Sunteți pe pagina 1din 16

PROGRAMA SEM II

1. ISTORIA CONSTITUTIONALA A STATULUI ROMAN


2. CETATENIA ROMANA
3. CARACTERELE STATULUI ROMAN
4. PARLAMENTUL ROMAN I PARTE ( ALEGERE, ORGANIZARE, SI
FUNCTIONARE)
5. PARLAMENTUL ROMAN II-A PARTE ( FUNCTIILE PARLAMENTULUI)
6. PARLAMENTUL ROMAN III-A PARTE ( ACTELE PARLAMENTARE)
7. PARLAMENTUL ROMAN IV-A PARTE (STATUTUL MEMBRILOR
PARLAMENTULUI)
8. PRESEDNTELE ROMANIEI I PARTE ( LOCUL, ALEGEREA SI DURATA
MANDATULUI; FUNCTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI)
9. PRESEDINTELE ROMANIEI II-A PARTE ( ATRIBUTIILE, RASPUNDEREA,
ACTELE PRESEDINTELUI ROMANIEI)
10. GUVERNUL ROMANIEI ( ROLUL, STRUCTURA)
11. GUVERNUL ROMANIEI ( ATRIBUTIILE, ACTELE GUVERNULUI,
STATUTUL MEMBRILOR GUVERNULUI )
12. CURTEA CONSTITUTIONALA ( ROLUL, DESEMNAREA
JUDECATORILOR, SI MANDATUL ACESTORA)
13. CURTEA CONSTITUTIONALA ( COMPETENTA, ACTELE CURTII
CONSTITUTIONALE)
14. AVOCATUL POPORULUI.

2. CETATENIA ROMANA
Cetatenia romana este definita ca apartenenta unei persoane la un anumit stat, ca legatura
politica si juridica dintre individ si stat sau ca o calitate a persoanei. Cetatenia romana exprima
un raport politic intre 2 subiecte de drept: statul si persoana fizica, fiecare dintre cele 2 subiecte
fiind titulare de drepturi si obligatii.
Cetatenia romana se acorda pe baza principiului ius sangvinis si nu poate fi retrasa celui
care a dobandit-o prin nastere.
Legea cetateniei nr. 21/1991 republicata cu modificarile si completarile ulterioare statuteaza ca
moduri de dobandire a cetateniei romane urmatoarele procedee:
- Prin nastere
- Prin adoptie
- La cerere
- Prin redobandire
Cetatenia romana se poate pierde prin retragere, prin renuntarea la cetatenie precum si in alte
cazuri prevazute de lege.
Aplicarea procedurii legale de acordare, redobandire, renuntare si retragere a cetatenei romane
se realizeaza de catre autoritatea nationala pentru cetatenie.

3. CARACTERELE STATULUI ROMAN


4. PARLAMENTUL ROMANIEI ( ALEGERE, ORGANIZARE SI
FUNCTIONARE)
Parlamentul este organismul care reuneste optiunile electorale ale cetatenilor sai. Parlamentul
este rezultatul actului fundamental ( adica contractul social ) ce trebuie sa existe intr-o
societate si a carui existenta este innoita periodic prin alegerea de reprezentanti.
Optiunea pentru sistemul parlamentar unicameral sau bilateral constituie in toate cazurile
rezultatul unor conditii istorice existente la un moment dat in istoria fiecarei tari.
In ceea ce priveste unicamerismul, s-a evidentiat faptul ca faciliteaza o procedura relativ
simpla si rapida , evita dezbaterile paralele , permite concentrarea atentiei opiniei publice a
factorilor politici asupra unui singur forum national in cadrul caruia se dezbat toate problemele
ce privesc dezvoltarea natiunii.
Unicamerismul reprezinta insa, potrivit parerii majoritatii observatorilor de specialitate
dezavantajul de a permite un nou control la nivel parlamentar asupra procedurii de adoptare a
legilor si nici asupracontinutului acestora.
Pe de alta parte, asa cum se stie, in unele regiuni totalitare, parlamentele monocamerale au
devenit adevarate anexe ale puterii executive ratificand de cele mai multe ori fara nici un fel de
dezbateri hotararile si deciziile acesteia.
Sistemul bicameral ofera posibilitatea unei duble judecati asupra importantei continutului si
semnificatiei unor anumite legi permitand o mai buna gandire a solutiilor juridice , evita graba
in adoptarea unor decizii si ofera un sistem reciproc de contrapondere a fortelor politice care
participa la activitatea parlamentara.
Sistemul constitutional romanesc a cunoscut ambele forme de organizare a parlamentului:
bicamerala 1886-1948- si -1991-prezent , si unicamerala 1948-1989- .
Dupa referendumul din 22 noiembrie 2009 s-a repus in dezbaterea parlamentara si a opiniei
publice instituirea formei unicamerale a Parlamentului.
Prin urmare PARLAMENT= organism de reprezentare a poporului format din 1 sau 2 camere a
carui functie principal este cea deliberativa.
UNICAMERISM/ MONOCAMERISM = parlament compus dintr-o singura camera ( ex.
Letonia, Lituania, Luxemburg, Slovacia, Suedia, Ungaria).
BICAMERISM= parlamentul compus din 2 camere ( Regatul Unit al Marii Britanii ,
Germania, Franta, Spania, SUA, Belgia, Romania)
In statele federative este obligatoriu compus din 2 camere legislative.
BICAMERISM SIMETRIC/ EGALITAR= cele 2 camere ale Parlamentului au puteri
constitutionale egale sau moderat inegale si cu legitimitate democratica.
BICAMERISM ASIMETRIC/ INEGALITAR= cele 2 camere ale parlamentului au puteri
constitutionale asimetrice.
Camera deputatilor si senatul sunt alese pe un MANDAT DE 4 ANI. Buna functionare a
camerelor este reglementata de regulamentele celor 2 camere, configuratia politica a
parlamentului este exprimata de grupurile parlamentare( formate pe baza de afinitate politica
din MINIM 10 DEPUTATI si MINIM 7 SENATORI) fiecare camera isi alege un birou
permanent ( format din presedinte, vicepresedinte, secretar si chestor).
CAMERELE isi constituie COMISII PERMANENTE si isi pot institui COMISII DE
ANCHETA sau ALTE COMISII SPECIALE , deasemenea ele isi pot institui COMISII
COMUNE.
ACTIVITATEA CAMERELOR se deruleaza pe durata a 2 SESIUNI ORDINARE :
Februarie- iunie
Septembrie- decembrie
CAMERELE se intrunesc si in SESIUNI EXTRAORDINARE. In cadrul sesiunilor au loc
sedintele camerelor care sunt de regula separate si publice.
TERMENI:
SCRUTIN MAJORITAR UNINOMINAL= sistemul in care pentru fiecare
circumscritie exista un singur mandat pus in joc si fiecare alegator dispune de un
singur vot prin care alege dintre mai multi candidate un singur reprezentant.
GRUP PARLAMENTAR= structura organizatorica a camerei constituita pe baza de
afinitate politica
BIROU PERMANENT= un organism collegial creat de adunare insarcinat cu
organizarea si conducerea sedintelor, adunari si compus din presedinte,
vicepresedinte, senatori, chestori.
CVORUMUL LEGAL= nr minim de deputati sau senatori a caror prezenta este
absolut necesara la sedintele Camerei Deputatilor si Senatului pt ca acestea sa
adopte in mod valabil cele 3 categorii de acte prevazute de art 67 din Constitutie
LEGISLATURA= durata mandatului colectiv al unei adunari politice.

5. PARLAMENTUL ROMANIEI ( FUNCTIILE PARLAMENTULUI)
CONSTITUTIA ROMANIEI stabileste PARLAMENTULUI o competenta larga . conform
dispozitiilor constitutionale, Parlamentul Romaniei exercita urmatoarele functii :
Legislativa
Control parlamentar
Informare
Desemnare
In baza calitatii sale de unica autoritate legiuitoare a tarii, Parlamentul ADOPTA 3
CATEGORII DE LEGI:
CONSTITUTIONALE
ORGANICE
ORDINARE
Adoptarea legilor se realizeaza urmarind o procedura legislativa ale carei etape sunt prevazute
de dispozitiile constitutionale si regulamentare.
Controlul parlamentar este una dintre consecintele nemijlocite ale princ democratic al
reprezentarii.
Controlul parlamentar se exercita asupra Presedintelui Romaniei si Guvernului in modalitatile
prevazute in Constitutie si in Regulamentele Corpurilor Legiuitoare.
Ca instrumente de control parlamentar amintim:
Intrebarile
Interpelarile
Anchetele parlamentare
Motiunea de cenzura
Activitatea de informare este extreme de utila pentru realizarea procesului legislative dar si
pentru derularea unui control eficace asupra activitatii guvernului.
Guvernul si celelalte organe ale AP in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor sunt
obligate sa prezinte informatii si documente cerute de Camera Deputatilor , de Senat sau de
Comisiile Parlamentare prin intermediul presedintilor acestora.
In cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau
ale bugetului asigurarilor sociale de stat , prevederile si solicitarea informarii este obligatorie.
Functia de desemnare vizeaza rolul pe care il are Parlamentul in crearea altor autoritati publice
prin manifestarea rolului sau fundamental de reprezentant al natiunii.
Aceasta functie se realizeaza fie de Parlament in intregul sau fie de una dintre camera cu
respectarea dispozitiilor constitutionale legale si regulamentare.
TERMENI:
o LEGIFERARE= adoptarea legilor dupa o procedura prevazuta de Constitutie si de
Regulamentele Parlamentare
o AMENDAMENT= propunere de modificare a unui text supus deliberari in Camera.
Ele se depun in scris sub semnatura initiatorului si motivat.
o MEDIERE= daca una dintre camera adopta un proiect de lege sau o propunere
legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta camera, presedintele
Camerei deputatilor si presedintele Senatului vor initia procedura de mediere;
procedura de mediere este utilizata doar in cazul legilor constitutionale.
o LEGE= actul deliberat de catre Parlament si promulgat de presedinte conform
dispozitiilor constitutionale si regulamentare.
o MAJORITATE SIMPLA/RELATIVA= situatia cand poate decide cu cele mai
multe voturi.
o MAJORITATE ABSOLUTA= jumatate+1 din numarul total al Parlamentarlor(
unei camere sau ambelor camere dupa caz)
o MAJORITATE CALIFICATA= este determinata prin lege ca fiind calificata, ea
reprezinta de regula 2/3 din totalul parlamentarilor ( legile constitutionale se adopta
cu majoritate de cel putin 2/3 din totalul fiecarei camere)
o INTERPELARE= o cerere adresata guvernului sau unui membru al acestuia , de un
grup parlamentar, de 1 sau mai multi deputati/ senatori prin care se solicita
explicatii asupra politicii guvernului in probleme importante ale activitatii sale
interne/ externe.
o PROMULGARE= actul prin care presedintele autentifica si investeste legea
adoptata de Parlament cu forma executorie; promulgarea se face prin decret
prezidential.

6. PARLAMENTUL ROMANIEI ( ACTELE PARLAMENTULUI)
Manifestandu-si principala sa misiune de unica autoritate legiuitoare a tarii, ( art 61, alin 1 din
Constitutie) PARLAMENTUL ROMANIEI adopta 3 categorii de acte juridice in prezenta
majoritatii membrilor:
Legi
Hotarari
Motiuni
Constitutia Romaniei prevede 3 categorii de legi:
Constitutionale
Organice
Ordinare
Legile sunt acte adoptate de Parlament conform unor proceduri legislative prevazute de
constitutie si de reglementarile parlamentare.
Legile constitutionale sunt adoptate potrivit unei proceduri solemne cu majoritate de cel putin
2/3 din nr membrilor fiecarei camere. Sunt definitive dupa aprobarea lor prin referendum.
Legile organice reglementeaza modul de organizare si functionare a puterilor publice. Aceste
legi si hotararile privind regulamentele camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor
prezenti din fiecare camera.
Responsabilitatea politica a Guvernului in fata Parlamentului a fost conceputa de constituantul
roman ca un instrument de exercitare a controlului parlamentar asupra activitatii executivului.
In acest sens, Constitutia Romaniei reglementeaza 2 tipuri de motiuni:
Motiunea simpla
Motiunea de cenzura.
Adoptarea unei motiuni de cenzura are ca efect juridic demiterea guvernului.
Motiunea simpla nu produce efecte juridice , ea reprezinta poziitia Camerei Deputatilor sau
Senatului cu privire la o anumita problema politica interna/externa ori dupa caz, cu privire la o
problema ce a facut obiectul unei interpelari.
Parlamentul Camerelor sau Organismele sale interne adopta si acte cu caracter exclusiv politic:
Declaratii
Mesaje
Apeluri
Rapoarte
Avize
Decizii
TERMENI:
LEGE ORGANICA= legea care reglementeaza organizarea si functionarea puterilor publice.
MOTIUNE SIMPLA= actul adoptat de o camera prin care si exprima pozitia cu privire la o
problema de politica interna/ externa sau dupa caz o problema ce a facut obiectul unei
interpelari.
MOTIUNE DE CENZURA= actul juridic care vizeaza raspunderea politica a Guvernului.
Adoptarea sa duce la demiterea Guvernului.
7. PARLAMENTUL ROMANIEI ( STATUTUL MEMBRILOR
PARLAMENTULUI)
Mandatul parlamentar a fost definit in doctrina ca fiind functia publica in care membrii
adunarilor sunt investiti prin alegere dar al carei continut este definit in constitutie. Constitutia
Romaniei , art 69 caracterizeaza mandatul parlamentar ca fiind mandat reprezentativ .
Deputatii si senatorii intra in exercitarea mandatului la data intrunirii legale a camerei din care
fac parte sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului.
Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pt un mandat de 4 ani , care se prelungeste de drept in
stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta pana la incetarea acestora.
Mandatul parlamentar inceteaza la expirarea termenului pt care deputatii si senatorii au fost
alesi prin deces, prin demisie, prin pierderea drepturilor electorale si prin incompatibilitate.
Poate inceta si inainte de termen , in caz de dizolvare a parlamentului.
Realizarea eficienta a mandatului parlamentar implica independenta parlamentarului contra
oricaror presiuni exterioare de orice natura ar fi ele si de ori unde ar veni , o anumita libertate
de comportament.
Protectia mandatului parlamentar se asigura prin urmatoarele mijloace instituite de constitutie:
Incompatibilitate
Imunitate parlamentara
Indemnizatie
In exercitarea mandatului , parlamentarii beneficiaza de o serie de drepturi si le revin o serie de
obligatii stabilite de Constitutie si de regulamentele parlamentare. In cazul in care savarsesc
abateri disciplinare , parlamentarii sunt sanctionati disciplinar.( avertisment, chemarea la ordin,
retragerea cuv, interzicerea de a participa la lucrarile Camere din care fac parte pe o perioada
de cel mult 30 zile calendaristice.)
8. PRESEDINTELE ROMANIEI
Institutia sefului statului are o istorie indelungata in constructia constitutionala a statului
roman. Ea cunoaste mai multe etape care au capatat amprenta evenimentelor social politice
care s-au derulat in statul roman.
Primul ciclu constitutional 1866-1938 a fost marcat de institutia monarhiei constitutionale
Al doilea ciclu 1948-1965 s-a aflat sub amprenta constitutiei socialiste care au reglementat
institutia sefului statului sub forma unor executive colegiale. Fie ca a fost vorba de prezidiul?
Marii Adunari Nationale sau de Constiliul de stat.
Abia din 1974 pe scena politica din Romania isi face aparitia institutia presedintelui.
Presedintele Republicii Socialiste Romania era ales de catre membrii Adunarii Nationale fiind
conducatorul suprem al statului.
Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale al
unitatii si integritatii teritoriale a tarii.
Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatii
publice.
Presedintele romaniei exercita functia de mediere intre puterile statului precum si intre stat si
societate. El este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
Alegerea presedintelui se face prin scrutin uninominal majoritar cu 2 tururi de scrutin. Curtea
constitutionala este cea care valideaza rezultatul alegerilor. Actul de validare al alegerilor
consfinteste ... mandatului de catre cel ales si ii impune obligatia de a depune juramantul in fata
parlamentului romaniei.
Mandatul presedintelui= 5 ani
Poate fi prelungit prin lege organica numai in 2 cazuri limitativ si expres prevazute de
lege. ( constitutie)
Razboi sau catastrofa.
Mandatul prezidential poate inceta inainte de termen in urmatoarele situatii:
Demisie
Demitere din functie
Imposibilitatea ....
Deces
Daca intervine una din situatiile amintite anterior, intervine vacanta functiei.
Daca functia de presedinte devine vacanta ori daca presedintele este suspendat din functie ori
daca se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile interimatul functiei prezidentiale se
asigura in ordine de pres Senatului, urmat de presedintele Camerei Deputatilor.
Mandatul prezidential este protejat de urmatoarele mijloace de protectie constitutionala si
legala.:
Incompatibilitatea
Imunitatea prezidentiala
Indemnizatia
Constitutia reglementeaza 2 forme ale raspunderii:
Politica = suspendarea din functie potrivit art 95, din Constitutie pt incalcarea grava a
dispozitiilor.
Juridica = punerea sub acoperire art 96 in caz de inalta tradare.
Presedintele Romaniei exercita o multitudine de atributii pe care le exercita fie singur(
promugarea legii, conferirea de grupuri militare, gratierea individuala, numirea a 3 judecatori
la Curtea Jud) fie conlucreaza cu alte autoritati publice( Parlament, Guvern, Cons Superior al
Magistraturii) :
Revoca si numeste la propunerea premierului pe unii membrii ai guvernului
Militeaza revizuirea constitutiei la propunerea Guvernului.
Incheie tratate internationale in numele Romaniei negociate de guvern si le supune spre
ratificare Parlamentului intr-un termen rezonabil.
Presedintele Romaniei in activitatea pe care o desfasoara emite decrete care sunt acte juridice
dar si o serie de acte politice precum mesaje, apeluri, declaratii.
TERMENI:
SCRUTIN MAJORITAR UNINOMINAL CU 2 TURURI DE SCRUTIN= daca un candidat
nu obtine majoritate absoluta a voturilor in primul tur, se asigura al doilea tur de scrutin in care
majoritatea relativa este suficienta pt a castiga alegerile, decisiv in acest mod de scrutin este
accesul la al 2-lea tur.
DECRET PREZIDENTIAL= actul juridic prin care presedintele Romaniei isi exercita
atributiile.


9. CURTEA CONSTITUTIONALA
Controlul de constitutionalitate reprezinta o conditie esentiala pt statul de drept deoarece
garanteaza suprematia efectiva a Constitutiei, actul juridic suprem pe care se bazeaza intreaga
ordine juridica intr-un stat.
Existenta curtii constitutionale a fs stabilita prin constitutia adoptata in 1991
CC este garantul suprematiei constitutiei. Curtea este singura autoritate jurisdictionala in
Romania . CC este independenta fata de orice autoritate publica si se supune numai
Constitutiei.
CC se compune din 9 judecatori numiti pt un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit sau
innoit.
3 judecatori sunt numiti de
Camera Deputatilor
Senat
Presedintele Romaniei
CC se innoieste cu 1/3 din nr judecatorilor din 3 in 3 ani.
Functia de judecator al CC este incompatibila cu oricare functie publica sau privata cu exceptia
functiilor didactice din invatamantul juridic superior.
CC isi desfasoara activitatea in plenb iar actele CC se adopta cu votul majoritatii judecatorilor.
CC are un presedinte ales prin vot secret pt o perioada de 3 ani cu majoritatea voturilor
judecatorilor in termen de 5 zile de la innoirea curtii.
CC poate fi sesizata in cazurile express prevazute de lege art 146 din Constitutie, republicata
sau de legea sa organica. Sesizarile trebuie facute in forma scrisa si motivate.
Curtea este competenta pe langa controlul propriu zis al unor acte ale Parlamentului,
Guvernului sau al tratatelor/ acordurilor internationale ori al unor initiative legislative
exercitate de catre cetateni si verificarea unor proceduri care nu au legatura cu procesul
legislativ:
Solutioneaza contestatiile care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic
Vegheaza la respectarea procedurii pt alegerea presedintelui Romaniei si confirma
rezultatul sufragiului
Contesta existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de
presedinte al Romaniei si comunica cele contestate Parlamentului si Guvernului.
Vegheaza la respectarea procederii pt organizarea si desfasurarea referendumului si
confirma rezultatul acestuia.
CC in exercitarea atributiilor sale pronunta decizii, hotarari si emite avize.
TERMENI:
JUSTITIA CONSTITUTIONALA= consta in ansamblul instrumentelor si tehnicilor prin
mijlocirea carora este asigurata Constitutiei.
CONTROL DE CONSTITUTIONALITATE= ansamblul mijloacelor juridice create in vederea
asigurarii conformitatii normelor juridice cu dispozitiile Constitutiei.
Controlul poate fi:
Apriori
Aposteriori

10. GUVERNUL
Notiunea de GUVERN poate avea mai multe acceptiuni:
In sens larg, = totalitatea organelor politice ale statului( inclusiv PARLAMENTUL)
In sens restrans-= acea parte a puterii executive formata din ansamblul ministrilor.
Consiliul de ministrii= forma de lucru a Guvernului , cadrul organizatoric in care se adopta
deciziile acestuia.
In unele state, sfera membrilor Consiliului de Ministrii este mai restransa decat sfera
membrilor Guvernului in timp ce in alte state Consiliul de Ministrii este alcatuit din toti
membrii Guvernului.
a. ROLUL GUVERNULUI IN ROMANIA
ART 102, al 1, 2
Sub aspectul modului de reglementare a rolului Guvernului din perspectiva dreptului comparat,
se poate face urmatoarea distinctie intre:
Constitutii care reglementeaza in mod expres rolul Guvernului
Constitutii care nu cuprind prevederi exprese in acest sens.

Sub aspectul intinderii rolului guvernului se distinge intre :
Constitutii care constata un rol trihotonic:
- Politic
- Legislativ
- Administrativ
Constitutii care stabilesc un rol dihotomic:
- Politic
- Administrativ
Constitutii care consacra un rol exclusiv politic sau un rol exclusiv administrativ
In Romania , Constitutia consacra in mod express un dublu rol al guvernului( art 102, alin1)
- Politic
- Administrativ
Intre rolul politic si rolul administrativ al guvernului exista o stransa legatura:
Rolul politic constituie fundamentul rolului administrativ al acestuia
Rolul administrativ al guvernului reprezinta mijlocul de realizare in concret a rolului
politic al acestuia
Guvernul poate adopta ordonante simple care reglementeaza relatii sociale ce tin de domeniul
legii ordinale si ordonante de urgenta ce pot interveni chiar in domeniul legii organice cu
anumite restrictii.
b. COMPONENTA SI STRUCTURA GUVERNULUI ( 102, AL 3)
Guvernul este alcatuit din prim ministru, ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica.(
legea 90/2001 privind organizarea si functionarea guvernului Romaniei si a ministerelor cu
modificarile ulterioare si legea 23/2004 pentru modificarea si completarea legii 91/2001
ordonanta guvernului 221/2008) .
c. REGIMUL INVESTITURII GUVERNULUI ROMANIEI ( ART 85, al 1, ART
103, ART 104)
TERMENI:
A INVESTI= a acorda cuiva in mod oficial, un drept, o autoritate, o demnitate, o atributie
INVESTITURA= act/procedura prin care cineva este investit cu o autoritate , un drept, o
demnitate, o atributie
INVESTITURA GUVERNULUI= complex de acte si fapte juridice precum si procedurile
corespunzatoare cerute de constitutie pt a fi in prezenta unei echipe guvernamentale legale si
legiuite.
ETAPE:
- Desemnarea candidatului la functia de prim ministru ; aceasta prerogativa apartine
presedintelui Romaniei; candidatul poate fi un om politic sau o persoana
neinregistrata politic
- Solicitarea votului de investitura: in termen de 10 zile de la desemnare, candidatul
la functia de prim-ministru va cere votul de incredere al Parlamentului asupra
programului de guvernare si a intregii liste a guvernului
- Acordarea votului de investitura
Program politic si lista membrilor guvernului se dezbat de Camera Deputatilor
si Senat intr-o sedinta comuna
Parlamentul acorda intredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor
- Numirea Guvernului si depunerea juramantului de credinta
Dupa acordarea votului de incredere de catre Parlament, Guvernul este numit
de catre Presedintele Romaniei prin decret
Prim ministrul si ceilalti membrii ai Guvernului vor depune individual in fata
presedintelui juramantul de credinta prevazut de Constitutie.

d. DURATA MANDATULUI GUVERNULUI ( art 110)
Situatia tipica este urmatoarea:
In Romania , durata mandatului Guvernului este legata de durata mandatului
Parlamentului
Data depunerii juramantului de credinta de catre membrii acesteia pana la data validarii
alegerii Parlamentare generale
Situatia atipica
Incetarea mandatului guvernului inainte de termen
Demiterea guvernului
- Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a increderii acordate prin
adoptarea unei motiuni de cenzura
- Guvernul este demis in momentul in care Prim ministrul isi pierde calitatea de
membru al Guvernului ( art 106); incetarea calitatii de membru al Guvernului poate
interveni in cadrul art 106 din Constitutie si 110 , alin 2 din Constitutie.
Atat situatia tipica cat si in situatiile atipice , Guvernul devine demisionar indeplinind numai
actele necesare pt administratia treburilor publice pana la depunerea juramantului de credinta
de catre membrii noului guvern. Art 26, alin 3 din Legea 90/2001 spune: guvernul demisionar
nu poate adopta ordonante, nu poate initia proiecte de lege, nu poate promova politici noi,
poate adopta numai actele cu caracter individual sau normativ necesare pt administrarea
treburilor publice- hotarari de Guvern)
STATUTUL MEMBRILOR GUVERNULUI
Conditii pt a ocupa functia de membru al Guvernului
Art 16, alin 3 din Constitutie
Art 106 din Constitutie
Temeiul legal , Art 2 din Legea nr 90/2001
Prima conditie este conditia cetateniei romane si a domiciliului in Romania. A doua conditie
este cea a exercitiului drepturilor electorale.
- Pot fi membrii ai Guvernului numai persoanele care nu au savarsit condamnari
penale
- In virtutea traditiei pt ocuparea anumitor functii din cadrul Guvernului se impune si
conditia unei pregatiri profesionale
- Pot fi membrii ai Guvernului numai persoanele care nu se afla in unu din cazurile
de incompetenta prevazute de constitutie si de lege.
TERMENI:
FUNCTIE PUBLICA DE AUTORITATE= orice functie de demnitate publica ce implica
exercitarea unor prerogative de putere publica( art 105 din Constitutie)
Incetarea functiei de membru al Guvernului
- Art 106 , 107 din constitutie
- Art 5-9 din legea 90/2001
Cazuri de incetare a functiei de membru al guvernului:
- Demisie
- Revocare
- Pierdere a drepturilor electorale
- Stare de incompetenta
- Deces
- Imposibilitatea exercitatii atributiilor mai mult de 45 zile
- Demiterea din functie
Demisia din functia de membru a Guvernului, art 60 din legea 90/2001:
- Se anunta public si se prezinta in scris primului ministru
- Devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de depunere a acesteia( de
catre presedintele Romaniei dar nu mai tarziu de 15 zile de la data demisiei.
Revocarea din functia de membru a Guvernului art 85, alin 2 si art 107, alin 2 din constitutie si
art 7 din Legea 90/2001
- Intervine in caz de remaniere guvernamentala ( schimbarea componentei guvernului
pe durata exercitarii mandatului)
- Prim ministrul nu poate fi revocat din functie; se face prin decret al Presedintelui
Romaniei la propunerea primului ministru
Demiterea din functia de membru a Guvernului se face prin decret al presedintelui Romaniei la
propunerea primului ministru
Interimatul art 107 alin 3 din Constitutie si art 9 din Legea 90/2001
Interimatul primului ministru- presedintele Romaniei numeste un alt membru al guvernului ca
prim ministru interimar pana la formarea primului guvern sau cand titularul functiei de prim
ministru isi reia activitatea in Guvern in limita termenului de 45 zile.
Interimatul celorlanti membrii ai guvernului- presedintele Romaniei la propunerea primului
ministru numeste interimar dintre membrii guvernului pt o perioada de cel mult 45 zile
Inlauntrul termenului de 45 zile primul ministru va initia procedurile prevazute de lege pt
numirea unui alt membru al guvernului.

11. AVOCATUL POPORULUI
Avocatul poporului este denumirea constitutionala sub care s-a organizat si functioneaza in
Romania , clasica institutie a ombudsman-ului de la adoptarea legii sale in 1997 , Avocatul
poporului este organizat si functioneaza in Romania cu rolul de a apara drepturile si libertatile
persoanelor fizice in raporturile acestora cu autoritatile administratiei publice valorificand
traditia si experienta clasicului ombusman vest european. Este o autoritate publica autonoma si
independenta de oricare alta autoritate publica.
Avocatul poporului= durata mandatului 5 ani , ales de camera deputatilor si senat in sedinta
comuna. Mandatul avocatului poporului poate fi innoit o singura data.
In activitatea pe care o desfasoara avocatul poporului este ajutat de adjuncti , adjunctii
avocatului poporului sunt specializati pe urmatoarele domenii de activitate:
Drepturile omului, egalitatea de sanse intre barbati si femei , culte religioase , minoritati
nationale
Drepturile copilului, ale familiei , tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap
Armata , justitie, politie, penitenciare
Proprietate, munca, protectie sociala, impozite si taxe.
Avocatul poporului si adjunctii sai nu raspund juridic pentru opiniile exprimate sau pt actele pe
care le indeplinesc cu respectarea legii in exercitarea atributiilor prevazute de prezenta lege.
Pe durata executarii mandatului avocatul poporului poate fi urmarit si trimis in judecata penala
pt fapte , altele decat cele prevazute la art 30 , nu poate fi retinut , perchezitionat sau arestat
fara incuviintarea presedintilor celor 2 camere ale Parlamentului.
Adjunctii avocatului poporului pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pt fapte altele decat
cele prevazute la art 30 dar nu pot fi retinuti , perchezitionati sau arestati fara instiintarea
prealabila a avocatului poporului.
Avocatul poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in
drepturile si libertatile lor.
Avocatul poporului prezinta celor 2 camere ale Parlamentului rapoarte anuale sau la cererea
acestora, rapoartele pot contine recomandari privind legislatia , sau masuri de alta natura pt
ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenesti.
TERMENI
OMBUDSMAN= institutia isi are originile in Suedia, misiunea sa este sa apere spiritul
legilor, si sa protejeze drepturile si libertatile individului. Ea cunoaste in diferite tari
denumiri proprii precum: avocat, aparator, mediator, comisar, etc.
Avocatul poporului este o autoritate unic autonoma si independenta fata de orice alta autoritate
publica , numiti pe o perioada de 5 ani pt apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice.

PROGRAMA SEMESTRUL II- DREPT ADMINISTRATIV
1. CENTRALIZARE, DESCENTRALIZARE, DECONCENTRARE, AUTONOMIE
IN ADMINISTRATIA PUBLICA
2. PRESEDINTELE ROMANIEI, AUTORIATATEA PUTERII EXECUTIVE
3. GUVERNUL ROMANIEI, MINISTERELE SI CELELALTE ORGANE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE, CENTRELE DE SPECIALITATE
4. AUTORITATILE ADMINISTRATIVE AUTONOME
5. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE LOCALE
6. CONSILIUL LOCAL SI PRIMARUL.
Administratia publica centrala de specialitate
Administratia publica locala

Administratia publica centrala de specialitate este ansamblul autoritatilor
publice, avand o componenta materiala speciala si o componenta teritoriala
nationala, ce desfasoara activitatii de administratie publica ( organizarea executarii
si executarea in concret a legilor, precum si asigurarea bunei functionari a serviciilor
publice).
In literatura de specialitate s-au realizat diverse clasificari ale autoritatilor
administratiei centrale de sprecialitate.
Administratia guvernamentala (ansamblul autoritatilor subordonate
direct sau indirect fata de Guvern).
Administratia centrala autonoma ( ansamblul autoritatilor administratiei
de stat care nu este subordonate guvernului sau altor autoritati ale
administratiei publice, aflandu-se insa sub controlul Parlamentului).
In cadrul administratiei guvernamentale se poate distinge intre administratia
ministeriala si administratia extraministeriala.
Administratia ministeriala cuprinde:
Autoritatile administratiei central subordonate direct Guvernului si al caror
conducator face parte, de drept, din Guvern ( ministere/ alte organe,
purtand o alta denumire);
Organele administratiei centrale subordonate fata de cele din prima
categorie.
. Administratia extraministeriala cuprinde organele administratiei centrale de
specialitate subordonate direct Guvernului, al caror conducator nu face parte din
Guvern.
Atat autoritatile din sfera administratiei guvernamentale, cat si autoritatile
administrative central autonome pot avea in subordinea lor servicii publice
desconcentrate ( functioneaza, de regula, in cadrul unitatilor administrativ-
teritoriale).
Actele emise/ adoptate de autoritatie administratiei centrale de specialitate sunt, ca
natura, acte administrative, avand o forta juridical inferoara in raport cu legile
Parlamentului, ordonantele si hotararile Guvernului.
Purtand diverse denumiri ( ordine, instructiuni, decizii etc.) actele organelor
administratiei centrale de specialitate pot avea caracter individual sau normativ.
Fiind acte administrative sunt supuse, in principiu, controlului instantelor de
contencios administrativ.
Administratia centrala autonoma
Statut autoritati ale administratiei centrale de specialitate care nu se subordoneaza
ierarhic fata de Guvern, Presedinte sau fata de alte organe ale administratiei publice,
fiind insa dependente, de regula, fata de Parlament.
Dependenta acestor autoritati fata de autoritatea legiuitoare se manifesta, in
principiu, sub doua aspecte:
Desemnarea si revocarea conducerii autoritatilor centrale autonome de catre
Parlament, in mod exclusiv, numirea directorilor serviciilor de informatii sau
impreuna cu alte autoritati publice.
Exercitarea unui control parlamentar speciic asupra activitatii acestor autoritati,
obligatia de a przenta periodic rapoarte de activitate Parlamentului.
Desi sunt autonome, aceste autoritati sunt obligate sa puna in aplicare hotararile
Guvernului.
Autoritatea Electorala Permanenta, Banca Nationala a Romaniei, Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor, Consilul Suprem de Aparare a Tarii, Consilul National
al Audioavizualului, Serviciul de Protectie si Paza.
Autoritatile administrative autonome centrale se infiinteaza numai prin lege
organica ( art. 117 alin.3 din Constitutie).
Se poate distinge intre:
Autoritati a caror infiintare este prevazuta chiar prin Constitutie,
organizarea si functionarea lor fiind reglementata prin lege organica
Autoritati care, fara a fi prevazute in Constitutie, sunt infiintate direct prin
lege organica.
Sub aspectul componentei materiale, precum si al modului de organizare si
functionare, categoria autoritatilor administrative autonome centrale se
caracterizeaza prin diversitate.
Dupa criteriul componentei conducerii:
Organe unipersonale ( Serviciul Roman de Informatii)
Organe colegiale ( CSAT; CNA etc.)

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA partea I
Principii de organizare
Principii contemporane de organizare a administratiei publice locale
Modul de organizare a administratiei publice teritoriale este determinat de trei
principii fundamentale:
Principiul centralizarii
Principiul de(s)concentrarii
Principiul descentralizarii
Principiul centralizarii este dependenta organelor administratiei locale de
organele administratiei statale centrale.
Principiul de(s)concentrarii recunoasterea in favoarea organelor
administratiei statale din teritoriu a unei anumite puteri de decizie ( organele
locale dobandesc o competenta decizionala limitata).
Principiul descentralizarii este transferul de competenta ( de natura
executiva) de la nivelul central (statal) catre nivelul local (unitatile
administrativ teritoriale subiecte colective de drept public).
Formele descentralizarii
Descentralizarea teritoriala presupune existenta unor interese proprii
locuitorilor din cadrul unor diviziuni administrativ- teritoriale ale statului, a
caror realizare este asigurata de catre autoritati locale alese, care dispun de
competenta materiala generala.
Descentralizarea tehnica ( prin servicii) presupune existenta unor persoane
morale de drept public care presteaza anumite servicii publice, detasate din
masa serviciilor prestate de autoritatile statale.
Principiile organizarii administratiei publica locale in Romania
Temei constitutional: art 120- 122
Rglementarea legala: art 2- 8 din Legea administratiei publice locale nr
215/2001 republicata; art 1- 3 din Legea- cadru nr 195/2006 a descentralizarii.
Principii fundamentale ale administratiei publice locale:
Autonomia locala
Descentralizarea
Desconcentrarea serviciilor publice
Eligibilitatea autoritatilor publice locale
Legalitatea
Consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes
deosebit
ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA partea II
Autoritatile administratiei publice locale
Temei constitutional: art 121-122
Reglementarea legala: Legea nr 215/2001 a administratiei publice locale
Unitatile administrativ- teritoriale
In Romania, unitatile administrativ- teritoriale sunt comuna, orasul ( unele
orase sunt declarate municipii) si judetul.
Unitatile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public,
avand patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina in vederea
indepliniriisarcinilor conferite prin lege.
Unitatile administrativ- teritoriale sunt titulare ale dreptului si obligatiilor ce
decurg prin:
Contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public
si privat in care acestea sunt parte
Raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.
Dreptul de asociere al unitatilor administrativ- teritoriale (art 1 si art 11-17
din Legea nr 215/2001).
Capacitatea administrativa a unitatilor administrativ- teritoriale (art 2 si
10- 13 din Legea nr 195/2006.
Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala
in unitatile administrativ- teritoriale
Comune, orase (municipii), consiliul local ( autoritate deliberativa) si primarul
(autoritate executiva).
Aceste autoritati se constituie si in subdiviziunile administrativ- teritoriale ale
municipiilor ( primarii si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti).
Judet consiliu judetean (autoritate deliberativa) si presedintele consiliului
judetean ( autoritate executiva).
Consiliului judetean ii revine sarcina de a coordona activitatea consiliilor
comunale si oresenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean.
Nu exista subordonare in raporturile:
Consiliul local, primar consiliu judetean
Consiliu local primar
Realizarea autonomiei locale in unitatile administrativ teritoriale presupune 2
elemente esentiale:
- competenta proprie
- resursee suficiente pentru realizarea acesteia.
Consiliile locale, primarii si consiliile judetene dispun de competenta
materiala generala (art. 5 alin. 2 din Legea nr 215/2001).
Autoritatile publice locale exercita urmatoarele categorii de competenta:
exclusiva, partajata, delegata.
Finantarea competentelor delegate este asigurata in totalitate de catre
administratia publica centrala ( art 6 alin. 2 din Legea nr 215/2001).
Comunele, orasele si judetele dispun de resurse proprii, gestionate de catre
autoritatile administratiei publice locale, potrivit atributiilor ce le revin ( art. 9
alin. 1 din Legea nr. 215/2001).
CONSILIUL LOCAL
Consiliile locale sunt alcatuite din consilieri alesi prin vot universal, egal,
direct, liber exprimat.
Numarul membrilor consilieriilor locale se stabileste in functie de numarul
locuitorilor comunei/orasului, limita minima fiind de 9 consilieri, iar cea
maxima de 31 consilieri.
CONDITII DE ELIGIBILITATE
Poate fi aleasa consilier local persoana fizica care: este cetatean roman cu
drept de vot, a implinit varsta de 23 de ani (pana in ziua alegerilor,
inclusiv), are domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale in
care urmeaza sa fi aleasa, nu face parte din categoria persoanelor carora le
este interzis asocierea in partide politice.
Constituirea:
Costituirea consiliului local se face in termen de 20 zile de la data
dsfasurarii alegerilor.
Convocarea consilierilor declarati alesi si validati in functie, pentru sedinta de
constituire, se face de catre prefect.
Cvorumul de sedinta
-Sedinta de constituire este legala daca participa cel putin 2/3 din numarul
consilierilor alesi.
-Daca majoritatea de 2/3 nu poate fi asigurata, sedinta se va organiza peste 2
zile, in aceleasi conditii, la convocarea prefectului, in cazul unui nou esec,
sedinta se organizeaza peste alte 3 zile, in aceleasi conditii.
- Daca la ultima convocare nu sunt indeplinite conditiile de cvorum, din cauza
absentei nemotivate a consilierilor, prefecyul va declara vacante locurile celor
care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nu pot fi
inlocuiti de supleanti, si se vor organiza alegeri in completare, in termen de 30
de zile.
Derularea sedintei:
-Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier,
asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
-Pt validarea mandatelor este aleasa o comisie de validare alcatuita din 3- 5
consilieri, prin vot deschis.
-Comisia examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si propune
consiliurului local validarea sau invalidarea mandatelor.
-Validarea sau invalidarea mandatelor se face in ordine alfabetica, cu votul
deschis al majoritatii consilierilor prezenti, fara votul celui in discutie,
hotararea poate fi atacata de cei interesati la instanta de contencios adm, in
termen de 5 zile.
- Consiliul local se declara legal constituit daca majoritatea consilierilor locali
validati au depus juramantul.
Dupa declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sai un
presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni.
Competenta - art 36 din Legea nr. 215/2001
- Consiliul local are initiativa si hotaraste in toate problemele de interes local,
cu exceptia celor care st date prin lege in competenta altor autoritati publice
locale sau centrale.
Aceata autoritate publica locala dispune de competenta materiala generala.
Art. 36 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 prevede principalele categorii de
atributii ale consiliului local.
Organizare si functionare ( art 38-45 din Legea 215/2001).
-Consiliul local este ales pe un mandat de 4 ani, acesta poate fi
prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
De la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consilului nou
ales.
Dupa constituire, consiliul local isi organizeaza comisii, care pot fi de
doua feluri:
a) Comisii de specialitate ( permanenta)
b) Comisii sepciale de analiza si verificare ( pe perioada
determinate) art 54.

Sedintele consiliului local

Consiliul local se intruneste art. 39
o In sedinte ordinare (lunar), la convocarea primarului;
o In sedinte extraordinare (ori de cate ori se considera
necesa), la cererea primarului/a cel putin o treime din nr
membrilor consiliului.

Acte ( art 45-50 si art 109 din Legea nr 215/2001)

In exercitarea atributiilor sale, consiliul local adopta hotarari care
sunt acte administrative, acestea putand avea caracter normative
sau individual.
Procedura de adoptare:
Hotararile consiliului local se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti (
majoritate simpla), in afara de cazurile in care legea/regulamentul de organizare si
functionare a consiliului local prevede o alta majoritate ( art 45 alin. 1).
Intrarea in vigoare ( art. 48-50)
Secretarul comunica hotararile consiliului local, primarului si prefectului, de indata,
dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii.
Hotararile cu caracter normativ produc efecte juridice de la data aducerii la
cunostinta publica, iar hotararile individuale, de la data comunicarii ( catre
subiectele interesate).
RASPUNDEREA CONSILIERILOR SI A CONSILIULUI
LOCAL
Raspunderea consilierilor locali
In exercitrea mandatului, consilierii locali sunt in serviciul colectivitatii locale ( art
51 alin. 1 din Legea nr. 215/2001)
Formele raspunderii
Se consacra atat o raspundere personala (in nume propriu), pt activitatea
desfasurata de fiecare consilier in exercitarea mandatului, cat si o raspundere
solidara, pt activitatea consilieruluilical, precum sip t hotararile pe care le-au votat 9
art. 56 alin. 1 din Legea nr. 393/2004).
o Raspunderea disciplinara a consilierilor locali este reglementata prin
Legea nr. 393/2004 ( art. 57-68).
o Sanctiunile aplicabile in cazul savarsirii de catre consilierii locali a unor
abateri disciplinare:
a) Avertismentul
b) Chemarea la ordine
c) Retragerea cuvantului
d) Eliminarea din sala de sedinta
e) Excluderea temporara de la lucrarile consiliului si al comisiei de
specialitate

PRIMARUL
ALEGEREA PRIMARULUI
o Este ales prin vot universal, gal, direct, secret, liber exprimat
de catre cetatenii cu drept de vot din unitatea administrative-
teritoriala.
Validarea mandatului primrului ( art. 58-59 din Legea 215/2001).
o Se face de catre judecatoria in raza careia se afla unitatea adm
teritoriala, in camera de consiliu.
o Rezultatul validarii/invalidarii alegerii primarului se adduce la
cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a
consiliului local/intr-o sedinta extraordinara.
o Dupa validare, primarul depune, in fata consiliului local,
juramantul prevazut de lege ( art. 60 din Legea nr 215/2001).
o Primarul care refuza sa depuna juramantul este considerat
demisionat de drept.
Statutul primarului
In Rom, primarul are o dubla natura:
- Autoritate a adm pub prin care se realizeaza autonomia
locala ( in commune si orase).
- Reprezentant al statului la nivelul unitatii adm
teritoriale ( agent al adm de sta), care exercita aributiile
de natura statala delegate prin lege.
Functii ( art. 61-62 din Legea nr. 215/2001).
o Asigura respectarea dr si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si
punerea in aplicare a legilor, a decretelor Pres Rom, a
hotararilor si ordinantelor Guv, a hotararior consiliului
local, dispune masurile neceare si acorda sprijin pt
aplicarea ordinelor si intructiunilor cu caracter
normative al ministilor.
o Conduce serviciile pub locale si aparatul de
specialitate al primarului
o Reprezinta unitatea adm teritoriala in relatiile cu alte
autoritati pub, cu pers fizice sau juridice romane ori
straine, prcum si in justitie

.
Atributiile primarului
o Legea nr. 215/2001 art 63, prevede principalele
categorii de atributii ale primarului, precizandu-se
totodata ca acestea exercita si alte atributii stabilite
prin lege.
Actele primarului
o in exercitarea atributiilor sale, primarul emite
dispozitii care pot avea caracter normativ/individual,
devenind executorii dup ace st aduse la cunostinta
publica/communicate persoanelor interesate.
Mandatul primarului
o Durata 4 ani (se exercita pana la depunerea
juramantului de catre primarul nou-ales).
o Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege
organica, in caz de razboi, calamitate naturala,
dezastru sau sinistru deosebit de grav.
Incetarea inainte de termen a mandatului este in temeiul
legal legea 393/2004 ( art. 13-17); Legea 215/2001 ( art. 69-
70).
RASPUNDEREA PRIMARULUI
Forme ( art. 55 din Legeanr. 393/2004)
o Pt faptele ilicite savarsite de catre primar in exercitiul
atributiilor sale, pot intervene urmatoarele forme de
raspundere:
- Rasp adm-disciplinara, revocarea primarului in urma
organizarii unui referendum local,
- Rasp adm patrimoniala pt prejudiciile cauzate prin actele
sale, in conditiile legii contenciosului adm
- Rasp adm contraventionala
- Rasp penala
Suspendarea mandtului primarului art 71 din Legea nr.
215/2001
o Natura juridica are caracterul unei masuri de
siguranta ( sanctiune de dr adm).
o Suspendarea mandatului intervine de dr, numai in
cazul in care primarul a fost arestat preventive
o Masura arestarii preventive se comunica de catre
instant de judecata prefectului care, prin ordin,
constata suspendarea mandatului. Ordinul de
suspendare se comunica de indata primarului
o Durata pana la incetarea masurii arestarii
preventive.
Viceprimarul art. 57 alin. 2 Legea nr. 215/2001
o Nu este o autoritate a adm pub locale
o Rolul: exercita atributii delegate de catre primar,
este inlocuitorul de dr al primarului in caz de
asbsenta/suspendare/vacanta a functiei.
o Este ales de catre consiliul local, dintre membrii
acestuia, cu votul majoritatii consilierilor in
functie 9 majoritate absoluta.
o Pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi
pastreaza statutul de consilier local.
CONSILIUL JUDETEAN
Consiliile judetene st alcatuite din consilieri alesi prin vot
universal, egal, direct, secret, liber exprimat.
Nr membrilor consiliilor judetene se stabileste prin ordin al
prefectului in functie de nr locuitorilor judetului, limita
minima fiind de 30 consilieri, iar cea maxima de 36 consilieri
Consiliul judetean se completeaza cu presedintele acestuia,
care are dr de vot si conduce sedintele.
ROL SI ATRIBUTII
o Consiliul local indeplineste un dublu rol:
1. Coordoneaza activitatea consiliilor comunale si
orasenesti, in vderea realizarii serviciilor pub de
interes judetean.
2. Rezolva si gestioneaza, in nume propriu si sub
responsabilitate proprie, treburile pe care legea i
le da in competenta, in interesul colectivitatii
locale judetene pe care o reprezinta.
Atributii
o Art 91 din Legea 215/2001 prevede principalele
categorii de atributii ale consiliului judetean,
precizand totodata ca acesta exercita si alte
atributii prevazute de lege.
Organizarea si functionarea
o Consiliul judetean este ales pe un mandat de 4
ani, poate fi prelungit, prin lege organica in caz
de razboi si catastrofa.
o Dupa constituire cons judetean isi organizeaza
comisii, care pot si de 2 feluri:
- Comisii de specialitate ( permanente)
- Comisii special de analiza si verificare.

Sedintele cons judetean
o Se intruneste in sedinte ordinare ( in fiecare
luna), la convocarea pres cons judetean, se
poate intruni si in sedinte extraordinare ( ori de
cate orise considera necear).