Ion Barbu

Opera poetica. Etapele creatiei barbiene

Este un poet ermetic prin excelenta, unic in literatura romana.
- versul cuprinde un limbaj incifrat ce presupune initiere, stari absolutte ale
intelectului, patrunzandu-se astfel spre esenta, printr-o lume de simboluri.
- concizia este virtutea cea mai aleasa a stilului: "Nici un poet nu a spus mai mult
in mai putine cuvinte" !. "ianu#. $e surprind ima%ini sinteza, propozitii eliptice,
formule criptice, termeni neolo%istici si stiintifici.
- limbajul este criptic, exprimand esenta pura, c&intesenta de %andire si emotie.
'neori termenii sunt pusi unul lan%a altul fara a indica raporturile dintre ei, alteori
asocieri de cuvinte surprinzatoare si c&iar socante. 'nele poezii sunt unn adevarat
exercitiu al fanteziei in plan lin%vistic, caci versul nu se supune re%ulii lo%ice si reale
dintre cuvinte.
- starea poetica barbiana e o stare de intelectualitate. "iziunea poetica si re%istrul
artistic barbian difera de la o etapa la alta.
!. "ianu, in studiul din ()*+, dedicat lui Ion Barbu, vorbeste de trinitatea
manierelor poetice: etapa parnasiana, etapa baladic-orientala si etapa &ermetica.
, Etapa parnasiana cuprinde poezii publicate in revista "$buratorul" a lui
Eu%en -ovinescu. .riticul stabileste afinitati artistice intre aceste poezii ale lui
Barbu si parnasianism, socotind ca sunt de factura lar%a si un vocabular dur, nou
insa, cu un ton %rav. 'n poet dotat cu un temperament dionisiac. In poezia "Elan"
suflul dezlantuit rabufneste intr-o triada amplificata pana la ecoul cosmic, discursul
liric urmand, fara indoiala, unei retorici romantice. .uprins de delirul dionisiac, eul
se zbuciuma in anonimul pieritor al fiintei.
/oezia "/anteism" apartine tot primei perioade de creatie, constituind un
plonjon social in existenta obisnuita.
- cultul pentru 0ion1sos, zeul naturii, care este prezent si in poezia "/anteism".
- cele doua principii, apolonic si dionisiac.
- preferinta pentru literatura ar&aica.
- virtuozitate prozodica.
- reliefarea universului floral si mineral strabatut de un avant vital, osciland intre
cele doua forme de cunoastere.
, Etapa baladic-orientala:
- poemele au un caracter narativ.
- se observa o manifestare a interesului pentru viata.
- se face saltul de la caracterul abstract al limbajului la culoare, la pitoresc, la
simplitate si umor, la descrierea naturii si mediului.
- se resimte cultul din folclor, din cantecul popular, din spatiul cultural balcanic.
/oezii precum "0omnisoara 2us", "Nastratin 2o%ea la Isarla3", "0upa
melci". /oezia "0omnisoara 2us" e o poezie a ma%iei populare, incarcata de %rotesc
si tra%ism. "Nastratin 2o%ea la Isarla3" e o meditatie reprezentand apoteoza si
satira unei sin%uratati exa%erate. $enzorialul bo%at de aici confera o ima%ine
purificatoare prin acceptarea sa co%nitiva. Isarla3 este 4ecca lui Ion Barbu, tinutul
solar si ecstatic in care troneaza /oezia. E o cetate ideala asezata intre bine si rau,
populata cu oameni care traiesc deopotriva deliciile spiritului si pe cele ale vietii,
intr-o "slava statatoare", univers fabulos in care se ec&ilibreaza totul: "-a vreo
turceasca, pe ses vested de tutun5 -a mijloc de rau si bun,5 /an6 la cer fran%andu-si
treapta,5 !rebuie sa infloreasca5 7lba, dreapta, Isarla3".
"0upa melci" este o parabola a cunoasterii si a creatiei in acelasi timp.
/lecand de la ritul de descantare a melcului, poetul extra%e semnificatia tra%ica a
actului de revelare. .opilul declanseaza fortele ma%ice, dezinteresandu-se de efectele
nocive ale actului sau. El incalca inconstient restrictia impusa, tulburand le%ile firii.
4elcul este "ferecat", inc&is in sine si nu vrea sa-si lase "noaptea din %aoace":
"4elc, melc, cotobelc,5 8&em var%at si ferecat,5 -asa noaptea din %aoace,5 4elc
natan% si fa-te-ncoace". -amentatia de la sfarsit este, in fond, optimista, caci
in%enuitatea tipic infantila e absolvita de orice culpa, de orice vina.
, Etapa &ermetica
!rasaturi caracteristice:
- -imbaj criptic, incifrat, notatie abreviata, cuvinte rare, uneori inventate.
- 9recventa elipsei predicatului, inversiuni topice stridente.
- $ensul imediat al cuvantului este ne%lijat, accentul cade pe comunicarea
aluziva.
- "orbele au devenit semne al%ebrice ale unor operatii mintale.
- Este suprimat procesul de elaborare a analo%iilor, prezentandu-se rezultatul
final, in forma concentrata si eliptica, a %andirii poetice.
- E o poezie a esentelor, expresie desavarsita a lirismului filosofic absolut. /oezia
care desc&ide volumul :;oc secund< este o arta poetica ce isi are izvorul in
conceptia lui /laton = lumea noastra e o copie a ideilor, arta e o copie a ideilor
de al doilea %rad.
/oezii reprezentative in ciclu: :Oul do%matic<, :Increat<, :!imbru<, :9alduri<,
:'vedenrode<, :>itmuri pentru nuntile necesare<, :$tatura<.
>i%a .r1pto si lapona Eni%el
/reliminarii
7 fost scrisa in ()?@ si publicata in ">evista romana" fara sa poarte subtitlul
"Balada". >epublicata in "7ntolo%ia poetilor de azi" ()?+#, creatia poarta subtitlul
"Balada", invocand apartenenta la un tip de poezie cultivat mai ales de romantici.
$e incadreaza in ciclul balade-orientale datorita modalitatii compozitionale care este
naratiuneaA un fir narativ va urmari intamplarile in care sunt implicati actantii.
Balada este un cantec batranesc de nunta, spus incet la spartul nuntii, prezentand o
poveste despre o posibila nunta din lumea ve%etala, continuand inspiratia naturista
din "0upa melci" si "In memoriam". 7parent, balada ar putea fi considerata o
liricizare a le%endei despre ori%inea ciupercilor e vorba de cele otravitoare, care
traiesc la umbra si umezeala, su%erand simbolic o existenta &ermafrodita intrucat se
inmultesc prin spori#. Balada comunica, insa, prin scenariul liric, si un alt sens, acela
al initierii despre o nunta neimplinita, esuata pentru ca a fost conceputa in mod
necorespunzator. Oricum, nunta are o valoare initiatica.
$tructura si semnificatii
$cenariul epic este relativ simplu. $imbol al increatului - dar pe alt plan al
intelectului pur si, deci, steril, ri%a .r1pto aspira nu la inaltarea in re%nul uman, ci
sa atra%a fiinta umana in &otarele sale, intinzand o capcana primejdioasa lui Eni%el,
care isi urmeaza drumul firesc spre nunta solara.
Impresia de poveste este su%erata atat la nivel lexical, cat si la cel %ramatical.
!ermenii "ri%a", sinonim cu "imparat", si "imparatea" sunt su%estivi in a crea
atmosfera de basm. /rezenta imperfectului la verbe comunica ideea timpului
nelimitat, etern, pentru ca insasi nuntirea este eterna.
In naratiune intervine dialo%ul dintre actanti, apartinand unor re%nuri
diferite, uman si ve%etal. .unoastem care este statutul ontolo%ic al acestora. >i%a
.r1pto, re%ele ciuperca, este sterp, naravas si nu vroia sa infloreasca, motiv pentru
care era barfitA lapona Eni%el, mica si linistita, paraseste nordul in%&etat pentru a se
indrepta spre caldura de la miazazi, ducandu-si renii. .r1pto pre%ateste primirea lui
Eni%el in poiana lui, tesand o vraja care o face pe aceasta sa poposeasca aici, si, mai
mult, sa "toarca verdeata". $inta%ma ar putea semnifica starea febrila a tinerei care
incearca, fara sa isi dea seama, senzatii erotice. Natura umana a laponei se zbate
intre intelectul reprezentat de mediul ei de viata, nordul rece, si afectul, care ii cere o
implinire luminoasa, jubilatoare, adecvata propriei identitati. /entru ri%a .r1pto
ramanerea lui Eni%el in "somn fra%ed si racoare" ar fi insemnat salvarea de o
existenta patronata de soare cae implica alterarea, putrefactia carnala, intr-un
cuvant, viata cu toate mecanica ei.
.r1pto se adreseaza laponei Eni%el, a doua oara propunandu-i sa se sacrifice,
a treia oara cerandu-i sa ramana in lumea lui. Eni%el nu-i accepta sacrificiul, c&iar
daca se %aseste intr-o situatie dilematica. Ii va plan%e moartea e care i-a provocat-o
dar nu poate renunta la aspiratia sa spre soare, spre spiritualitate. 9iinta superioara,
este capabila de reflectare, avand o constiinta ce ii permite sa depaseasca obstacolul
- .r1pto - care incearca sa o impiedice. In felul acesta, balada ne ofera un scenariu
initiatic in care e implicaa fiinta umana pornita pe drumul cunoasterii.
.ei doi actanti pot fi definiti in raport cu soarele. /entru Eni%el soarele este
"fantana-n piept". 9antana este simbolul izvorului cunoasterii, punct de plecare
pentru cunoasterea reprezentata de soare, "roata alba" - simbolul aspiratiei. 0ar
cunoasterea numai prin intelect e sterila, si, de aceea e nevoie de inima, semn al
simtirii. .r1pto su%ereaza natura embrionara, increatul, trairea biolo%ica. Increatul
presupune puritate, iar aceasta, izolarea de ceilalti, inc&iderea in lumea proprie. 0e
aceea e considerat rau, naravas, sterp. El incearca sa isi depasesca statutul
existential, starea paradisiaca a increatului, dar incercarea sfarseste tra%ic. >efuzul
de a cunoaste se manifesta prin incercarea de a o opri pe Eni%el. ".unoasterea are
pete"A cel atins de setea de cunoastere devine fiinta tra%ica, se otraveste. >i%a
incearca sa iasa din starea increatului, stare pura, parasindu-si datul existential fara
a putea trece in existenta %uvernata de soare, de cunoastere. In felul acesta ramane
suspendat intre cele doua existenta, condamnat sa &oinareasca intr-o lume
intermediara, el insusi capatand atribute demonice.
/entru lapona Eni%el, soarele este tentatia ultima, spre acesta intreptandu-se,
ea parcur%e ciclul traditional neabatut, din Nordul in%&etat al ideilor, catre $udul
vietii animate de sufletul-fantana, trebuind sa treaca prin primejdioasa ispita a
re%nului lui .r1pto, care o imbie la sta%narea in lumea de jos a lui 2ades. .a
principiu masculin care este in sine neroditor, .r1pto ar vrea sa isi extinda imperiul
si asupra fecunditatii solare, dar superioritatea revine acum principiului feminin,
sin%urul capabil sa reziste discului solar si experientei finalizate.