Gastrita

Gastrita consta in afectiunea mucoasei gastrice reprezentata de procese inflamatorii,

degenerative, metaplazice, alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand
la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii
sau perforatii.
Clasificare
Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei, in acute si cronice. Din punct de vedere clinic
ele pot fi asimptomatice sau insotite de anumite simptome clinice. Acestea uneori pot fi nespecifice,
diagnosticul fiind dificil de stabilit, in aceste cazuri impunindu-se investigatii paraclinice precum:
endoscopia, examenul histopatologic si investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita
postconsum deAINS), de abuzul de bauturi alcoolice - gastrita etanolica, meselor copioase, condimentelor
sau alimentelor dificil de digerat. In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice
precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei
gastrice - gastrita acuta postingestionala. In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in
stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul
bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, coroziva si alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea
tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare
sau complicatii severe.

Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga durata resimtite de
bolnav la nivelul abdomenului superior si sensibilitate dureroasa epigastrica moderata. Gastrita cronica
are o evolutie indelungata de obicei progresiva si poate duce in timp la atrofia mucoasei gastrice.
O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este reprezentata de hemoragia de la nivelul mucoasei
gastrice, manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea sangelui pierdut - de la usoara anemie,
la scaune cu sange(melena) si soc hemoragic.
Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin senzatii de presiune si arsura in epigastru,
dureri surde permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi influentate mai ales de schimbarea de pozitie
sau de miscari.
Gastrita cronica de multe ori, este nemanifesta si se descopera intamplator. Unele cercetari medicale au
aratat ca numai o treime din adulti au o mucoasa gastrica absolut normala, restul de doua treimi
prezentand semne de gastrita.
Atunci cand sunt prezente simptomele, acestea sunt reprezentate la debut de dureri epigastrice de
intensitate variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese mai condimentate, dupa
consumul alimentelor mai acide sau mai greu digerabile, alcool, etc. Durerile sunt insotite de senzatie de
balonare, satietate, mai rar apar chiar varsaturipostprandiale.
Unii autori sustin ca o gastrita cronica neglijata poate fi urmata de displazie epiteliala cu dezvoltarea
ulterioara a unuiadenocarcinom. De aceea se recomanda o abordare serioasa a afectiunii si efectuarea in
scopul diagnosticarii precoce a unor endoscopii si examinari histologice seriate.
Printre cauzele gastritei cronice se mai numara infectia cu Helicobacter Pylori, refluxul biliar, utilizarea
pe termen lung a medicamentelor de tip aspirina si auto-imunitatea (boala Biermer).
Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, iar investigatia gastroscopica cu biopsie va
stabili diagnosticul de certitudine.
Diagnosticul diferential se va face cu alte afectiuni cronice ale abdomenului superior precum ulcerul
peptic, hernia diafragmica, esofagita si pancreatita cronica.

Cauzele gastritei
Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool, anumite
medicamente (spre exemplu aspirina, analgeticele, AINS - antiinflamatoarele nesteroidiene, dar si cele
steroidiene, pot genera iritatii ale mucoasei gastrice pina la gastrita si uneori complicatii ale acesteia chiar
administrate in doze uzuale la cei sensibili), abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea
fierbinti, infectia cu Helicobacter Pylori, ingurgitarea unor substante caustice, anumite boli
infectioase, stresul, etc.
Anumite boli, cum ar fi anemia pernicioas, anemia cronic de reflux biliar, sau tulburri ale sistemului
imunitar, pot provoca i ele gastrit. Gastrita mai poate aprea i la cei care au suferit chirurgii de
reconstrucie a tractului digestiv.

Simptomele gastritei
Cel mai frecvent simptom ntlnit la bolnavieste durerea abdominal. Alte simptome sunt indigestia,
balonarea, greaa, vrsturi, sau o senzaie de arsur n abdomenul superior. Snge n vrsturi sau scaune
negre pot fi semne de sngerare la nivelul stomacului, care pot indica o problem serioas.
Muli oameni cu gastrit nu au nici cea mai vag idee c anume ei pot fi acei ce sufer de acest boal. Cu
toate acestea, una dintre cea mai rspndit simptom este durerea n abdomenul superior, fiind
caracterizat prin arsuri, intensitate, roadere sau prezena unui obiect ascuit. Alte locuri unde se pot simi
asemenea simptome snt partea central-superioar a abdomenului i partea de stnga sus a abdomenului n
jurul spatelui.
Alte semne si simptome: grea, voma (avnd o nuan strvezie, verde, galben sau nsngerat n
dependen de gravitatea problemei), eructaii, balonare, senzaie de stomac plin dup doar cteva
muscaturi, lipsa poftei de mncare, pierderea inexplicabil n greutate

Diagnosticarea gastritei
De obicei se poate suspecta diagnosticul de gastrit pe baza simptomelor, dar cel mai sigur diagnostic este
cel care se pune prin endoscopie digestiva superioara.
Endoscopia n cazul gastritei, este important mai ales pentru a preciza tipul de gastrita, deoarece unele
forme de gastrit se trateaz specific i pot avea o evoluie mai ciudat, dar si pentru a exclude ale boli
care pot da simptome similare (ulcerul gastric, esofagita sau cancerul gastric)

Tratament
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor
fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide)
- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici -
ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul)
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector
ce va ajuta la refacerea acesteia).
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un
tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a
factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).

Complicatiile gastritei
Desi pare o boal simpls, gastrita poate da si complicatii, unele grave.
Cele mai frecvente complicaii ale gastritei sunt:
Sangerri cu anemie
Ulcerul gastric
Cancerul gastric
Scaderea absorbtiei vitaminei B12 urmata de anemie
Scaderea cantitatii de acid clorhidric din stomac in gastrita atrofica