Sunteți pe pagina 1din 7

Expansiunea Islamului

Una dintre marile religii ale lumii, islamul a fost raspandit cu ajutoul fortei
armatelor din Spania pna in India . Intr-un timp mai scurt de un secol a
aparut in urma sa o cultura extraordinara .
Arabia era in mare parte alcatuita din desert in secolul al VII-lea e.n. iar in
pustiurile sale traiau triburi nomande .
Pe tarmul Marii osii si !ceanul Indian se gaseau "one fertile cu multe
ase"ari infloritoare . #rumurile acestora duceau in Siria si
Mesopotamia$Ira%ul de a"i&. In calea acestor drumuri comerciale se gaseau
oa"e care datorita comertului prosperau, de exemplu Me%%a si Medina ,
acestea fiind de o importanta fundamentrala in istoria islamismului .
Profetul Mhomed
Profetul Ma'omed s-a nascut in Me%%a, tatal sau se ocupa cu mnatul
camilelor .
Si-a pierdut parintii inca de forte tnar si a fost crescut de un unc'i.
Pna la (rsta de )* de ani calatorea ca negustor cu cara(anele , pna cnd a
luat-o de sotie pe stapna sa, ajunsa deja de doua ori (adu(a, pe +adidja.
Umbla mult singur prin munti si cu putin timp dupa casatorie a a(ut parte de
o intamplare ciudata.
A a(ut (i"iuni in care (orbea cu ar'ang'elul ,abriel, notnd in (ersuri
instructiunile acestuia.
Aceste scrieri constituie prima parte a cartii sfinte a islamismului, -oranul.
Aceasta carte cuprinde in final cele ../ de precepte pe care le-a primit
profetul timp de ))de ani.
Intre timp Ma'omed a inceput sa predice, propa(aduind ca spre mntuire
exista doar un singur drum, supunerea totala #umne"eului atotputernic.
-u(ntul 0islam1 in araba are c'iar aceasta semnificatie, de(enind numele
acestei religii noi.
Adeptii sai erau numiti musulmani, adica supusi, ingaduitori.
Ma'omed a infiintat o comunitate reliioasa din putinii discipoli si membrii
familiei sale, dar aceasta nu a de(enit populara in oras.
2unastarea orasului se datora mai ales pelerinilor care (eneau la piatra
3aba, sanctuar dedicat unui numar de circa 456 de "ei si spirite diferite, sa
se inc'ine acestora.
Insa noul profet a declarat ca orice "eu sau spirit este fals, iar situatia a
de(enit asa de periculoasa inct in 5)) Ma'omed si putinii sai discipoli au
trebuit sa paraseasca orasul.
Aceasta fuga se numeste +egina $+idjra& si se considera punctul de origine
al perioadei islamului .
Ma'omed si-a gasit adapost in orasul apropiat Medina, unde a de(enit un
om important, fiind judecator , si unde si-a gasit noi discipoli.
A fost recrutat ca drept Profetul lui Alla' si conducator al celor din oras in
numeroasele campanii militare inpotri(a celor din Me%%a.
-nd s-a predat Me%%a in anul 546, Ma'omed a de(enit domnitorul orasului
unde s-a nascut, a distrus cei 456 de idoli si a oferit sanctuarul lui 3aba lui
Alla'.
Problema succesiunii
Pna la moartea profetului, sur(enita in 54), aproape toata peninsula Arabica
se inc'inase in fata islamului.
#eoarece Ma'omed nu a desemnat un succesor, au aparut conflicte intre
rude, iar i"bunirea re(oltelor, rascoalelor si a ra"boaielor ci(ile au tulburat
linistea peninsulei.
Acestea au luat sfrsit printr-o intelegere intre adeptii profetului.
Un calif $discipol, adept& a preluat succesiunea si arabii au inceput cuceririle.
7riburile care se luptau nu demult intre ele, s-au unit acum sub drapelul
Islamului, dnd astfel multa bataie de cap celor doua super-puteri care
satapneau !rientul Mijlociu, Imperiul 2i"antin crestin cu limba de stat
greaca si Persia, care urma "oroastrianismul, care se afla pe teritoriul
Iranului de a"i si in care domnea dinastia Sasanida.
Rspndirea Islamului
Primul pas in expansiunea in afara Arabiei a a(ut loc in timpul domniei
-alifului Abu 2a'r $54)-54/&, dar ade(arata perioada a cuceririlor a fost
perioada califatului lui !mar $54/-5//&.
In anul 54* a fost cucerit #amascul iar in anul urmator marele conducator
arab +alid ibn-al-Valid a nimicit oastea bi"antina in lupta de la Iarmuc si a
alungat-o din Siria.
Au in(adat si Mesopotamia, care se afla sub dominatia Persiei, iar in 5/) au
cotropit si Persia. In acelasi an, prin cucerirea Alexandriei, s-a predat si
8giptul, acesta fiind mai departe un punct de plecare pentre campaniile duse
pna in Africa de 9ord.
In acest timp, in Imperiul Islamic, slabit de luptele intre triburi, care a unit
diferite natii si regiuni, au aparut tensiuni. Al treilea calif, !sman $5//-5*5&
a fost ucis, succesorul lui a de(enit (arul si succesorul lui Ma'omed, Ali. Si
sub dominatia lui $5*5-55.& s-au continuat miscarile religioase si tulburarile
dintre triburi care au condus pna la urma la ra"boaie, lupte si la uciderea lui
Ali.
#iscipolii lui nu au (rut sa se supuna califului succesor Mua(ia si si-au
proclamat autonomia.
Astfel a a(ut loc despartirea definiti(a dintre sunnitii majoritari si siitii
minoritari. -u toate ca in anumite perioade din istoria Islamului mai apar din
cnd in cnd anumite secte, contradictia sunnism-stiism este si in pre"ent o
ruptura fundamentala.
Moartea lui Ali a pus capat perioadei califatului 0clasic1 sau ortodox.
Sub domnia lui Mua(ia $55.-5:6& califul a de(enit un conducator
asemanator regelui, care domnea in capitala Siriei, #amasc.
7itlul era mostenit de fiul sau sau de o ruda foarte apropriata, iar domnia era
exercitata cu ajutorul unei structuri sociale centrali"ate, aceasta nefiind o
caracteristica a statelor arabe.
Singurul Stat
Mua(ia a infiintat pna la urma prima dinastie a califilor, dar puterea lor s-a
cristali"at doar dupa ce califul Abdal-Mali% $5:*-;6* & a iesit (ictorios din
ra"boiul intern de 46 de ani.
-u instaurarea ordinii s-a continuat expansiunea islamismului.
<ortele musulmane au patruns pna in 7as%ent, cucerind Sindul si o parte
din Pandjad, teritoriul Pa%istanului din pre"ent.
In (est au cucerit coasta Africi de 9ord si prin strmtoarea ,ibraltar au
patruns pna in Spania.
In ;.: au trecut Pireneii si au patruns pna in partea centrala a <rantei. Au
fost opriti de france"i lnga 7ours in ;4), acestia punnd capat altor
e(entuale cuceriri in 8uropa.
Sub domnia dinastiei !maiad, Imperiul Islamic, care putea face comert
nesting'erit din Spania pna in India, si-a trait cea mai mareata perioada .
-ontrar altor popoare cucerite,arabii in(atau cu placere de la alte natii,
adoptnd modalitatea de conducere a statului, organi"area armatei si
na(igatia maritima bi"antina si persiana.
Au preluat din stiinta si arta ad(ersarilor infranti.
#e obicei musulmanii au fost toleranti fata de credinciosii care nu erau
musulmani, mai ales cu 0Popoarele -artii1 care erau crestinii si e(reii, cu
traditii biblice asemanatoare lor. #in punctul de (edere al Islamului, A(ram
si Moise au fost profeti ade(arati, a caror opera a fost dusa la cap de
Mo'amed.
Musulmanii erau scutitide taxe, spre deosebire de cei nemusulmani. Aceasta
dispo"itie a constituit o moti(atie pe o perioada lunga pentru multi oameni
de a-se con(erti la islamism.
#eoarece traducerea -oranului in alte limbi a fost inter"isa, noii adepti au
in(atat repede araba, astfel ca popoarele cucerite au fost asimilate mai usor.
-nd aceasta s-a reali"at, un arab insemna un om care (orbea aceasta limba
si mare parte a lumii islamice a ajuns sa aiba religie, limba si cultura
comuna.
Insa tocmai aceasta toleranta a cau"at caderea dinastiei !maiada.
#eoarece dinastia nu s-a ocupat destul de con(ertirea celor care nu erau
musulmani, nemultumirea crestea in rndurile supusilor.
#in cau"a nemultumirilor religioase si a supararii arabilor care traiau in
Iran si Mesopotamia, deoarece erau condusi din #amasc, a i"bugnit o re(olta
in ;/;, al carei conducator a fost descendentul profetului Abdul-Abbas. In
trei ani a spulberat puterea omaidienilor si a sters fara mila orice urma a lor
dupa pamnt.
#oar o singura personalitate a familiei a scapat, Abdar-a'man, care s-a
refugiat in Spania si a intemeiat o dinastie autonoma care a dainuit aproape
466 de ani.
#inastia Abbasida a pri(at #amascul de rangul de capitala si a infiintat o
alta capitala in Mesopotamia, 2agdad, care in scurt timp a de(enit un oras cu
un milion de locuitori.
-entrul califatului Abbasida a de(enit regiunea estica, mai bogata, unde
exista o puternica influenta personala.
In aceasta perioada s-a pus accentul pe con(ertirea la islamism si adoptarea
limbii arabe, religia islamica de(enind mai puternica.
Pna la urma doar Iranul a pastrat limba originala, limba persana, si
identitatea culturala, desi s-a con(ertit la islamism.
Cultura infloritoare
Islamul a pasit intr-o noua etapa, in care nu doar a preluat din alte culturi, ci
si-a creat mareata sa cultura indi(iduala.
-aiful Al-Mansour a intemeiat 0Palatul -unoasterii1, unde sa(antii
traduceau operele filo"ofilor greci antici, studiau practica medicala antica,
in(atau matematica indiana, -o parte a acesteia sunt numerele 0arabe1
folosite si in pre"ent. ,nditorul arab Ibn-Sina a de(enit cunoscut in 8uropa
sub numele de A(icenna, filo"o( si medic de mare prestigiu.
Matematicianul Al-+(ar"imia fost pionierul algebrei $termen arab&, pe
cnd persanul !mar +ajiam a fost in acelasi timp matematician, astrolog si
poet.
=iteratura si artele infloreau. #in pamnt s-au inaltat mosc'ee a(and
cupole stralucitoare, palate minunate, cu peretii inpodobiti cu materiale
ceramice colorate.
!laritul si prelucrarea metalelor au ajuns la un ni(el inalt.
In arabescurile folosite pentru infrumusetare se impletau moti(ele care
reproduceau anumite forme de plante si moti(e abstracte cu linia eleganta a
scrierii cursi(e arabe. Uni(ersul poe"iei islamice a fost inbogatit si de
po(esti populare din Asia, colectia clasica de renume unu(ersal fiind >! mie
si una de nopti1.
Stiinta si cultura islamica au intrecut in cte(a secole tot cea ce cunoscuse
8uropa crestina. Vestul a preluat multe din sursele arabe in domeniile
stiintelor, filo"ofiei, matematicii si medicinii.$-'iar si metoda de fabricare a
'rtiei in(entata de c'ine"i, a fost aflata de 8uropeni tot cu ajutorul
arabilor&.
-ultura islamica inflorea, dar dupa nici un secol de dominare a dinastiei
Abbasida califatul urias si greu de gu(ernat a inceput sa decada,
sfarmndu-se in bucati. #eoarece in noua capitala, -airo, dinastia <atimida
$?6?-..;.&, nu putea controla eficient teritoriile nord africane, le-a pierdut.
Cuceririle turceti
-alifatul era cel mai amenintat de la est.
Puterea politica a Iranului a crescut, califii Abbasida au de(enit marionetele
domnitorilor persani. Situatia s-a sc'imbat si mai mult, cnd turcii,
pro(eniti din Asia -entarala, au preluat puterea peste o mare parte a lumii
Islamice, si o exercitau in numele califilor Abbasida @ cel mai mare
conducator al lor fiind de(enit sultan $cu(ntul sultan inseamnaA barbatul
detinator de putere&.
7urcii au fost luptatori talentati, si astfel l-au fortat pe imparatul bi"antin sa
ceara ajutorul ca(alerilor din 8uropa de Vest.
Unitatea sub domnia turceasca a fost la fel de scurta ca si in timpul
domnitorilor Abbasida, in secolul al BII-lea. !rientul s-a impartit in
sultanate autonome. Istambulul s-a do(edit a fi suficient de puternic de a
re"ista si a riposta la cruciade.
=a fel ca si mai de(reme, noua si principala amenintare (enea de la asarit.
+oardele de tatari au pus capat califatului Abbasida prin jefuirea 2agdadului
si au inceput un nou capitol in istoria islamismului.
Date importante
*;.
9asterea profetului Ma'omed
*?5
Ma'omed o ia desotie pe +odidja
5.6
Prima (i"iune a lui Ma'omed
5.4
Incep profetiile
5)/-546
=uptele desfasurate intre cei
din Me%%asi si
Medina. Ma'omed
se intoarce in Me%%a
54)
#upa moarte lui Ma'omed,
Abu 2a%r de(ine
-alif
54/-5//
-alifatul lui !mar
545-5/.
Musulmanii ocupa Siria, Palestina
Mesopotamia si 8giptul
5//-5*5
-alifatul lui !sman
5*5-55.
Ali- ultimul calif ortodox
55.-5:6
Mua(ia se autoproclama
calif si infiintea"a
#inastia !maiada
5?4
Incepe cucerirea Africi de 9ord
;..
Musulmanii ataca Spania, in curnd
cucerind intreaga peninsula
;.:
Musulmanii ataca <ranta, in ;4) sunt opriti la
7ours
;*6
Inceputul domniei dinastiei
Abbasida, in ;** Abdar-a'man
intemeia"a un stat autonom, !maiada in Spania
;?:-:6?
-alifatul lui +arun-ar-asid
?6?-..;.
#inastia <atimidia in
Africa de 9ord si 8gipt
.6**-..*;
Sultanatul turcilor
.)*:
Mongolii ocupa 2agdadul, caderea dinastiei
Abbasida