72
Suport de curs
identitate apar atunci c@nd oamenii simt c% le este ameninat sinele sau simt c% nu li se acord%
legitimitate (i respect&
o aspecte morale. acest tip de conflicte rezult% din confruntarea )ntre puncte de vederi diferite.
noiunile de dreptate: de +ine: viziunile asupra celui mai +un mod de via% pe care unii le
consider% valoroase (i eseniale pot fi radical diferite de cele ale unei alte persoane& Dei
implicai )ntrun conflict moral a*ung s% considere c% perpetuarea conflictului este o
cAestiune esenial% deoarece le )nt%re(te identitatea: statutul (i puterea&
o dreptate (i drepturi. oamenii nu doresc s% fac% compromisuri de nici un fel )n ce prive(te
dreptatea (i drepturile lor de aceea nemulumirile de acest gen pot cauza conflicte ne
soluiona+ile& Sentimentul nedrept%ii poate duce de multe ori la agresiune iar oamenii
apeleaz% la acestea ca (i cum ar fi unica soluie pentru a(i asigura )mplinirea nevoilor
fundamentale: pentru a(i repara nedreptatea suferit% (i a intra )n drepturile care consider% ei
c% li se cuvin&
Din punctul de vedere al instituiilor: cauzele se pot restr@nge la.
o diferenele de opinii privind o+iectivele prioritare (i modalit%ile de realizare a unor sarciniiF
o percepiile gre(ite ale unor situaii datorit% unor pre*udec%i: convingeri (i sau intereseF
o lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoas%F
o competiia pentru resursele limitate disponi+ile la nivelul instituiei sau a claseiF
o diferenele de putere: statut (i cultur% de la nivelul instituiei sau a claseiF
o competiia pentru supremaieF
o diferenele de criterii utilizate pentru definirea performaneiF
o am+iguitatea )n definirea domeniului de autoritate (i responsa+ilitate&
Sursele conflictelor colare
Donflictele sunt: )n general: o realitate a vieii (colare& Ele izvor%sc din surse.asem%n%toare
ca orice conflict.
!& 1nclcarea nevoilor fundamentale ale omului: li+ertatea: afirmarea: succesul >)nc%lcarea
lor genereaz% conflicte?: cunoa(terea: aciuneaF
2& Dalorile (morale# sociale# profesionale) diferite: profesorul si (colarul aparin unor timpuri
diferiteF au credine diferite: g@ndesc diferit: raport@nduse la valori diferite: au culturi diferiteF
7"
Suport de curs
"& !ercepii diferite asupra realitii: c@nd oamenii v%d diferit un anumit lucru sau g@ndesc
diferit despre el: pot apare situaii conflictualeF
8& Interese diferite: determina preocup%ri diferite: e$plicaii diferiteF
7& *esurse limitate: gen spaii: logistic%: timp: disponi+ilitate E altereaz% relaia profesor E
elevF
9& 'evoi psiholo%ice: respectul de sine: sta+ilitatea intrapsiAic% >lini(tea interioar%?: +una
)nelegere: afeciunea: fericirea& #lterarea acestor nevoi atrage apariia conflictelor interioare: care
pot provoca conflicte cu ceilali actori educaionali&
&ipuri de conflicte
Din punct de vedere al esenei lor conflictele pot fi.
eseniale >de su+stan%? generate de e$istena unor o+iective diferiteF
afective: generate de st%ri emoionale care vizeaz% relaiile interpersonaleF
de manipulareF
pseudoconflicte&
Din punct de vedere al su+iecilor aflai )n conflict pot e$ista urm%toarele categorii de conflicte.
conflictul individual interiorF
conflictul dintre indivizi din acela(i grupF
din grupuri diferiteF
din organizaii diferiteF
conflictul dintre indivizi (i grupuriF
conflictul intergrupuriF
conflictul dintre organizaii&
O alt% clasificare se poate face pe criteriul efectelor generale ale acestora: )n.
distructiveF
+enefice&
-tapele conflictului
0ndiferent de nivelul sau sursa care )l genereaz%: conflictul reprezint% o succesiune de etape&
Etapa 0. Donflictul este )n stare latent%&
78
Suport de curs
Etapa a 00a. Donflictul este perceput de cel puin una din p%rile implicateF
Etapa a 000a. Donflictul trece din sfera cognitiv% 5 afectiv% )n cea de aciuneF
Etapa a 0Ba. Se )nregistreaz% efectele conflictului. confruntarea ia sf@r(it: prin soluionare sau
prin reprimareF se sta+ilesc noi condiii care duc fie la cola+orare eficient%: fie la un nou
conflict care poate fi mai violent dec@t primul&
,-/-3- #onflictul; pre(um'ii< amplificare< &til de a1ordare
$actori de escaladare i diminuare a conflictului
Un conflict va fi accentuat daca. Un conflict va fi diminuat daca.
!& Dealalt% parte este considerat% din start un
inamic sau o persoan% rea >idei preconcepute?
!& Persoanele implicate sunt de +un% credin%:
impariale (i capa+ile s% asculte activ&
2& Se implic% E direct sau indirect E alte
persoane >diriginte: director: ali profesori:
ali elevi?
2& P%rile se concentreaz% e$clusiv asupra
pro+lemelor aflate )n discuie si nu procedeaz%
la eticAet%ri&
"& Una sau am+ele persoane se simt
ameninate de cealalt% parte >f%r% posi+ilitate
de reacie? >e$ist% o ne)ncredere reciproc%?
"& Se renun% la amenin%ri sau E dac% de*a au
fost prefaate E sunt la timp retrase >eventual
cu scuze?
8& P%rile nu sunt interesate s% menin% o
relaie& Sunt c%l%uzite doar de propriul interes
(i atingerea acestea >dezinteres pentru relaie?
8& Persoanele implicate au cooperat )n trecut (i
vor s% continue relaia
7& Pro+lemele implicate )n conflict sunt )n
mod e$agerat notate ca e$trem de importante
>neconcordant cu realitatea? >percepia fals%:
incorect% a realit%ii?
7& 0nteresele E de(i diferite E sunt posi+ile de
negociat )n mod amia+il
9& E$ist% o lips% de a+ilit%i de rezolvare a
conflictului
9& Persoanele implicate accept% a*utor e$tern
pentru rezolvarea conflictului
&abelul nr3J3: $actori de escaladare i diminuare ale conflictelor
77
Suport de curs
,-:- Modalit'i de ge&tionare a conflictelor din coal
,-:-.- Ieirea din &itua'ia conflictual
/estionarea conflictelor n diferite situaii colare
Emil Stan consider% c% motivarea elevilor poate fi o strategie de rezolvare a conflictelor (colare&
#ceast% aciune presupune din partea profesorului anumite demersuri.
s% formuleze a(tept%ri ma$ime )nY raport cu eleviiF
s% ofere: prin e$emplul propriu: un model pentru comportamentele diferiteF
s% sta+ileasc% o atmosfera pozitiva: de empatie: pentru fiecare elev )n parteF
s% implice elevii )n mod activ )n lecieF
s% releve foarte clar ca merita sa )nvee si de ceF
s% cultive )ncrederea )n sine a elevilorF
s% utilizeze interesele si cuno(tineleY anterioare ale elevilorF
s% utilizeze ideile elevilorFY
s% utilizeze curiozitateaY naturala a elevilorF
s% promoveze elevii: sai activeze prin solicit%ri la care tre+uie sa r%spund%F
s% utilizeze )nt@lnirile si discuiileY de tipul Cfata )n fata,: pentru a depista comportamentele
dezagrea+ileF
s% utilizeze instruirea individualaF
s% utilizeze cu gri*a competiiaF
s% reduc% an$ietatea elevilor&
,-:-3- +trategii de re(ol*are a conflictului
Medierea i colaborarea n %estionarea conflictului
3ecanismul medierii este universalF )n lume e$ist% mai multe forme ale medierii funcie de
tipul conflictelor si mediul lor& 3edierea ofer% acceptarea realit%ii diferitelor grade de violen% (i
este o )nt@lnire cu ' dezordinea,F urm%re(te descoperirea fiec%ruia dintre noi: ea fiind o cale )n care
fiecare pas se integreaz% )n viitor: unde memoria *oac% un rol important )n a+ordarea responsa+il%
la nivel mintal : a identific%rii sinelui& 3edierea este o )mp%rt%(ire a realit%ilor )nt@lnite (i e$prim%
reflecia sentimentelor: a elementelor simite: nu g@ndite& 3edierea este un proces care duce la
posi+ilitatea su+stituirii mentale a unei persoane (i a prelu%rii sentimentelor: )n mod neutru: f%r%
79
:onflictul n sine nu este o
problem@ problema este
conflictul nerezolvat3,
SlaiNeu (i Lasson
Suport de curs
*udecarea sau impunerea unei viziuni: prin acceptarea evoluiei celuilalt: conferind demnitate (i
respect&
3edierea unui conflict de anvergur% poate dura (i dou% ore: iar va implica.
rolul Coglinzilor,
comunicarea p%rilor
rolul Cm%(tilor,
Eli+erarea: a+ordarea prin mediere duce la descoperirea r%d%cinilor conflictului (i aflarea
r%spunsurilor& P%rile implicate )n conflict accept% aceast% soluieF ei nu vor c%uta rezolvarea )n alt%
parte&
3ediatorul doar faciliteaz% dialogul pentru a a*unge la declan(area mecanismului&
3edierea are trei faze.
teoria >la )nceput?: c@nd fiecare e$plic% punctul de vedere
confruntarea >criza?: c@nd este acceptat% suferina
transformarea: c@nd sunt induse sentimentele 5 emoiile
Medierea )n situaii dificile este +ine s% se fac% de c%tre o comisie de minim " persoane: cu
roluri diferite.
prime(te5 introduce p%rile conflictuale )n procesul medierii
rezum% conflictul conform prezent%rilor p%rilor conflictuale
reflect% emoiile celor implicai )n cadru organizat: fa% )n fa% cu p%rile aflate )n conflict&
O+iectul conflictului este ca v@rful unui ais+erg& 3edierea se concentreaz% pe )nelegerea (i
descrierea p%rii de su+ ap% a Cais+ergului,: prin trei pa(i importani E pornind de la soma >instinct?:
prin psiAic >emoii?: a*ung@nd la a+solut >spirit?&
3edierea este un proces sistematic )n care toate persoanele sunt respectate& O comunicare
mai +un% duce la relaii mai +une& Procesul se dovede(te eficient nu numai )n cazul conflictului
imediat: ci (i )n ameliorarea )n timp a relaiilor dintre persoanele aflate )n conflict& 3a*oritatea
conceptelor medierii se pot )nv%a prin *oc (i prin strategii de )nv%are e$perienial%&
Un mediator competent.
ascult% am+ele versiuni dar nu *udec% cine are dreptate sau nu
creeaz% o atmosfer% )n care cei implicai )(i pot e$prima sentimentele
faciliteaz% comunicarea
77
Suport de curs
orespondena ntre diferite situaii conflictuale nt0lnite n coal i tehnicile de comunicare
#naliza oric%rui conflict (colar arat% c% orice situaie de comunicare )nc%rcat% cu o tensiune este
dependent% de trei factori.
sursa >emi%torul?
mesa*ul
mediul (i canalele de comunicare
Strategiile de comunicare pentru care opteaz% emi%torul sunt de dou% feluri.
strate%ii de informare: profesorul E emi%tor dore(te ca elevul E receptor s% cunoasc% (i s%
)neleag% care sunt modalit%ile de resta+ilire a relaiei&
Ystrate%ii de convin%ere# cu pronunat% tent% persuasiv%: care presupune rezolvarea pa(nic% a
conflictului&
-mitorul E sursa poate s% )ntreprind% urm%toarele aciuni.
s% informeze pe partener despre scopul demersuluiF
s% identifice rapid eventualele +ariere de comunicare (i s% acioneze )n direcie )ndep%rt%rii
lorF
s% r%spund%Y oportun (i sincer la )ntre+%rile receptorului5lorF
s% propun% soluii de rezolvare a conflictului (i s% le argumentezeF
dac% e necesar: s% propun% prezena unui mediatorF
s% asculte activ&
Gn situaii de conflict: comunicarea profesorelev este dependent% de precizia (i acurateea
mesa*ului& Mesa"ul are semnificaie (i este complet numai dac% este coro+orat cu lim+a*ul folosit:
filtrele (i pertur+aiile din comunicare: cu mediul (i canalele de comunicare& Pentru mesa* sunt
importante.
reacia receptorului fa% de mesa*F
autoritatea (i credi+ilitatea emi%toruluiF
situaiile controversate )n care se pot plasa emi%torul (i receptorul: situaii care pot duce la
compromis&
Gn situaie de conflict: comunicarea este eficient% dac% posi+ilit%ile asigurate de canale sunt
mari: deoarece este necesar ca receptorii s% cunoasc% informaia (i s% o propage mai departe: timpul
alocat rezolv%rii conflictului poate fi scurt (i se pot impune dez+ateri: negocieri&
76
Suport de curs
Aptitudini implicate n rezolvarea conflictului: Abiliti model
.omeniul unotine# abiliti# atitudini necesare pentru rezolvarea
conflictului
Don(tiina de
sine
Recunoa(terea (i identificarea sentimentelorF
Definirea pro+lemei >Im% simtTT: deoarece &&&&I?F
Recunoa(terea (i asumarea responsa+ilit%ii unde este cazul
>poziie de control?&
Empatie
Recunoa(terea (i identificarea sentimentelor altor persoaneF
#+ilitatea de a vedea situaia din punctual de vedere al altei
persoaneF
#+ilitatea de a )nelege de ce o alt% persoan% sar fi putut comporta
a(a cum a f%cutoF
Gnelegerea faptului c% orice rezultat la care sa a*uns de comun
acord este )n +eneficiul tuturor p%rilor implicate&
Sentimente
Dapacitatea de a se calma c@nd e furiosF
#(teptarea r@ndului nu )ntrerupe
3otivaia
Dorina de a rezolve conflictul
Dapacitatea de a identifica Iceea ce dore(te s% se )nt@mpleIF
D%utarea (i g%sirea unui plan de rezolvare a conflictului singur
sau )mpreun% cu cealalt% persoan%
Dapacitatea de a dep%(i o+stacolele ap%rute )n realizarea planului
#+ilit%i
sociale
/une deprinderi de ascultare activ%
#sertivitateaF
# (tii cum se cer scuze (i cum s% accept% scuzele
&abelul nr3K: Aptitudini implicate n rezolvarea conflictelor
Modelul circular de dezvoltare i stin%ere a conflictului
#cest model: )n cazul grupurilor mici: cum pot fi considerate grupurile de elevi din clasele pe
care le conducem: presupune c@teva etape distincte .
!& dezacordul. apariia primelor semnale nonver+ale: atitudini (i comportamente care sunt
menite s% e$prime frustrarea p%rilor& Dac% p%rile le recunosc: pro+lemele pot fi discutate: clarificate
(i rezolvate&
2& confruntarea >+azat% pe generarea cresc@nd% a tensiunii?. Dac% ne)nelegerile nu sunt
rezolvate: tensiunea cre(te (i p%rile )ncep s% )(i e$prime ver+al sentimentele (i poziiile )n timpul
7;
Suport de curs
disputelor& Dac% p%rile sunt descAise s% se asculte (i s% comunice eficient: pro+lemele pot fi
discutate: clarificate (i rezolvate&
"& escaladarea. tensiunea cre(te: comunicarea dintre p%ri devine tot mai dificil%& Donflictul
se poate e$tinde: implic@nd tot mai multe persoane: care sunt de partea uneia sau alteia dintre p%rile
implicate (i apar tot mai multe pro+leme& P%rile se polarizeaz% (i se concentreaz% pe atingerea
scopurilor proprii: fiind surde (i oar+e la interesele celeilalte p%ri& P%rile pot )ncerca din nou s%
rezolve disputa (i s% negocieze&
8& deescaladarea. dac% p%rile e(ueaz% )n rezolvarea conflictului: situaia se poate )nr%ut%i&
P%rile a*ung la nivelul la care se separ%: comunicarea este )ntrerupt% (i nu mai pot vor+i unii cu alii&
7& rezolvarea. Gn aceast% etap% intervine o a treia parte Emediator: facilitator: ar+itru sau
*udec%tor (i a*ut% la rezolvarea conflictului prin mi*loace pa(nice
9& rutina de interaciune )n grup
Donflictele au un ciclu propriu de via%. se nasc: pot a*unge la intensitate ma$ima (i apoi
mor: l%s@nd in urma lor seminele unui nou )nceput&
Donflictele pot escalada: pot trece de la primele semnale p@n% la stadiul de violen% mult mai
rapid si mai u(or dec@t pot deescalada: dup% ce violena a avut loc& Donflictele evolueaz% foarte rar
de la fazele de )nceput la fazele violente )ntrun mod +rusc& Ele evolueaz% )n mod gradat: )n etape&
'e%ocierea n %estionarea conflictelor
'e%ocierea este o procedur% de rezolvare efectiv% dar (i Ionora+il%I a situaiilor conflictuale&
Scopul principal al negocierii este rezolvarea sau prevenirea unor situaii conflictuale&
4egocierea poate fi definit% ca interaciune )ntre grupuri (i5sau persoane cu interese (i
o+iective iniiale divergente: care vizeaz%: dup% discutarea (i confruntarea poziiilor: o+inerea unui
acord (i luarea unor decizii comune&
Persoanele sau grupurile care negociaz% sunt parteneri (i nu oponeni
Preg%tirea negocierii vizeaz% trei Izone de ma*ore de interesI care se cer clarificate.
InoiI. o+iectivele proprii: sta+ilite c@t mai precis (i mai realist: nu numai pe
+aza constr@ngerilor imediate ci (i pe termen mediuF punctele tari (i sl%+iciunileF
compromisul considerat ca optimF resursele: argumentele (i mi*loacele de presiune
ce pot fi utilizate&
90
Suport de curs
IpartenerulI. interesele specificeF ce poate pierde sau c@(tigaF adev%ratele lui
nevoiF punctele tari (i sl%+iciunileF argumentele: resursele (i mi*loacele de presiune
de care dispune&
IprocesulI. tacticile ce pot fi folosite (i IcapcaneleI de evitatF gestiunea
timpuluiF argumentele (i atitudinile utiliza+ile )n construirea sinergiei&
Un +un negociator respect% re%ulile procedurale >3& ScAerer?.
asigur% o +un% )nelegere reciproc%: verificat% permanent pe parcursul negocieriiF
spune ceea ce crede: f%r% pre*udec%i referitoare la inteniile parteneruluiF
e$prim% nevoile: interesele: cAiar (i sentimentele personale: f%r% a scoate )n
eviden% divergenele de opinieF
a+ordeaz% punctele negocia+ile (i evit% pe cele nenegocia+ileF
se pune: permanent: I)n pieleaI parteneruluiF
evit% furia (i orice e$presie emoional% intens%F
este capa+il s% reformuleze ideile e$primate: pentru a facilita descoperirea punctelor
comuneF
critic% ce spun oamenii (i nu ceea ce sunt eiF
caut% (i g%se(te soluii de c@(tig mutual&
*olul ar%umentrii n rezolvarea conflictelor
Gntre parteneri: ar%umentarea devine necesar% atunci c@nd o parte dore(te s% Iconstruiasc%I
)n mintea celeilalte o convingere care s% declan(eze comportamentul a(teptat de la ea& #ltfel spus:
dac% un partener are o idee sau o opinie proprie: atunci )ncearc% s% o+in% adeziunea (i asentimentul
celorlali la propria sa idee: opinie: poziie& Deci: argumentaia constituie elementulcAeie al oric%rui
proces de negociere sau mediere& Gn conflicte: argumentarea constituie procedeul de +az% )n
susinerea intereselor (i o+iectivelor p%rilor implicate )n conflict&
#rgumentarea nu se +azeaz% doar pe logic%: ci parial pe a+ord%ri raionale (i parial pe
a+ord%ri afective& #rgumentaia emoionala nu se +azeaz% doar pe nivelul aparent al comunic%rii
ver+ale: ci apeleaz% la sentimente: entuziasm (i afeciune& Fora argumentelor depinde de
credi+ilitatea premizelor (i de validitatea raionamentului& Diversitatea situaiilor poate fi sursa
pentru ni(te emoii fundamentale: care se pot com+ina )ntre ele. +ucurie: teama: tristee (i m@nie
9!
Suport de curs
,-:-,- Indi*idualitate i model comportamental )n &itua'ii conflictuale
Domportamentul unei persoane )ntrun conflict poate avea dou% roluri.
e$primarea conflictului: a emoiilor implicate
satisfacerea nevoilor
#ciunile pot )m+r%ca o diversitate de manifest%ri: de la )ncercarea de a face ceva )n
dezavanta*ul celuilalt: la e$ercitarea puterii: p@n% la violen% (i distrugere sau: dimpotriv%: la
caracterul conciliant: constructiv (i prietenos&
#ciunea poate avea un caracter constructiv cooperant: ori dimpotriv%: distructiv 5competitiv&
1ncrederea# nencrederea i %estiunea acestora n conflicte
Gncrederea a fost recunoscut% ca un element cAeie )n rezolvarea cu succes a conflictelor: ea
fiind asociat% cu cre(terea cooper%rii: )mp%rt%(irea informaiei (i rezolvarea de pro+leme& Dac%
oamenii au )ncredere unii )n ceilali: )(i pot rezolva conflictele cu u(urin%: )n caz contrar conflictul
devine distructiv iar rezolvarea cu at@t mai dificil%&
Mana%ementul ncrederii i nencrederii n conflicte
Gncrederea )ntre indivizi face rezolvarea conflictului mai u(oar% (i mai eficient%& O persoan%
care are )ncredere )n alta va crede promisiunea celuilalt c% va aciona )n +aza unor intenii +une (i va
c%uta modalit%i productive de a rezolva conflictul&
4ivelul )ncrederii sau ne)ncrederii are un rol definitoriu pentru dinamica conflictelor
emergente& Gncrederea este de cele mai multe ori prima pierdere )ntrun conflict& Pe m%sur% ce
conflictul escaladeaz%: )ncrederea scade (i ne)ncrederea cre(te& Du c@t se dezvolt% mai mult
ne)ncrederea: cu at@t partenerii se concentreaz% mai mult pe autoap%rare sau pe ideea de a c@(tiga:
am+ele comportamente duc la cre(terea ne)ncrederii (i diminuarea aciunilor ce ar putea reconstrui
)ncrederea&
Drearea )ncrederii )ntro relaie este )n primul r@nd o cAestiune de cre(tere a )ncrederii
calculate: prin anumite strategii. p%rile tre+uie s% acioneze consecvent (i onest: s% respecte
termenele (i anga*amentele (i s% fac% acest lucru permanent dea lungul timpului: sau )n diferite arii
ale interaciunii cu cel%lalt&
92
Suport de curs
Gncrederea +azat% pe identificare consolideaz% (i mai mult relaia& Daca partenerii se percep
ca av@nd scopuri: valori (i identit%i comune: sunt motivai s% susin% relaia (i s% g%seasc% metode
concrete de a rezolva conflictul astfel )nc@t sa nu deterioreze relaia&
Relaiile caracterizate de ne)ncredere sunt )nc%rcate de conflicte (i fiecare conflict
alimenteaz% ne)ncrederea: cre@nduse un cerc vicios& Fiecare persoan% se a(teapt% la ce este mai r%u
din partea celuilalt (i comportamentul acestuia )i confirm% cele mai rele a(tept%ri: ceea ce deseori
duce la o ad@ncire (i mai mare a conflictului&
3a*oritatea relaiilor conin elemente de )ncredere sau ne)ncredere& Da (i rezultat: avem at@t
sentimente pozitive c@t (i sentimente negative pentru ceilali: ceea ce poate produce un conflict la
nivel intrapsiAic: denumit (i conflict am+ivalent& Stadiile am+ivalenei se caracterizeaz% prin
elemente de )ncredere (i ne)ncredere fa% de cel%laltF conflictul intern creat de aceast% am+ivalen%
duce la su+minarea a(tept%rilor fa% de comportamentul celuilalt (i oarecum o+lig% la evaluarea
fiec%rei aciuni a celuilalt cu scopul de a determina unde ar tre+ui s% fie )ncadrat%. la )ncredere sau
ne)ncredere& #m+ivalena poate determina oamenii s% ai+% dificult%i )n aciunile urm%toare: sau s%
(i modifice strategiile de relaionare cu ceilali& De aceea: conflictul intern al persoanei )ntre
)ncredere (i ne)ncredere afecteaz% modul )n care aceasta gestioneaz% conflictul cu cealalt% persoan%&
Recl%direa )ncrederii este deseori un element cAeie al rezolv%rii conflictului& De(i
rec@(tigarea )ncrederii este necesar% pentru rezolvarea pe termen lung a conflictului: a+ordarea (i
gestionarea ne)ncrederii poate fi cea mai eficient% strategie pentru st%p@nirea pe termen scurt a
conflictului&
2tilizarea puterii pentru evitarea i rezolvarea conflictului
D@nd oamenii sunt )n conflict: intr% )n *oc (i puterea lor: fie c% ei intenioneaz% acest lucru
sau nu& Pentru ca un conflict s% se produc%: toi cei implicai tre+uie s% ai+% o anumit% putere >C+az%
a puterii,?& Donflictul nu poate e$ista: cel puin la dimensiunea comportamental%: dac% o parte
domin% complet cealalt% parte& Dac% puterile sunt ecAili+rate >)n realitate sau doar percepute?: sunt
posi+ile strategiile alianei: dar dezecAili+rul puterilor )ncura*eaz% strategiile de opoziie: cel mai
puternic poate tinde s% )(i impun% poziia&
Se cunosc trei moduri de +az% )n care este utilizat% puterea >/laine: 200!? )n situaiile
conflictuale E (i nu numai.
9"
Suport de curs
!& metoda normativ de aplicare a puterii. apelul la valorile (i credinele oamenilor (i utilizarea
sim+olurilor normative
2& metoda utilitar: apelul la interesele celorlali: sau indicarea unor +eneficii palpa+ile pe care
ceilali le vor o+ine dac% vor da curs dorinelor celuilalt
"& metoda coercitiv: forarea celuilalt pentru a o+ine acordul s%u: amenin@ndul cu sanciuni
puternice sau manipularea mediului e$tern pentru ai r%pi li+ertatea alegerii
#ceste metode pot fi numite persuasiune# recompens% (i pedeaps%&
Opiunea pe care o avem )ntrun conflict nu este pentru sau )mpotriva utiliz%rii puterii: ci E de
cele mai multe ori pentru modul )n care o utiliz%m& Oamenii )ncep de o+icei prin distri+uirea
puterii >competiie: confruntare? )nainte de a e$plora suficient de mult posi+ilitatea unui rezultat
integrativ >cooperant?& Provocarea const% )n a g%si moduri de redirecionare: de la a g@ndi )n termeni
de putere integrativ%& Pentru a descrie aceast% redirecionare: se poate utiliza metafora #iNido: )n
care lupt%torul nu se )mpotrive(te mi(c%rii agresorului: ci )i preia energia (i )i scAim+% sau )ntoarce
orientarea&
3oduri de utilizare a puterii )n conflict.
o voluntar sau incon(tient
o cola+orativ sau coercitiv
o evident sau implicit
Recomand%ri de utilizare a puterii )n situaiile conflictuale.
o su+til >f%r% ca ceilali s% )(i dea seama?
o indirect >prin su+stitutul puterii?:
o prin amenin%ri gradual >dar strict f%r% a+uzuri?: pentru a nu determina la
cealalt% persoan% un r%spuns reactiv&
#deseori: tre+uie s% admitem: )nsu(i scopul conflictului poate fi sporirea puterii&
Puterea opiunilor este +iunivoc%. pe de o parte: puterea oamenilor determin% num%rul de
opiuni disponi+ile: dar (i invers: opiunile pe care le are definesc puterea individului& #desea: cel
mai +un mod de a ne consolida puterea )ntrun conflict este de a dezvolta variante opionale&
Evoluia conflictului poate fi influenat% prin calea integrativ% sau distri+utiv% spre care ne
)ndrept%m pentru dezvoltarea opiunilor&
Mituri ale puterii n situaiile conflictuale
98
Suport de curs
Oamenii presupun )n mod eronat ca nu dein puterea sau c% au o putere inferioar% celorlali&
Este gre(it% credina c% puterea poate fi ecAili+rat%& Gn loc s% ne g@ndim c% oamenii au nevoie de o
ecAivalen% sau egalitate a puterii: mai degra+% neam putea g@ndi c% oamenii au nevoie de o +az%
adecvat% a puterii pentru a intra )n conflicte cu anumite (anseF reu(ita sau e(ecul va depinde: )n
continuare: de persoana implicat%&
Puterea nu e o cantitate fi$% )ntro relaie. cu c@t cel%lalt deine mai mult% putere: cu at@t
puterea noastr% se )mpuineaz%& De fapt: am+ele puteri >a noastr% (i a adversarului? pot creste )n
paralel&
/estiunea a%resivitii n prevenia i rezolvarea conflictului
omportamentul a%resiv desemneaz% toate actele de ameninare (i atac care survin )n
situaiile de rivalitate&
Gntre agresivitate (i conflict e$ist% o relaie reciproc%& #gresivitatea este fie cauza: fie
rezultatul conflictului& Gn termenii conflictului: agresivitatea apare ca o modalitate conflictuala de
relaionare cu mediul: fie )n plan concret E al aciunii: fie )n plan imaginar: fantasmatic&
Dert este: c% agresivitatea are o intenie nociv%: ostil%: )ndreptat% asupra celeilalte persoane&
Prin definirea celor doi oponeni implicai )n conflict drept su+iect (i o+iect al unei aciuni: se
su+liniaz% latura su+iectiv% a conflictualit%ii: )n care un rol fundamental )i revine investirii
o+iectului cu o semnificaie anume& #ceasta motiveaz% intenia nociv% (i finalitatea agresiunii&
3anagementul agresivit%ii (i violentei tre+uie a+ordat at@t formativ: prin intermediul orelor de
dirigenie: c@t (i ca intervenie punctual% )n prevenirea (i gestiunea violentei& <a r@ndul lor: am+ele
a+ord%ri se refer% at@t la indivizii direct implicai: c@t (i la tera parte&
Pe de alt% parte sunt important de amintit (i inut cont )n gestionarea conflictelor (i de
fundamentele afective individuale ale fiec%rei persoane implicate )ntrun conflict. furia: frica:
vinov%ia: ru(inea: umilirea sau respectul (i recunoa(terea&
Strate%iile de rezolvare a conflictelor
#cestea se )mpart )n dou% categorii mari.
!& Strategii pe termen scurt.
arbitrarea de c%tre o comisie de ar+itra* a c%rei Aot%r@re este definitiv%
97
Suport de curs
persuasiune. )ncercarea de convingere a unei p%ri s% renune la poziia saF
constr0n%ereaF
cumprarea@
2& Strategii pe termen lung.
separarea@
medierea@
apelulF
confruntarea
O alt% )mp%rire a formelor de intervenie propune patru tipuri principale de strategii >unele
se suprapun cu cele de mai sus?. negocierea: medierea: facilitarea (i ar+itra*ul&
#legerea strategiei optime de management al conflictului tre+uie s% ai+% )n vedere urm%torii
factori.
seriozitatea conflictuluiF
cAestiunea timpului >dac% tre+uie rezolvat urgent sau nu?F
rezultatul considerat adecvatF
puterea de care +eneficiaz% managerulF
preferinele personaleF
atuurile (i sl%+iciunile pe care le manifest% )n a+ordarea conflictului
Stilul personal n abordarea unor conflicte este rezultatul com+inaiei a dou% varia+ile.
m%sura )n care ne luptam pentru interesele noastre
m%sura )n care lu%m )n considerare interesele celorlali
<u@nd )n considerare com+inaia acestora: -Aomas identific% cinci metode de soluionare a
conflictelor. evitare: cola+orare: competiie: compromis (i acomodare&
#li autori susin c% )n managementul conflictelor pot fi utilizate urm%toarele strategii.
0gnorarea conflictului 6 dac% e$ist% pericolul unui conflict distructiv: incapacitatea
managerului de al a+orda poate fi interpretat% drept o escAivare de la responsa+ilit%ile
manageriale&
-olerarea conflictului 6 dac% conflictul nu este foarte puternic (i se consider% c% va duce la
cre(terea performanelor organizaionale el poate fi toleratF responsa+ilitatea managerului
este de a ine )n permanen% su+ o+servaie conflictul pentru ca acesta s% nu devin% distructiv&
99
Suport de curs
Gn literatura de specialitate mai pot fi )nt@lnite urm%toarele a+ord%ri )n vederea soluion%rii
conflictelor: din perspectiva aciunii celui care conduce instituia sau grupul.
*etra%erea. directorul sau dirigintele nu manifest% interes pentru soluionarea conflictului (i
prefer% s% nu se impliceF
Aplanarea: reprezint% strategia folosit% de aceia care caut% apro+area celor din *ur: )n loc s%
caute ca o+iectivele instituionale s% fie atinseF
$orarea: este a+ordarea persoanei care dore(te cu orice pre s% realizeze o+iectivele propuse
(i va apela la constr@ngere: uz@nd e$agerat de puterea cu care a fost investit&
ompromisul: se afl%: ca atitudine: )ntre cea de a doua (i cea de a treia form% de strategie:
adeseori fiind atins prin negocieri&
onfruntarea: este singura a+ordare care poate duce la rezolvarea definitiv% a conflictului:
lu@nd )n considerare at@t nevoia de a realiza o+iectivele c@t (i pe aceea de cooperare
interuman%&
Soluionarea conflictelor
Dac% dorim s% rezolv%m un conflict cu succes: tre+uie s% parcurgem urm%toarele faze .
recunoa(terea e$istenei conflictului F
identificarea cauzei conflictului F
adoptarea deciziei de confruntare F
confruntarea primar% propriuzisa F
evaluarea rezultatelor pariale F
adoptarea unei decizii pentru faza secundar% a confrunt%rii F
confruntarea principal% F
evaluarea rezultatelor
Stadii ale rezolvrii conflictului Diana Francis a conceput o diagram% care descrie etapele (i
procesele ce tre+uie parcurse.
97
Suport de curs
$i%3 nr37: -tapele i procesele de transformare a conflictelor# dup .iana $rancis
Diagrama de mai sus descrie diversele etape >casete ovale? (i procese >casete dreptungAiulare? ale
conflictului ce pot fi utilizate n vederea rezolv%rii acestuia& Diagrama sugereaz% o ordine
cronologic% a evenimentelor: dar procesele de soluionare a conflictelor nu se succed )ntro ordine
clar% (i fi$%& Pot e$ista regresii care vor solicita testarea unor noi a+ord%ri >semnalare prin s%gei
ntoarse?& Gn viaa real%: etapele (i procesele nu sunt complet deslu(ite (i separate& #ctori diferii vor
utiliza procese diferite n paralel pro+a+il n acela(i timp unii cu ceilali: poate pentru c% au
nceput s% lucreze de la segmente diferite ale conflictului& Gn unele cazuri: sa dovedit c% este e$trem
de important s% se )nceap% cu 'nfruntarea trecutului,: cu mult timp nainte ca negocierile s% devin%
posi+ile& #stfel: se o+ine e$perien%: leg%turi (i cuno(tine care sunt utile n continuare& Diagrama
)ncepe prin a meniona o situaie )n care factorul declan(ator este at@t de mare )nc@t conflictul este
ascuns sau latent: persoana r%m@n@nd pasiv% n faa a cea ce se )nt@mpl%& Pentru a scAim+a aceast%
stare: indivizii tre+uie s% nceap% a reflecta: nelege (i articula ceea ce se )nt@mpl%& Procesul ca atare
96
Suport de curs
a fost denumit 'con(tientizare,& Dac% reu(e(te s% genereze suficient% Aot%r@re: procesul va duce la
formarea unor atitudini ce vor aduce scAim+area&
#nga*amentul )n vederea transform%rii conflictului presupune optarea pentru alternativele
nonviolente& Pe m%sura ce atitudinea persoanei se scAim+%: ea poate fi perceput% ca o ameninare de
Coponent,: iar confruntarea descAis% devine inevita+il%& Donfruntarea poate include m%suri
represive& n timpul etapei de conflict descAis: relaia de putere dintre adversari se va scAim+a ca
urmare a confrunt%rii descAise& Odat% ce persoanele oprimate consider% c% (iau sporit suficient
puterea: se pot a(tepta s% fie luate n serios: ca parteneri de dialog& n aceast% etap%: este posi+il%
nceperea proceselor grupate su+ numele de rezoluia conflictului: prin care se reia comunicarea:
ntro anumit% m%sur%: (i se a*unge la soluionare&
0nterveniile pot a*uta p%rile implicate de e$emplu: prin mediere s% se preg%teasc% pentru
negociere (i s% desf%(oare negocierea ele )nsele& 0ar prin dialog situaia poate fi destins% parial: se
poate genera mai mult% speran% (i )ncredere: se pot desfiina unele pre*udec%i: ceea ce faciliteaz%
a*ungerea la unele acorduri& Dup% )ncAeierea acordurilor: poate )ncepe procesul de vindecare a
eventualelor daune psiAologice: daune ce au fost provocate de conflict (i de cauzele sale&
9;
Suport de curs
>i1liografie
#l+u: D&. #rma psiAologic% )ntre limite (i performane: /ucure(ti: Editura 3inisterului 0nternelor (i
Reformei #dministrative: 2006F
Ficeac: /&. -eAnici de manipulare: /ucure(ti: Editura 4emira: !;;6F
S)ntion: F&. Dinamica grupurilor: Donstana: Editura Ovidius UniversitH Press: 2007F
StoicaDonstantin: #&: 4eculau: #& >coord&?. PsiAologia rezolv%rii conflictului: 0a(i: Editura
Polirom:!;;6F
#+ric: 2&D&. PsiAologia comunic%rii. teorii (i metode: Editura Polirom: 0a(i: 2002
#mado: M&F PsiAologia comunic%rii )n grupuri: Editura Polirom: 0a(i: 2007&
/ol+oceanu: #&. PsiAologia comunic%rii: Univers Pedagogic: 2007&
Dameron: 3&. Domunicarea prin gesturi (i atitudini . Dum s% )nvei lim+a*ul trupului: Editura
Polirom: 0a(i: 2007
Doman: D&.Domunicarea de criz%. -eAnici (i strategii: Editura Polirom: 0a(i: 200;
M@rleanu: D&: <upu(oru: D&: <upa(cu: <&: 1oitu: <& >coord&?. Domunicare (i educaie: 0a(i: Ed& ISpiru
LaretI: !;;9
Mavriliuc: #&. De la relaiile interpersonale la comunicarea social%. PsiAologia social% (i stadiile
progresive ale articul%rii sinelui: Editura Polirom: 0a(i: 2009&
0aco+: <&. Dercetarea comunic%rii ast%zi )n PsiAologie social%. #specte contemporane: 0a(i: !;;9
<acom+e: F&. Rezolvarea dificult%ilor de comunicare: Editura Polirom: 0a(i: 2007
<i+aert: -&. Planul de comunicare. Dum s%i define(ti (i s%i organizezi strategia de comunicare:
Editura Polirom: 0a(i: 200;&
P@ni(oar%: 0&O&. Domunicarea eficient%: Editura Polirom: 0a(i: 2008
Pot)ng: #&. /loca*ele comunic%rii: Didactica Pro: 2008 E 4r 2 >28?
Salome: 2&. Dac% ma( asculta& ma( )nelege: Editura Durtea BecAe: /ucure(ti: 2002
Stanton: 4&. Domunicarea: Editura Soc& 1t& (i -eAnic%: 0a(i: !;;7&
SAapiro: D&. Donflictele (i comunicarea: Editura #RD: !;;6
/o*a: #&: 0onescu: 3&>coord&?. Formarea competenelor de management al clasei de elevi )n perioada
preg%tirii iniiale a cadrelor didactice: tez% de doctorat: Universitatea /a+e(/olHai:
Dlu*4apoca: 20!!
Fundaia Parteneri pentru Dezvoltare <ocal%. De este comunicarea interpersonal%: +ro(ur%
70
Suport de curs
Fundaia Parteneri pentru Dezvoltare <ocal%. Berificaiv% prezumiile asupra conflictelor: +ro(ur%
Dio+anu: O&. Domunicarea didactic%: desc%rcat de pe
Attp.55OOO&+i+liotecadigitala&ase&ro5+i+lioteca5carte2&asp=idZ2!9[id+Z
3anagementul clasei de elevi E desc%rcat de pe OOO&scri+d&ro
0osifescu: 1&. 4egociere (i managementul conflictelor: suport de curs: Fortius: 2009
0ucu: R&. 3anagementul clasei de elevi: #plicaii pentru gestionarea situaiilor de criz% educaional%:
Editura Polirom: 2009
DeutscA: 3 &. PsiAologia rezolv%rii conflictului: Editura -eora: /ucure(ti: !;;9
Mrant: K&. Rezolvarea conflictelor: editura -eora: /ucuresti:!;;6
Mliga: <&>coord&?. 3anagementul conflictului E gAid: -ipogrup press: /uz%u: 200!
Darcea: 3&. Dunoa(terea psiAopedagogic% a persoanei: manual de )nv%are autonom% instituional
asistat%: Editura 'MA& #sacAi, Dolecia 1tiinele Educaiei: 200"
3iscAnicN: R&. -ransformarea nonviolent% a conflictelor 3anual de training pentru un curs de
formare a formatorilor: Pu+licat de. Dentre for -raining and 4etOorNing in 4onviolent
#ctionF \URBE KustroO: Partners for Democratic DAange Slovacia >PDDS?: Divilian
Defence ResearcA Denter >DSDD?: 0nternational FelloOsAip for Reconciliation >0FOR?:
0nstitutul Rom@n pentru #ciune: 0nstruire (i Dercetare )n domeniul P%cii >P#-R0R?:
/ratislava E Slovacia: 20072009
-ripon: D&. 3anagementul conflictelor (i teAnici de negociere: suport de curs: Universitatea /a+e(
/olHai Dlu* 4apoca: 200;
StoicaDonstantin: #&. Fundamente teoretice ale conflcitului: suport de curs 3asterat PsiAologia
medierii conflictelor: Universitatea C#l& 0& Duza, 0a(i: 2006200;
Dornelius: L& (i Faire: S&. 1tiina rezolv%rii conflictelor: Ed& 1tiina (i -eAnica: /ucure(ti:!;;9
3aHer: /&. -Ae DHnamics of Donflict Resolution& # Practitioner]s Muide: 2osseH /ass: # KileH
DompanH: San Francisco: 2000
<elord# F& (i #ndr^# D&: Dum s% ne e$prim%m emoiile (i sentimentele: Editura -rei: /ucure(ti: 200"
FleisAman: E&. MAidul aptitudinilor umane: Editura Sinapsis: 2006
Silva(: #&. Fundamentele pedagogiei (i teoria (i metodologia curriculumului: curs pentru uzul
studenilor: Universitatea Petru 3aior: 2006
7!

Suport Curs MIII - Gestionarea Eficienta A Situatiilor de Criza Educationala in Clasa de Elevi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs MIII - Gestionarea Eficienta A Situatiilor de Criza Educationala in Clasa de Elevi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane 200720!"

S-ar putea să vă placă și