Italia

1. ISTORIC
Italia, oficial Republica Italiană (italiană Repubblica Italiana, numele scurt este identic) este
un stat suveran european, de pe Peninsula Italică şi câteva insule la Marea Mediteraneană, cele mai
importante fiind Sicilia şi Sardinia. Se învecinează cu Franţa la nord-vest, Elveţia şi Austria la nord şi
Slovenia la nord-est. De asemenea înconjoară două enclave: San Marino şi Vatican şi are o exclavă
numită Campione d'Italia pe teritoriul elveţian. Capitala Italiei este Roma.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci şi romani, şi al
mişcarilor culturale moderne, cel mai notabil fiind Renaşterea. Roma este un sediu al Bisericii
Romano-Catolice şi a fost pentru o perioadă lungă un centru al civilizaţiei occidentale.

Astăzi Italia este o republică democratică şi o ţară dezvoltată, ocupând a şaptea poziţie conform
PIB-ului, a opta conform indicelui calităţii vieţii şi a douăzecea conform indicelui dezvoltării umane.
Este un membru fundator al Uniunii Europene şi unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului
Europei, Uniunii Europei Occidentale.

Istoria Italiei este probabil cea mai importantă în privinţa dezvoltării culturale şi a dezvoltării
sociale din mediterană. Ţara a fost o gazda pentru importante activităţi în timpurile preistorice, şi de
aceea săpături arheologice pot fi găsite în multe regiuni: Lazio şi Toscana, Umbria şi Basilicata. După
Magna Graecia, Civilizaţia etruscă şi Imperiul Roman care a venit să domine acestă parte a lumii, au
urmat Evul Mediu Umanismul şi Renaşterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei şi artei
europene. Oraşul Roma conţine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia în era modernă a devenit un stat-naţiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - când statele
peninsulei şi Cele două Sicilii au fost unite de către regele Victor Emmanuel II din dinastia de Savoia.
Arhitectul unificaţiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui

1
Victor Emmanuel. Roma însăşi a râmas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei
doar pe 20 septembrie, 1870, data finală a unificării italiene. Vaticanul este acum o enclavă
independentă înconjurată de Italia, ca şi San Marino.

Italia participă alături de Antantă în primul război mondial.

Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o alianţă dezastroasă
cu Germania şi cu Japonia numită Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) şi la înfrângerea ultimativă
a Italiei în cel de-al doilea război mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat
în stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituţii pe 1 ianuarie, 1948.
Membrii familiei regale au fost trimişi în exil datorită asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membră fondatoare a NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat grupului de
creştere a unificării politice şi monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.

2. POLITICA
Constitutia din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistând din Camera
Depuatatiilor (Camera dei Deputati) si Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciara, si una
executiva (condusa de un prim ministru). Presedintele republicii este ales pe 7 ani de catre parlamentul
reunit cu un contingent mic de delegati regionali. Presedintele nominalizeza prim ministrul, care
propune ceilalti ministri (care inainte erau alesi de presedinte). Consiliul de Ministrii (in mod general,
dar nu necesar este compus din membri ai parlammentului) trebuie sa pastreze secretele ambelor
camere (Fiducia).

Camerele parlamentului sunt populare si sunt alese in mod direct printr-un sistem mixt
majoritar si proportional. Camera Deputatiilor are 630 de membrii. In plusul celor 315 de mebrii alesi,
Senatul ii include si pe fostii presedinti si alte diverse persoane, conform prevederiilor constitutionale.
Ambele camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate inainte de expirarea termenului
normal.
Sistemul judiciar italian este bazat pe Dreptul roman modificat prin Codul napoleonic si prin
ultimele schimbari. O curte constitutionala, Corte Costituzionale, care poate trece peste
constitutionalitatea legilor, este o inovatie post-Al Doilea Razboi Mondial.

3. REGIUNI
Italia este divizata in 20 de regiuni, dintre care cinci se bucura de o autonoma speciala (*)
• Abruzzo • Emilia-Romagna
• Basilicata • Friuli-Venezia Giulia *
• Calabria • Lazio
• Campania • Liguria

2
 • Lombardia
• Marche
• Molise
• Piemont
• Puglia
• Sardinia *
• Sicilia *
• Toscana
• Trentino-Tirolul de Sud *
• Umbria
• Valle d"Aosta *
• Veneto

O regiune poate fi subdivizata in provincii.

Principalele 10 localitati dupa numarul de locuitori:
Roma 2.720.660 locuitori, Genova 611.362 loc.,
Milano 1.294.002 loc., Bologna 374.625 loc.,
Napoli 964.193 loc., Florenta 365.802 loc.,
Torino 909.827 loc., Bari 321.255 loc., Catania 297.237 loc.
Palermo 659.542 loc.,

4. GEOGRAFIE
Italia constă în principal dintr-o peninsulă (poreclă Stivale-cizma) care se extinde în Marea
Mediterană, unde împreună cu două mari insule, Sicilia şi Sardinia (Sardegna), creează diferite
compartimente ale mării: Marea Adriatică la nord-est, Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană la sud-
vest şi în final Marea Ligurică la nord-vest.

Munţii Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii,
care apoi formează un arc, închizând Italia în nord. Aici se află şi o lagună aluvionară mare, Laguna

3
Pad-Veneţia, străbătută de Râul Pad şi de mulţi afluenţi ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini şi
Dolomiţi. Alte râuri cunoscute sunt Tibrul (Tevere), Adige şi Arno.

Cel mai înalt vârf al Italiei este Mont Blanc (Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales
asociată cu doi faimoşi vulcani: acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) în apropriere de Napoli şi activul
Etna în Sicilia.

Coordonate geografice
• 42°50′N 12°50′E
Suprafaţă

• Total: 301,230 km²

• Terestră: 294,020 km²
• Marină: 7,210 km²
• Notă: include Sardinia şi Sicilia

Graniţe terestre

• Total: 1,932.2 km
• Vecini: Austria 430 km, Franţa 488 km, Vatican 3,2 km, San Marino 39 km,
Slovenia 232 km şi Elveţia 740 km.

Ţărm
7,600 km
Pretenţii maritime

• Stratul continental: 200 m adâncime sau limită de explorare

• Mare teritorială: 12 mile nautice

Climă
Predominant mediteraneană; alpină în nord; fierbinte, aridă în sud

Relief
Majoritar accidentat şi muntos; apar şi unele câmpii, coasta este joasă
Resurse naturale
Mercur, marmură, sulf, peşte, cărbune, teren arabil
Procent de folosire a pământului
• Teren arabil: 31%
• Culturi permanente: 10%
• Păduri: 23% (estimat în 1993)

Teren irigat
27.100 km² (estimat în 1993)

Riscuri naturale

4
 Riscurile regionale includ alunecări de teren, avalanşe, cutremure, erupţii vulcanice, inundaţii;
scufundarea pământului în Veneţia

Mediu
Poluarea aerului prin emisii industriale precum dioxid de sulf; poluarea coastei şi a râurilor prin
reziduuri industriale şi animale; ploaia acidă deteriorează lacurile; tratament inadecvat a resturilor
industriale.

5. DEMOGRAFIE
Italia este în general o omogenitate lingvistică şi religoasă, totuşi, cultura sa, economia sa şi
politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaţiei europene ca mărime, atingând 196 de
oameni pe km². Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germană în
Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani şi 116.914 italieni) şi cel de limba slovenă lângă Trieste.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale parţiale sunt cele franceze în Valle d'Aosta; cele sarde
în Sardinia; cele ladine în Dolomiţi; şi cele friuliene în regiunea Friuli-Veneţia Giulia, toate patru limbi
romanice. În plus există alte câteva minorităţi locale mici, ca şi cele vorbitoare de Limba occitană în
sudul văii Piemontului; Limba catalană în oraşele Alghero şi Sardinia; Limba albaneză în anumite sate
din Calabria şi Sicilia; şi de dialecte greceşti vechi în satele din Calabria.

Deşi Romano-Catolicismul este religia majoritară (85% din cetăţenii nou-născuţi sunt în mod
normal catolici) uramtă de religia protestantă şi cea iudaică, dar este constatată şi o creştere a
comunităţii musulmane imigrante.

6. CULTURA
Italia este bine cunoscută pentru arta şi cultura sa, precum şi datorită nenumeratelor ei
monumente, printre care se numără Turnul din Pisa şi Colosseumul roman, dar şi pentru mâncarea sa
(pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de viaţă, eleganţă, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte
vizuale, muzică (mai ales de operă), sărbători, şi în general pentru gust.

Mişcările artistice ale Renaşterii şi barocului a apărut în Italia între secolele al 14-lea şi al 15-
lea, respectiv la sfârşitul secolului al 16-lea, determinând o adevărată revoluţie artistică în Italia, mai
întâi, în Europa ulterior şi apoi în întreaga lume.

Genurile literare care au înflorit în Italia, aşa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso şi a lui
Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli şi a lui Castiglione, au exercitat o influenţă
durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca şi pictura, sculptura şi arhitectura, la care au contribuit
artişti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico şi Michelangelo.

Influenţa muzicală a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina şi

Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilă. Mai târziu, în secolul al 19-lea, opera romantică italiană (gen
muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorită compozitorilor Gioacchino Rossini,
Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini.

Artiştii, scriitorii, regizorii, arhitecţii, compozitorii şi designerii contemporani italieni contribuie

semnificativ la cultura vestică.
5
 Fotbalul este principalul sport naţional. Italia a câştigat Cupa Mondială de Fotbal de patru ori: în
1934, 1938, 1982 şi 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni
jucători de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan şi Inter Milano FC din
Milano, A.S. Roma şi S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino şi Fiorentina din Florenţa.

• Lista italienilor celebri

• Cinematografia italiană
• Muzica italiană

7. ECONOMIE
Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor tari
ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalistica ramâne divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat,
dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.
Italia este o tara dezvoltata, cu o politica economica de tip liberal si o economie de piata bazata
pe legea cererii si ofertei.
Din punct de vedere al resurselor naturale, acestea sunt destul de reduse. Productia nationala a
celor mai importante materii prime: carbune 93,7 mii tone, titei 5,1 mil.tone, gaze naturale 17,6
miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, magneziu 1,0 mii tone, sare 3.700 mii tone,
marmura 4.500 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat 3.800 mii.tone, caolin 238,5 mii tone, bentonita
891,1 mii tone, nisip silicios 13.900 mii.tone.
Principalele productii (date la 2008):
- in agricultura: grâu 7,1 mil.tone, porumb 9,8 mil.tone, orez 1,4 mil.tone, orz 1,2 mil.tone, cartofi
1,8 mil.tone, sfecla de zahar 4,6 mil.tone, rosii 6,5 mil.tone, masline 3,2 mil.tone, citrice 3,8
mil.tone, mere 2,2 mil.tone, piersici 1,0 mil.tone, struguri 7,4 mil.tone;
- in industrie: ciment 67,3 mil.tone, cocs 4,9 mil.tone, fonta 1,04 mil.tone, otel 83,9 mil.tone,
aluminiu 387 mii tone, autoturisme 1,4 mil.buc, tractoare 78,1 mii buc, rulmenti 270,0 mil.buc,
frigidere 6,6 mil.buc, congelatoare 2,0 mil.buc, masini de spalat rufe 7,4 mil.buc, masini de spalat
vesela 2,4 mil.buc, televizoare color 1,6 mil.buc, becuri 726,9 mil.buc, vagoane 137 buc, energie
electrica 288,0 miliarde kwh, autospeciale 288,0 mii buc, autobuze 3,0 mii buc. Industria
alimentara: carne bovina 1.030 mii tone, carne porc 1.980 mii tone, carne peste 106,7 mii tone,
lapte si produse din lapte 3.453.600 mii tone.
Variatie fata de anul anterior (%)
Indicatori economici Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
- Produsul Intern Brut 1,9 1,4 -1,0
- Investitii totale 4,5 1,0 -0,3
- Consum intern 1,0 1,4 -0,4
- Exportul de marfuri si servicii 10,7 8,0 2,0
- Importul de marfuri si servicii 14,0 4,4 2,5
- Rata somajului 6,8 6,1 6,7
- Rata inflatiei 1,9 1,8 3,3
- PIL (mil. euro) 1.475.403 1.534.561 -
- PIL/cap de loc. (euro) 25.031,6 25.921,4 -

6
 Sursa: ISTAT

Principalele sectoare de productie

Urmare dezvoltarii industriale inregistrata in ultimii 40 de ani, Italia a ajuns sa faca parte din
grupul restrans al tarilor cu o industrie avansata, modificandu-si structura economiei, care era
preponderent agricola, jumatate din PIB provenind din sectorul primar. S-a ajuns ca printr-o dezvoltare
sustinuta, treptata, industria si serviciile sa ocupe locul principal (peste 90% din PIB). Conform
clasificarii Fondului Monetar Interntional in baza PIB nominal, Italia reprezinta a saptea putere
economica a lumii dupa dupa tari precum SUA, Japonia, Germania, China, Marea Britanie, Franta.
Din punct de vedere al repartitiei geografice, puctul slab al structurii economiei il reprezinta
Mezzogiorno (jumatatea sudica), care se diferentiaza radical fata de regiunea centrala si de nord.
Agricultura. In conditiile unui exod al populatiei catre oras si a scaderii interesului pentru
dezvoltarea agriculturii, in favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundar in cadrul
economiei (sub 3% din PIB), Italia fiind nevoita sa importe o mare parte din produsele agricole
necesare consumului (cu exceptia legumelor si fructelor). Pricipalele culturi sunt cerealele (grau si
porumb, in special), urmate de fructe, intre care vita de vie ocupa un loc special (Italia este unul dintre
principalii producatori mondiali de vin), masline si citrice.
Industria. Sectorul industrial are un rol important in structura economica a tarii, o contributie
esentiala avand-o sectorul serviciilor legate de distributie sau adiacente vanzarii de bunuri industriale
(cca. 2,3% din PIB).
Pe parcursul anilor, Italia si-a castigat o pozitie importanta pe piata internationala in domeniile
bunurilor de consum si investitii, in special in urmatoarele sectoare: confectii textile, incaltaminte si
pielarie, mecanic, chimic si farmaceutic, constructii de automobile, aparatura electrocasnica.
Modelul de dezvoltare industriala este bazat pe o strategie flexibila si o puternica retea
de intreprinderi mici si mijlocii, deosebit de dinamice si cu o rentabilitate ridicata, organizate pe zone
sau sisteme locale de lucru, precum si pe mari intreprinderi, precum FIAT, FINMECCANICA,
PIRELLI, ENEL, ENI, care in ultimii 20 de ani au suferit puternice restructurari. Aplicarea unor
politici exigente de calitate si servicii pentru client, reducerea costului de fabricatie pe unitatea de
produs si, nu in cele din urma, angrenarea in globalizarea pietelor, au permis marilor grupuri industriale
sa obtina o crestere consistenta a competitivitatii si rentabilitatii.
Recesiunea mondiala care a afectat economiile tarilor industrializzate, afecteaza si industria
“Made in Itay”. Conform datelor Institutului de Statistica, in luna ianuarie din 2009, productia
industriala a inregistrat o scadere semnificativa de 19,9% fata de aceeasi perioada a anului precedent,
iar comenzile s-au redus cu 31,3%. Cele mai atinse sectoare sunt cele ale mijloacele de transport (auto),
produse metalurgice, produse chimice.
Serviciile. In cadrul acestui sector, un rol de o deosebita importanta, desi greu de cuantificat, il
are turismul. Acesta contribuie intr-o tot mai mare masura la balanta de plati, asa cum se inregistreaza
in alte tari din bazinul Marii Mediteraneene: Grecia, Spania, Turcia. Intre principalele trei forme de
turism: cel de mare, de munte si cultural, cel din urma atrage cel mai mare numar de turisti straini,
favorizand totodata si crearea de locuri de munca, nefiind afectat de anotimpuri.
O crestere importanta a cunoscut sectorul serviciilor legate de informatica si telecomunicatii,
reflectata printr-o multiplicare a numarului de utilizatori de Internet si de servicii oferite prin retea, in
special dupa initiativa multor operatori de telefonie.

7
 Comunicatiile. Sectorul comunicatiilor a fost influentat de modificarile structurale ample
aplicate privind liberalizarea sectorului si privatizarea acestuia. In 1997, a fost privatizata societatea
STET-Telecom Italia, administratorul retelei, iar din 1998 a fost liberalizata piata telecomunicatiilor,
aparand o diversitate de servicii oferite de alti operatori, alaturi de Telecom Italia. Din 1999, s-a
deschis concurenta pe piata apelurilor interurbane si internationale cu alti trei operatori nationali:
Albacom, Infostrada si Wind.
In cadrul telefoniei mobile exista patru operatori: Telecom Italia Mobile (TIM), Vodafone
(multinationala), WIND (societate mixta coordonata de ENEL, in asociere cu France Telecom si
Deutsche Telekom), Tre (proprietar fiind Hutchison Whampoa Limited care ofera tehnologia 3G).
Recent a intrat pe piata Poste Mobile care a luat fiinta in urma colaborarii dintre Postele Italiene si
operatorul Vodafone Italia.
Infrastructura. Sistemul italian de transporturi este format din 654.676 Km de strazi asfaltate,
dintre care 6.400 Km autostrazi.
Reteaua feroviara se intinde pe circa 20.000 km, controlata de catre Ferrovie dello Stato (Caile
Ferate ale Statului). “Treni Italia SpA” este societatea de stat care se ocupa de transportul calatorilor in
Italia.
Transportul maritim este foarte extins, data fiind configuratia geografica a Italiei.
In privinta transporturilor aeriene, alaturi de compania Alitalia opereaza o serie de companii
nationale private si internationale.
Cadrul juridic extern al relatiilor economice
Italia este membra a Uniunii Europene, Organizatiei Mondiale a Comertului, Organizatiei
Natiunilor Unite, Pactului Nord-Atlantic, Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare, Organizatiei
pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa,
Fondului Monetar International, Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura, Grupului celor opt tari
industrializate (G8).

8
 Repubblica Italiana
Republica Italiană

Drapel Stemă

Imn naţional: Fratelli d'Italia

Capitală Roma
Oraş principal Roma
Limba oficială Italiana
Sistem politic Republică
- Preşedinte Giorgio Napolitano
- Prim-ministru Silvio Berlusconi
Independenţă Unificarea Italiei
- 17 martie 1861
Suprafaţă
- Total 301.230 km² (Locul 71)
- Apa (%) 2,4%
Populaţie
- {{{an}}} 58.751.711 loc. (Locul 22)
- Densitate 192,73 loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
- Total $$2150 miliarde (Locul 8º)
- Per capita $$32,700
Monedă Euro (EUR)
({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC+1/+2

Zi naţională 9 {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .it, .eu2
10