CAPITOLUL I

CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU

APRINDERE PRIN SCANTEIE
Generalitati
Instalatia de alimentare are rolul de a alimenta cilindrul cu combustibil si aer
necesar arderii si de a evacua gazele arse. Dupa modul de formare a amestecului
carburant, acesta difera:
la MAS, amestecul se formeaza n exterior, din benzina si aer
(n carburator si continua n timpul curselor de admisie si compresie !
la MA", amestecul se formeaza n interiorul cilindrului, la
sf#rsitul cursei de compresie a aerului, c#nd se in$ecteaza motorina.
% exceptie este cazul MAS cu in$ectie de benzina, la care formarea amestecului de ardere
poate sa se realizeze at#t n exterior c#t si n interior. &nele motoare pot folosi n locul
combustibililor lic'izi gaze lic'efiate sau combustibili sintetici.
I.1 Constructia instalatiei
(((.referat.ro
Instalatia de alimentare cuprinde ansamblul organelor necesare alimentarii
motorului cu amestec carburant format din benzina si aer n proportiile si cantitatile
cerute de regimul dc functionare.
lnstalatia de alimentare se compune din: rezervor de combustibil, conducte, pompa
de alimentare, filtre decantoare de combustibil, carburator, filtre de aer si sistem de
evacuare a gazelor arse.
1. REVERVORUL DE COMBUSTIBIL
)ezervorul de combustibil foloseste la inmagazinarea unei cantiatati de combustibil
(benzina sau motorina, asigurand un parcurs de *++,-++.m. "apacitatea este de /+,-+ l
pentru autoturisme si 01+,2++ l pentru camioane (pentru motorina 1++,3++ l. Se
confectioneaza din table de otel,avnd peretii despartitori pentru amortizarea socurilor
provocate de combustibil la vira$e si la denivelarile drumurilor. &neori in conducta de
alimentare , se gaseste o sita de filtrare. "onducta este astupata de un buson special
prevazut cu o supapa(dubla de aer care pune rezervorul in legatura cu atmosfera
impotrivasuprapresiunii. De asemenea, rezervorul este prevazut cu racordul de legatura
cu pompa de alimentare si un record de retur al surplusului de combustibil. In interior
este amplasat traductorul de nivel, iar in partea inferioara un buson de golire.
. POMPA DE ALIMENTARE
4ompa de alimentare are dreptul de a absorbi combustibilul din rezervor si de al
trimite pe conductele de legatura cu carburatorul (MAS sau la bacteria de filter (MA".
5a poate fi de tip diafragma sau cu piston. &nele automobile folosesc pompe
electrice de tip submersibil, montate in rezervor si filtru, in special pentru motarele cu
benzina, iar altele, pompe antrenate pneumatic.
! Po"#a cu $ia%ra&"a'"e"(rana) este de tip aspire,respingatoare si se
compune din: corp, diafragma,arcul de actionare, ti$a si mecanismul de comanda si
capacul care contine camera de combustibil pentru amorsarea pompei,sita de fltrare si
supapele de aspiratie si evacuare. 4ompa este pusa in functiune de excentricul de pe
arborele cu came.
6unctionare:cand excentricul ataca parg'ia ti$a trage membrane in $os,creand
depresiune in camera de combustibil si desc'ide supapa de aspiratie,absorbind benzina
din rezervor! dup ace excentricul s,a rotit, arcul readuce refulare in circuit prin conducta
de legatura la carburetor(pentru MAS sau la filtrele de combustibil (pentru D 787,+1.
Arcul membrane este tarat la o presiune de refulare de 0,2,,1 bar.
Se monteaza pe blocul motor si este actionata de excentricul de pe arborele cu came
(Dacia, D 787,+1 sau direct la capatul arborelui cu came (%9:"I:,)enault
! Po"#a cu #iston este folosita numai la MA", pentru alimentarea
instalatiei cu motorina. 5a se monteaza pe pompa de in$ective sau pe blocul motor.
6unctionare: la actionarea pistonului de catre excentricul de pe arborele cu came al
pompei de in$ective,prin intermediul tac'etului si ti$ei au loc doua procese:
! "ursa intermediara: combustibilul(aspirat in cursa anterioara este refulata
in camera de compresie (in spatele pistonului prin supapa de refulare
! "ursa de refulare,aspiratie: la revenirea pistonului, sub actiunea arcului
tac'etului( dupa trecerea excentricului, combustibilul din camera de compresie este
refulat spre filtru si supapa se inc'ide! in camera de aspiratie( in spatele pistonuluise
aspira o noua cantitate de combustibil, prin supapa de admisie ce se desc'ide datorita
presiunii. 6iltrarea se face prin filtru. 4resiunea de lucru este de 0,1,2 bar.
*. +ILTRELE DE COMBUSTIBIL
6iltrele de combustibil retin impuritatile din combustibil. 4entru MAS se foloseste
filtrul brut de decantare a benzinei, montat langa rezervor sau pentru filtrare fina, un filtru
pe conducta dintre pompa de alimentare si carburetor.
! 6iltrul de filtrare fina a benzinei functioneaza astfel: benzina intra prin
record in corpul filtrului ,din material plastic, trece prin orificiile exterioare ale
elementului filtrant cu 'artie micronica, iese prin tubul perforat central si este trimisa in
carburetor prin record.
! 6iltrul de motorina folosit la MA" este sub forma unei baterii de doua
filter inseriate, de aceeasi constructive, diferind doar cupa, care la primul filtru este din
sticla si are rol de pa'ar decantor, iar la al diolea filtru este din table! primul filtru are rol
de filtrare bruta desi are acelasi tip de alement filtrant,in timp ce al doilea are rol de
filtrare fina.
Motorina trimisa de la pompa de alimentare, intra prin racordul capacului filtrului,
trece prin elemental filtrant din exterior spre interior,apoi prin tubul perforat central si
capac este condusa spre filtrul fin, impuritatile grosiere si apa decantandu,se in cupa de
sticla. 5lementele sunt asamblate intre ele prin suruburi de prindere.
In filtrul fin, circuitul este acelasi dar sunt retinute impuritatile ce au trecut de
primul filtru, dar de aici motorina este trimisa la pompa de in$ectie. ;ateria de filter de
tipul acesta este folosita la motorul D 787,+1.
9a motorul D 201- <M=3 se poate utilize fie o baterie cu doua filter, fie o
combinative dintr,un filtru de tipul grosier si un filtru cu element filtrant din pasla,inc'is
intr,un corp metallic. 6ixarea filtrelor pe motor se face prin support, iar pur$area prin
supapa.
9a unele MA" de pe autocamioane se poate utilize o baterie de doua filter de tipul
MA=,DA6,I>5"%. 6iltrul de motorina poate fi prevazut cu pompa de amorsare cu
membrane, cand pompa de in$ective rotativa este de tip ;osc' (;M?,Mercedes
I. Co"(usti(ili #entru "otoarele cu a#rin$ere #rin scanteie
Motoarele cu aprindere prin scanteie , folosesc , in marea lor ma$oritate drept
combustibil benzina .
"onditiile impuse acesteia , pentru formarea unui amestec carburant cat mai
omogen, sunt:
! evaporarea usoara pentru formarea amestecului omogen cu aerul si
repartizarea lui la anumite momente la cilindrii motorului
! pornirea usoara a motorului , independent de temperatura mediului
ambiant!
! arderea amestecului sa fie cat mai completa , fara depuneri de calamina pe
peretii camerei de ardere (c'iulasa piston cilindru si cu emanare cat mai redusa de gaze
toxice.
Ben,ina se obtine prin distilare fractionata a titeiului, precum si prin cracare. 5a
este un amestec de 'idrocarburi (combinatii c'imice ale carbonului cu 'idrogenul si se
caracterizeaza prin urmatoarele proprietati fizico,c'imice: putere calorica compozitia
fractionate, cifra octanica etc.
Puterea calorica reprezinta cantitatea de caldura dega$ata prin arderea
completa a unui .g. de combustibil. 4entru arderea completa a amestecului carburant este
necesar ca la 0.g. de benzina sa se asigure 01.g. de aer, rezultand o putere calorica de 2
7/7 .$.@.g.
Co"#o,itia %ractionata indica componentele benzinei in functie de
temperatura de distilare. 6ractiunile usoare influenteaza pornirea usoara a motorului, cele
medii a$uta stabilizarea functionarii motorului si trecerea de la ralanti la mersul in sarcina
in timp ce fractiunile grele influenteaza consumul de combustibil si uzura motorului.
Ci%ra octanica CO caracterizeaza rezistenta la autoaprindere a
combustibilului , reprezentand sensibilitatea benzinei la detonatie. Imbunatatirea cifrei
octanice in rafinarii se obtine prin amestecarea benzinei cu anumite substante dintre care
cel mai folosit este tetraetilul de plumb. 9a M.A.S. , dotate cu catalizator (dispozitiv
antipoluant, nu se utilizeaza benzine care sunt aditivate cu tetraetil de plumb.
9a statiile de desfacere a combustibililor se gasesc pentru M.A.S. , benzine cu
diferite "% , precum si A49. ;enzinele comercializate au diferite denumiri date de catre
producator si se impart in benzine cu plumb (etilate cu tetraetil de plumb si benzine fara
plumb. "ele mai utilizate benzine cu plumb se intalnesc sub denumirile: 4remium,
4remium81, 4remium 5coplus etc. In varianta fara plumb se intalnesc benzinele:
5uroplus83, 5uro9u.,Super0++ etc.
De remarcat ca utilizarea benzinei cu "o mica duce la detonatii impreuna cu alti
factori (raport de comprimare mare , avansul la aprindere sarcina motorului."a urmare
motorul functioneaza instabil cu zgomote anormale (batai ce duc la arderi
incomplete,scaderea puterii, supraincalzirea,consum de combustibil mare (fum negru si
poate provoca c'iar avarii (ruperea segmentilor,spargerea pistoanelor,cilindrilor,etc.
CAPITOLUL II
CARBURATIA. CARBURATORUL
Car(uratia
Amestecul carburant admis in cilindrii motorului poate sa arda bine numai daca
indeplineste conditiile: este dozat in proportii determinate, in stare de vapori si este
perfect omogen.
Do,a-ul a"estecului car(urant este proportia dintre cantitatile de benzina si de
aer continute. Amestecul carburant teoretic, pentru care arderea se face complet, este de 0
.g benzina pentru 01 .g aer. "um nu se poate obtine nicidata amestec perfect omogen si
pentru ca arderea sa se faca totusi complet este necesar ca aerul sa fie in exces.
)andamentul maxim al motorului se realizeaza la un amestec carburant format din
0 .g benzina la 03 .g aer, numit a"estec sarat sau economic. Dar puterea cea mai mare
se obtine la un amestec de 0 .g benzina si 02,1 .g aer, numit amestec bogat sau de putere
maxima.
)aportul dintre cantitatea de aer, care ia parte efectiv la ardere si cantitatea de aer
teoretica se numeste coe%icient $e e.ces $e aer. Dupa acest coeficient, amestecul
carburant poate fi: teoretic cand coeficientul de exces de aer B 0, sarac cand este C 0si
bogat cand este D 0.
Motorul functioneaza fara a depasi consumul specific de combustibil si fara ca
puterea sa scada simtitor, cand coeficientul de exces de aer B 0,00,+,33
Va#ori,area (en,inei este influentata de presiunea din cilindrii motorului,
pulverizarea si temperature amestecului carburant. Depresiunea din timpul admisiei se
transmite prin collector la carburetor si astfel aerul din atmosfera este aspirat cu o viteza
mai mare sau mai mica, in functie de turatia motorului.
4ulverizarea benzinei se realizeaza cu a$utorul unei duze, numita pulverizator,
amplasata in difuzor.
"and amestecul carburant nu este incalzit, vaporii de benzina se vor condensa pe
collector, inrautatind carburatia. 4re incalzirea amestecului poate fi facuta cu a$utorul
gazelor arse inainte, in timpul sau dupa formarea lui, sau utilizand apa calda din sistemul
de racier.
O"o&eni,area a"estecului este asigurata numai prin vaporizare si emulsionare.
5mulsionarea incepe in tuburie de emulsie si continua in difuzor, datorita curentului de
aer care vine in contract cu $etul de benzina, continua in camera de amestec si in camera
de ardere a motorului.
Car(uratorul ele"entar
4artile componente ale carburatorului elementar pot fi grupate in: camera de nivel
constant si camera de amestec, difuzorul si clapeta de acceleratie.
Ca"era $e ni/el constant: este ca un rezervor cu rolul de a mentine
constant nivelul benzinei in carburator, cu a$utorul plutitorului! acesta este o forma
prismatica sau cilindrica, din tabla subtire de alama sau din material plastic, gol in
interior pentru a putea fi usor si a pluti deasupra benzinei, prevazut ca o supapa, ac de
inc'idere care limiteaza cantitatea de combustibil ce intra prin orificiul conductei in
camera de nivel constant.
9a motor carburatorul se monteaza in general cu camera de nivel constant in fata
pentru evitarea saracirii amestecului carburant la deplasarea automobilului in rampa.
Dupa modul de comunicare cu atmosfera camera de nivel constant poate fi directa
si indirecta, legata printr,un tub cu racordul de intrare a aerului in carburator.
Ca"era $e a"estec foloseste la amestecarea benzinei prin pulverizarea ei
de catre aer, datorita depresiunii create de piston si este asezata intre difuzor si clapeta de
admisie (acceleratia
Difuzorul este o piesa de forma tronconica ,montata inaintea camerei de amestec
care asigura depresiunea si deci mareste vitexa aerului, pentru o pulverizare ai vaporizare
cat mai buna a benzinei. &nele carburatoare au in acest scop doua sau c'iar trei
difuzoare.
0iclorul1 de forma unui dop filetat, are un orificiu calibrat prin care se
scurge benzina din camera de nivel constant in cea de amestec. &nele $icloare calibreaza
trecerea aerului spre camera de amestec.
5ste montat la capatul interior al unui tub port$iclor sau la capatul exterior al
pulverizatorului! extremitatea capatului pulverizatorului depaseste camera de nivel
constant cu 2,- mm(inaltimea de garda, pentru a nu permite scurgerea benzinei cand
motorul nu functioneaza sau la deplasarea in rampa. >iteza imprimata benzinei prin $iclor
este de *,-mm,iar cea a aerului prin difuzor este de 02,21 +ri mai mare.
+unctionarea car(uratorului ele"entar are la baza legea lui ;ernoulli, a
continuitatii si fenomenului de dispersie 'idrodinamica.
Aerul proaspat, aspirat de cilindrii motorului trece prin difuzor unde
atinge viteza de curgere maxima in sectiunea minima ! aici apare depresiune
maxima datorita careia benzina va fi aspirata din camera de nivel constant,
dozata de $iclor si deversata in difuzor prin pulverizator. Aici va fi preluata de $etul de aer
si datorita fenomenului de dispersie 'idrodinamica va fi faramitata in picaturi fine, ce se
vor amesteca cu aerul si vaporii de benzina formand amestecul carburant. "arburatoarele
sau dezvoltat a$ungandu,se pana la carburatoare electronice. Insa nici acestea nu
satisfaceau pe deplin toate regimurile. Astfel sa a$uns la in$ectia de benzina.
II. Car(uratoare #entru "otoarele ro"anesti
9a autoturismele A)% ec'ipate cu MAS (921 sau 9 *+ se foloseste carburatorul ?
2+7, iar pe autoturismele Dacia 0*0+, Solex *2 5ISA pentru tipurile vec'i si carfil *2
I)MA pentru cele de tip nou.
Car(uratorul * IRMA montat pe autoturismul Dacia 0*0+, este tot de
tip inversat! avand o camera de amestec, dispozitiv de dozare principal cu franare
pneumatica si pompa de acceleratie cu membrana. 4reincalzirea este cu apa calda din
instalatia de racire, care are racord si prin corpul carburatorului.
Re&i"ul $e "ers in &ol. "lapeta de admisie este inc'isa aproape total si emulsia
iese prin orificiul de alimentare la mersul in gol, reglabil cu surubul de dosa$, in aval de
clapeta. 5mulsia se formeaza prin trecerea benzinei din camera de nivel constant, prin
$iclonul principal, canal in $icoln de mers in gol si a aerului prin $iclonul de aer! emulsia
prin canalul de alimentare a$unge la orificiul de ralanti.
9a trecerea in regim normal de functionare, motorul este alimentat suplimentar prin
unele orificii, evitand oprirea motorului.
4e timp rece se evita formarea g'etii in carburatornprin circulatia lic'idului din
instalatia de racire a motorului care intra in canalele din carburator printr,o conducta
Pornirea la rece. 4rin actionarea clapetei de aer de la bord se obtureaza intrarea
aerului in difuzor, iar clapeta de acceleratie prin sistemul de parg'ii va fi adusa in pozitie
intredesc'isa. "and se porneste motorul, depresiunea creata face sa absoarba emulsia prin
tubul de emulsionare si pulverizata in difuzor. Amestecul carburant este bogat, favorizand
pornirea motorului.
Dupa pornire datorita presiunii, clapeta de aer se desc'ide putin, pentru ca este
montata excentric pe ax si invinge rezistenta arcului de rapel. 4rogresiv se desc'ide
manual clapeta de aer, astfel ca, la temperatura de regim, clapeta va fi in pozitie verticala.
Re&i"ul $e "ers nor"al. "lapeta de aer si respectiv de acceleratie sunt
desc'ise.Amestecul carburant se formeaza astfel: benzina intra in carburator prin racord,
filtru, in camera de nivel constant, al carui nivel se regleaza prin pozitia plutitorului si a
acului obturator din camera de nivel constant! benzine este adusa prin $iclonul principal
in putul tubului de emulsionare unde se amesteca cu aer venit prin $iclonul de aer,
formand amestecul carburant (emulsia, care este condus prin centrator si pulverizator in
difuzor.
Re&i"ul $e #utere "a.i"a. "and clapeta de acceleratie este desc'isa complet se
obtine puterea maxima. Motorul este alimentat suplimentar si cu amestec carburant
format de EeconomizorF astfel: benzina din camera de nivel constant, in afara $iclonului
principal, trece si prin $ivlonul economizor in canal si se amesteca cu aerul venit prin
$iclonul de aer formand emulsia care este aspirata in zona de carburatie impreuna cu
amestecul pentru regim de mers normal.
Re&i"ul $e accelerare. "and clapeta de acceleratie este in pozitie normala
(inc'isa, parg'iile si tirantul sun actiunea arcului, elibereaza membrana si aspira benzina
din camera de nivel constat prin supapa de aspiratie. 9a apasarea brusca a petalei, se
desc'ide rapid clapeta de acceleratie si prin intermediul parg'iilor si tirantului membrana
impinge benzina prin canalul de refulare, supapa si atuta$ul de descarcare in difuzorul
carburatorului. Daca clapeta de acceleratie este complet desc'isa , membrana sub
actiunea arcului este deplasara suplimentar, prelungind pulverizarea benzinei in difuzor.
5xcesul de benzina este descarcat de orificiul calibrat al supapei de aspiratie in camera de
nivel constant.
Car(uratorul Sole.!2 CIC intalnit si la autoturismele Dacia =%>A ,
este de tip vertical, inversat, dublu corp, cu frana pe circuitul de mers in gol. "lapeta de
aer este pe primul corp, iar pentru mersul in gol are o supapa electro,magnetica! de
asemeanea este prevazut cu un servomecanism pentru dezinecare.
Pornirea la rece. Se actioneaza de la bord, inc'iderea clapei de aer a primului corp
al carburatorului si se apasa partial pedala pentru intredesc'iderea clapetei de acceleratie
pentru functionarea sistemului de mers normal! benzina este aspirata prin $iclonul
principal, trece prin tubul emulsor unde se emulsioneaza cu aerul din $iclonul de aer,
condus prin canalul difuzorului in centrator, servomecanism pentru dezinecare actioneaza
automat asupra clapetei de aer, desc'inzand supapa de aer pentru saracirea amestecului
carburant, care in aceasra faza este foarte bogat.
+unctionarea la "ersul in &ol. ;enzina din camera de nivel constant trece prin
$iclonul principal al corpului, prin $iclonul de mers in gol se emulsioneaza cu aerul din
zona orificiului si surubului de reglare si de canal, trece de la surubul de imbogatire si
amestecul este depitat prin canal sub clapeta de admisie, la orificiul de mers in gol.
4entru asigurarea unui continut de "% constant, benzina din $iclonul respectiv legat in
paralel cu $iclonul principal al corpului, se emulsioneaza cu aerul din orificiul ce se
regleaza cu surubul.
In re&i" $e #ro&resiune intra in functie succesiv ambele trepte ale carburatorului:
in treapta I, amestecul carburant este condus in difuzor si prin orificiile de progresiune
din fata clapetei de acceleratie, motorul trece in gol spre cel de functionare normala! in
treapta a II a intra in functiune corpul II al carburatorului.
In acest regim, motorul are o functionare continua, prin trecerea de la treapta I, la
treapta a II a a carburatorului.
In re&i" $e %unctionare nor"ala1 cele doua corpuri ale carburatorului
functioneaza simultan.
6ig nr 0: 6unctionarea carburatorului la regim de mers normel si putere maxima
0,camera de nivel constant, 2,plutitor, *,cui obturator, /, clapeta de acceleratie, 1,
clapeta de aer, -,$iclor principal, 7,putul tubului de emulsionare, 3,$iclorul
economizorului, 8,canal de emulsie, 0+,tub emusor cu $iclor de aer, 00,$iclor calibrat de
aer, 02,canal de emulsie, 0*,$iclor , 0/, centrator, 01,pulverizator, 0-,difuzor, 07,
parg'ie de actionare a clapetei de acceleratie, 03,racord de alimentare cu benzina, 08,
filtru, 2+,tub racord de recirculare a gazelor din carterul inferior al motorului, 20,tub de
emulsiona
CAPITOLUL III
INSTALATIA DE ALIMENTARE A MAS CU IN0ECTIE DE BEN3INA
Sistemul inlocuieste carburatorul si capata o raspandire mare la cele mai multe
motoare de autoturisme moderne. Acesta imbunatateste dozarea amestecului carburant,
iar functionarea motorului se va face cu amestec mai bogat sau mai sarac, Insotit si de o
sonda 9ambada, reduce poluarea atmosferica cu gazele de esapament.
In$ectia de benzina realizeaza dozarea optima a amestecului carburant in functie de
o serie de factori.
5a poate fi de tip monopunct sau multipunct, cu actiune continua sau cu actiune
discontinua, camanda e.ectronica de tip 9 sau 95 Getronic.
In cazul instalatiei de in$ectie monopunct, dozarea amestecului de ardere se face in
colectorul de almisie, benzina fiind in$ectata de in$ector, plasat deasupra clapetei de
acceleratie in curentul de aer admis in cilindrii motorului prin depresiune.
Instalatia de in$ectie monopunct tip ;os' functioneaza pe principiul determinarii
timpului de in$ectie de catre calculator prin informatiile primite de la sezonul de turatie si
ung'iul clapei de acceleratie, prin potentiometru. >aloarea timpului de in$ectie este
corectata in functie de variatia parametrilor cu evolutie lenta: temperatura lic'idului de
racire, temperatura aerului si tensiunea bateriei de acumulatoare.
;enzina este absorbita de catre rezervor , de catre pompa electrica si debitata prin
conducta si filtru, la regulatorul de presiune, apoi prin in$ector este pulverizata in curentul
de aer din corpul clapetei, in$ector, montat pe colectorulde admisie.Se formeaza
amestecul carburant, care este admis in cilindrii motorului, prin supapele de admisie.
Diferitele dozari, in functie de sarcina motorului, se asigura pe calculator, prin
pozitionarea clapetei de accelaratie, de catre sofer, prin potentiometru.
4ozitia clapetei pentru relanti este asigurata automat de catre micromotorul la
turatia de 31+ H @, 1+ rot@min.
Aprinderea amestecului carburant se realizeaza de catre bu$ii prin modul de
aprindere si calculator.
4resiunea de in$ectie este de +,8,0,0 bar, iar desc'iderea in$ectorului se face
electromagnetic prin comanda data de calculator.
>aporii de benzina din rezervor sunt captati si condusi prin conducta la canistra cu
carbon , condensati si recirculati prin corpul clapeta,in$ector in anumite conditii de
functionare a motorului. )eciclarea se face la comanda calculatorului prin electovalva.
6irme renumite, constructoare de autoturisme I Mercedes, ;M?, 6iat, :oJota,
=issan, folosesc la unele tipuri in$ectia de benzina de tip Motronic sau Getronic
multipunct, discontinua, cu comanda electrica.
CAPITOLUL IV
POMPA DE IN0ECTIE
4ompa de in$ectie are rolul de a debita combustibilul sub presiune inalta, in cantitati
bine determinate si intr,o anumita ordine la in$ectoare in functie de sarcina motorului.
"ele mai utilizate sunt pompele cu in$ectie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar.
4ompa de in$ectie rotativa(cu distribuitor rotativ este utilizata la instalatia
motorului D787,+1 si la autoturismele ec'ipate cu MA", distribuie motorina la in$ectoare
prin intermediul unui rotor distribuitor comun pentru toti cilindrii, care descopera
succesiv orificiile corespunzatoare spre racordurile conductoarelor de inalta presiune.
+unctionare4 motorina este admisa prin racordul de intrare si preluata de pompa de
transfer, presiunea regland,o supapa de reglare, de unde trece prin canalul din capul
'idraulic la supapa de doza$, care determina cantitativ motorina ce se va in$ecta! este
trimisa apoi prin canalul special al rotorului distribuitor."and arborele de antrenare
primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie si o transmite la rotor, cele
doua pistoane ale elementului de in$ectie sunt atacate de inelul cu came prin rolele
galetilor,astfel incat motorina este trimisa prin canalul de refulare la unul din racordurile
de debitare spre in$ectoare, care prin conducta de inalta presiune a$unge la in$ectorul
respectiv, ce o pulverizeaza in cilindru. % parte din motorina asigura ungerea racirea
pompei dupa care iese din racordul pentru teava de retur. )egulatorul de turatie aigura
automat prin brat,ti$a cu arc si arcul, pozitionarea supapei de doza$ si deci cantitatea de
motorina ce se va in$ecta, corespunzatoare sarcinii motorului, la o anumita pozitie a
pedalei de acceleratie.
4rin actionarea pedalei de acceleratie si deci a parg'iei, arcului, bratului si ti$ei cu
arc se modifica pozitia supapei de doza$, pentru un debit de in$ectie comandat.
Dispozitivul de avans automat cu actionare 'idraulica, prin motoriana debitata de
pompa de transfer, roteste cu un anumit ung'i inelul cu came pentru a obtine o variatie a
avansului de in$ectie corespunzator turatiei motorului. %prirea motorului se face printr,o
parg'ie, care roteste in pozitia de debitare nula, supapa de doza$. :oate componentele
sunt montate in corpul pompei de in$ectie.
"ursa pistoanelor rotorului distribuitor, deci debitul de motorina se regleaza prin
pozitionarea fantelor excentrice de la placile de regla$ ce se fixeaza pe butucul de
antrenare. )egulatorul de turatie este de tip cu colivie si greutatile nearticulate, care
basculeaza si mansonul glisant de la arborele de antrenare, acesta actioneaza prin
intermediul bratului asupra supapei de doza$. )egulatorul asigura functionarea automata a
pompei de in$ectie la orice turatie a motorului. )acordurile pentru conductele de inalta
presiune sunt prevazute cu supape de refulare.
4ompele de in$ectie rotative actuale ec'ipeaza autoturismele cu motoare Diesel de
diferite marci.
Acestea au o constructie simplificata incluzand in acelasi corp si alte componente.
"ea mai raspandita este #o"#a V.E.Bosc5 formata dintr,o pompa de alimentare cu
palete, pompa de in$ectie propriu,zisa cu distribuitor a carui piston are o miscare
combinata, regulator de turatie 'idromecanic sau vacuumatic si electrovalva
distribuitorului
+unctionare: motorina este aspirata din filtru de catre pompa de alimentare si
trimisa prin canal exterior la distribuitor, care realizeaza presiunea de in$ectie, in
cantitatea reglata de limitatorul de cursa a pistonului:acesta este deplasat fie automat de
ractre regulatorul de turatie, fie de catre parg'ia comandata de pedala de acceleratie.
4entru aerisirea instalatiei, filtrul de motorina este prevazut cu o pompa de aerisire de tip
cu membrana. &nele pompe rotative ;osc' au o capsula vacuumatica care actioneaza
cand iese din functiune turbina de supraalimentare cu aer.
9a alte pompe ,se mai gaseste un termostat care regleaza pozitia de relanti marit, la
rece.
6ig nr 2:4ompa de in$ectie rotativa pentru motorul D787,+1
0,racodul de intrare,2 ,supapa de reglare , *,pompa de transfer,/,supapa de doza$,1,
canal special al rotorului distribuitor,-,piston,7,canal,3,inel cu came,8,rolele
galetilor,0+,in$ector,00,teava de retur,02,arbore de antrenare,0*,regulator de turatie,0/,
brat,01,ti$a cu arc,0-,arc,07,parg'ie,03,parg'ie,08,avans automat,2+,pompa de
in$ectie,20,limitator de cursa
CAPITOLUL V
INTRETINEREA INSTALATIE. DE+ECTELE IN E6PLOATARE ALE
MOTOARELOR DATORATE INSTALATIEI DE ALIMENTARE
Intretinerea instalatiei
Instalatia de alimentare a MAS necesita o serie de operatii de intretinere specifice
pentru buna functionare a motorului.
Re,er/orul si con$uctele necesita: verificarea elementelor de strangere, curatirea
rezervorului de impuritati la 01+++,2++++ .m, eventual prin barbodarea a 3,0+ l de
benzina, eliminand,o prin busonul de golire! se exclude orice lovire cu corpuri
metalice, pentru evitarea exploziei.
! >erificarea etanseitatii busonului de alimentare si a celui de golire
! "ontrolul starii conductelor
! >erificarea etanseitatiii rezervorului si a conducrelor, a racordurilor de
legatura cu elementele componente.
+iltrul $e aer se sufla cu aer comprimat la fiecare 1+++ .m, iar la 01+++.m,
respectiv la 0++++ .m se inlocuieste elementul filtrant. 9a filtrele combinate, uleiul se
inlocuieste la aceeasi periodicitate.
+iltrul $e co"(usti(il se curata de impuritati la fiecare 1+++ .m, iar la 01+++
.m se inlocuieste elementul filtrant.
4ompa de alimentare necesita:
! demontarea filtrului decantor, spalarea in solvent si suflarea cu aer a
tuturor orificiilor
! "ontrolul starii organelor componente, inlocuind pe cele defecte
! >erificarea etanseitatii supapelor, cu a$utorul unui tub transparent cu
lungimea de *++ mm, montat la racordul de iesire, se pompeaza pana benzina a$unge la
partea superioara, apoi se urmareste scaderea nivelului, care nu trebuie sa fie mai mare
de 0 cm@s pentru supapa de refulare
! "ontrolul presiunii de debitare si al depresuinii cu un manometru si un
depresiometru racordate la iesire si respectiv la intrarea pompei. "onditia de calitate
este o presiune de *,1 bar si o depresiune de +,1 bar.
Car(uratorul necesita:
! "uratirea periodica (0/+++,01+++ .m, care se executa prin suflarea cu
aer comprimat a $icloarelor si canalelor camerei de nivel constant, eliminand toate
impuritatile! se interzice sa se utilizeze sarme in acest scop pentru a nu se decalibra
$icloarele.
! Strangerea imbinarilor si verificarea cablului de actionare a
dispozitivului de pornire si a parg'iilor de comanda a clapetei de acceleratie.
! )eglarea nivelului benzinei in camera de nivel constant, cursei
plutitorului, dispozitivului de pornire si pompei de repriza. Distanta dintre plutitor si
suprafat capacului trebuie sa fie de - mm! corectarea se face prin inlocuirea lamelei.
"ursa plutitorului trebuie sa fie de 7 mm,se regleaza prin inconvoierea suportului
lamelei.Dispozitivul de pornire se regleaza astfel incat distanta dintre marginile clapetei
de admisie si peretele camerei de amestec sa fie de 02,8H+,01 mm, pozitionarea
clapetelor se face prin indoirea tirantului de legatura dintre axele clapetei de admisie si
axul clapetei de pornire. 4ompa de repriza se verifica prin debitarea a zece in$ectii ale
pulverizatorului! debitul treb sa fie de 0+H@,/cm *.
! >erificarea carburatorului care se face prin analiza compozitiei gazelor
de evacuare, cu a$utorul analizatorului de gaze
Analizatorul de gaze permite controlul componentelor gazelor de evacuare ale
MAS."au a$utorul acestui aparat se determina continutul de monoxid de carbon("%
dioxid de carbon ("%2, 'idracarburi nearse, oxizi de azot si oxigen.
Aparatul este de tip digital, cu infatisare numerica, iar rezultatele se listeaza pe o
fisa, care insoteste documentele inspectiei te'nice periodice (I:4sau la alte verificari.
De%ectele in e.#loatare ale "otoarelor cu a#rin$ere #rin scanteie $atorate
instalatiei $e ali"entare
In timpul exploatarii automobilului, pot surveni o serie de defectiuni, care fac ca
motorul sa functioneze necorespunzator, sa proveace uzuri sau c'iar oprirea
autove'iculului, sa aiba urmari negative asupra dinamicii si economicitatii, acestea se
inlatura in general prin curatenie, reglare si la nevoie se inlocuiesc organele defecte.
Motorul #orneste1 $ar se o#reste i"e$iat. "auze:
! "onducte sau filtre infundate, neetanse, rezervor cu impuritati sau apa
! 4ompa de benzina defecta
! "lapeta de pornire incorect reglata
! =ivelul benzinei in camera de nivel constant incorect reglat
! Mersul la turatie mica nereglat
Motorul nu %unctionea,a (ine la turatia "ica. "auze:
! )egla$ incorect al mersului incet
! Aspiratie de aer fals intre elementele de legatura dintre carburator si
colectorul de admisie
! =ivelul benzinei in camera de nivel constant incorect reglat
! "analele infundate
! Scurgeri de benzina pe langa supapa de refulare a pompei de acceleratie
Motorul %unctionea,a cu rateuri. "auze:
! Amestec carburant sarac din lipsa de combustibil
! Dispozitivul de pornire incorect reglat
! Mersul incet nu este bine reglat
! 4ompa de repriza (de acceleratia nu debiteaza suficient
)epriza slaba la accelerarea motorului. "auze
! 4ompa de repriza defecta, cursa insuficienta sau exista impuritati pe
canalele de legatura
! =ivelul combustibilului in camera de nivel constant incorect reglat
! "analul de vacuum de la ruptor,distribuitor blocat
Motorul are consu" e.a&erat $e co"(usti(il. "auze:
! Doza$ul amestecului pentru mers incet incorect
! :uratia de relanti prea mare
! 4resiune prea inalta a pompei de benzina
! "ursa pompei de repriza incorect reglata
! =ivelul benzinei prea mare
! Gicloarele decalibrate
! Scurgeri de benzina de la pompa de repriza
! Imbacsirea filtrului de aer
Motorul nu $e,/olta #uterea no"inala."auze:
! =ivelul benzinei prea mic
! Giclorul principal infundat
! "analul de vacuum de la ruptor,distribuitor blocat
Motorul #orneste &reu la cal$. "auze:
! 5vaporarea excesiva a benzinei din camera de vivel constant! pornirea se
face prin apasarea pedalei de acceleratie la $umatatea cursei, fara actionarea socului sau
a pompei de repriza
La instalatia cu in-ectie $e (en,ina
Motorul nu #orneste. "auze:
! )ezervorul are depuneri de impuritati la racordul de debitare
! 4ompa de alimentare electrica defecta
! In$ectorul sau in$ectoarele defecte
! "onducte intrerupte
! )egulatorul de presiune nu asigura secventa normala
! Debitmetrul de aer blocat
! "alculatorul nu asigura comanda de debitare a benzinei
CAPITOLUL VI
REPARAREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MAS
Defectiuni se intalnesc frecvent la carburator si pompa de alimentare, dar nu sunt
excluse nici la rezervor, conducte si c'iar la suporturile filtrelor de combustibil sau aer.
)ezervorul deformat sau spart se repara cu mare atentie din cauza pericolului de
explozie. Acesta se goleste, se spala cu $et puternic de apa, apio se introduce abur sub
presiune.
Deformatiile se indreapta cu un ciocan de lemn sau metal plastic.
6isurile si crapaturile se sudeaza dupa ce rezervorul s,a umplut cu apa pana la
nivelul sparturii, sudare se executa cu intermitenta pentru ca vaporii si gazele ce se
formeaza sa si risipeasca.
Con$uctele "etalice fisurate se sudeaza , iar cele din cauciuc sau plastic se
inlocuiesc! racordurile lor se refileteaza sau se inlocuiesc, iar rondelele de etansare se
inlocuiesc.
Su#orturile ru#te ale %iletelor se sudeaza.
Po"#a $e (en,ina defecta se monteaza , se spala in solvent si se sufla cu aer
comprimat toate orificiile. Se controleaza componentele daca prezinta fisuri sau
deformatii, in care caz se inlocuiesc.
De%ectele pe care le poate prezenta pompa sunt:
! Debit prea mic sau c'iar deloc
! Alimentarea cu o cantitate prea mica sau prea mare de benzina, acestea se
pot datora: spargerii membranei, care se inlocuieste, sau lipsa de etansare a
supapelor, care se slefuiesc pe scaunul lor cu pasta de rodat, sau se
inlocuiesc si se rodeaza
! Decalibrarea sau ruperea arcului diafragmei sau arcurilor de la supape , care
se inlocuiesc! uzura parg'iei de actionare!acesta se incarca cu sudura si se
prelucreaza la forma initiala.
Dupa ce s,a reparat, pompa de benzina se reasambleaza si se supune controlului de
presiune statica si de debit nul cu un dispozitiv dotat cu manometru.
Daca pompa a fost reparata corespunzator trebuie sa aiba o presiune de 0,2,0,1 bar
si sa nu coboare sun 0,0 bar. 4resiunea in timpul controlului, trebuie sa varieze progresiv,
daca variatia este brusca sau prea mica pompa nu corespunde.
Car(uratorul este turnat de obicei din zama., sub presiune, ceea ce impune o
mare atentie de demontare si manevrare pentru a evita deformarea sau fisurarea corpului
si capacului.
Dupa demontare piesele componente se spala in benzina sau diluant, apoi se sufla
cu aer comprimat dupa care se controleaza starea lor: trebuie sa nu prezinte fisuri, filete
deformate, $ocuri ale articulatiilor, iar plutitoarele sa nu fie deformate sau cu benzina in
interior: garniturile trebuie sa fie in buna stare.
De asemenea se verifica acele conice si etansarea pe scaunele lor, rotirea usoara a
clapetelor de pornire si acceleratie, debitul $iclorelor si a celor de dozare, precum si al
pompei de repriza.
De%ecte si re"e$ieri4
! Decalibrarea $icloarelor, care se inlocuiesc
! &zura scaunelor $icloarelorse inlatura prin alezare cu un burg'iu special
si se slefuieste cu o pasa abraziva fina
! &zura umerilor pentru axele clapetelor se elimina prin alezare si se
monteaza axe ma$orate. Daca locasurile sunt cu bucse din teflon se inlocuiesc
! 6iletele uzate se refileteaza la cota ma$orata, iar suruburile se inlocuiesc
! Axele cu filet deteriorat se inlocuiesc
! "ilindrul pompei de repriza uzat se alezeaza, montandu,se un piston
ma$orat
! Membrana pompei de repriza fisurata se inlocuieste
! Supapele de admisie si refulare ale pompei de repriza defecte se
inlocuiesc
! 4lutitorul spart se inlocuieste daca este din material plastic, in cazul cand
este din tabla de alama, se repara prin cositorire, avand gri$a sa nu fie ingreunata intr,o
pelicula prea consistenta de alia$ de lipit
! Supapa electromagnetica de relanti defecta se inlocuieste
! Supapa de inc'idere pentru alimentarea carburatorului uzata! se rectifica
si se slefuieste pe scaunul ei sau se inlocuieste
! Aarniturile termoizolatoare ale carburatorului fisurate se inlocuiesc
! Suprafetele de asamblare ale corpului si capacului, precum si a celei de
asamblare cu colectorul de admisie se rectifica plan
! Infundarea canalelor de circulatie a amestecului carburant se inlatura
prin suflare cu aer comprimat sau c'iar prin gaurire cu burg'iul corespunzator
! Aarniturile colectoarelor de admisie si evacuare deteriorate se inlocuiesc
! "olectoarele de admisie si evacuare fisurate se sudeaza si se rectifica
suprafetele de asamblare
! :eava de esapament deteriorata se sudeaza
! :obele de esapament sparte sau cu sitele infundate se remediaza prin
sudare! iar sitele se desfunda sau se inlocuiesc.
Dupa reparare, elementele componente se asambleaza si se fac probe functionale,
precum si determinarea continutului de "% si =ox pe testerul special, inainte montare
piesele se spala din nou si se sufla cu aer comprimat.
Se fac regla$ele functionale necesare si proba consumului de combustibil care se
corecteaza la nevoie.
"arburatorul autoturismului Dacia =%>A se poate regla pe un stand special.
Nor"e $e #rotectie a "uncii in ateliere $e re#aratii
9a demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se
vor folosi mi$loace mecanice de ridicare si manipulare.4rnderea subansamblurilor la
mi$loacelor de ridicat se va face cu dispozitive speciale omologate, care sa asigure
prinderea corecta si ec'ilibrata a subansamblurilor.
Se interzice ca la prinderea subansamblurilor sa se foloseasca lanturi sau cabluri,
care nu au poansonate sarcina maxima de ridicat.
Dispozitivele de suspendare a autove'iculelor si eta$ele pentru asezarea pieselor
trebuie sa aiba stabilitate si existenta corespunzatoare.
4etele de ulei si de combustibil de pe pardoselile 'alelor sau incaperilor vor fi
acoperite cu nisip.
9ucratorii trebuie sa poarte ec'ipament de lucru corespunzator lucrarilor pe care le
executa cu instalatile si utila$ele din dotare.
Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunzatoare si
la inaltimi accesibile.
Inainte de inceperea lucrului locul de munca trebuie sa fie in perfecta ordine.
5ste interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru
c'ei in vederea maririi cuplului.
Autove'iculele aflate pe pozitii de lucru din 'ale, ateliere sau platforme vor fi
asigurate impotriva deplasarilor necomandate.
Autove'iculele trebuie sa fie introduse pe linia de revizie si diagnosticare te'nica
numai dupa sunt spalate.
Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea
autove'iculelor pe caile de acces.
Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.
Autove'iculele trebuie sa fie introduse pe linia de diagnosticare numai dupa ce sunt
spalate.
>erificarea presiunii in pneuri si ridicarea acesteia la valorile stabilite pentru fiecare
tip de autove'icul.
"ompresorul folosit la umflarea pneurilor va fi in stare buna de functionare,dotat si
inscriptionat corespunzator
Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea
autove'iculelor pe caile de acces.
Se interzice desfacerea cu dalta si ciocanu a piulitelor si a prezoanelor.
Se interzice scoaterea din 'ala a autove'iculelor la care nu,s,a efectuat un control al
sistemelor de siguranta rutiera.
Se interzice lucrul sub sau la autove'icul cand acesta este suspendat intr,o instalatie
de ridicat