Sunteți pe pagina 1din 9

Tema 4 CONDUITA PACIENTULUI CU PROBLEME COMPLEXE DE

SNTATE. ABORDAREA COMPREHENSIV I HOLISTIC


11 Necesiaea a!"ic#$ii !$i%ci!i&"&i 'e a()$'a$e c)m!$e*e%si+# a
!acie%&"&i c& !$)("eme ,% !$acica me'ica"#.
Abordarea comprehensiva include abilitatea de a:
- aborda simultan multiple plingeri si patologii in probleme acute si cronice a
individului;
- promova sanatatea prin aplicarea strategiilor de preventie
- implementa si coordona promovarea sanatatii, preventiei, tratamentului
curativ, palliativ si reabilitatie
Una din competentile MF este abilitatea de a rezolva plingerile multiple si
problemele de prim-plan a pacientului si acordarea suportului in a face fata
problemelor de sanatate. Cind persoana are nevoie de ajutor medical, ea
devine pacient si deseori nu poate diferentia multiplele acuze si probleme
medicale care au provocat aceasta stare de boala.
roblema de solutionare a multiplelor probleme de sanatate devine una
importanta. !a necesita deprinderi de interpretare a simptomelor si
prioritizarea lor in procesul consultatiei.
MF are ca scop promovarea sanatatii si bunastarii globale "generale#, care
deseori este in contrast cu abordarea aceluiasi pacient de catre specialist
care este in a trata cit mai multe maladii posibile.
MF are ca scop sa dirijeze factorii de risc prin promovarea de auto-
ingrijire si imputernicirea "delegarea responsabilitatilor# pacientului. Scopul
MF e de a minimaliza impactul simptomelor asupra starii de bunastare a
pacientului prin intelegerea si considerarea calitatilor personale, conditiilor
familiale, modului de viata, si imprejurarilor sociale.
$otodata, medicina bazata pe evidenta asigura pacientul cu tratamentul
stiinti%c documentat current si ii ofera MF criteriile si evidentele curente de
diagnostic si tratament.
Coordonarea ingrijirii medicale inseamna abilitatile MF nu numai in
rezolvarea cazului de boala si preventie, dar si abilitati in ingrijirea pacientilor
si ingrijirea paliativa in faza terminala a vietii si reabilitarea dupa boala.
MF coordoneaza procesul medical oferit de alti specialisti.
Bolnavul cronic e abordat integral (a) si multidisciplinar (b) pentru c poate avea multiple boli
sau afectarea a mai multor aparate i organe.
Abordarea comprehensiva include:

1. abordarea psihologica:
- evaluarea tipului de personalitate,
- modul n care el reac!ionea" fa! de boala lui,
- modul n care i poart rolul de bolnav,
- tulburrile psihopatologice pe care le-a produs boala,
- care sunt speran!ele i resursele sale psihice i
- care este rolul pe care este dispus s i-l asume n tratamentul bolii sale.
1. aprecierea situa!iei familiale a bolnavului:
- modul n care boala afectea" situa!ia lui familial, precum i
- modul n care familia l poate sus!ine pe bolnav n tratamentul bolii sale.
#. Aprecierea capacitatii efectuarii activitatilor profesionale:
- $apacitatea de a efectua activitatea profesional
- modul n care activitatea profesional poate influen!a evolu!ia i tratamentul bolii sale.
%. &nfluenta bolii asupra po"itiei sociale
'. &nfluenta factorilor economici sau culturali asupra evolutiei si tratamentului
11 O(ieci+e"e a()$'#$ii c)m!$e*e%si+e a!"icae ,% !$acica me'ica"#.

( managementul simultan al plngerilor i patologiei multiple,
( promovarea snt!ii i bunstrii)
( managementul i coordonarea promovrii snt!ii, prevenirii, tratamentului, ngri*irilor
i ngri*irilor paliative i reabilitrii
11 Di+e$siaea -i 'i.ic&"aea !$)("eme")$ e/ise%e "a !acie%0i.
a. $urative
i. Boli acute
ii. Boli cronice
iii. +rgen!e medico-chirurgicale
1. +rgen!e de gr. &
#. +rgen!e de gr.&&
b. ,reventive
c. -peciale:
i. Asistenta gravidei
ii. Asistenta copilului
iii. Asistenta batrinilor
iv. Asistenta familiei
v. Asistenta comunitatii
vi. .anagementul
vii. $ercetare
viii. /ducatie (invatamint)
,rimul obiectiv:
a. descoperirea problemei (daca e boala sau nu)
b. stres sau nu
c. boala acua sau cronica
d. urgenta ma*ora sau urgenta de gradul doi
,rioriti"area:
a. ,robleme medicale curente (orice bolnav cu orice boala)
a. +rgente gr. & (infart miocardic, politraumatisme, hemoragii, arsuri, coma,
avortul septic, di"lipirea de retina, etc.)
b. +rgente gr. && (angina pectorala, cri"a hipertensiva, astm bronsic in cri"a,
colica renala, retentia acuta de urina, apendicita acuta, meningita acuta,
etc.)
c. Boli acute (bronsita, pneumonie, miocardita, varicela, ru*eola, scarlatina)
d. Boli cronice (bronsita cronica, emfi"em pulmonar, 0A, hepatita cronica,
etc.)
11 P$)("eme"e me'ica"e !$e+e%i+e.
- ,romovarea sanatatii prin prevenirea imbolnavirilor si cultivarea factorilor sanogenetici
- ,reventia primara:
o -upravegherea starii de sanatate a populatiei
o ,revenirea imbolnavirilor prin identificarea si combaterea factorilor de risc
o /1amenele medicale de bilant
o Anchetele epidemiologice
- ,reventia secundara prin depistarea precoce a bolilor
o /1amenelor de bilant
o Actiunilor de screening
- ,reventia tertiara de prevenire si de combatere a complicatiilor
- ,reventie specifica:
2accinari, prevenirea rahitismului, a gusei endemice, a anemiei feriprive, etc.
,e lng problemele de ordin curativ, mf este confruntat cu o serie de probleme de ordin
preventiv. ,e lista mf sunt nscrii nu numai oamenii bolnavi, ci i oamenii sntoi. 3amenii
sntoi de cele mai multe ori nu vin la medicul de familie, dar dac vin cel mai frecvente motive
ale adresrii sunt: controlul periodic, vaccinare, certificat medical, sfat medical. 4eaceea
compania de asigurri avnd ca obiectiv organi"area si finantarea actiunilor prin care se
promovea"a modul sanatos de viata contractea" un ir de servicii preventive cu prestatorii
serviciilor medicale:
&dentificarea i combaterea unor factori de risc
4epistarea i i"olarea ct mai precoce a unor boli
/fectuarea unor vaccini
$ontroale profilactice
/1amene de bilan!
,lanificarea familial
.edicul de familie fiind a1at pe men!inerea snt!ii popula!iei este implicat n solu!ionarea nu
numai problemelor curative dar i n mod curent cu o mul!ime de probleme de ordin profilactic,
care privesc at5t preven!ia primar, preven!ia secundar, preven!ia ter!iar, ct i promovarea
snt!ii.
,reven!ia primar presupune prevenirea mbolnvirilor, inclusiv gra!ie ngri*irilor omului
sntos.
,reven!ia secundar const n depistarea precoce a maladiilor, mf fiind medicul de prim contact.
,reven!ia ter!iar presupune prevenia agravrilor i complicaiilor, efectu5nd supravegherea
medical continu a bolnavilor.
,reven!ia specific cum ar fi preventia a unor boli transmisibile prin vaccinare sau preven!ia a
unor boli netransmisibile (rahitismul cu vitamina 4, gua endemic cu &od).
,romovarea snt!ii const n mbunt!irea strii de sntate a pacien!ilor, cultivarea factorilor
sanogenetici, prin adaptarea unui stil de via! c5t mai sntos, care presupune o alimenta!ie
sntoas, evitarea e1cesului de alcool, a fumatului, respectarea perioadelor de odihn, evitarea
i combaterea stresului, utili"area factorilor naturali, practicarea e1erci!iilor fi"ice, i a unei vie!i
spirituale, care s nnobili"e"e fiin!a uman.
11 N&mi0i .ac)$ii ca$e ," 'ee$mi%# !e !acie% s# se !$e1i%e "a me'ic&" 'e
.ami"ie.
a. Apari!ia unui simptom grav
b. /1isten!a unor simptome care ii tulbur activitatea curent
c. ,ersisten!a unor simptome minore
d. Apari!ia unor semne vi"ibile
e. 6ecesitatea efecturii unui control periodic
f. 6ecesitatea efecturii unor vaccinri
g. 6ecesitatea unui certificat de sntate
11 C"asi.ica$ea s)"ici#$i")$ 'i% !a$ea !e$s)a%e")$ ()"%a+e.
a. Bolnav cu boal cunoscut care evoluea" normal
boal cronic care evoluea" n pusee
boal cronic care s-a agravat
boal nou uor de diagnosticat i de tratat
boal nou mai greu de diagnosticat i de tratat
b. +n bolnav cu mai multe boli
urgen! ma*or
urgen! de gradul doi
boal contagioas care necesit msuri antiepidemice speciale
boal psihic periculoas care necesit internarea obligatorie n spital
boal n fa"a terminal
11 Ie$a$*i1a$ea s)"ici#$i")$ !e ca$e "e !)ae .ace )m&" s#%#)s -i )m&"
()"%a+.
&n ca"ul in care un bolnav are mai multe boli, mf trebuie sa efectue"e o ierarhi"are a bolilor
respective. Asa spre e1emplu, daca un bolnav are o 07A, o cardiopatie ischemica, o gonartro"a
si un adenom de prostata, ierarhi"area va tine seama in primul rand de bolile care afectea"a
organele vitale, adica de 07A si de cardiopatia ischemica. 4ar daca bolnavul se pre"inta cu o
retentie acuta de urina, atunciadenomul de prostata va trece pe primul loc.
&n general va trece pe primul plan bolile care:
a. Afectea"a functiile vitale
b. Bolile acute inaintea bolilor cronice
c. Bolile cu evolutie rapida inaintea bolilor cu evolutie lenta
d. Bolile care pot pre"enta complicatii ma*ore, inaintea bolilor care pot pre"enta
complicatii ma*ore
e. Bolile cu evolutie imprevi"ibila, inaintea bolilor cu evolutie previ"ibila
f. Bolile care produc o suferinta mai mare, inaintea bolilor care produc o suferinta mai
mica
g. Bolile care au un tratament eficace, inaintea bolilor care nu au un tratament
eficace
&erarhi"area solicitrilor pe care le poate face omul bolnav
+rgen!e de gradul &
+rgen!e de gradul &&
$a"urile noi de boal mai greu de diagnosticat
$omplica!iile unor boli cronice
Bolnavii cu mai multe boli
+nele boli contagioase
+nele boli psihice
$a"urile noi de boal mai uor de diagnosticat
Boli care evoluea" n pusee
Boli cronice care nu pre"int complica!ii
11 2ac)$ii ca$e i%e$+i% ,% c)%'&ia ()"%a+i")$ c$)%ici.
3 .edicali
posibilit!ile de preven!ie
de diagnostic
de tratament
de prevenire a complica!iilor
de recuperare
- +mani
disponibilitatea mf
echipa de lucru a mf
colaborarea cu specialitii de profil
cu al!i specialiti
cu personae de ngri*ire
- 8amiliali
disponibilitatea familiei
sus!inerea familial
atmosfera familial
ngri*irea de ctre membrii familiei
- ,rofesionali
&nfluen!a bolii asupra activit!ii profesionale
-olicitarea fi"ic i psihic
7o1icitatea i poluarea la locul de munc
- -ociali
,o"i!ia social a bolnavului
&nfluen!a bolii asupra po"i!iei socile
&mplicarea unor asocia!ii comunitare
- $ulturali
6ivelul de educa!ie al bolnavului
/duca!ia sanitar
3biceuiri, tradi!ii
8actorii spirituali
- /conomici
8ondurile necesare tratamentului
,entru respectarea regimului igienic
,entru respectarea dietei
,entru repaos
9ecuperare i tratament balnear
$ondi!ii de locuit etc.
11 Ea!e"e ca$e %ecesi# c)"a()$a$ea me'ic&"&i 'e .ami"ie c& s!ecia"i-ii 'e
!$).i".
$onfirmarea diagnosticulu
/1amenul clinic de specialitate
&nvestiga!ii de specialitate
-tabilirea tratamentului
-upravegherea unor tratamente speciale
4epistarea complica!iilor
7ratamentul complica!iilor
7ratamentul urgen!elor
/valuarea re"ultatelor
.odificarea tratamentului
111 C)m!ee%0e"e s!eci.ice !e%$& Me'ici%a 'e .ami"ie. De.i%i0ia EURACT
!e%$& a()$'a$e *)"isic#.
.edicina este partea intrinsec a culturii generale, i este ba"at pe valori i
credin!e ca i oricare alt cultur. Abordarea holistic a fost aplicat la diferite
nivele de asisten! medical, i ntrebarea nu este de a aplica abordarea holistic
sau nu, dar ce tip de abordare s fie aplicat. 7ermenul :holism; are mai multe
interpretri n practic medical, inclusiv, practic alternativ sau complimentar.
Autorii pot insista la o defini!ie pe c5nd cititorul subn!elege cu totul alt ceva.
De.i%i0ia abordrii holistice este :grija privind persoana n integritate, n
contextul valorilor personale, credinelor familiale, tipul familiei, situaia
cultural i socio-ecologic n comunitatea larg, i considerarea programului
terapeutic bazat pe evidene despre cost i beneficii;.
111 P)s&"ae"e M)'e"&"i& Bi)3Psi*)3S)cia" ,% !$acica me'ica"#.
- .a*oritatea bolilor, fie somatice sau psihiatrice, sunt un fenomen biologic, psihologic i social
- ,arametrii biologici, psihologici i sociali influen!ea" predispo"i!ia, debutul, evolu!ia i
re"ultatul a ma*orit!ii bolilor.
- .edicii care sunt capabili s se evalue"e rela!iile parametrilor biologici, psihologici i sociali
ale bolilor pacien!ilor si, vor fi capabili s de"volte interven!ii terapeutice mai efective i s
ating re"ultate mai bune la pacien!i.
- ,entru a evalua i diri*a aspectele psihosociale ale problemelor pacien!ilor adecvat medicii
trebue s fie capabili s estime"e i men!in rela!iile terapeutice medic-pacient cu diferite tipuri
de pacien!i.
111 Ca$e s&% c)m!)%e%e"e 'e .)$m&"a$e a ca1&"&i c"i%ic 'e !e !)1i0ia
a()$'a$ii *)"isice a !acie%&"&i c& !$)("eme.
,arametrii biologici
,arametrii psihologici
,arametrii sociali
8ormularea biopsihosocial
.anagementul biopsihosocial
&nterven!ie bilogic
&nterven!ie psihologic
&nterven!ie social
-umar
111 Necesiaea a()$'#$ii i%e4$a"e a ()"%a+&"&i c$)%ic.
- pentru a stabili cum influentea"a situa!ia familial asupra maladiei si invers
- pentru a stabili gradul de capacitate de a efectua activitatea profesional
- pentru a stabili modul n care boala afectea" po"i!ia social a bolnavului
111 Necesiaea s&s0i%e$ii !si*)3s)cia"e a ()"%a+&"&i.
- ,e lng tratamentul medicamentos mai este necesar i o sus!inere psihologic i
social a bolnavului cronic
111 Pa$ic&"a$i#0i (i)3!si*)3s)cia"e ,% $e"a0ia me'ic3!acie%.
3 Bolile cronice au n comun asisten!a medical frecvent i pe termen ndelungat
- Bolile cronice afectea" ndea*uns de mult via!a pacien!ilor
- .anagementul bolilor cronice presupune e1isten!a unei rela!ii medic-pacient de lung
durat
- .edicul trebue s poat crea un cadru suportiv n care pacien!ii se pot confrunta cu
provocrile aduse de boal.
111 P$)("eme"e ()"%a+i")$ c$)%ici ce %ecesi# asise%0# !si*)")4ic#.
6ivelul de activitate profesional, :casnic;
Alegera activit!ii de recuperare
-e1ualitate
9eac!ii emo!ionale
9ela!ii sociale
111 As!ece 'e )$'i% s)ci)3ec)%)mic ,% a()$'a$ea *)"isic# a !acie%&"&i.
<a prescrierea concediului de boal, mf trebuie s aib n vedere (&amandescu,1==>):
3problemele economice (pentru bolnav, dar i pentru colectivitate))
-un soi de :complicitate; care se instaurea" ntre medic i bolnav)
-modificarea legturilor sociale ale bolnavului)
-capcana beneficiilor secundare ale bolii.
Plata serviciilor medicale
-trebuie adaptat posibilit!ilor bolnavului)
-poate ntr"ia sau mpiedica vindecarea bolnavului n ca"ul n care acesta are o
serie de reticen!e fa! de aceast obliga!ie a sa)
-creea" i medicului o obliga!ie suplimentar n raport cu bolnavul (fa! de care
se simte dator))
-bolnavul vindecat poate s pstre"e o anumit culpabilitate fa! de medic,
manifestat prin persisten!a unor tulburri func!ionale.
111 C)m!"ia%0a ()"%a+i")$. E/!"ica0ii"e %)%3c)m!"ia%0ei. Ac0i&%i"e
me'ic&"&i ,% ca1&" !acie%0i")$ !&0i% c)m!"ia%0i.
$omplian!a bolnavilor cronici este n general bun datorit bolilor de care sufer i temerilor
legate de posibilitatea decesului
+n element care *ustific o complian! mai bun la v5rstnici este faptul c durerea repre"int
simptomul cel mai frecvent la aceti bolnavi
?%@ dintre persoanele peste AB de ani pre"int dureri cel pu!in ntr-o singur "on
1?@ n cel pu!in ' "one dureroase
E/!"icaii"e %)%3c)m!"ia%ei
,robleme financiare
6egare sau insuficient informare asupra severit!ii bolii
$redin!e culturale
,rograme comple1e de medica!ie
/fecte adverse ale medicamentelor
-upraestimarea re"ultatelor tratamentului
4iscomfortul provocat de tratamentul de lung durat
Aci&%i"e M2:
/valuarea motivelor non-complian!ei, inclusiv motive financiare i culturale)
9educerea comple1it!ii medica!iei i a do"a*ului "ilnic)
.odificarea regimului medical adaptat la stilul de via! a pacientului)
&nformarea cu privire la efectele secundare ale medicamentelor)
-ugerarea folosirii unui calendar sau a unui *urnal pentru pstrarea eviden!ei medicale.