Iorga Valentina-Carmen

Grupa: 413D
Facultatea ETTI
Nr de telefon:0!"#011
Tema pedagogie
1$ Dup% con&ultarea capitolului I al cur&ului tip%rit'(n format electronic)* re+ol,a-i
urm%toarele &arcini de lucru:
a. .duce-i argumente (n fa,oarea ideii c% educaia este un fenomen social,
specific uman, utili+/nd concepte precum educa-ie* dre&a0* manipulare*
in&tinct* cre1tere* etc$ Dup% preferin-%* pute-i e2prima propria prere 1i
printr-o &c3em%* care &% e,iden-ie+e rela-iile dintre ace&te concepte$
( Punctaj: 1p. pentru argumente; facultativ: 1 p. pentru schem )
Eu con&ider ca afirmatia cum ca educatia e&te fenomen &ocial* &pecific uman e&te ade,arata
deoarece doar oamenii &unt capa4ili cu ade,arat &a &e educe$ 5pre deo&e4ire de celelalte
animale care actionea+a doar din in&tinct &i care pot fi dre&ate* omul inca de la o ,ar&ta relati,
frageda reu&e&te &a con&tienti+e+e &i &a fie educat$ Educatia e&te un fenomen &ocial deoarece
are loc la ni,elul intregii &ocietatii* fie daca indi,idul re&pecti, merge la &coala &au nu ace&ta
tot &e ,a educa intr-un fel &au altul$
b. E,iden-ia-i complementaritatea formelor educaiei. .duce-i e2emple*
&uge&tii (n ace&t &en&$ ( Punctaj: 1p. )
Toate cele trei forme de educatie'formala* nonormala &i informala) &unt nece&are pentru a
&pune ca un indi,id e&te cu ade,arat educat deoarece daca *de e2emplu* lip&e&te educatia
formala indi,idul re&pecti, ,a a,ea lip&uri care in mod normal &coala le-ar putea acoperi cu
u&urinta 'e2emplu: nu ar &tii &a &crie &i &a citea&ca ) iar nu a&tfel de indi,id poate fi numit cu
greu educat$ Daca li&pe&te educatia informala indi,idul nu ,a &tii &a &e de&curce in anumite
&ituatii reale &i ar putea fi cu u&urinta manipulat*a&tfel indi,idul e&te educat
din punctul de ,edere al &colii &i al punerii in practica a lucrilor in,atate in &coala dar nu din
punctul de ,edere al ,ietii reale &i nu ,a &tii &a &e de&curce in anumite
&ituatii$ Daca lip&e&te educatia nonformala indi,idul nu ,a &tii &a aplice &i &a fructifice cu
ade,arat educatia formala$
6$ Dup% con&ultarea capitolului II al cur&ului tip%rit* re+ol,a-i urm%toarele &arcini de
lucru:
Comentai, la alegere, unul dintre urmtoarele citate:
- apar-in/nd lui 7laton* .ri&totel* 8$ 8$ 9ou&&eau* ca &u&-in%tori ai te+ei
ereditari&te:
Eu con&ider ca afirmatia lui 7laton cum ca natura nu ne-a facut pe toti la fel ci unii dintre noi
&unt ;facuti; pentru a ocupa o anumita functie e&te relati, ade,arata
deoarece e&te ade,arat ca cei care au mo&tenit o capacitate intelectuala mai mare &unt
a,anta0ati fata de cei care pro,in din familii de rand in&a inter,in o &erie de factori$
<ediul din care pro,ine indi,idul e&te foarte important in educatia &i formarea &a dar &i
am4itia &i forta &a de munca inter,in in ace&t proce&$
- apar-in/nd lui 8o3n =oc>e* ?el,etiu&* @at&on* <al&on* ca &u&-in%tori ai
te+ei am4ientali&te:
Con&ider ca afirmatia lui @at&on cum ca un copil poate fi format pentru a de,eni orice in
,iata a&ta e&te ade,arata deoarece &tiind ce capacitati intelectuale are ne,oie indi,idul la
maturitate ace&tea pot fi de+,oltate de-a lungul copilariei cand oamenii &unt cel mai u&or de
educat &i in,ata cel mai repede$ 5ta4ilindu-i un &til de ,iata core&pun+ator la o ,ar&ta frageda
&i impunandu-i acti,itati care &a il a0ute in de,enirea oricarui fel de &peciali&t
ace&tuia*indiferent de mo&tenirea intelectuala*ii ,a fi mult mai u&or &a a0unga un anumit tip de
&peciali&t* de e2emplu medic*impu& decat un al indi,id pe care ereditatea il a0uta in&a el &e
3otara&te &a de,ina medic*in ca+ul no&tru* mai tar+iu*in timpul liceului de e2emplu$
- apar-in/nd lui Comeniu&* ?el,etiu&* Deni& Diderot* 7e&talo++i* de&pre
puterea 1i limitele educa-iei$ ( Punctaj: 2 p. )
Con&ider ca afirmatia facuta de Deni& Diderot e&te ade,arata deoarece &coala are unul dintre
cele mai importante roluri in proce&ul de educare* in&a pe un copil nefa,ori+at de &oarta pe
care anumite 4oli il impiedica &a fie ;normal; &coala nu ii a0uta foarte mult$ De aceea &-au
infiintat &coli pentru copii cu ne,oi &peciale* in&a nici cu a0utorul ace&tor &colii copii
de+a,anta0ati de natura nu reu&e&c &a compen&e+e lip&urile la&ate de natura$
7entru un copil care a fo&t in+e&trat de natura cu o capacitate intelectuala normala &au
e2traordinara*&coala e&te un loc 4un unde poate fi educat in&a
pentru cei cu care natura nu a fo&t darnica &er,iciile oferite de &coala &unt inferioare ne,oilor
ace&tora$
3$ Dup% con&ultarea capitolului III al cur&ului tip%rit* formulai un obiectiv
operaional, pentru o disciplin tehnic, &pecific/nd indicatorii* dup% te3nica
opera-ionali+%rii a lui <ager* prin &u4linierea ace&tora* a&tfel:
- comportamentul final a1teptat* &e ,a &u4linia cu o linie:
- condi-iile de reali+are ,or fi &u4liniate cu dou% linii:
- ni,elul de reu1it% minimal% ,a fi &u4liniat cu o linie di&continu%$
- Nu uita-i de formula introducti,% a oric%rui o4iecti, opera-ional:
A=a &f/r1itul lec-iei '&eminarului* cur&ului)* ele,ii '&tuden-ii) ,or fi
capa4iliBC ( Punctaj: 2 p. )
Di&cilina: Fi+ica cla&a a 10$=ectia: =egile lui Dirc33off
=a &far&itul lectiei ele,ul ,a fi capa4il &a aplice legile lui Dirc33off cu a0utorul lectiei predate
in cla&a a&tfel incat &a re+ol,e circuite electrice &imple$
#) 5i&temul educational din 9omania are de&tul de multe pro4leme din punctul meu de
,edere *pro4leme pe care nici ele,ii dar nici profe&orii nu incearca &a le remedie+e
&punand &implu e&te de ,ina &i&temul care nu mai poate fi &c3im4at$ E prima pro4lema a
ace&tui &i&tem identificata de-a lungul ,ietii mele de ele, a fo&t nepa&area
anumitor profe&ori care ,eneau la &coala doar pentru a fi pre+enti &i pentru a primi &alariu$
7ro4lema ace&tor profe&ori e&te lip&a de ,ocatie* iar o me&erei atat de importanta
nu ar tre4ui practicata de a&emenea oameni deoarece in mainile lor &tau ,ietile unor tineri*
,iitorul lor &i al tarii$ Fn mod de &olutionare a ace&tei pro4leme cred ca
ar fi incercarea de a moti,a profe&orii &a ai4a performante cu ele,ii lor de la cla&a dar &i *la
polul opu&* &anctionarea profe&orilor care nu au performante &au ai caror ele,i
&unt &la4i &i nu au re+ultate accepta4ile la e2amene nationale cum ar fi 4acalaureatul &au la
e,aluarea nationala$Fn alt mod de a com4ate acea&ta pro4lema con&ta in conceperea unui
te&t care &a ,erifice daca o per&oana care dore&te &a fie profe&or are ,ocatie &au daca are
talentele nece&are ace&tei me&erii$
4$ Dup% con&ultarea capitolului IV al cur&ului tip%rit* re+ol,a-i urm%toarele &arcini de
lucru:
- <en-iona-i func-iile ma&&-media$ .nali+a-i funcia educativ a mass-
media cu e2emple din ,ia-a per&onal%$
( Punctaj: 2p.
Functiile ma&&-media
<entionare:
de informare
func-ia de corelare 'interpretare)
func-ia de comunicare 'leg%tur%)
func-ia cultural-educati,%
func-ia de e,a+iune 'di,erti&ment* p&i3oterapeutic%* de identificare)
func-ia pu4licitar%
Gn afara mediului 1colar* educogen prin e2celen-%* influen-e educati,e de
neconte&tat are mediul &ocial e2tra1colar* un ade,%rat c/mp formati,
con&tituit de in&titu-iile &ociale$ 7rin urmare* educa-ia e&te un produ& al
(ntregului &i&tem &ocial* recuno&cut fiind faptul c%* (ntr-o parte con&i&tent%*
proce&ul de in&truc-ie &e de&f%1oar% (n afara 1colii* &u4 influen-a di,er1ilor
factori educogeni$
Gn mod &uge&ti,* termenul Ama&&-mediaC a&ocia+% cu,/ntul din lim4a
latin% AmediaC 'mi0loace) cu cel engle+e&c Ama&&C 'ma&%* care* (n conte2t*
de&emnea+% un num%r foarte mare de oameni)$ <a&&-media repre+int% &uporturi &au
in&trumente te3nice* care &er,e&c la tran&miterea (n forme &pecifice a unor me&a0e (ntre
profe&ioni1ti ai comunic%rii* reuni-i (n in&titu-ii &ociale* 1i marele pu4lic* con&tituit (ntr-un
an&am4lu de indi,i+i i+ola-i$ Gn conte2t* termenul poate fi e2tin& la e2pre&iile
&inonimice: mi0loace de comunicare de ma&%* mi0loace de comunicare &ocial%
1i te3nici de difu+iune colecti,%$
Importan-a ma&&-media* ca factor care contri4uie la educarea at/t a
tinerilor* c/t 1i a adul-ilor* e&te unanim recuno&cut%$ Gn leg%tur% cu ace&t
&u4iect* Ioan Cerg3it opina: A$$$ma&&-media formea+% al patrulea mediu
con&tant de ,ia-% al copilului* al%turi de cel familial* de cel 1colar 1i de
antura0ul o4i1nuit de rela-iiC$ <a&&-media nu &e &u4&tituie 1colii* iar influen-a
&a e&te comple2%* repre+ent/nd un element fundamental (n rela-ia dintre om
1i mediul (ncon0ur%tor$
.portul educati, al ma&&-media &e reali+ea+% prin tran&miterea de
informa-ii* impunerea de ,alori* atitudini* modele comportamentale* a,/nd*
a&tfel* un rol deo&e4it (n con&tituirea codului &ocio-cultural al &u4iectului$ Gn&%*
&pre deo&e4ire de in&truirea care &e reali+ea+% riguro& 1i planificat (n &i&temul
cla&ic de (n,%-%m/nt pe 4a+a unor programe 1colare 1i &u4 (ndrumarea unui
per&onal calificat* mi0loacele de comunicare (n ma&% ofer% informa-ii (n mod
&pontan 1i difu+* tran&form/ndu-&e (ntr-o form% de educa-ie de completare
reali+at% (n mod nein&titu-ionali+at* (n timpul li4er de care di&pune &u4iectul$
Impactul deo&e4it al ma&&-media e&te dat de modul pl%cut* acce&i4il*
c3iar capti,ant* (n care &unt oferite informa-iile$ Gn ace&t conte2t* e&te
e2plica4il% puternica atrac-ie re&im-it% fa-% ace&tea* atrac-ie care uneori* mai
ale& la tineri* &e poate manife&ta cre/nd forme e2treme de o4i1nuin-%* c3iar
de dependen-%$ .m4ian-a (n care cre&c 1i &e de+,olt% copiii ofer% o mare
,arietate de &timuli* generea+% noi e2perien-e 1i noi modalit%-i de cunoa1tere*
culturali+are 1i rela2are$