PIRAMIDA

- text redactat in 1997-

Gradul redus de reproductibilitate a unor experimentari efectuate in
interiorul unor modele ce reproduc la scara piramida lui Keops,
dublat de diversitatea deosebita a influentelor acestei forme asupra
evolutiei unor sisteme vii sau nevii, a polarizat atentia oamenilor de
stiinta in jurul intrebarii: exista sau nu efectul de piramida ?
Cu toata aparatura ultramoderna de care dispunem azi si cu toata
experienta acumulata in ultimele decenii privind cercetarea
experimentala, comunitatea stiintifica nu a dat inca un raspuns ferm
la aceasta intrebare. ezultatele obtinute de diferiti experimentatori
ramin de multe ori evenimente sin!ulare, neputand fi reproduse in
alte laboratoare sau nici c"iar de cei ce le-au obtinut pentru prima
data. #i cu toate acestea, rezultatele experimentale inre!istrate sunt o
marturie a prezentei unui fenomen fizic, palpabil, care iese din
limitele unor simple abateri, fluctuatii sau erori experimentale si
care este declansat de conditii inca putin intelese.
$ornind de la realitatea existentei complexului marilor piramide de
la Gize", ce contine si piramida lui Keops, si tinand seama de
numeroasele informatii %1& ce razbat inca din 'ntic"itate privind
rolul initiatic, esoteric al acestor constructii, se naste firesc o
intrebare de baza:
Oare modul in care gandim azi un experiment este adecvat
studiului privind "efectul de piramida"?
Oare o regandire principial diferita a modului de a efectua
experimentele in piramida nu ar conduce la rezultate mai
reproductibile si deci abordabile intr-un demers stiintific?
Se poate vorbi de o energie captata sau generata de aceasta
forma geometrica regulata?
Trebuie oare sa cautam prezenta unor "informoni", gravitoni,
"cotoni" sau cine stie ce alte particule ce ar putea fi raspunzatoare
de efectele observate, sa incercam sa "indesam" fenomenul studiat
in tiparele actuale ce explica totul prin interactiuni de particule?
Sau mai degraba sa dam crezare pasajului din cartea "Viata
1
invatatorilor "in care, prin metode paranormale ce ar putea
constitui in sine o alta tema, ni se releva ca: "datele stiintifice
inzidite in enorma sa masa de piatra nu au fost incluse acolo pentru
progresul stiintei, caci trebuie sa fii deja foarte versat pentru a le
intelege"
'cest pasaj su!ereaza ca rezolvarea eni!mei le!ate de $iramida este
conditionata de rezolvarea in prealabil a altor (sarade( si mistere ale
)niversului. *n acest sens, piramida ar putea fi considerata pentru
moment un fel de "obiect didactic" prin al carui studiu cercetatorul
ar putea sa filtreze, dupa criterii de maxima universalitate, o parte
din informatiile pe care le detine.

+ prima privire asupra modului de dispunere a piramidelor ce
formeaza complexul de la Gize", asupra proportiilor si
dimensiunilor me!alitice utilizate ,dimensiuni ce impun respect si
-
azi cu toate pro!resele te"nolo!ice remarcabile facute intre timp si
cu care ne tot laudam. su!ereaza existenta unor le!i de constructie
ri!uroase, nespecifice unui complex ar"itectural obisnuit, si cu atat
mai mult al unuia cu caracter funerar. #i pentru a putea intele!e cate
ceva din semnificatiile acestor constructii ar trebui sa putem
patrunde starea de spirit a acelei vremi, sa intele!em modul in care
!andeau si ce cautau a implini in viata cei de acum citeva mii de ani.
#i poate cel mai usor pentru noi ar fi sa reconsideram !andirea
pita!oreica, caci este aproape de sufletul nostru romanesc prin insasi
le!atura subtila dintre $ita!ora si /amolxe.
Esenta - poate fi considerat primul cuvant "otarator si caracteristic
al filozofiei !recesti. 0l semnifica sursa si principiul fenomenelor si
fiintelor. Conform definitiei date de 'ristotel, esenta este principiul
absolut din care (deriva toate, el ramanand intact(. 'tribuirea rolului
de esenta diferitelor fenomene sau fiinte a !enerat concepte
filozofice diferite. #pecific scolii pita!oreene este atribuirea rolului
de esenta nu materiei, ci 1umarului, care nu are continut, nu este
materie ci doar ordine, este principiu sintetic fara a fi le!at de
simturi, este FORMA.
1umarul este un fel special prin care se exprima forma. *n lucrarea
sa (2ilosofia sociala a vec"ilor !reci(, Constantin 3satsos arata ca,
in sensul filosofiei !recesti, forma este ceea ce "alcatuieste,
ordoneaza, armonizeaza, leaga, defineste, este lege !ar legea nu
este altceva decit ordine logica, necesara si universala, este "ogos
#aca forma este principiul fiintelor, atunci legea, logosul constituie
acest principiu $oate ca numarul nu este decat o prima conceptie
timida si oarecum limitata a logosului"
*n (3"eolo!umena 'rit"meticae(, 1icomac" expliciteaza aceasta
conceptie: "%aosul primitiv, lipsit de ordine si de forma si de tot
ceea ce se diferentiaza dupa categoriile de calitate, cantitate etc,a
fost organizat si oranduit dupa &umar". 4eci principii matematice
clare, rapoarte si proportii !uverneaza atat lumea anor!anicului, cat
si a or!anicului si c"iar a socialului sau a creatiei umane. "'cest
templu este ca si cerul in toate aranjamentele lui" spune o inscriptie
5
de pe un fra!ment al templului lui amses **, aflat astazi in muzeul
din Cairo, explicitand practic ideea de mai sus.
$oate ca in acest spirit ar trebui abordata analiza complexului de la
Gize", si cautate le!aturile profunde cu #tone"en!e si
#armise!etusa. #tructura !eometrica ri!uros orientata a acestor
constructii poate fi considerata rezultatul imprimat vietii sociale de
catre tendinta spre o ordine !eometrica, universala, astronomica,
specifica influentelor culturii !recesti si e!iptene, ordine dominata
de 1umarul de 'ur.
4in cele de mai sus poate sa transpara ideea ca inaintasii nostri ar fi
putut ajun!e la constientizarea unor le!i profunde ale universului
doar prin contemplarea naturii. 'u dezvoltat (ascultarea( naturii si
nu (intero!area( cu aparate auxiliare specifice te"nicii de azi. 'r
aparea astfel o alta idee extrem de interesanta si importanta:
6
obiectul de studiu are o mare influenta asupra celui ce il
analizeaza sau il concepe si, din acest motiv, o reinte!rare a omului
modern in 1atura ar putea fi conditionata de intele!erea si utilizarea
notiunii de 2orma.
*n acest context, ideea de 2orma naturala poate deveni un concept -
sinteza, ce isi are ori!inea in ideile de frumos si de armonie din
'ntic"itate, in ideea de proportie utilizata in estetica si teoria artei,
in conceptele: eficient si economic din ultima perioada, in ideile de
evolutie entropica si ne!entropica a sistemelor complexe departe de
ec"ilibru, de ordine si organizare in haos, in ideile de simetrie,
omotetie, similaritate si autosimilaritate prezentate in teoriile privind
structurile fractale si structurile !eometrice bazate pe numerele de
aur etc. ealizarea prin procese te"nolo!ice a acestor forme ar
putea conduce la ceea ce noi intele!em prin tehnologie naturala.
4ar, sa revenim la $iramida. 'm putea emite o ipoteza: $iramida
este o forma !eometrica speciala, un obiect artificial care, prin
utilizarea anumitor proportii speciale, a unor materiale si te"nici de
constructie adecvate si printr-o amplasare bine aleasa, capata
proprietati deosebite, un fel de (rezonanta( subtila cu )niversul. *n
acest sens poate fi privita ca fiind un prototip al ortotehnologiei , in
sensul definit in +rtofizica de 7i"ai 4ra!anescu..
*ntre minte si materie se pot identifica interactiuni de un
tip nou, mediate de 2orma8
'ceasta este doar o ipoteza. 1u avem voie sa trecem mai departe
construind un (munte de teorii( pana cand aceasta ipoteza nu se
probeaza a fi adevarata. +ricum inainte de a su!era o serie de
experiente interesante si utile sa mai recapitulam cate ceva din ceea
ce se cunoaste sub numele de efect de piramida.
7aretia si in acelasi timp simplitatea complexului de la Gize" au
atras atentia si nedumerirea specialistilor din toate !eneratiile. #ute
de expeditii s-au perindat prin fata #finxului incercand sa intelea!a
scopul acestei risipe aparente de ener!ie. 7ii de pa!ini au fost
umplute de parerile celor ce au meditat la poalele imensului edificiu
de 166 m inaltime al piramidei lui Keops. 4ar nici una din aceste
9
pareri nu a fost atat de socanta prin implicatii ca cea facuta de
francezul 'ntoine :ovis, care, prin 199;, afirma ca in interiorul
piramidei are loc un proces de mumificare naturala. 'firmatia se
baza pe o observatie facuta la fata locului referitoare la mumificarea
micilor vietuitoare care-si !asisera moartea in interiorul piramidei.
4eci in loc de sc"elete, asa cum ar fi fost normal, cercetatorul a
colectat vietuitoare bine conservate prin des"idratare. evenit in
2ranta, :ovis are nastrusnica idee sa-si construiasca o piramida din
carton, care respecta proportia celei e!iptene , sa o orienteze pe
directia 1# si, in pozitia ec"ivalenta camerei re!elui, aproximativ la
1<5 din inaltime, sa plaseze cadavrul unei pisici. #pre mirarea lui,
cadavrul s-a des"idratat, mumificandu-se. 'sa a inceput studiul
inedit, si azi controversat, al 0fectului de piramida. and pe rand,
cercetatori din numeroase tari au prezentat rezultate ale unor
experiente in care piramida, sau mai !eneral forma !eometrica a
unui spatiu, poate influenta desfasurarea unor fenomene fizice.
4rbal si $avlita din Ce"oslavacia, 0ric 7c=u"an din Canada,
+ttmar #te"le din Germania, Geor!e =. :randes din )#', la noi in
tara 4r. 7arioara Godeanu si un colectiv interdisciplinar, sunt doar
cateva nume ale celor ce si-au dedicat o mare parte din activitatea de
cercetare acestui domeniu de studiu.
$rimul brevet de inventie, deci prima aplicatie (le!iferata( a
efectului de piramida, ii apartine incepand cu 1999 lui Karel 4rbal.
:revetul prezinta un (dispozitiv( de ascutit lamele de ras, respectiv
o piramida in interiorul careia, pe un suport adecvat se asaza lama
de ras. Cercetarile experimentale efectuate inainte de acordarea
brevetului de inventie au aratat ca lama isi mareste de cateva ori
durata de utilizare, daca in loc sa fie tinuta in aparatul de ras sau in
ambalajul ori!inal este pastrata intr-un volum delimitat de o
piramida orientata. *n unele cazuri s-a constatat, prin masuratori pe
microscop, o (refacere( a taisului unor lame uzate, un fel de ascutire
a lamei prin reasezarea structurii cristaline. 4in acel moment ,1999.
si pana azi, in punctul considerat activ din interiorul unei piramide
orientate s-au plasat cele mai neasteptate obiecte, in speranta ca
evolutia acestora ar putea deconspira ceva din mecanismul implicat.
#in!urul lucru cert obtinut este ca evolutia in timp a majoritatii
reactiilor c"imice testate, a proceselor de cristalizare sau
>
polimerizare, de imbatranire sau precipitare, este afectata de forma
spatiului in care se desfasoara reactia.
Totul se petrece ca si cand Forma si in special piramida ar
!uca in anumite conditii rolul unui catalizator sau al unui
inhibitor. "alitatea reactiei sau a procesului nu se modifica# o
reactie de polimerizare ramane o reactie de polimerizare$ %n
schimb &iteza de desfasurare a procesului poate suferi &ariatii
suficient de mari pentru a exclude erorile experimentale.
'eci ce&a se intampla cu "Timpul" in acel (patiu &rand parca
sa confirme o butada de acum )*** de ani care spune ca#
Totul se teme de Timp doar Timpul se teme de +iramida$
7