Codicologia (fr. codicologie; lat. codex, icis - carte, gr.

logos - vorbire, tiin ) este

tiin a special a istoriei care studiaz tehnica de execu ie a manuscriselor, urmrind
supor ii grafici, sistemele de tiere i liniere a filelor, modul de numerotare a caietelor,
stilul i ornamenta ia, materialul folosit ca suport (att filele ct i coper ile) i altele.
Codicologia face diverse clasificri simple i comparative ale acestor tehnici de realizare
a suportului scriiturii n func ie de perioad, materiale, ornamente, tehnici de legare etc.
!ceste clasificri i descrieri sunt apoi publicate, ca instrumente de lucru, n diverse
repertorii de colec ii sau colec ionari, inventare, cataloage, culegeri de documente, date,
nedatate sau incorect datate.
"rin aceste studii codicologice se pot stabili autenticitatea unor manuscrise precum i
locul de emitere, dar se pot realiza i studii cu privire la economia i schimburile
comerciale ale perioadei de datare a manuscrisului. #ot legat de cunoa terea i descrierea
tehnic documentului se pot face restaurrile i se pot descoperi textele ascunse, ilizibile
sau terse inten ionat.
!vnd n vedere obiectul de studiu care coincide cu al mai multor domenii ale tiin elor
auxiliare istoriei, codicologia s-a desprins ca tiin autonom de paleografie abia n
secolul al $$-lea prin lucrarea paleografului francez !lphonse %ain Les Manuscrits care
dedic un capitol important acestei tiin e, dndu-i de altfel i denumirea. &storicul i
profesorul Charles 'amaran, tot n anii ()*, o prezint n cursurile sale ca pe o tiin
independent cu metode i obiect distinct de cel al paleografiei definitivnd ceea ce
ncepuse !. %ain.
"rima revist tiin ific dedicat codicologiei este bienalul interna ional de codicologie
Scriptorium aprut ncepnd cu +,)-, nti la .ruxelles, apoi la !nvers i /and.
0n anii (1* noua tiin ia amploare la nivel interna ional prin multitudinea de lucrri
pulicate, impunndu-se ca tiin autonom cu mi2loace i terminologie specifice de
lucru.