POLITOLOGIE

Statul ca institutie centrala a sist politic

Examen 25 ianuarie
Statul si elem sale caracteristice
Exista mai multe perspective de a intelege statul
- ca instrument si forma institutionalizata de exercitare a puterii politice
functia de organizare, conducere, coordonare si exercitare legitima a autoritatiiin
raport cu populatia ce traieste pe un teritoriu
Intre notiunea de stat si notiunea de putere politica exista o stransa legatura
statul este o organizatie complexa de institutii si reglementarii juridice menit s a
asigure ordinea sociala convietuirea indivizilor si grupurilor si sa administreze
functionarea coerenta a societatii.
Notiunea de sist politic este mai ampla decat notiunea de stat oricum statul este o
intruchipare a puterii politice si este elementul central al sist politic.
Politicul nu se confunda cu statul , statul este doar o ipostaza istorica a politicului.
Politicul este institutia ce nu lipseste din nicio societate umana de orice treapta ar fi
chiard aca politicul nu imbraca forma statului decat in anumite condtii istorice
Exista societati fara stat insa nu exista societati lipsite de fenomene de dominatii.
Ca principala institutie a sist politic statu lia forma unui ansamblu de institutii ierrahizate
si codificate legislativ, aceste institutii sunt distincte de institutiile civile si care dispun de
instrumente si resurse pt a exercita autoritatea in teritoriul delimitat.
tatul are o org jurid explicita reprezentata de principalele instante ale puterii politice !
- un sisit legislativ
- un sist executiv
- un sist judecatoresc
tatul este rezultat al unei asocieri intime a ideii de norma juridica obligatorie si a unui
sist de institutii ce garanteaza asigura respectarea si aplicarea legilor.
tatul este o componenta, un element al societatii in ansamblu ei , in acelasi timp statul
are fctia de a organiza si aministra o societate in ansamblu ei .
tatul este o sursa a dreptului pt societate, emite norme legi si decizii obligatorii.
tatul rep elem central al sist politic este forma caracteristica a puterii politice in care
institutile sale sunt singurele care detin dreptul legitim de a utiliza mijloacele necesare
inclusiv constrangerea la nevoie pt a impune sau conserva ordinea sociala.
"efinirea puterii politice se expliciteaza prin mecanismu de functionare a statului care
este o forma de intruchipare a puterii politice.
pre deosebire de alte forme de dominatie din societate, dominatia politica are un specific
in sensu ca se traduce prin teritorialitate prin continuitate in spatiu si timp are o structura
administrativa specializata, implinita in forma statului modern.
Elementele definitorii ale statului sunt !
- populatia
- teritoriul
- structura politica de conducere
- un aparat administrativ sau birocratia
#ax $eber a dat denumirea de birocratie.
POLITOLOGIE
Teritoriul
%utoritatea politica instituita isi exercita suveranitatea interna si externa pe un teritoriu
anumit determinat la vechii greci statul era identificat cu polisul ca o cetate cu o
organizare politica de sine statatoare, romanii disociau intre stat ca teritoriu numit civitas
si stat ca o institutie politica in res publica, aceasta avand menirea de a conduce o
societate pe un teritoriu delimitat.
%lte caract ale statului cum ar fi aparat administrativ poate fi inteleasa ca aparat de
guvernare al societatilor, statul are un sist autonom de institutii.
&unctiile sale si alcatuirea sa depind de structutra complexa a societatii respective de
morfologia grupurilor sociale de niv de dezvoltare economica.
tatul nu este numai un concept politic ci si unul juridic.
In dr constitutional statul se defineste ca o modalitate de organizare a puterii politice,
statul rep o ordine juridica structurata si eficienta.
'ricare dintre definitiile statului convoaca sau apeleaza la o perspectiva interdisciplinara.
Puterea politica este prezenta in orice ipostaza a comunitatilor umane, in orice tip de
organizare social adar statul ca ansamblu coerent de institutii si norme a aparut ceva mai
tarziu in anumite conditii economice.
Politica este prezenta si in forme nestatale, relatiile de putere le gasim si in spatiul social,
depasind sfera politica.
Caract statului modern !
Epoca mderna a impus notiunea de stat cu sensul de putere politica legitima bazata pe
reglementari juridice precise, clare ce au acordul tacit sau explicit al populatiei, abordarea
modrena a statului este accea de institutie cu rol central si decisiv in organizarea si
conducerea societatii deasemenea pe langa sensul de instituie centrala, statul mai
semnifica si o anmita comunitate uman, o tara aflata sub autoritatea institutilor politice.
tatul modren se sprijina pe o noua structura jurid adica pe constitutii se bazeaza pe
dinstinctia dintre public si privat, pe existenta unei institutii cu rol de coordonare si
control asupra unui teriotoriu avand in subordine numeroase structuri centralizate
administrative, organisme diplomatice.
Statul si autoritatiile publice
Notiunea de autoritate se leaga de notiune de legitimitate care deriva din faptul ca
institutile stetului sunt acceptate si recunoscute ca ipostaze ale putrii publice mai concret
sunt indreptatite sa emita norme imperative ce trebuie ascultate si asumate ca obligatii
politice de catre membri societatii.
In epoca moderna institutile statului sunt indreptatite sa elaboreze legile si deciziile la niv
macro social, fctie pe care o indeplineste in sist democratic parlamentul.
"easemenea statul isi exteriorozeaza legitimitatea prin functia de aplicare a politicilo
sociale de administrare a terburilor publice, functii ce revin guvernului si aparatului
administartiv central si local.
Institutile stetului se bucura de autoritate cand sunt recunoscute de membrii societatii ca
fiind valide si indreptatite sa exericte putera.
POLITOLOGIE
State, forme de guvernamant si institutii politice
(ipurile fundamentale de institutii de stat sunt cele democratice si cele dictatoriale
%tat cele democratice cat si cele dictatoriale depind de puterea ierarhica a puterii, de
gradul de participare a populatie la politica.
(ipurile de stat sunt grupate in ) mari categ !
- &orma de guvernamant * monarhia si republica+
- tructura de stat * defineste caract unitar al statultui si avem statele unitare cu
reglementari si institutii centralizate si institutii locale cu un anumit grad de autoritate
administrativa+
- ,egimul de stat ca element de deosebire a statelor se refera la modul in care se
constituie organele de putere si la relatia dintre drepturile cetatenilor si institutile de stat.
Puterea politica poate fiexercitata in forma democrtaica sau dictatoriala, regimurile
politice fiind democratice si nedemocratice cuprinzand trei forme !
,egimuri autoritare , dictatoriale si totalitare.
Curs -. ./ 00 -..1
Institutile sistemului democratic
Constitutile temei al ordinii de drept
Constitutile sunt doc fundamentale pt sist modern de guvernare democratica .
In declaratia drepturilor omului si cetateanului din 0231 se precizeaza !
- orice societate in care garantia drepturilor nu este asigurata nici separatia puterilor
stabilita nu are o constitutie. Constitutia este un act si juridic si politic.
ocietattile moderne au reglementat interesele diferitelor grupuri sociale printr-o
legislatie corespunzatoare pornind de la faptul ca interesele opuse trebuie protejate ca o
garantie a libertatii, reglementarea caeasta se face prin const, pt a le contrabansa unele
prin altele si a le impiedica astfel formarea unor majoritati opresive. Prin urmare rolul
const este d a legitima puterea democratica intr o republica. ,epublica 4 un guvern
organizat pe baza unei scheme de reprezentare, astfel incat sa fie asigurate drepturile
individuale dar si binele public si forma democratica a guvernului impotriva pericolului
ca unele factiuni si grupuri de interese sa monopolizeze puterea.
In calitatea ei de lege fundamentala pt un stat democratic const este o sinteza a principilor
si valorilor pe care se intemeiaza ordinea de dr si raporturile dintre stat si cetatean. "in
const deriva si alte acte normative legiuitoare. Const scrise au aparut in epoca moderna,
vechile regimuri premoderne se bazau pe const nescrise dar care erau respectate in
virtutea traditiei .
In urma revolutilor moderne prin contributia teoreticienilor in domeniul jurid si al stintei
si a noii clasei politice s au impus const scrise absolut necesare, pt a da o forma
sistematizata cu norme precise, clare, si stabile asupra guvernarii.
Sistemul constitutional
POLITOLOGIE
In societatea moderna este opus sist premoderne in care puterea era concentrata in
persoana monarhului.
Constitutile scrise au aparut pe baza doctrinei dreptului natural care afirma existenta unor
drepturi si libertati naturale ale oamenilor indiferent de conditia lor sociala deci izvorand
din natura umana,
' alta baza a constitutiei scrise este teoria contractului social care priveste statul ca
rezultat al unei intelegeri libere dintre cetateni.
Constitutile scrise au fost precedate de o serie de acte si intelegeri stabilite in perioada de
tranzitie intre puterea monarhilor si diferite categ cu putere economica si sociala, anume
seniori feudali, nobilimea de curte, noile forte ale burgheziei in asccensiune.
Primele const scrise sunt considerate const americana din 0232 si const franceza din
0210, dupa aceste const in sec 01 in majoritatea statelor europene s au adoptat constitutii
scrise de factura democratica. Inainte de aceste doua const scrise in anglia s au adoptat de
a lungul timpului o serie de pacte intre rege , cler, nobilime si burghezie care au avut o
valore constitutionala desi nu au fost adunate niciodata intr5un singur doc scris.
In marea britanie exista o situatie speciala in care opereaza o serie de uzante specifice
dreptului cutumiar si mai sunt cuprinse o serie de acte constitutionale scrise.
Schimbari constitutionale in tranzitia spre democratie
In ,omania adunarea constituanta a elborat si adoptat o noua const care a consacrta
juridic dr fundamentale ale omului, separatia puterilor in stat, si trecerea tarii la un sist
democratic pluralist.
Noua const din 3 decembrie 0110 stabileste normele de baza ale ordini democratice si
regulile jocului politic devenind astfel temelia procesului de reorganzare a institutilor
statului si baza juridica a intregii legislatii a reformei politice, economie si administrative.
(reptat a aparut necesitatea de a revizui aceasta const, pt a conferii sist politic o mai mare
eficienta si de a pune in acord prevederile sale cu dinamica realitatii sociale.
"easemenea acesta necesitate consta si in stabilirea unui nou statut international al
romaniei angajata in procesul de aderare la ue si de intregrare in nato. %stfel parlamentul
romania a adoptat legea de revizuire a const care a fost supusa unui referendum national
in 03 -01 octombrie -..) fiind aprobata prin aceasta procedura.
Constitutile rep un elelment de stabilitate a regimurilor democratice ele fiind revizuite sau
schimbate doar in situatii de criza si de transformari politice majore. In nici o tara din
lume datorita schimbarilor sociale , economice , politice nicio const nu poate sa ramana
imoabila.
Principiul separatiei puterilor
Printre principile ce sunt stipulate in const se afla si principiul separatiei puterilor in stat.
tructura puterii este diferentiata in atributii si institutii relativ autonome. %ceste institutii
precum si pers care le conduc alese in mod democratic exprima vointa cetatenilor cea ce
le confera legitimitatea necesara pt a exericta puterea in stat si a elebora decizii care
devin obligatorii atat pt organele administrative cat si pt toti cetateni societatii respective.
emnificatia deosebita pe care o are separatia puterilor in stat este de a impiedica
acapararea puterii de catre o singura instanta sau structura politica, potrivit acestui
POLITOLOGIE
principiu functiile de conducere sunt acordate unor institutii si autoritati diferite si relativ
autonome cu atributii in sfera lor de competenta cea ce asigura un control reciproc al lor
precum si echilibru dintre ele.
%stfel constitutile democratice confera statului trei funcii !
- legislativa
- executiva
- judecatoreasca
&unctia legislativa inseamna elaboraea si adoptarea legilor ce privesc rap sociale norme
generale de conduita obligatorii pt toate institutile si pt toti cetateni.
&unctia executiva priveste luarea deciziilor poerative de catre un cabinet sau guvern
vizand administrarea curenta a treburilor publice si aplicarea legilor, mentinerea ordinii
publice si a sigurantei cetatenilor
&unctia 6udecatoreasca prin care instituti specializate al astatului ca instante independente
fata de putetea executiva solutioneaza conflictele, impart dreptatea comform legislatiei in
vigoare.
Democratia, principiul reprezentarii
Principiul reprezentarii caract sist democrat modern care consta in idea ca poporul este
titularul de dr al puterii suverane dar nu o exercita in mod direct ci prin intemediul unor
reprezntanti alesi in mod liber pe baza unor proceduri bine definite .
In absenta acestui mecanism al reprezentarii nu se poate obtine consimtamantul
cetatenilor pt reglementarile si deciziile poltice, nu se obtine nici autoritatea necesara pt a
administra problemele complexe ale unei societati. "e aceea democratii moderni au
inventat institutile politice prin care reprezentarea sa fie asiguarata prin alegeri ,
parlament, responsibilitatea guvernantilor, in fata cetatenilor . participarea grupurilor si a
partidelor politice sociale la organizarea competitiei pt putere
Curs .) . 01 00 -..1
Sisteme electorale si configuratii democratice
Importanta sistemelor electorale
%legerile libere au loc periodic acolo unde exista pluralism politic si competitie dintre
partide si candidati. Prin urmare alegerile libere sunt un elem definitoriu al sistemului
democratic modern .
Prin acest sist si mecanism societatiile isi aleg periodic conducatori politici si ii pot
schimba prin proceduri nonviolente.
%legerile se desfasoara Intr un cadru bine definit si cu reguli si proceduri ce se refera la
toate etepele si operatiunile pe care trebuie sa le parcurga pana la final acest process. e
refera la tehnicile si procedurile de atribuire a mandatelor .
ist electorale se refera la ansamblul normelor si proced7rilor ce definesc conditiile pe
care trebuie sa le inde8plineasca un cetattean pt a putea sa sii exercite dr de a alege si
dreptul de a fi ales, se mai refera la garantiile pe care autoritatiile trebuie sa le asigure
POLITOLOGIE
conditii de desfasurare corecte a alegerilor si a principiilor si mecanismelor de atribuire a
mandatelor in urma alegerilor
ist electorale au o influenta majora asupra vietii politice si anume detemina decisiv
configuratia sistemelor de partide si a raporturilor dintre diverse forte in procesul
democratiei si al pozitiei de putere pe care o vor avea diferitele categorii de demnitari.
Importanta sist electorale si de scrutim rezulta din faptul ca ele produc sau favorizeaza,
fie concentrarea si reducerea nr de partide in cazul sist majoritare, fie la fragmentarea
spectrului politic in mai multe partide, in cazul sist proportionale.
"easemenea tipul de scrutim influebteaza covarsitor modul de constituire a majoritatior
ce vor guverna precum si modul de a exercita puterea.
"e aici rezulta si modurile de constituire si functionare a opozitiei care poate fi
concentrata sau dispersta de sist electorale, proiecteaza sist politice si modul lor de
functionare.
"upa unii autori exista trei mai categorii de sist electorale !
- sist electorale majoritare cu un singur tur in circumscriptii uninominale
- sist majoritare cu doua tururi in circumscriptii uninominale
- sist de reprezentare proportionala
Sistemul maoritar si variantele sale
%re doua variante
0+ sitemul majoritar uninominal 4 poate fi cu unul sa doua tururi, se dclara ales
candidatul care intruneste cel mai mare numar de voturi valide din partea
alegatorilor in circumscriptia delimitata prin lege . prezinta avantajul ca transeaza
direct competitia politica dintre candidati individuali pe baza nr de voturi obtinute
in circumscriptia electorala respectiva , un alt avantaj este ca cetatenii au
posibilitatea de a cunoaste si evalua personalitatea candidatilor. ist uninominal
este relativ simplu, iar procesul electoral este mai usor de asimilat pt cetateni.
unt atatea mandate cate circumscriptii sunt fixate prin lege. 9n alt avantaj este
stimularea politica a cetatenilor si de a preveni absenteismul electoral.
In multe state prezenta alegatorilor la urnele de vot este mai mare in cazul alegerilor
locale si mai scazuta in cazul alegerilor parlamentare si prezidentiale.
"iminueaza semnifcativ influenta paridelor si favorizeaza candidatii cu personalitate
puternica.
Partidul care are cei mai multi candidati alesi va obtine majoritatea parlamentara si va
forma guvernul iar liderul sau va deveni primnistru , sist care functoiioneaza in marea
britanie , canada.
Dezavantae ale sist !
- sist uninominal poate altera sensul pluralismului politic si poate facilita
constituirea unui parlament eterogen si farmitat sub raport politic, incapabil sa
sustina o guvernare coerenta si stabila.
- %vantajand candidatii independentii cu personaliatte sist uninominal nu produce
intodeauna majoritatii stabile la nivel parlamentar.
- Partidele mari in acest sistem sunt din start avantajate deoarece dispun de un
electorat stabil uneori consolidat de o traditie politica iar partidele mici ppot
POLITOLOGIE
obtine scoruri competitive doar in unele circumscriptii acolo unde sunt mai bine
reprezentate prin lideri locali foarte puternici si bine cunoscuti de catre electorat.
- "ezavanatajul major al sist uninominl mai ales in varianta cu un singur tur rezida
in faptul ca genereaza mari injustitii electorale in acest sitem. Este ales candidatul
care a obtinut mai multe voturi chiar daca ceilalti candidati au obtinut mai multe
voturi insumate decat castigatorul alegerilor. In aceasta situatie scade
reprezentarea mai multor partide in parlament .
- In scrutimul uninominal cu doua tururi un candidat poate fi ales in primul tur daca
obtine majoritatea absoluta a voturilor, iar in al doilea tur daca obtine majoritatea
simpla.
- In cel de al doile tur participa de regula primii doi candidati care au obtinut cele
mai multe voturi in primul tur de scrutim fara a obtine insa o majoritatea absoluta, in
caeste conditii voturile celorlati candidati se negociaza realizandu se compromisuri si
aliante conjucturale pt a dirija voturile spre unul dintre cei doi candidati aflati in
competitie .
- %locatiile suplimentare din bugetul statului pt organizarea unor circumscriptii
electorale in functie de nr de manadate parlamentare precum si alocare de fonduri
financiare pe care trebuie sa le atraga candidatii in campania electorala. %ici sunt
avantajati oamenii de afaceri care pot suporta aceste cheltuieli.

-+ istE# majoritar cu scrutim de lista 4 se poate desfasura in unul sau doua tururi.
In acest sist alegatorii voteaza nu pt un anumit candidat ci pt una dintre listele de
candidati, liste prouse de catre partide sau coalitii electorale. In acest caz partidele
joaca un rol foarte important.
In sist majoritare cu un singur tur invinge candidatul care in circumscriptia uninominala
obtine majoritatea relativa.
In sistemele cu doua tururi, in primuml tur invinge numai candidatul care a obtinut
majoritatea absoluta a voturilor, iar daca nici unul dintre candidatii nu ajunge la caest
barem se organizeaza al doilea tur care invinge candidatul care a obtinut majoritatea
voturilor.
Candidatii care au dr de a participa la la doilea tur sunt fie primii doi clasati in primul tur,
fie cei care au depasit la primul tur un anumit preag stabilit prin legile electorale. In
franata acest prag a fost ridicat de la / la suta la 0-, / la suta in 022: fiind un prag f
ridicat deoarece in eventualitatea ca prezenta la vot a electoratului este in jur de 3. la
suta un candidat trebuie sa obtina cel putin -. la suta din voturile exprimate pt a accede la
al doilea tur de scrutimi.
ist majoritar cu doua tururi pune in miscare un mecanism eficace de selectie a
candidatilor si a partidelor favorizand partidle mari si inchegarea coalitilor
Sistemul reprezentari proportionale
Principiu
&iecare partid trebuie sa obtina un numar de mandate corespunzator cu ponderea voturilor
exprimate in favoarea sa la nivel national sau de circumscriptie .
In oricare dintre variantele sale acest principiu se regaseste anume !
POLITOLOGIE
- mandatele parlamentare se impart candidatilor proportional cu voturile obtinute in
alegeri, aceste sistem al reprezentarii proportionale incearca sa realizeze o
justititie electorala si sa reflecte diversitatea de opinii din societate .
9nul din avantajele acestui sistem este tendinta de a garanta aceasta corespondenta
procentuala ceea ce permite accesul in structurile parlamentare atat a majoritatii, cat
si a minoritatii politice, permite accesul atat a partidelor mari cat si a celor mici pana
la anumite praguri electorale.
Este vorba in acest sist de o aspiratie spre echitate in reprezentare, oferind o sansa
diferitelor orientari sociale si segmente electorale de a-si exprima opiniile, optiuniile
si de a fi reprezentate in institutiile deliberative si legislative.
%cest sistem este o practica electorala.
"in punct de vedere teoretic sist reprezentarii proportionale a fost intemeiat in
gandirea constitutionala si instituiile moderne potrivit carora parlamentele trebuie sa
fie o oglinda a pluralismului societatii civile, sa reflecte diversitatea de opinii
individuale, de interese economice si de ideologii.
Intr-o atfel de viziune alegerile constituie un mecanism democratic prin care se poate
reconstitui in plan politic tabloul coerent al vointei generale.
istemele majoritare sunt orientate spre guvernare nu spre reprezentativitate, in
contrast cu aceste sisteme, sistemele proportionale au menirea de a asigura o
reprezentativitate echitabila a partidelor in functie de numarul de voturi obtinute.
"aca nici-un partid nu obtine majoritatea necesara pt a forma guvernul in acest caz
majoritatea parlamentara si de guvernare se realizeaza prin coalitie.
Elementele caracteristice ale sist reprezentarii proportionale"
- Importanta deosebita pe care o au partidele in desemnarea candidatilor si in tot
procesul electoral.
- istemul proportional prevede alegeri pe baza listelor de candidati, liste propuse de
catre fiecare partid sau coalitie electorala , prin aceasta modalitate de vot se poate
masura audienta pe care o are fiecare formatiune politica in randurile alegatorilor,
precum si gradul in care programele lor sunt receptate si acceptate de catre electorat.
- %legatorii in sist proportionale nu voteaza persoane ci o lista in intregime intocmita
de partide si care se individualizeaza pt fiecare circumscriptie
- In sist reprezentarii proportionale sunt acceptati si candidatii independenti dar pe
liste separate pe cand candiadtii de pe listele partidelor, sunt membrii si loideri
sau simpatizanti ai partidului pe lista carora candideaza.
- istemul de alegeri parlamentare in sist proportional se desfasoara intre-un singur
tur de scrutim, iar atribuirea tuturor mandatelor se face in urma rezultatelor
obtinute potrivit unor calcule de proportionalitate. In acest fel se elimina
retragerea unor candidati precum si transferul de voturi sau aranjamentele
conjuncturale dintre partide. Cea mai importanta si cea mai dificila problema e de
natura tehnica si anume modalitatile de atribuire a mandatelor, incat sa se respecte
principiul reprezentarii echitabile, acesta spune ca mandatele se atribuie
POLITOLOGIE
proportional cu numarul de voturi obtinute de catre partidele care participa la
alegeri.
Tehnica de atribuire a mandatelor
%ceasta tehnica presupune mai multe faze si proceduri !
- o prima faza ! trebuie calculat coeficientul electoral la niv national, acest
coeficient exprima nr de voturi necesar obtinerii unui mandat, coeficientul este
rezultatul impartirii numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national,
la numarul total de mandate ce urmeaza a fi distribuite fie ca e vorba la nivel
national. In cazul independentilor acestia trebuie sa obtina un nr de voturi cel
putin egal cu coeficientul electoral pt a putea obtine un mandat.
- % doua faza ! raportarea coeficientului electoral la nr de voturi exprimate pe
fiecare lista, urmand ca fiecare lista sa primeasca atatea mandate de cate ori se
cuprinde coeficientul in acest numar. "e regula resturile de voturi si de mandate
se redistribuie listelor de partide la nivelul circumscriptilor sau la nivel national.
Pt redistribuirea resturilor la nivel de cicumscriptie se utilizeaza mai multe sisteme de
calcul cum sunt sistemul celor mai mari resturi, metoda celor mai mari medii, sistemul
coeficientului modificat, sist d8ont acest sist a fost creat la sfarsitul sec al 01.
- #etoda celor mai mari resturi presupune luarea in calcul a celor mai mari resturi de
voturi ramase neutilizate.
;istele care au avut cele mai mari resturi in ordine descrescatore vor primi cele trei
mandate.
- metoda celor mai mari medii ! este o procedura mai complicata dar avantajeaza
partidele mari, dupa ce a fost rrealizata distribuirea primelor / mandate fiecarei
liste i se atribuie in mod fictiv inca un manadat apoi se imparte cifra obtinuta la nr
de voturi obtinute de fiecare lista.
Pornind de la acest rezultat fictiv putem afla cate voturi ar fi fost necesare fiecarei
liste pt a obine un nr mai mare de madate.
Printre avantajele sist reprezentarii proportionale este si faptul ca duce la formarea unui
parlament care reprezinta destul de exact distributia opinilor si a orientarilor politice ale
intregului electorat.
Insa un multi partidism nu este benefic.
#onditionarii si praguri electorale
unt destinate pt a limita multiplicarea anarhica a partidelor.
cade reprezentativitate si genereaza disfunciuni in parlament.
unt mai multe reglementari care stbilesc conditionari si cauze de excludere !
- dimensiunea circumscriptiei
- pragurile electorale
- marimea adunarilor reprezentative in raport cu populatia unei tari.
"imensiunea circumscriptiei se refera la nr manadatelor care se atribuie in acea
circumscriptie racordat la nr locuitorilor.
POLITOLOGIE
%ceasta regula a circumscriptie are si urmatoare formulare, cu cat este mai mare
dimensiunea circumscriptiei cu atat este mai usor pt partidele mici sa dobandeasca locuri
si invers. "e ex ! in circumscriptiile relativ mici, partidele mici au sanse mici de-a obtine
mandate.
Pragurile electorale ! trebuie sa-l realizeze fiecare partid sau coalitie electorala la nivel
national, pt a obtine mandate. "e ex ! acest prag la niv national este de / < in germania.
In romania in -..., -..= s-a operat pragul electoral de / < pt partide.
Este un sist juridic pt a incuraja si a stimula fuziunea si concentrarea partidului,
obligandu le sa se pozitioneze pe o axa clasica stanga dreapta.
Sisteme electorale mixte
unt doua ratiuni care explica existenta acestor sistme !
- dificultatile sist electorale si dificultatile sist proportinale care nu genereaza
majoritati parlamentare solide
sistemele mixte sunt o combinatie a unor aspecte ale sist majoritar, cu unele elemente ale
reprezenatarii proportionale.
&ormele si procedurile sist mixte !
- istemul votului cumulativ
- ist votului limitat
- sist de compensare
- sist inrudirilor
"intre acestea cel mai intresant este sist german al buletinului dublu ! acest sist imbina
doua modalitati de scrutim intrucat alegatorul dispune de doua buletine de vot pe care le
utilieaza concomitent pt a desemna candidati in organele reprezenatative.
Cu un bulletin de vot el desemneaza intr-o circumscriptie logala pe baza scrutimului
uninominal , majoriar un deputat in bundestag.
Cu al doilea bulletin alegatorul isi exprima optiunea pt o lista de candidati dintre cele
stabilite de partide in baza principiului reprezenatrii proportionale, fiecare alegator
voteaza de doua ori, o data pt candidatii din circumscriptia sa care sunt alesi prin scrutim
uninominal , iar a doua oara pt o lista de candidati dintre listele avansta de fiecare partid
la nivelul landurilor. %cesta este un sist mai echilibrat pt ca jumatate din deputati sunt
alesi prin sist uninominal majoritar la nivel de circumscriptie iar cealalta jumatate prin
sist proportional la nivelul landurilor.
%semenea sist asigura o mai buna reprezentare a virtutilor celor doua sist ! majoritare si
cel al proportionalitatii.
Politologie curs =-).0-.-..1
istemul reprezentarii proportionale
&iecare partid trebuie sa obtina un numar de mandate corespunzator cu
ponderea voturilor estimate in favoarea sa la nivel national sau de
POLITOLOGIE
circumscriptie.In oricare dintre variantele sale acest principiu se
regaseste,anume,mandatele parlamentare se impart candidatilor proportional
cu voturile obtinute in alegeri,sa realizeze o justitie electorala sis a reflecte
diversitatea de opinii din societate.
9nul dintre avantajele acestui sistem este tendinta de a garanta acesta
corespondenta procentuala ceea ce permite accesulin structurile
parlamentare,atat a majoritatii cat si a minoritatii politice,permite accesul
atat a partidelor mici cat si a celor mari pana la un anumit prag electoral,deci
este vorba de o aspiratie spre echitate in reprezentare,oferind o sansa
diferitelor orientari sociale si segmente electorale de a-si exprima opiniile
optionale si de afi reprezentate in institutiile deliberative si legislative.
"in punct de vedere theoretic sistemul reprezentarii proportionale a fost
intemeiat in gandirea constitutionala si liberala moderna potrivit carora
parlamentele trebuie sa fie o oglinda a pluralismului societatii civile,sa
reflecte diversitatea de opinii individuale de interese economice si de
ideologii.
Intr-o astfel de viziune alegerile constituie un mechanism democratic
prin care se poate reconstitui in rang politic tabloul cerent al vointei
generale.
istemele majoritare sunt orientate spre guvernare,nu spre
reprezentativitate.In contrast cu aceste sisteme majoritare,sistemele
proportionale au menirea de a asigura o reprezentativitate echitabila
partidelor in functie de numarul de voturi obtinute."aca nici un partid nu
obtine majoritatea necesara pentru a forma guvernul,in acest caz majoriatea
parlamentara si de guvernare se realizeaza prin coalitie.
Elemente caracteristice ale sistemului reprezentarii proportionale:
Importanta deosebita pe care o au patidele in desemnarea candidatilor si
in tot procesul electoral.
istemul proportional prevede alegeri pe baza listelor de
candidate,liste propuse de catre fiecare partid sau coalitie electorala,prin
aceasta modalitate de vot se poate masura audient ape care o are fiecare
formatiune politica in randul alegatorilor precum si gradul in care
programele lor sunt receptate si acceptate de catre electorat.
%legatorii nu voteaza persoana ci o lista in intregime intocmita de
partide si care se individualizeaza pentru fiecare circumscriptie.
In sistemul reprezentarii proportionale sunt acceptati si candidate
independenti,dar pe liste separate,pe cand candidatii de pe listele partidelor
sunt membri si lideri sau simpatizanti ai partidelor pe lista carora
candideaza.
POLITOLOGIE
istemul de alegeri parlamentare se desfasoara intr-un singur tur de
scrutin7,iar atribuirea tuturor mandatelor se face in urma rezultatelor
obtinute potrivit unor calcule de proportionalitate,in acest fel se elimina
retragerea unor candidate precum si transferal de voturi sau aranjamentele
conjuncturale dintre partide.Cea mai importanta sic ea mai dificila problema
este de natura tehnica si anume modalitatea de atribuire a mandatelor incat
sa se respecte principiul reprezentarii echitabile,adica mandatele se atribuie
proportional cu numarul de voturi obtinute de catre partidele care participa la
alegeri.
Tehnica de atribuire a mandatelor presupune mai multe faze si
proceduri:
0.trebuie calculate coeficientul electoral la nivel national sau de
circumscriptie,acest coefficient exprima numarul de voturi necesare obtinerii
unui mandate.Coeficientul este rezultatul impartirii numarului total de voturi
valabil exprimate la nivel national la numarul total de mandate ce urmeaza a
fi distribuite.In cazul independentilor acestia trebuie sa obtina un numar de
voturi cel putin egal cu coeficientul electoral pentru a putea obtine un
mandat.
-.raportarea coeficientului electoral la numarul de voturi exprimate pe
fiecare lista sa primeasca atatea mandate de cate ori se cuprinde coeficientul
in acest numar.
"e regula,resturile de voturi si de mandate se redistribuie listelor de
partide la nivelul circumscriptiilor sau la nivel national.Pentru redistribuirea
resturilor la nivel de circumscriptie se utilizeaza mai multe sisteme de calcul
cum sunt!sistemul celor mai mari resturi, metoda celor mai mari
medii,sistemul coeficientului modificat si sistemul ">?ont.
#etoda celor mai mari resturi presupune luarea in calcul a celor mai
mari resturi de voturi ramase neutilizate*listele cu cele mai mari resturi in
ordine descrescatoare vor primi cele ) mandate+.
#etoda celor mai mari medii-avantajoasa pentru partidele mari."upa
ce a fost realizata distribuirea celor / mandate fiecarei liste I se mai atribuie
in mod fictive inca un mandat,apoi se imparte cifra obtinuta la numarul de
voturi obtinute de fiecare lista.Pornind de la acest rezultat fictiv putem afla
cate voturi ar fi fost necesare fiecarei liste pentru a obtine un numar mai
mare de mandate.
Printre avantajele sistemului reprezentarii proportionale este si faptul
ca duce la formarea unui parlament care reprezinta destul de exact distributia
opiniilor si a orientarilor politice ale intregului electorat,insa un
multipartidism anarchic nu este benefic vietii politice.
Conditionari si praguri electorale
POLITOLOGIE
unt mai multe reglementari care stabilesc conditionari si clauze de
excludere!
0.dimensiunea circumscriptiilor
-.marimea adunarilor representative
).pragurile elctorale
0-se refera la numarul mandatelor care se atribuie in acea circumscriptie
raportat la numarul locuitorilor.%ceasta regula a circumscriptiei are si
urmatoarea formulare!cu cat este mai mare dimensiunea circumscriptiei cu
atat este mai usor pentru partidele mici sa dobandeasca locuri si invers.
--ratiuni care explica existenta sistemelor electorale mixte.
-dificultatea sistemelor majoritare
-dificultatea sistemelor proprtionale
In esenta,nu genereaza majoritati parlamentare solide.
)-trebuie sa fie realizat de fiecare partid la coalitie electorala la nivel
national pentru a obtine mandate*/<-@ermania,=<-uedia,)<-@recia,0<-
Israel+.
istemele mixte4combinatie a unor aspecte ale sistemului majoritar cu
unele elemente ale reprezentarii proportionale.
&ormele si procedurile sistemelor mixte!
-sistemul votului comulativ
-sistemul de compensare
-sistemul inrudirilor
Cel mai important este sistemul german al buletinului dublu.%cest
sistem imbina doua modalitati de scrutin intrucat alegatorul dispune de doua
buletine de vot pe care le utilizeaza concomitent pentru a desemna candidati
in organele reprezentative.Cu un bulletin de vot el desemneaza intr-o
circumscriptie locala pe baza scrutinului uninominal majoritar un deputat.
Cu al doilea buletin isi exprima optiunea pentru o lista de candidati
dintre cele stabilite in baza principiului reprezentarii proportionale.&iecare
alegator voteaza de - ori,o data pentru candidatii din circumscriptia sa care
sunt alesi prin scrutin uninominal, pentru o lista de candidati dintre listele
avansate de fiecare partid la nivelul landurilor.
istem echilibrat4jumatate din deputati sunt alesi prin sistemul
uninominal majoritar la nivel de circumscriptie,iar cealalta jumatate prin
sistemul proportional la nivelul landurilor.
POLITOLOGIE
Partidele politice
0. Pluripartidismul si sistemul democratic
Este o caracteristica absolut necesara a sistemului democratic A cel putin doua partide, dar
nici prea multe nu sunt sanatoase. istemul democratic modern se caracterizeaza prin
principiul reprezentarii, pe separatia puterilor in stat, pe domnia legii, pe pluralism politic
si pluripartidism.
Partidele sunt organizatii ce exprima in planul vietii publice valorile, interesele si
optiunile cetatenilor privind scopurile si mijloacele pe care sistemul politic trebuie sa le
adopte in vederea concilierii conflictelor si pentru a asigura libertatea si ordinea in
societate.
%paritia partidelor e legata de modernizarea societatii si de consolidarea sistemului
democratic, inclusiv celelalte procese, de contopire, disparitie, unificare sunt legate de
aceatsa. In societatile premoderne conflictele de interese se rezolvau prin diferite cutume
sau recurgerea la constrangerea fizica, an acest ultim caz, puterea militara era o
componenta decisiva, practice a imprima cursul dezvoltarii societatii.
In societatile premoderne relatiile de putere se manifestau prin !
0. dominatii militare, economice sau administrative A
-. ubordonare neconditionata A
). ,aporturi de forta si control dintre guvenrnanti si guvernati.
Emanciparea politica a condus la crearea societatii moderne. In acest proces de
emancipare politica si civica societatile moderne aduc in planul relatiilor sociale si umane
lbertatea individuala, demnitatea persoanei, drepturile omului, toate acestea inscrise in
valori si norme recunoscute, de asemenea, societatile aduc o rezolvare non-violenta a
conflictelor.
Exista si in societatile moderne profunde divizari sociale de interese, de optiuni ale
grupurilor sociale majore.
Pluripartidismul este o expresie a libertatii politice care concret se manifesta prin
existenta in societate a mai mulor partide cu orientari si programme diferite care propun
si sustin politici si strategii alternative. %ceasta este ratiunea pentru care sistemele
democratice garanteaza dreptul de asociere al cetatenilor, dreptul lor legal de a forma
partide politice sau organizatii civice prin intermediul carora sa-si promoveze interesele si
aspiratiile. %ceasta este, deci, deosebirea intre sistemele democtratice si cele ne
democratice. istemele nedemocratice se bazeaza pe un partid unic care functioneaza ca
un partid-stat fara oferte politice alternative, astfel incat toate institutiile puterii de stat
sunt ocupate de reprezentantii partidului unic. "e asemenea, regimurile nedemocratice nu
tolereaza diversitatea de opinii politice, nici dreptul de asociere libera in partide si in
aceste conditii grupurile sociale, societatea civila nu se pot implica si autoorganiza in
exprimarea si sustinerea intereselor proprii.
-. "efinitiile si functiile partidelor politice
a. Perspectiva social-istorica
b. Perspectiva ideologica-culturala
c. ub raport organizational si institutional
POLITOLOGIE
;iteratura de specialitate dedicata partidelor au intrat definitiile si conceptiile unor celebri
politologi cum sunt ! #oris "uverger, 6ean Blondel, ;ijphart, antori, #ax $eber.
Partidele politice sunt organizatii consistente si durabile *un partid trebuie sa reziste cel
putin un ciclu electorale+ unite prin interese de ordin general, prin credinte si idei
structurate intr-un program comun organizatii ce vizeaza cucerirea puterii in stat prin
mecanism electoral.
In sistemele democratice partidele indeplinesc o serie de functii esentiale.
-.#obilizeaza cetatenii in competitia politica orientandu-i optional in privinta voturilor.
).,ecruteaza membrii elitei politice pe plan local si national.
=.Isi asuma responsabilitatea guvernarii societatii in cazul obtinerii victoriei in alegeri.
/.%rticuleaza interesele populatiei si le convertesc in politici publice.
:.In cazul in care guverneaza au rolul de a solutiona conflictele sociale si politice, de a
asigura echilibrul societatii prin realizarea unui minim consens social si national.
copul fundamental al partidelor in constituie obtinerea puterii prin intermediul alegerilor
competitive, de aici deriva si sunt conditionate actiunile organizatorice , ideologice si
politice dintre alegeri.
"e mentionat ca in sistemul democratic opozitia este considerata ca un factor institutional
vitalcu rolul de a exprima in mod organizat critica de ansamblu si punctuala a
programului de guvernare si a actiunilor guvernului.
). (ipuri de partide politice
Partidele se diferentiaza prin program, doctrina, mod de organizare interna si dupa
tipurile de conflicte pe care le exprima.
a.Cea mai frecventa calsificare este cea dupa criteriul orientarii ideolegice a partidelor, in
acest sens a fost pozitionata axa C stanga-dreapta D, corespunzator aceste axe vorbim de
partide de dreapta, centru-dreapta, centru, centru-stanga, stanga, partide de extrema
dreapta si partide de extrema stanga. %ceasta clasificare intampina dificultati cand o
aplicam la tari diferita pentru ca acolo intalnim o anumita traditie, o problematica sociala
specifica din care se nasc si pe care se slujesc partidele. "e pilda, in unele tari scandinave
functioneaza partide liberale de factura religioasa, pe cand in Italia partidele care se
pretind liberale sunt anticlericale.
;a mijlocul secolului al xix- lea cand au aparut partidele socialiste si muncitoresti,
partidele liberale erau considerate de stanga pentru ca ele se detasau in confruntarea cu
partidele conservatoare. %stazi, fata de partidele social-democrate, partidele liberale sunt
pozitionate la dreapta axei.
Ex ! crestin-democratia, ca orientare politica are semnificatii diferite, in @ermania,
crestin-democratia e orientare de dreapta, in Italia, de centru iar in Belgia e de orientare
stanga.
POLITOLOGIE
b. %doua clasificare a partidelor tine cont de tipurile de organizare si de functionare a
partidelor. Pornind de la ideile lui #ax $eber care diferentia in partide notabile cu
personalitati de mare influenta sociala si partide ca organizatii mari ce patroneaza
institutiile.
c."uverger vorbeste de partide de masa si partide de cadre. Partidele de cadre se
caracterizeaza prin calitatea candidatilor pe care ii sprijina si mai putin pe numarul
membrilor permanenti. Partidele functioneaza, sunt foarte active doar in perioada
campaniilor electorale. Partidele de cadre mizeaza pe notabilitati, pe figuri proeminente
locale, pe personalitati influente cu prestigiu, pe specialisti recunoscuti precum si pe
grupuri financiare.care pot sprijini campaniile electorale.
Partidele de masa au structuri locale si nationale permanente, au numar mare de membri
care devin militanti ai partidelor respective, au o retea organizatorica, vasta si cu
disciplina ierarhica, reprezentantii lor sunt dependenti de ideologia, de programul si de
pozitiile oficiale elaborate si exprimate de conducerea partidului.
"e asemenea, partidele de masa au o ideologie consistenta si bine delimitata, uneori chiar
dogmatizata, au o organizare interna complexa.
Ex ! partidele confesionale de masa, cele de clasa, respectiv cele muncitoresti, socialiste,
comuniste.
i partidele de masa au cunoscut numeroase transformari in ultimele / decenii. Cautand
sa se adapteze la noile imprejurari social-politice pentru a castiga cat mai multi electori,
pentru a depasi limitele stricte ale electoratului sau. Pentru aceasta a recurs slabirea
rigiditatii ideologica, au flexibilizat structurile organizatorice, s-a diminuat de asemenea
legatura cu diferite clase si categorii sociale. In acelasi timp oferta politica si a
programelor partidelor de masa au devenit tot mai prgamatice, s-au adresat catre grupuri
de interese si alegatori din toate segmentele populatiei, au amplificat toleranta fata de
partidele adverse si de aici a crescut puterea lor de negociere si de a face compromisuri in
vederea unor aliante electorale si parlamentare.
Cu toate acestea, in oricare tip de partid, cu toate procesele care se petrec, identitatea
ideologica nu s-a pierdut, nu si-a pierdut importanta. Partidele de masa s-au transformat
in partide de alegatori sau partide electorale. ;i se mai spun in aceste conditii partide
C prinde-tot D, care au capacitatea de a atrage cat mai multi electori care erau potentiali
simpatizanti ai altor partide adverse.
PEN(,9 EE%#EN !
-/ ianuarie, ora 00 , auta (, - subiecte.
Probleme !
-teme din curs ! statul, institutiile sistemului democratic, sisteme electorale si partidele
politice.
ubiecte la stat ! tatutl si elem carac, def si abordari ale statului, carac ale statului
modern, tipul de state, tipul de forme de guvernamant si regimuri politice