Colegiul Naional Ion C.

Brtianu
Anul colar 2013-2014,semestrul II




DISCIPLINA: FIZIC

TEMA: ELECTROLIZA APEI




NUME: OLARU DIANA IULIANA
CLASA: a X-a E
PROFESOR: ROPCEA TEFAN


1

Electroliza apei

Electroliza este procesul de orientare i separare a ionilor unui electrolit (substan a crei
molecule prin dizolvare sau topire se disociaz n ioni, permind trecerea curentului electric
continuu) cu ajutorul curentului electric continuu. Electroliza este un fenomen ce se petrece la
trecerea curentului electric continuu prin solutia sau topitura unui electrolit.
n procesul de electroliz, ionii pozitivi sau cationii sunt dirijai spre catod (pol negativ), iar
ionii negativi sau anionii nspre anod (pol pozitiv) unde i pierd sarcina i se depun sau intr n
reacie chimic. La anod se produce un proces de oxidare, n timp ce la catod unul de reducere.
Electroliza apei este singura tehnologie validat industrial pentru producerea hidrogenului.
Reactoarele folosite la electroliza apei sunt compartimentate pentru a permite obinerea de produi
ct mai puri i pentru a optimiza condiiile de desfurare a proceselor pentru fiecare electrod n
parte. Separarea spaiului catodic de cel anodic aduce ns i dezavantajul creterii tensiunii la borne,
datorit rezistenei ohmice a separatorului interpolar.
Descriere general. Electroliza este un pasaj de curent electric direct printr-o substan
ionic care este fie topit, fie dizolvat ntr-un solvent potrivit, rezultnd n electrolizor rezultatul
reaciilor chimice ce au avut loc ntre electrozi. Principalii componeni ai unei electrolize sunt:
Electrolitul: este substana ce conine ioni liberi ce au rolul de a transporta
curentul electric n electrolizor.
Electrolizorul: este vasul n care se desfoar electroliza;
Generatorul de curent continuu: furnizeaz energia electric necesar pentru
a crea descrcarea ionic n electrolit. Curentul electric este transportat printr-un circuit
extern.
Electrozii: sunt conductorii electrici care reprezint interfaa fizic ntre
circuitul electric i electrolit. Ei sunt de dou tipuri: catodul i anodul.
Electrozii din metal, grafit sau din material semiconductor sunt folosii pe scar larg. Pentru
alegerea celui mai bun electrolit pentru electroliz se ine cont de reaciile principale i secundare
care au loc n timpul electrolizei i, bineneles, de costul de fabricaie.
Aparatura si materiale necesare:
- sursa de curent continuu, stabilizata si reglabila;
- ampermetru digital
- voltmetru digital;
- celula de electroliza compartimentata
- separator interpolar (membrana schimbatoare de ioni Nafion);
- electrozi de Pt sau Ni;
- solutie apoasa de KOH 25 % (% masa).
2

Modul de lucru
n celula de electroliza se introduce o solutia apoasa de KOH 25% si se realizeaza montajul din
Figura 1. Se umple coloana de lichid a eudiometrului si se conecteaza sursa de curent si aparatele de
masura. Ampermetrul digital (7) se fixeaza pe domeniul 200 mA (DC) iar voltmetrul digital (6) se
fixeaza domeniul 2000 mV (DC) cnd se masoara potentialele anodice si catodice, respectiv pe
domeniul de 20 V cnd se masoara tensiunea la bornele reactorului. Se efectueaza 2-4 teste cu o
durata de 10 - 30 min, la densitati de curent cuprinse ntre 1 si 5 A/dm
2
(50 - 200 mA). Se mentine
constanta intensitatea de curent si se citesc din 5 n 5 min. potentialele celor doi electrozi si
tensiunea la borne. La sfrsitul fiecarui test se masoara, dupa cca. 5 minute, volumul de hidrogen
acumulat n eudiometru.

Figura. 1. Instalatia de laborator pentru
electroliza apei:
1. sursa de curent
continuu stabilizata
2. celula de electroliza;
3. catod;
4. anod;
5. electrod de referinta
(ECS);
6. voltmetru digital;
7. ampermetru digital;
8. capilare Luggin;
9. eudiometru;
10. separator interpolar;
11. comutator dublu.


Aplicatiile electrolizei
Industriile electrochimice reprezinta o ramura cu aplicatii importante pentru economia
nationala. Aplicarea electrochimiei permite sa se obtina cantitai mari de produse importante, cum
sunt: hidrogenul, oxigenul, clorul, hidroxizii alcalini, peoxizii, oxiclorurile etc.
Prin electroliza substantelor topite se obtin: sodiu, calciu, magneziu, aluminiu si alte metale.
Datorita metodelor eletrochimice s-a reusit sa se realizeze pe scara indsutriala obtinerea unor metale
ca: bariu, cesiu, litiu etc.

3

Obtinerea metalelor si nemetalelor
Metalele din grupele I, a II-a si a III-a principala se obtin industrial prin electroliza topiturilor.
Beriliul metalic se obtine prin electroliza unui amestec topit de BeF2 si o fluorura alcalina iar
strontiul, un alt metal al grupei a II-a se obtine similar cu calciul.
Cu toate ca prin aceste procese electrochimice se consuma mari cantitati de energie
electrica, ele sunt utiliate pe scara larga intrucat permit obtinerea metalelor pure necesare in
tehnica. Procedeele electrochimice sunt singurele care fac posibila obtinerea metalelor cu potential
de oxidare mare.
Obtinerea aluminiului este un proces tehnologic complex care cuprinde doua etape distincte:
obtinerea aluminei din bauxita si electroliza oxidului de aluminiu.
Nemetalul care se obtine pe calea electrolizei este fluorul. Pentru electroliza se utilizeaza un
amestec de fluorura de potasiu si acid fluorhidric. Temperatura la care se efectueaza electroliza se
stabileste in functie de compozitia electrolitului.
Obtinerea aluminiului a fost un dar binevenit. Pana catre sfarsitul secolului al XIX, aluminiul a
fost un metal mai rar. Doar cei foarte bogati isi permiteau sa detina obiecte din aluminiu. Charles M.
Hall, in varsta de 21 de ani, student la Oberlin, a incercat sa descopere metode ieftine de obtinere
ale acestui metal. Greutatile pe care le-a infruntat au fost legate de faptul ca aluminiul este foarte
reactiv si era greu sa-l obtina prin reactii chimice obisnuite. Eforturile de a produce aluminiu prin
electroliza au fost neroditoare, deoarece sarurile sale anhidre erau greu de preparat, iar oxidul
Al2O3, avea un puncte de topire > 2000 , astfel incat, nu exista nici o metoda practica de al topit. In
1886 Hall a descoperit ca Al2O3 dizolva un mineral numir criolit, Na3AlF6, rezultand un amestec, cu
un punct de topire relativ mic, din care aluminiul putea fi obtinut prin electroliza.
Diagrama de functionare a acestui proces este redata mai jos. Bauxita contine Al2O3.
Bauxita este purificata, iar Al2O3 este apoi adaugat electrolitului de topitura de criolit, in care se
dizolva si apoi se disociaza. La catod, ionii de aluminiu se reduc si se obtine metalul care formeaza un
strat sub electrolitul mai putin dens. La anodul de carbon, ionul oxid este oxidat rezultand O2.
Al
3+
+ 3e
-
---> Al(l) (catod)
2 O
2-
---> O
2
(g) + 4e
-
(anod)
4 Al
3+
+ 6 O
2-
---> 4 Al(l) + 3 O
2
(g)
Oxigenul produs la anod ataca electrodul de carbon,
producand CO2, astfel electrodul trebuind schimbat frecvent.

4

Metoda de purificare a metalelor
Una din aplicatiile electrolizei cu anozi activi (care se consuma in decursul electrolizei) este
electrorafinarea. Aceasta metoda este utilizata in procesul de obtinere a cuprului de mare puritate si
pentru recuperarea metalelor pretioase. De fapt, rafinarea electrolitica reprezinta ultima etapa in
metalurgia cuprului. Electroliza cuprului are loc astfel:
In baia de electroliza ce contine ca electrolit o solutie
acidulata de CuSO4 se introduc o serie de placi groase de cupru
impur si se leaga de anodul sursei de curent. Intre placile anodice
se intercaleaza placi subtiri de cupru pur, legate la polul negativ al
sursei de curent. In aceste conditii trec in solutie din placile
anodice numai ionii de cupru si ionii impuritatilor metalice, care se
gasesc in seria tensiunilor electrochimice inaintea cuprului. La
catod se descarca numai ionii de cupru, potentialul de descarcare
al celorlalti fiind mai ridicat, acestia raman in solutie. Celelalte
impuritati cu potentialul mai electropozitiv, aflate in placile anodice de cupru se acumuleaza prin
depunere pe fundul baii de electroliza, formand asa-numitul namol anodic care constituie la randul
sau o sursa pentru obtinerea acestor elemente.
La anod : Cu ---> Cu
2+
+ 2e
-

La catod: Cu
2+
+ 2e
-
---> Cu Reactia totala: Cu
2+
+ Cu ---> Cu ---> Cu
2+

Metoda de obtinere a unor substante compuse
In prezent cea mai mare cantitate din necesarul mondial de hidroxid de sodiu si de potasiu de
obtine prin electroliza solutiilor apoase concentrate de clorura de sodiu, respectiv de potasiu. Exista
doua procedee de a obtine substante compuse: unul ce se numeste procedeul cu diafragma,
deoarece in industrie spatiul catodic este separat de spatiul anodic printr-un perete poros denumir
diafragma, si unul ce se numeste procedeul cu catod de mercur, care se foloseste pentru a avita
reactiile secundare. Pe plan mondial se observa utilizarea cu prioritate a celulelor cu diafragma,
pentru a evita poluarea mediului inconjurator cu mercur.
Pentru a obtine NaClO
3
Albchem Industries Ltd. foloseste urmatoarea tehnologie:
Din minele de sare ce se afla la 1800 m adancime este pompata o solutie de NaCl. Ajunsa in
fabrica aceasta solutie este curatata de impuritati si i se elimina taria
.
Calciul si magneziul sunt
eliminati pentru a preveni depunerile la catod, rezultand in pierderi electrice. Solutia astfel pregatita
este gata pentru electroliza. Sectia de electroliza consta in 24 de vase si 72 de celule aranjate in serie.
Cand sunt conectate la tensiune, se formeaza hidrogen gazos. Hidrogenul misca lichidul formand
astfel un circuit intre vas si celula. NaCl este transformat in NaClO
3
. Hidrogenul este eliminat in
atmosfera. Ecuatia reactiei este:
NaCl + 3H
2
O -> NaClO
3
+ 3H
2
5

Lichidul concentrat continand NaClO
3
la o temperatura de 85 C este turnata intr-un vas unde
are loc cristalizarea. Apoi cristalele sunt spalate din nou si NaClO
3
este depozitat fiind gata pentru
livrare.



Electroplacarea
Consta in aplicarea unui start fin, ornamental si protector al unui metal pe altul. Este o
tehnica comuna utilizata pentru a imbunatati aparenta si durabilitatea unor obiecte metalice. De
exemplu aur si platina sunt aplicate pe bijuterii fabricate din materiale ieftine. Grosimea acestor
starturi variaza intre 0.03 si 0.05 mm.
Compozitia baii de electrolit variaza, si este des tinuta secret, dar de obicei ea depinde metal
ce urmeaza a fi depozitat, si poate afecta durabilitatea si caliatatea suprafetei. De exemplu, argintul
depus dintr-o solutie de nitrat de argint nu se lipeste prea bine de o suprafata metalica. Daca este
depus dint-o solutie ce contine ioni de Ag(CN)
2
-
, atunci el adera bine si capata si luciu. Alte metale ce
sunt electroplacate in asemenea bai sunt aurul si cadmiul. Nichelul, ce poate si el fi folosit ca start
protector, este placat dintr-o solutie de sulfat de nichel, iar cromul este placat dint-o solutie de
H
2
CrO
4
.
Anumiti monomeri (stiren) sunt usor de folosit pentru a crea anioni organici. Acesti anioni
pot polimeriza intr-un proces numit polimerizare anionica. Se poate folosi un circuit electric pentru a
porni acest proces, polimerul localizandu-se la catod. Daca este gandit bine procesul, se poate utiliza
la placarea organica a metalui. Acest proces a fost folosit pentru a vopsi masinile noi, avantajul
constand ca el are loc in apa, nemaifiind nevoie de spray-uri cu solventi organici volatili.

6


Alte aplicatii
Electroliza se mai utilizeaza in instrumente de masurare ale pH-ului. Aceste instrumente
compara pH solutiei cu cel al electrodului corespunzator.
O alta aplicatie este utilizarea electrolizei la eliminarea parului nedorit de pe corp. Eliminarea
parului are loc prin aplicarea unei tensiuni f. mici intr-o solutie de NaCl ce se afla la radacina parului.
In urma electrolizei rezulta NaOH ce arde radacina parului, distrugand firul. Aceasta tehnica este
scumpa cat-de-cat si detine si critici. Produce durere in functie de zona ce este electrocutata, durerea
putand chiar fi uriasa in cazul nor tensiuni putin prea mari.
Electroliza se mai utilizeaza in industria uleiului comestibil, in instalatiile de intarire a
grasimilor atata animale cat si vegetale.
Legile lui Faraday
La trecerea curentului electric printr-un electrolit, adica in timpul electrolizei, au loc cele
doua procese distincte:
- transportul curentului electric de catre ioni;
- reactiile chimice care se produc la electrozi.
Pe baza experimentala, M. Faraday a observat ca exista o relatie intre cantitatea de
electricitate care trece printr-un electrolit si cantitatea de subtanta transformata prin electroliza.
Aceste observatii l-au condus la enuntarea legilor electrolizei sau legile lui Faraday.

1. Masa de substanta (m) separata dintr-un electrolit este proportionala cu
sarcina electrica transportata(Q): m= kQ (m= kIt) , k fiind numit echivalent electrochimic al
substantei neutralizate.
2. Echivalentul electrochimic al unei substante este direct proportional cu masa
molara a substantei si invers proportionala cu modulul valentei acelui element chimic.


7

Bibliografie:

1. Mark S. Wrighton, "Electrolysis," Discovery Channel School, original content provided by
World Book Online,
http://www.discoveryschool.com/homeworkhelp/worldbook/atozscience/e/177180.ht
ml
2. http://www.ucdsb.on.ca/tiss/stretton/chem2/electro9.html
3. http://www.madsci.org/posts/archives/may98/893874472.Ch.r.html
4. http://host2.mbcomms.net.au/tg/gtg/tfb-elect.html
5. Sanda Fatu, Cornelia Costin, Adina Toescu, Chimie, manual pentru clasa a XII-a, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997
6. Constantin Ionescu, Chimie Fizica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Electroliz%C4%83
8. http://www.referat.ro/referate/download/Aplicatiile_electrolizei_1045.html
9. http://www.referat.ro/referate/Electroliza_4283.html
10. file:///C:/Users//Downloads/208409642-Electroliza-Apei.pdf
11. http://www.referat.ro/referate/Electroliza_5083.html
12. http://www.scritub.com/stiinta/chimie/ELECTROLIZA-APEI7414182411.php
13. http://ro.scribd.com/doc/208409642/Electroliza-Apei
14. http://www.referatele.com/referate/fizica/online9/Electroliza-apei-Aplicatile-
electrolizei-Electrolizarea-metode-de-obtinere-aunor-substante-compuse-E.php