Sunteți pe pagina 1din 23

Citate Octavian Paler I

Nu exist sentiment tragic la romni. Cred c dragostea la noi parcurge doar distana
dintre roman i pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige
mititei pe orice Golgot.
mi iuesc ara atunci cnd nu m uit la televi!or i cnd nu merg pe strad.
A atepta "nseamn a supravieui ct mai mult, a aluneca spre moarte "ncet.
Cura#ul este, a !ice, o fric "n care s$a pus ordine% ceea ce te a#ut s te agi de partea de
fric unde pierderile sunt mai mici.
Ce las in urma mea& un destin sau o iografie'
(ragostea e o lupt "ntre dou suflete i "ntre dou trupuri "n care uneori nu e niciun
"nvingtor, alteori nu e niciun "nvins.
A iui "nseamn, poate, a lumina partea cea mai frumoas din noi.
) iuire pe care esti nevoit sa o pa!esti nu repre!inta nimic.
A muri "nseamn de fapt a te muta "ntr$o stea.
*mntul e singurul loc "n care se poate crea *aradisul.
+cepticismul este o infirmitate, nu o surs de vaniti.
+ingurtatea e o trf care nu te "nvinuiete c eti egoist.
+ingurtatea nu e o victorie "naintea celorlali, ci e de fapt un naufragiu personal.
,impul e o fiar care are nesfrita rdare de a "nghii totul.
)rict de frumoas ar fi o melodie, vine o clip cnd ea e acoperit de tcere.
Cred c a putea s "nir cteva sute de mirosuri ale ierii, "n funcie de ceasurile !ilei, de
ploaie, de soare, de anotimp, de pmnt, de umr, de "nlime, de gradul de ume!eal ori
de uscciune. A putea deosei acum, nuiesc, cu ochii "nchii murele oloage de murele
crescute "n tufe, fonetul unui fag de fonetul unui rad. n schim, multe din cele trite
s$au estompat, lsnd "n urm goluri, ca "ntr$o pdure ars pe #umtate. Aceast
descoperire m olig s admit c memoria mea seamn acum cu o oglind spart, care$
mi restituie frnturi de via.
,inereea nu mai e dect o !drean aurie, pe care o trsc amintirile.
(in ce "n ce mai puin soare i din ce "n ce mai mult amintire a soarelui-
.n neun nu se mai teme de neunie.
Nimic nu m$a emoionat pn acum "n /exic ca fluturii proliferai pe statui, pe frunile i
pe piepturile lupttorilor. 0i "mln!esc mtile care i$au "ngro!it pe spanioli.
Nu exist, poate, ceva mai trist dect un om care vrea s fie vesel cu orice pre.
Nimic nu m$a emoionat pn acum "n /exic ca fluturii proliferai pe statui, pe frunile i
pe piepturile lupttorilor. 0i "mln!esc mtile care i$au "ngro!it pe spanioli.
Cine a v!ut sperana, nu o mai uit. ) caut su toate cerurile i printre toi oamenii. 1i
visea! c "ntr$o !i o va "ntlni din nou, nu tie unde, poate "ntre ai si.
Nu tiu pentru cine scriu, dar tiu de ce scriu. +criu ca s m #ustific. n ochii cui' Am
spus$o de#a, dar "nfrunt ridicolul de a mai spune$o o dat& "n ochii copilului care am fost.
.na din pre#udecile lumii noastre este de a pune eticheta, de a clasifica totul% oamenilor
li se pare c au i "neles ceea ce au clasat.
Nu s$a !is c adevrul unui om este ceea ce el ascunde'
Am "nvat s iuesc, ca s fiu iuit.
2
Numai c la o carte e mai uor s$i dai ilu!ia c poi s rmi la aceeai pagin. Chiar
dac i asta e o ilu!ie. ) minciun. *entru c, dac rmi la aceeai pagin, de fapt citeti
mereu o pagin nou pe msur ce "mtrneti.
Noi suntem ca un cntec, nu credei' .n cntec nu se poate cnta niciodat de la sfrit
spre "nceput. ,reuie s$l cni totdeauna "ndreptndu$te spre sfrit.
Cu toate mi!eriile i nedreptile ei, lumea e singurul loc unde putem spera s ni se fac
dreptate.
*ustiul m$a fcut s "neleg c nu sunt destul de puternic pentru a nu iui pe nimeni.
(aca iueti un om perfect, n$ai niciun merit c$l iueti.
.neori ateptarea ne maturi!ea!, alteori ne omoar. 3$ai gndit vreodat c o ateptare
nu seamn cu alte ateptri' Ateptrile difer "ntre ele ca oamenii.
+ avem mai puin umor, amintindu$ne c filosofia noastr naional, "ntemeiat pe ideea
c 4ietul om5 e 4supt vremii5, a fost formulat de un om cruia i s$a tiat capul.
,rim cu frene!ie o flecreal continu, mulumii c avem ce rfi, fr s ne pese c
ara "n care locuim ar putea fi prsit de istorie.
Ca s fii profet, treuie s$i aparii lui (umne!eu. 6iecare profet are un (umne!eu pe
care$l servete. Nu se poate s fii aa, profet pe contul tu.
,entaia noastr de a agateli!a orice prin clie, prin !eflemea, nu e singura care ni$l
face strin pe (on 7ui#ote, "mpiedicndu$ne s a#ungem la ce este dincolo de partea
amu!ant a aventurilor lui.
n acele nopi stranii am "neles c mitologia e un fel de copilrie a istoriei.
*entru *itagora sufletul avea forma ptrat. 8a vechii chine!i ptratul ne"nchis era
simolul infinitului. /ondrian i$a petrecut dou!eci de ani din via desennd ptrate.
+$ar !ice c *etracu a fost osedat toat viaa de o idee scump romanticilor& timpul
apus vorete ne"ntreat.
9trn, :als d impresia c i$a pierdut verva. (ar au fost descoperite la el dou!eci i
apte de nuane de negru.
Nu tiu dac pictorii frumoi, cum a fost, se pare, (ante Gariel ;ossetti, s$au gndit
vreodat la Narcis, fcndu$i autoportretul. Ceea ce tiu e c "ntreg procesul intentat lui
Narcis are la a! o lacun de lectur.
Cine se caut pe sine, gsete lumea, cine caut lumea, se gsete pe sine.
(ac destinul nu depinde de tine, de tine depinde ce faci cu ceea ce "i d destinul.
3iitorul exist de#a, "ntr$o msur, "n noi, su forma amintirii.
Nu toat lumea e capail s stea "n mlatin pn la gt i s surd. .nii nu se pot
aine s nu dea din mini, "ncercnd s ias, chiar dac astfel se scufund cu totul.
(ragostea seamn att de ine cu lipsa ei "nct uneori se confund.
Cei pregtii s "neleag un lucru n$au nevoie, oricum, ca acel lucru s le fie strigat "n
urechi.
Arta, s$a !is, este cel mai scurt drum de la un om la altul. *roail, tot ea este i cel mai
scurt drum de la om la el "nsui.
n faa lipsei de logic a lucrurilor, nu e eficace dect puterea cu care cre!i "n ceva.
8acatele din noi se deschid cu o lacrima.
,reuie s ari cnd e timpul s ari, nu cnd ai chef.
/emoria "i amintete chiar i de uitare.
Am "nceput s$mi dau seama c, din actor pe scena vieii, deveneam un figurant.
<
/ai tr!iu5 devenea 4prea tr!iu.
Cerul devenise pentru mine ceea ce este pentru orice ucuretean. Ceva lipsit de orice
fior metafi!ic, un alastru decolorat anal, murdrit de fumul faricilor, de unde cnd se
"nnorea!, cad ploile care umplu oraul de li.
0u am reuit s am, a!i, numai "ndoieli i s nu mai ridic ochii spre cer dect ca s tiu
cnd treuie s iau umrela.
*ustiul nu$l poate "nelege dect cine l$a trit.
/ tem de ceea ce sfrete totdeauna prin a ne lsa singuri.
)rice singurtate are momentele ei de orgoliu.
8oviturile vieii nu sunt numai distructive, ci i constructive% ca loviturile ciocanului "n
dalta unui sculptor priceput.
3iaa unui om este o gur de aer.
*esimismul meu este modul meu de a nu accepta s #udec normal o anormalitate.
ncepem s murim cnd nu mai avem puterea de a opta.
0xist, poate, o clip "n viaa fiecruia cnd vede limpede c nu negaia este rostul lui.
*oate c acesta e singurul destin& ceea ce inem minte.
.nii se nasc trni i unii devin trni foarte repede. =ar unii, ca mine, nu se
maturi!ea! niciodat.
(efectele mele sunt principala mea calitate.
+unt mai mult pgn dect cretin.
*oate, cei care au spus cel mai mult sunt cei care au suferit cel mai mult.
Ast!i tim c nu putem s facem nimic "mpotriva morii, dar c treuie s facem totul "n
favoarea speranei.
(e aceea, a!i, "neleg c destinul se ascunde, deseori, "n cea mai cenuie i insesi!ail
analitate.
A te ate cu morile de vant facand calcule, gandindu$te la riscul ca poti sa pari ridicol,
transforma sulimul in stupiditate.
(orul e focul in care ard sperantele, dorintele, durerile, iar cenusa ce ramane repre!inta
amintirile-
Adevarul care ii face pe oameni lieri este in cea mai mare parte adevarul pe care
oamenii n$ar vrea sa$l auda.
(espartirile au ceva din melancolia asfintitului, o landa stralucire care ascunde in ea
avertismentul intunericului-
Numai o mare nenorocire ne poate arata cat de marunte sunt nemultumirile
4insuportaile5.
Am avut un vis straniu. / aflam dinantea unei oglin!i care se pietrifica su ochii mei.
.imit, am v!ut$o transformndu$se "n !id. .lterior, n$am mai simtit nevoia s caut alt
rspuns "n privina destinului. Nu poi fugi de tine "nsui nici mcar cnd o vrei cu tot
dinadinsul. +au mai ales atunci.
Cnd eram tnr, fugeam prin via fr s m gndesc c o iuire poate fi tragic, la un
moment dat, din pricin c$i ve!i captul.
+ingurtatea, afl de la mine, n$o umple lumea, ci o singur fiin. .na care te poate
ridica sau nimici.
>
Nu exist sentiment tragic la romni. Cred c dragostea la noi parcurge doar distana
dintre roman i pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige
mititei pe orice Golgot.
n primul rnd, sunt contient c triesc "ntr$o ar de misogini. 1i dac m vei
contra!ice, v voi ruga s$mi dai un exemplu, mcar unul, de mare poveste de dragoste
la romni.
+$a "ntors spre mine& 4(intre cei iuii de tine, cei mai muli sunt "n lumea umrelor. (e
ce te$ai teme att'5. 4Aici rspunsul e simplu, i$am spus. *entru c nici pe cei mori nu
pot s$i iuesc dect trind.5
Cred c n$am fost fericit dect "n clipa "n care am putut spune i eu, ca orice om, c am
iuit. Nu ca scriitor am fost fericit i nici ca ga!etar.
3a dai seama ce ar "nsemna s fie luat 4ca adevr5 ideea lui Niet!sche c 4(umne!eu a
murit5' (uhoarea metafi!ic rspndit de cadavrul lui (umne!eu ar face viaa
irespirail.
Ar fi cinstit s recunoatem c ararul care a asediat ;oma, pe vremuri, i a "nvins$o
avea unele caliti pe care, ulterior, "ntre !idurile ;omei, le$a pierdut.
Cum s explic, oare, de ce cred c nu poi s iueti viaa i s rmi nepedepsit' +igur,
a putea spune c !eii care ne$au creat au fost sadici. Ne$au dat capacitatea de a iui,
tiind c, astfel, vom descoperi singuri suferina. (ar m "ndoiesc c !eii sunt de vin.
Ca lumea s fie impresionat de moartea ta, treuie s lai "n urm un cadavru frumos.
(ac ai ratat prile#ul s te sinuci!i "n tineree, mai tr!iu se va !ice doar& 4A trit destul?5.
Ceea ce s$ar spune "n ca!ul meu.
)amenii nu oosesc s fie anali. 1i uneori sunt fericii tocmai din aceasta cau!.
Cred c dragostea ne ridic "n proprii notri ochi. 1i ct de mult ai vrea s fii aa cum te
vede cellalt? Ai dori, i chiar "ncerci, s micore!i distana dintre ceea ce tii c eti "n
realitate i ceea ce intuieti c vede "n tine cel pe care$l iueti.
Numai c inteligena mea a avut "ntotdeauna un defect fa de a altora, e o inteligen
trist. Asta e tot.
A te simti singur nu e doar dovada unui gol, ci si o dovada ca inca n$ai pierdut legatura cu
lumea. ;emarci asenta celorlalti. .neori, numai prin singuratate suntem solidari.
(ar nici a!i nu pricep cum poate fi cineva mi!antrop su un soare ar!ator, pe o pla#a.
*roail adevarata nefericire nu e sa nu fii iuit, ci sa nu poti iui.
=mpartind timpul, omul a descoperit ca el curge ireparail. A oservat ca 4a!i5 devine
4ieri5 si ca umra copacilor se alungeste spre asfintit. =n clipa aceea a devenit melancolic
si a descoperit regretul. (ar era prea tar!iu.
Nu putem vedea toti cerul ca un astronom, pamantul ca un geolog, florile ca un otanist,
norii ca un meteorolog, pasarile ca un !oolog. Am face din univers un 8arousse enorm.
,reuie, proail, sa existe pe lume si diletanti, a caror singura specialitate e melancolia.
+i, evident, eu fac parte din ei.
Cine se uita in sertarele mele da peste o intreaga farmacie. (ar dragostea de viata e un
sentiment parsiv? =n fiecare dimineata, cand vad cerul limpe!indu$se, redescoper sen!atia
sacrului, desi v$am marturisit ca nu sunt un om religios.
Ceea ce m$a locat de cate ori m$am temut ca ar putea exista un 4maine5 cand viata n$ar
mai fi decat o umilinta continua, fara nicio scapare, a fost gandul ca, o data pasul facut,
nu ai cum sa$l regreti.
=deea mea despre moarte e una goala, fara nicio promisiune.
@
Adevarul nu e niciodata pur si aproape niciodata simplu.
+e pare ca inca dupa vremea lui Caragiale cuvantul 5 reactionar 5 era compromis.
Am avut timp sa fiu egoist si superficial, am avut timp sa fac din regrete o oala
incuraila. Am avut timp sa descopar ca lumea in care ma aflu nu e lumea in care mi$as fi
dorit sa traiesc, fara sa fiu sigur ca exista vreuna cu care as fi fost compatiil.
Curioasa ideea lui )rigene ca fiecare suflet are trupul pe care il merita. Cunosc prea
multe ca!uri in care lucrurile au stat pe dos.
Adevarul e ca m$am straduit mereu sa nu recunosc ceva& sunt un om trist. Am preferat sa
confund dragostea de viata A reala, dar egoista B cu natura mea intima.
/area e, proail, singurul loc unde se poate intelege ine, cu adevarat, diferenta dintre
mitologie si istorie.
/a intorc tot mai des la ideea ca destinul este dictat de detalii.
3iperele nu dorm in istorie su pietre.
3iaa "n 8isa nu era de invidiat pentru cineva care #udec doar prin prisma confortului.
/ucosul care nu putea !ice 5 rsrit5 i 4cltorit5 umla "n opinci prin !pad.
Cand spun 4lume mitologic5 m gndesc la ceva simplu. /$a feri s !ic c am avut o
copilrie 4de asm5.
,ocmai a c!ut prima !pad. A nins indolent i frumos, ca "ntr$un asm nordic. Acum,
crengile "ngheate ale oetarilor au anda#e ale, iar "n curte !pada Asingurul lucru curat
din <CCD, "mi vine s spunB n$a apucat, "nc, s se transforme "n m!g purulent.
(ragostea nu este doar un !met, nu este doar o floare, dragostea este un suflet rnit i
apoi vindecat de altul.
Grecii ne$au sugerat c marea filosofie are "n mie!ul ei un pahar de cucut.
*entru mine, 8isa nu e o localitate. 0 un amestec de lume real i mitologie, care nu poate
fi asemnat cu nimic.
N$am urmrit aici mai mult dect s mrturisesc ceea ce am aflat cu a#utorul inimii de la
via.
/ tem de moarte, pentru c nu cred "n viaa de apoi.
(ac nu pot s fac istoria, o "ndur.
+ingura mea satisfacie real sunt de!amgirile mele, asta "nseamn c am avut ilu!ii
foarte mari.
+unt un singuratic. Am puini prieteni. +unt singur aici, "ntre molii i cri. Certitudinile
mele sunt ca hainele roase de molii.
/aina de scris a devenit o prelungire a trupului meu. /$am de!oinuit s scriu de
mn. Nu concep s folosesc calculatorul. *rogresul tehnic i tiinific este "nsoit de
regresii interioare.
/itologia este pentru mine un refugiu, un fel de fug "n istorie. 6aptul c omul a ieit din
timpul mitologic i a intrat "n timpul istoriei nu este "n avanta#ul su. 0u sunt un
reacionar.
Nimic nu mai impiedic acum teoria grecilor c toate popoarele aflate dincolo de
civili!aia lor erau alctuite din arari. Adic din persoane care nu meritau dect dispre.
n nou ca!uri din !ece, dac femeile de care m$am desprit s$ar fi "ntors "napoi dup ce
plecaser, poate le$a fi c!ut "n genunchi.
A doua pasiune a fost ahul. Eucam "n fum de igar ore "ntregi fr s m pot desprinde
de pe scaun. *arc m intuia cineva acolo- ntreg universul "ncpea acolo.
D
(ragostea sau =uirea este un giuvaer de mare pret dat in dar fiecarei fiinte umane. (aca
l$ai pierdut, viata ta nu mai are nici un sens-
) viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara.
=nvatati sa lasati pe chipul vostru sa infloreasca un !amet. 0ste darul pe care$l oferiti
aproapelui, este darul pe care$l oferiti intregului .nivers?
Atinge steaua de neatins si nu$i uita pe cei ce au cre!ut in tine?
6ara dragoste suntem orfani de toate, fara pasiune suntem ca o moara de vant span!urata
in vid?
Nu iuesti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este frumoasa pentru ca o iuesti tu?
Cine iueste si este iuit nu va mai fi niciodata acelasi om ca inainte-
=uirea treuie invatata, incercata si experimentata- prima atingere nu repre!inta
niciodata expresia ei desavarsita-
(ragostea e speranta si fara speranta lumea nu ar exista-
=uesti pe cineva atunci cand ai a#uns sa vrei sa$i dai ceea ce ai mai un si hotarasti sa i te
dai pe tine insuti-
Citate Mircea Cartarescu
A vrea s am cura#ul s redevin un nimeni, dar cura#ul acesta nu$i este dat oricui.
/ simt doar un om foarte lier i F fiindc preul liertii e cel mai mare F foarte
trist.
,otul venea pe fondul totalei mele indolene i pasiviti din acea vreme& m$a fi dus i "n
iad cu aceeai placiditate.
Casa inginerului era tr"neasc, cu prisp i acoperi de indril, i era "ncon#urat de o
curte "n care creteau cei mai gigantici maci pe care i$am v!ut vreodat, p"n la piept, cu
flori vinete, tute i cu mciulii c"t merele. +"nt convins c, la o adic, ai fi putut stoarce
la hai din ei "n veselie.
3d !ilnic oameni care locuiesc "n case minunate, "n acele case vechi, de pe marginea
ulevardelor sau din !onele tcute i aurii ale oraului, case adevrate, calde, cu
personalitate, pe care le poi iui ca pe femeia vieii tale. Cu ce le merit ei'
Grgunii literari cred c mi$au aprut printr$a unspre!ecea i de$atunci au rmas fermi
pe po!iie.
Cu toate acestea, tahistoscopul nu mi se pare ceva cu totul demodat& ar putea fi "nc un
instrument ideal pentru cronicarii literari care scriu despre un roman pe sptm"n i
uneori chiar despre mai multe. Nu e greu de fcut& carton, pione!e, elastic de la chiloi-
Ceea ce e insuportail "n Gnoua societate5, tim cu toii, nu s"nt at"t mi!eria, frigul i
foamea, c"t minciuna v"r"t pe g"t "n fiecare secund a vieii tale, prpastia "ntre realitate
i ideologia "n!or!onat a fericirii generale.
/ergeam cu cartea$n faa ochilor, cltin"ndu$m ca un drogat, frec"ndu$mi uniforma de
!iduri i garduri, fericit de do!a !ilnic de poe!ie pe care mi$o "nnoiam mereu.
H
Niciodat, niciodat nu mi$e cineva mai drag ca o fat sau un iat pe care$i mai vd
uneori, prin metrou, citind un voluma de poe!ie. Nimic nu mi se pare, "n lumea asta
ur"t, mai mictor, mai adevrat i mai miraculos.
.neori m$ntre la ce s"nt une manualele colare i chiar istoriile literare, de vreme ce
ele transform realitatea cultural a epocilor trecute p"n la a o face de nerecunoscut.
9iografii aloni!ate i falsificate, mituri gunoase, statui rigide, colecii de citate noile
i stereotipe F iat ce se servete "nc elevilor Adar i Gomului de pe strad5B drept
imaginea unor oameni i$a unor epoci.
Cum putem pretinde c "nelegem i iuim un om cruia i$am construit o masc "n care el
nu s$ar fi recunoscut' Cum poi s iueti un neadevr'
*rintre marii scriitori ai lumii exist, evident, i oameni imposiil de uni, i #avre
sinistre, dar mai ales cominaii din cele dou, uneori cominaii foarte stranii.
Cine urte, se urte pe sine.
=n adolescenta aveam tampitul oicei de a vori in citate, fapt pentru care aveam o faima
cam trista in liceul Cantermir.
Nu poti face nimic ca sa ai stil. +tilul nu il ai, ci il esti.
Nenorocita de dupa$amia!a in care 4am devenit arat5 e si acum una dintre cele mai
peniile si sordide amintiri ale mele.
/intea mea elenta si mai mereu dusa aiurea, asa ca rate!, de oicei, clipa.
Noi nu suntem interfata sociala pe care o numim Ipersoana noastraJ& cineva dinlauntrul
ei, o fiinta incomparail mai asta, ne controlea!a, modelea!a, cen!urea!a de multe ori
gandurile si actiunile.
Cred ca sunt ticnit& uneori iuesc un talou atat de tare, incat literalmente imi vine sa dau
spargere la mu!eu si sa plec cu el.
(aca exista un centru de tristete al lumii, proail ca el e, a!i, in sertarul de sus al
iliotecii mele.
Cine sunt eu' Care este eul meu cel adevarat' =mi pun si eu aceasta intreare cel purin de
la varsta de paispre!ece ani, dintr$o noapte plina de stele, in care pe pamant nu lumina
decat varful tigarii varului meu, oemul familiei.
0sti ce este, ce se vede, niciun strop mai mult. 0ul nostru nu mai e altceva decat vidul
interior indus de viata noastra supraaglomerata, supraocupata, din care nu ne mai alegem
cu nimic din ceea ce cu adevarat contea!a.
3iata e o treusoara mai complicata decat isi imchipuie creierele noastre de musca.
6acem sex cu un creier de arat, dar iuim cu unul de copil, incre!ator, dependent,
dornic de a da si primi afectiune.
Citate Einstein
K
)rice nesauit inteligent poate face lucrurile mai mari, mai complexe si mai violente.
,reuie sa ai o sclipire de geniu, si mult cura#, ca sa muti lucrurile in directia opusa.
=maginatia e mai importanta decat cunoasterea.
Gravitatia nu e responsaila pentru oamenii care cad in patima dragostei.
3reau sa cunosc gandurile 8ui (umne!eu% restul sunt detalii.
Cel mai greu lucru de inteles din lume e impo!itul pe venit.
;ealitatea e doar o ilu!ie, insa una foarte persistenta.
+ingurul lucru cu adevarat valoros e intuitia.
) persoana incepe sa traiasca cu adevarat atunci cand poate trai in afara propriei
persoane.
(umne!eu e sutil, dar nu malitios.
Atitudinea slaa se transforma intr$un caracter sla.
Nu ma gandesc niciodata la viitor. 3ine el singur destul de curand.
0ternul mister al lumii e inteligiilitatea sa.
.neori, platim cel mai mult pentru lucrurile care vin gratuit.
+tiinta fara religie e incompleta. ;eligia fara stiinta e oara.
Cine n$a facut niciodata vreo greseala, n$a incercat nimic nou.
/arile spirite au intalnit adesea opo!itie din partea mintilor slae de inger.
,otul ar treui facut cat de simplu posiil, dar nu mai simplu decat atat.
9unul simt e colectia de pre#udecati doandite pana la varsta de 2L ani.
+tiinta e un lucru minunat daca nu treuie sa traiesti din ea.
+ecretul creativitatii sta in stiinta de a$ti ascunde sursele.
+ingurul lucru care intra in opo!itie cu cunoasterea mea e educatia mea.
8ui (umne!eu nu$i pasa de dificultatile noastre matematice. 0l integrea!a empiric.
=ntreaga stiinta nu e altceva decat o varianta rafinata a gandurilor de !i cu !i.
*rogresul stiintei e ca un topor in mainile unui criminal patologic.
*acea nu poate fi pastrata cu forta. 0a poate fi atinsa doar prin intelegere.
Cel mai de neinteles lucru in legatura cu lumea e ca lumea se poate intelege.
Nu putem re!olva prolemele folosind acelasi tip de gandire pe care l$am folosit atunci
cand le$am creat.
0ducatia e ceea ce ramane dupa ce uiti tot ce ai invatat in scoala.
Cel mai important e sa nu incete!i de a$ti pune intreari. Curio!itatea are motivele sale
pentru a exista.
Nu$ti fa gri#i daca matematica iti da atai de cap. ,e asigur ca ale mele sunt si mai mari.
0cuatiile sunt importate pentru mine, deoarece politica e o chestiune de pre!ent, insa
ecuatiile sunt chestiuni ce tin de eternitate.
(aca A este succesul in viata, atunci A repre!inta x plus M plus !. N este munca, O este
#oaca si P este capaciatea de a$ti tine gura.
(oua lucruri sunt infinite& universul si prostia umana. +i nu sunt chiar sigur in legatura cu
universul.
Cand legile matematicii se refera la realitate, atunci ele nu sunt sigure. (aca sunt sigure,
nu se refera la realitate.
)ricine isi ia responsailitatea de a fi #udecatorul Adevarului si +tiintei e scufundat de
hohotele de ras ale !eilor.
L
Nu stiu cu ce fel de arme va fi purtat Cel (e$al >$lea ;a!oi /ondial, insa Cel (e$al @$
lea va fi purtat cu pietre si ete.
*entru a forma un memru imaculat al unei turme de oi, treuie sa fii, inainte de toate,
oaie.
6rica de moarte e cea mai ne#ustificata frica, deoarece, cand esti mort, nu mai exista
riscul vreunui accident.
*rea multi socotim americanii ca fiind ingro!itor de materialisti. )r asta e o calomnie
cruda, chiar daca e afirmata cel mai des de catre americanii insisi.
Petre Tutea, cugetari
2. +e spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. =ntelectul e dat omului,
dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.
<. Am avut revelatia ca in afara de (umne!eu nu exista adevar. /ai multe adevaruri, !ic
eu, raportate la (umne!eu, este egal cu
nici un adevar. =ar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent in esenta, sediul lui
nu e nici in stiinta, nici in filo!ofie, nici in arta. si cand un filo!of, un om de stiinta sau un
artist sunt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o aa murdara pe picioare care se
roaga /aicii (omnului.
>. Acum, mai la atranete, pot sa spun ca fara (umne!eu si fara nemurire nu exista
adevar.
@. ) aa murdara pe picioare, care sta in fata icoanei /aicii (omnului in iserica, fata
de un laureat al premiului Noel ateu Q aa e om, iar laureatul premiului Noel e dihor.
=ar ca ateu, asta moare asa, dihor.
D. 0u cand discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. =ntre un credincios si un
necredincios, nu exista nici o legatura. ala e mort, sufleteste mort. =ar celalalt e viu si intre
un viu si un mort nu exista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.
H. Ateii si materialistii ne deoseesc de animale prin faptul ca nu avem coada.
K. Ateii sau nascut, dar sau nascut degeaa.
L. 0u nu detest urghe!ia. 0u mam lamurit ca un om care vrea sa fie ogat nu este un
pacatos. +punea odata un preot atran& Circula o !icala ca anul e ochiul dracului. 0u nu
il concep ca ochiul dracului, eu il concep ca pe o scara dula. (aca il pose!i, indiferent in
ce cantitati, si te misti in sus inefacator pe scara, nu mai e ochiul dracului. =ar daca
coori, atunci te duci cu el in infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile
legate de orgoliu si de pofta de stapan.
R
R. Nu pot evita neplacerile atranetii si nu ma pot supara pe (umne!eu ca ma tinut pana
aproape la noua!eci de ani. =nsa atranii au o supapa foarte inteleapta& au dreptul la
nerusinare. ) nerusinare nelimitata. Cand ma gandesc la suferintele atranetii, imi dau
seama ca in natura asta oara cel mai mare geniu este geniul mortii. 6aptul ca murim, de
cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui (umne!eu pentru noi.
2C. 0u sunt iudeocentric in cultura 0uropei, caci daca scoti 9ilia din 0uropa, atunci
+haSespeare devine un glumet tragic. 6ara 9ilie, europenii, chiar si laureatii premiului
Noel, dormeau in craci. stiinta si filo!ofia greaca sunt foarte folositoare, dar nu sunt
mantuitoare. *rima carte mantuitoare si consolatoare pe continent Q suverana Q e 9ilia.
22. 0xista o carte a unui savant american care incearca sa motive!e stiintific 9ilia. Asta
e o prostie. 9ilia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de +ecuritate.
2<. 8uther, cat e el de eretic si de !ev!ec, a spus doua lucruri extraordinare& ca creatia
autonoma e o cocota si ca nu exista adevar in afara de 9ilie. 0l nu era asa atran cand a
diacit chestia asta, ca era calugar augustin - /ie mia treuit o viata ca sa ma conving
ca in afara de 9ilie nu e nici un adevar.
2>. +haSespeare, pe langa 9ilie, Q eu demonstre! asta si la +orona Q e scriitor din
Gaesti.
2@. =n afara slu#elor isericii, nu exista scara catre cer. ,emplul este spatiul sacru, in asa
fel incat si vecinatatile devin sacre in pre!enta lui.
2D. stii unde poti capata definitia omului' Q te intre. in templu. in iserica. Acolo esti
comparat cu (umne!eu, fiindca exprimi chipul si asemanarea 8ui. (aca 9iserica ar
disparea din istorie, istoria nu ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.
2H. =n iserica afli ca existi.
2K. Ce pustiu ar fi spatiul daca nu ar fi punctat de iserici?
2L. in afara de carti nu traiesc decat doitoacele si sfintii& unele pentru ca nu au ratiune,
ceilalti pentru ca o au intro prea mare masura ca sa mai aia nevoie de mi#loace auxiliare
de constiinta.
2R. *laton are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia
ii premerge. *rima idee de creatie reala, au aduso in istorie crestinii.<C. (e creat doar
!eul crea!a, iar omul imita. 0u cand citesc cuvantul creatie Q literara, mu!icala, filo!ofica
Q lesin de ris. )mul nu face altceva decat sa reflecte in litere, in mu!ica sau in filo!ofie
petece de transcendenta.<2. Cum sa fie creatura creator' 4:ai tata, sati arat mosia pe care
tiam facuto cand nu eram in viata -5 *ai cum sa fie creatura creator'
2C
<<. )mul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal, si uneori nimereste,
alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el sunt
crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist,
sau pluralist. Crestinismul este pur si simplu. (espre crestinism, 9ergson spune ca noi il
respiram. Are materialitatea aerului. +eamana cu aerul. Noi suntem crestini fara sa vrem.
si cand suntem atei suntem crestini& ca respiram crestinismul cum respiram aerul.
<>. Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu marxismul. ;eligia e expresia
unui mister trait, or ideologia e ceva construit.
<@. A fi crestin inseamna a coori Asolutul la nivel cotidian. Numai sfintii sunt crestini
asoluti. Altminteri, crestinismul, gandit real, e inaplicail tocmai pentru ca e asolut.
<D. +uveran fata de natura, supus (ivinitatii, nemuritor si lier prin depasirea
extramundana a conditiei sale Q acesta este omul crestin.
<H. Nimic nu poate inlocui crestinismul% nici toata cultura antica precrestina. 0u sunt de
parere ca apogeul 0uropei nu e la Atena, ci in 0vul /ediu, cand (umne!eu umla din
casa in casa. 0u definesc stralucirea epocilor istorice in functie de geniul religios al
epocii, nu in functie de ispravi politice.
<K. =isus :ristos este eternitatea care punctea!a istoria.
<L. (aca nu cunosti revelat Q prin gratie divina Q sau inspirat, nu cunosti nimic. (e pilda,
povestea cu marul lui NeTton, care a ca!ut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta& 4=l
toma dans une maditation profonde Uui lVa conduit #usUuVa la loi de la gravitation
universelle5. si eu spun& daca NeTton gandea pana la Eudecata de Apoi, nu descoperea
nimic? (ar el a fost mult mai intelept. Cand a fost intreat cum a descoperit gravitatia, a
!is& Am fost inspirat. *ai scrie pe mar, sau scrie undeva in natura 4legea gravitatiei5'
6enomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. =ar omul autonom si orgolios
crede ca explorea!a lumea interioara si exterioara cu #ocul lui de ipote!e si ca descopera
ceea ce vrea el. 0l cauta% dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. +au daca afla, treuie sa fie
ca NeTton, inspirat.
<R. 9ergson e mai cuviincios ca Aristotel si !ice ca democratia e singurul sistem
compatiil cu liertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurail& nu are criterii de
selectiune a valorilor. (eci democratia e sistemul social in care face fiecare ce vrea si in
care numarul inlocuieste calitatea - ,riumful cantitatii impotriva calitatii. 9ergson a fost
acu!at in micul dictionar filo!ofic al lui +talin ca e fascist.
>C. 6ara sa gandesc in stilul darTinismului social, nu pot sa raman indiferent la
incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. (emocratii
gandesc corpul social aritmeti!at& numara capetele toate si unde e ma#oritate, hai la
putere. +ufragiul turmei? Asta e parerea mea despre democratie.
22
>2. 0u cred ca omul e facut de (umne!eu si cred ca (umne!eu nu a instalat nici un drac
in el. Nu pot sa spun ca (umne!eu a facut un om purtator de drac. (aca omul e faptura
lui (umne!eu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia 8ui.
><. .n filo!of care se !ate fie sa gaseasca argumente pentru existenta lui (umne!eu, fie
sa comata argumentele despre inexistenta lui (umne!eu repre!inta o poarta spre ateism.
(umne!eul lui /oise este neatriutiv. Cand il intreaa /oise pe
(umne!eu& Ce sa le spun alora de #os despre ,ine' Q (umne!eu ii spune& 0u sunt cel ce
sunt.
>>. =n fata lui (umne!eu, geniul e var primar cu idiotul.
>@. 9inele si raul sunt conceptele pedagogiei lui (umne!eu fata de oameni.
>D. Carui arat nui plac femeile' =n primul rand le iuesti pentru farmecul lor, si in al
doilea rand le iuesti pentru ca fac oameni.
>H. 0u incerc o experienta& incerc sa ma depara!ite! de filosofie, de paduchernita
metafi!icii. Cioran sa depara!itat mai demult, desi face filo!ofie. .n prieten deal meu
!ice& te depara!ite!i, dar folosesti sculele ei. (a, dar daca ma urc in tren, nu inseamna ca
!eul meu e calea ferata.
>K. in 0vul /ediu sa formulat de catre filo!ofii sireti teoria adevarului dulu& secundum
fidem Q adevarul dupa credinta si secundum rationem Q adevarul dupa ratiune, ca sa aia
cale liera pentru filo!ofie. Adica sa rataceasca pana ii ia dracul - Ca poti, in filo!ofie,
sa ratacesti pana devii nauc. Ce au reali!at filo!ofii prin autonomia lor' Nimic? Nu au
nici un adevar.
>L. 9aele evlavioase merg la asolut ruganduse, iar filo!oful trancanind silogisme.
>R. 6rancmasoneria doreste puterea cu lo!inci democrate. Nu sunt religiosi, au o singura
religie& propria lor doctrina. *e dusmani ii anulea!a social. Au o structura supranationala,
deci sunt antinaturali. ,oti cei care aspira la unitatea speciei om anulea!a principiul
competitiei intre popoare% anulea!a insusi principiul civili!atiei moderne, nascuta prin
lupta.
@C. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un intelept, ci
un suprainteligent. Geniile sunt originale, in masura in care originalitatea e posiila. in
fond, maxima mea a fost aceasta& (umne!eu este creator, iar omul imitator. *rin
incercarea de a imita mereu (ivinitatea, prin proximitatea fata de divin, geniul e mai
apropiat de cer% dar nu sunt in masura in care e apropiat sfintul.
@2. =n fata lui (umne!eu nu exista genii, (ume!eu lucrand nu cu genii, ci cu oameni.
@<. (umne!eu a facut lumea si pe om% si cu om a incoronat creatia sa. si la insarcinat sa
cunoasca lucrurile. (eacolo vine denumirea lor. Q )riginea primordiala a capacitatii de a
2<
determina numele lucrurilor, care este o operatie logica% originea mistica a gandirii
logice.
@>. Aparitia unui mare ganditor e pentru creier ca o aie pentru un om care a muncit, a
asudat, sa murdarit si se spala. Gandirea este o 4spalare5 a creierului. Asta ma face
cateodata sa cred ca gandirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu - (e ce
gandirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu' 6iindca nu o produc toate
creierele. (aca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci intre Goethe si nea Ghita nu ar
mai fi nici o diferenta.
@@. Am au!it odata un profesor de la *olitehnica% am avut impresia ca asist la un alet de
ursi. (aca intrun salon, intrun colt, unul fumea!a si tace, ala e inginer - =nginerul e
practic, savantul nu e practic. Cand i sa spus lui /ax *lancS, creatorul fi!icii cuantice, ca
sa mai gasit o aplicatie, el a spus& care e, ma' .ite care - Q Ca sa ve!i, nici nu mam
gandit?
@D. =nteligenta, oricat de mare nu e suficienta pentru a te curata de pre#udecati. Cu cat
inteligenta e mai mare, cu atat pre#udecata e mai voinica, pentru ca ai aparat so #ustifici.
@H. =ntreat fiind cum intelege gandirea, in forma pura sau in exemple, Nae =onescu a
raspuns& exemplele au fost lasate de (umne!eu pe pamant pentru ca ideile sa fie sesi!ate
sen!orial si de prosti.
@K. Nu stiu de ce gluma asta dea face istorie se practica atat de mult. (aca ai cultul
istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei% e consolator acest #oc' =storismul, adica
perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus in cimitir. Ne inecam in istorie. *entru ca
istoria nu te invata numai sa faci ceva, ca popor% cu istoria tot ce insemne!i in interiorul
unui popor devine discutail prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucre!i la facerea ta, ci
dispari si apare altcineva care, chiar daca nu te inlocuieste, te prelucrea!a. si daca nu poti
iesi din devenire, nu poti scapa de tristete% tristetea metafi!ica e fructul devenirii. +unt
prosti istorici!anti care se consolea!a prin devenire. (evenim mai civili!ati, nu' +au mai
culti - Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Want, (escartes,
exista NeTton, ma rog, atatia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie,
:ristos Q dar nu ne interesea!a?@L. =storia e intemeiata pe istoria dintre 0va si dracul. Asa
incepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. =ar la aparitia lui :ristos, atunci
sau suprapus teandric omul divini!at si divinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are
o afirmatie extraordinara& =storic este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat
supraistoric, desi a aparut in istorie.@R. +int doua mari discipline guvernate de principiul
ireversiilitatii& termodinamica si istoria.
DC. Nu e om, Want. Nu a reusit sa fie om cu toata stailitatea lui. =ar adea Gheorghe,
care se sincroni!ea!a cu clopotele de la iserica, e laureat al premiului Noel pe linga
Want.
2>
D2. 8egionarismul era in insesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa castigator
deoarece avea la a!a o eroare Q nationalismul asolut, care este impracticail. (e la
excesul de nationalism li sa tras sfarsitul legionarilor.
D<. 8a comunisti, daca nu esti cu ei Q sau nu mai esti cu ei Q inseamna ca esti legionar.
(e ce acest 4sindrom legionar5 la olsevici ma intreati' 6iindca legionarii sunt singurii
romani care nau avut in dictionar la litera G cuvantul gluma si cand ii prindeau pe
comunisti era vai de co!onacul lor. (ar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma% asta ii
punctul lor comun cu legionarii.
D>. Nu se poate spune ca miscarea legionara nu a fost puternica? Nu a avut re!ultate
po!itive fiindca extremismele sunt greu suportaile. Nici fascismul italian nu a durat, nici
nationalsocialismul german nu a durat si erau similare cu miscarea legionara.
(eoseirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscarii legionare. Nici
fascismul si nici nationalsocialismul nu aveau caracter religios. :itler era cu mituri
germanice, /ussolini era ateu. intro intrunire se spune, /ussolini sa uitat la ceas si a !is&
ii dau ultimatum lui (umne!eu ca in cateva minute sa ma trasneasca daca exista? si apoi
sa uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca (umne!eu nu exista.
D@. .nde e omul, in imanenta, asolut lier' intro isericuta din lemn din /aramures,
unde sacerdotul crestin voreste de mistere, de taine, si se lasa invaluit de ele ca si
credinciosii.
DD. )mul e lier si elierat numai in templul crestin, acolo, in ritual, cand se comunica
tainele care ii invaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat
lier, treuie sa inlocuiesti infinitul si autonomia gandirii cu credinta in (umne!eul
crestin& 4;oestema (oamne, ca sa fiu lier?5 A=mitatio ChristiB
DH. 8iertatea eu o aseman cu o franghie agatata de undeva, de sus. ,e poti urca pe ea la
cer, participand la actul mantuirii tale crestine, sau poti sa coori in intuneric.
9ipolaritatea liertatii. (upa crestini, liertatea este vehicolul cu care poti sa coori in
intuneric, daca esti vicios. =nfractorii sunt primitivii actuali, pentru ca ei nu sunt
adaptaili la morala !ilnica si o calca fiind lieri. Am invatat la inchisoare ca omul e un
animal stupid, deoarece confisca liertatea semenilor sai. ,iranul e un om asurd si lipsit
de rusine. Nu ii e rusine sa isi chinuie semenii. )ricum suntem captivi in univers. Ne
a#unge aceasta gro!avie. (ar sa intensifici aceasta captivitate pana la nivelul puscariei Q
numai omul e capail de asemenea neunie.
DK. 8ieratea omului e partea divina din el.
DL. 8ima romana are virtuti complete, adica poate fi vehicol a tot ce se intampla
spiritual in om. 0 foarte greu de manuit. *rin ea poti deveni vultur sau cantaret de strana.
8ima romana are toate premisele valorice pentru a deveni o lima universala, dar nu stiu
daca e posiil acest mars istoric. (aca am fi fost un popor cuceritor - Noi, romanii, nu
2@
punctam universalitatea nicaieri. si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este
indra!neala.
DR. 8uciditatea este o limpe!ire a spiritului nimicitoare. Cand esti lucid esti in fata
cimitirului. A fi lucid inseamna ati da seama perfect de limitele si neputintele tale.
8uciditatea este o categorie di!olvanta. in masura in care (umne!eu treuie primit, si nu
inteles, la (umne!eu nu ai acces prin luciditate.
HC. /a intrea /arin *reda cum era cu macedoromanii si iam !is& domnule *reda,
macedoromanii nu sunt romani, sunt super romani, romani asoluti. Atat de napastuti si
goniti, au instinct national de fiara atuta. =ar eu si dumneata pe langa ei, avem forta
domestica de rate. /acaim. Am stat cu macedoromani in temnita. ii ateau pana ii
omorau, dar nu declarau nimic. Au o aratie perfecta.
H2. A sti la scara umana, poate fi folositor Q dar in nici un ca! mantuitor.
H<. 0 mai mantuitoare o rugaciune intro iserica din Gaiesti decat *laton.
H>. =deea mortii asolute sta la a!a smintelii moderne.
H@. :eidegger spune asa& ca sa iesi din anonimat, treuie sa traiesti nelinistea perspectivei
neantului !ilnic. 0l te indeamna, :eidegger, sa traiesti murind asolut in fiecare !i?
HD. /oartea ma determina sa fiu esential. /a impresionat foarte mult sunetul pamantului
ca!and pe cosciugul lui Nae =onescu.
HH. /ortii antici nu sunt deloc frumosi. Numai mortii crestini sunt. Am gasit totusi la
:omer un mort de toata frumusetea&
*entensileea, regina ama!oanelor, omorata de Ahile. si plange Ahile ca a omorat
frumusetea asta de femeie - si atunci ,ersit Q vocea poporului muncitor Q se apuca sa
insulte cadavrul *entensileei. Ahile ii da un pumn si il omoara Q pe poporul muncitor Q ca
ii ora!nic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am va!ut asadar o frumusete, desi in
principiu, mortii antici nu sunt frumosi. Crestinii sunt cei care au introdus masca
frumoasa a mortului.
HK. Cine slu#este lui Cronos este osedat de imaginea cimitirului. )mul e guvernat pe
pamant de doua morale& de morala dogmelor, care e crestina si eterna, adica asoluta, si
de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea
omului. /orala laica nu poate fi desprinsa de morala asoluta si ea arata ca omul se
misca asimptotic la perfectiune, pe care nu o poate atinge niciodata. /orala in sine,
autonoma, e mai prime#dioasa pentru religie decat ateismul. stiinta moravurilor, ca
teoreti!are a moralei laice, este din punctul de vedere al Asolutului religios egala cu
!ero. +eamana cu /ersul trenurilor, dupa parerea mea. *oti sa o schimi, ca pe tren, la
care statie vrei. )mul autonom nu e capail sa cree!e o ordine morala. ) primeste de sus,
sau nu o primeste deloc. Cum e posiila morala pulica' *rin instapanirea asoluta a
moralei religioase crestine. (ogmele crestine treuie sa porunceasca normele morale,
2D
care, fara ele, nu se deoseesc de /ersul trenurilor decat prin oiect. /orala pulica intr$
un stat crestin treuie sa stea su imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate
imperfect de omul marginit. (aca nu situam 9iserica deasupra statului, ne aflam in trea
si face fiecare ce vrea.
HL. 0litele morale sunt mai presus decat cele intelectuale. /ie imi plac oamenii care fac
#udecati. Cei care fac silogisme sunt fata de adevar, cum sunt curcile alea care se incurca
printre popice.
HR. Napoleon face adevarata istorie a ;evolutiei france!e. .n om care a refacut ordinea
naturala, punand parul pe haimanalele de pe ulita. Cand a fost intreat cum isi explica
intrarea armatelor sale in tarile de Eos ca pe ulevard, in timp ce regii 6rantei se pinteau la
ele !adarnic, Napoleon a raspuns& Nu au intrat armatele 6rantei, ci ideile revolutionare de
pe drapel? incepuse o noua filo!ofie a istoriei, cu Napoleon.
KC. 6ara nemurire si mantuire, liertatea e de neconceput. )mul, daca nu are in sustanta
lui ideea nemuririi si mantuirii, nu e lier. +eamana cu erecul, cu capra, cu oaia -
K2. )mul a depasit conditia de animal aia atunci cand in el a aparut ideea nemuririi, care
nu treuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.
K<. 6ara (umne!eu omul ramane un iet animal rational si voritor, care vine de nicaieri
si merge spre nicaieri. si el ramane asa chiar daca este laureat al premiului Noel sau
maturator. Cand, unde si in ce scop a aparut el in calitatea asta de om' (aca se intreaa
singur si nu e un !eu in dreptul casei care sa ii revele!e data inceputului, inseamna ca
omul ramane un iet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.
K>. ;enasterea italiana, unde omul este situat in centrul universului, este eretica din punct
de vedere crestin. Autonomi!area puterii omului este in sine demonica. *arerea mea este
ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.
K@. Aotonomia spirituala a omului este ilu!orie si ea se misca perpetuu intre (umne!eu si
dracul. 6ara credinta si 9iserica, omul ramane un simplu animal rational si muritor,
rationalitatea avand doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice
decat restul doitoacelor. Cand !ici ca omul e un animal rational, atriutul rationalitatilor
il distinge de restul vietatilor, nescotandul din perspectiva mortii asolute./oartea devine
relativa, ca o trecere numai prin religie Q stiinta, oricat de savanta, nescotand omul decat
aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deoseesc de elefant sau de capra
pentru ca fac silogisme, daca apar si dispar in mod asurd din natura.
KD. +cara valorilor umane contine& sfantul, eroul, geniul si omul oisnuit Q dincolo de
acestia situanduse infractorul. +fantul, eroul si geniul sunt fara voia societatii, care e
oligata sai recunoasca. Nimeni nuti contesta dreptul la existenta daca esti om oisnuit,
dar nimeni nu treuie sa faca confu!ie intre tine, sfant, erou si geniu. )amenii sunt egali
in fata legii, adica treuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o
gogoasa - Nimeni nu iti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om.
2H
Numai ca daca esti mediocru, nu treuie sa te instale!i in varf, pentru ca nu e nici in
interesul tau. Acolo treuie sa stea cei dotati. +fantul sta in fruntea talei valorilor pentru
ca el face posiila trairea asolutului la scara umana. 0roul se consuma facand istorie si
nedepasind sfera laicului. 0roul este admirat Q asa cum este si geniul Q dar nimeni nu i se
inchina, chiar daca fapta lui aduce foloase reale omului. in vreme ce sfantul se situea!a
dintru inceput in eternitate, eroul moare in istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om
implinit, este fixata doar in timp si in spatiu.
KH. )mul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu sunt independente nici
ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. )mul, ca intreg nu
poate fi gandit decat ilic% stiintific, nu. /oise e mai valail decat ultima noutate
evolutionista a stiintei.
KK. .manitatea o iuesti lesne. *e om mai greu.
KL. *ersonalitatea e acel individ in!estrat cu capacitatea de a se darui. 0roul este o
personalitate, deoarece nu isi mai apartine.
KR. 0u am afirmat odata intrun salon, ca *laton este miscarea spiritului inlauntru
eternitatii. Cand gandim, toti suntem platonicieni. (aca eu incerc sa gandesc universul,
treuie sa mut 9ilia in universul inghetat al ideilor platonice. Asta inseamna meditatia.
*laton a intuit cel mai ine #alea omului neputincios in fata esentelor.
LC. 6ata de maretia lui :ristos, *laton e un persona# maruntel si cuviincios. *e *laton poti
sa il scuturi si constati ca arhetipurile lui sunt filo!ofice, dar daca muti arhetipurile
acestea in religia lui :ristos, devin modurile in care el vede divinitatea. *laton nu are
divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu 4demiurg5, ceea ce in greceste inseamna
4meserias5.
L2. Am dorit dintotdeauna sa fac o te!a de doctorat cu tema Aflarea in treaa ca metoda
de lucru la romani.
L<. 8a intrearile fundamentale 4de ce'5 si 4in ce scop'5 apreticao rurala romaneasca
raspunde& 4daia5. A venit odata un frantu! la noi, cu niste masini, iar una nu functiona
tocmai cum treuie. (ar romanul !ice& merge si asa? ,reuie sa scapam de acest 4mege si
asa5% ca 4merge si asa5 inseamna ca merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricand si
nu orice.
L>. 8a puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romanilor de!golita de
crucile de pe scuturile voievo!ilor e egala cu !ero. Ca doar voievo!ii nu sau atut pentru
ridicarea nivelului de trai? =storia se face cu 9iserica.
L@. Cum vad participarea romanilor de acum la mantuirea lor' Q +implu. (ucanduse la
iserica. si folosind stiinta ca peria de dinti. ,ot ce spune stiinta sa nu ii lase cu gura
cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din (eal sa considere adevar ritualic.
2K
LD. Am facut o marturisire intro curte cu sase sute de insi, in inchisoarea de la Aiud.
6ratilor, am !is, daca murim toti aici, in haine vargate si in lanturi, nu noi facem cinste
poporului roman ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el?
LH. *rotestantismul este o religie coorata la rangul de morala pentru gradinita de copii.
LK. *udoarea crestina e atat de pura, incat carnea eroticului crestin, capata pecetea
spiritului, ceea ce pana la crestini nu a reali!at nimeni.LL. 0u cred ca ra!oiul nu e facut
de oameni% e mult prea serios. =l face (ume!eu. Cum ne da si cutremure, ne da si
ra!oi.LR. Cei mai cranceni si mai straluciti soldati sunt cei ai popoarelor religioase. Cand
mori su drapel, te gandesti ca te duci la stramosi. (ar o armata care face asta e ca aceea
a lui Xilhelm al ==lea, in care fiecare soldat avea o cruce la gat pe care scria
Gott mit uns.
RC. *rima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca fara religie am latra precum
cainii. Ne nastem, traim, ne imolnavim, imatranim si murim. si intreg peisa#ul speciei
om culminea!a in cimitir. (estinul uman nu e o invitatie la fericirea dea trai. +ingurul
mod dea evita nelinistea metafi!ica a cimitirelor este religia. Cu religia intri in cimitir in
plimare. Cu filo!ofia intri in cimitir Q cum a intrat prietenul meu Cioran Q prin
disperare.
R2. Cine nu a putut fi inlocuita' ;eligia? =ar filo!ofia care speculea!a autonom, face
onanie mintala. si daca vrea sa scoata, sa extraga esente din stiintele naturii, e para!it.
Atat? Nu indra!nesti sa spui despre religie, teologal vorind, Q daca esti cinstit Q ca a fost
inlocuita de filo!ofie sau de stiinta. .n crestin iti spune ca advarul se defineste prin #ocul
celor doua lumi& cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. +pune contra daca
poti?
R<. ;eligia este principiul uniformi!ator al speciei umane si este singura salvare in care
se poate vori despre egalitate.
R>. ;eligia transforma poporul intro masa de oameni culti.
R@. intre un laureat al premiului Noel care nu sa idioti!at complet si a ramas religios si
un taran analfaet nu exista nici o diferenta.
RD. Nivelul meu intelectual, chiar daca sunt savant, nu depaseste nivelul unui popa oscur
din 9aragan. *entru ca preotul ala, in ritualul lui din iserica aia din lemn sau piatra, sta
de vora cu asolutul.
RH. stiinta se misca asimptotic la asolut. Arta se misca asimptotic la asolut. stiinta este
sediul folosului si arta este sediul placerii.
RK. ;eligia este sediul adevarului transcendent in esenta si unic ca principiu unic al
tuturor lucrurilor. ;eligia se situea!a peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin
2L
adevarul asolut unic, care e (umne!eu. +a vina un laureat al premiului Noel ateu. Ce o
sa imi spuna el' ) aa care cade in fata icoanei (omnului straatuta de asolut e om, si
ala e dihor laureat.
RL. in =spita de pe munte Q retro satana Q =isus spune& 4imparatia mea nu e din lumea
aceasta5 Astai nemaiau!it? (ute in
imparatia 8ui cu trenul sau cu racheta daca poti. Nu poti? inotam in .nivers ca
mormolocii, si lumea lui :ristos se situea!a
transcendent ca in =spita de pe munte, in mod etern.
RR. ;evolutia este o inaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii%
doar daca te situe!i in afara ei si cree!i o lume noua. ;evolutia nu adauga nimic =deilor
lui *laton.
2CC. ;evolutia france!a nu a fost o revolutie, nici revolutia rusa nu a fost o revolutie. Nu
exista revolutii, ci doar tehnici insurectionale in atalia pentru putere ACur!io /alaparteB.
(aca e o 4restructurare5 a omului, aceasta sa intamplat o singura data in timp, la aparitia
lui :ristos.
2C2. Asa am spus eu in temnita& (omnule colonel Q eram sase sute de insi intro curte
inchisa Q nu veti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pana nu veti imita pe cel mai
generos !eu pe care la dat istoria lumii, pe :ristos. in paraola cu oaia ratacita, un pastor
paraseste o turma intreaga in cautarea unei oi. +a stiti, asta se cheama 4unanimism moral
crestin5. 6iindca in universul lui :ristos o celula care mai palpita intrun muriund e mai
valoroasa decat toate galaxiile posiile.
2C<. *oarta spre (umne!eu este credinta, iar forma prin care se intra la (umne!eu e
rugaciunea. ;ugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact
cu (umne!eu. Gandita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta inalta, iar nu cooara pe
om.
2C>. Am spus eu odata ca daca un preot din 9aragan, cand se roaga, este (umne!eu cu
el, atunci preotul ala inlocuieste toata Academia ;omana -.
2C@. +fantul are forta de coe!iune a pietrei.
2CD. .n sfant poate fi si analfaet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e
legata de ideea de minune. .n sfant poate face o minune. Geniul face ispravi, nu minuni.
8umea, acum e ancorata in cultul genialitatii ca slavire a progresului in afara. Atat. )r, cu
cat suntem mai avansati, mecanic si material, cu atat suntem mai departe de esenta reala a
lumii, de sfintenie.
2CH. +ingurii oameni care nu pot fi suspectati ca se infioara in fata mortii sunt sfintii.
2CK. A fi sfant inseamna a fi suveranul tau perfect.
2R
2CL. /a intreat odata Nae =onescu ce cred despre evreul acesta, despre *avel. +tii ce i$
am spus' Q asta nui om, domnule, este toata /editerana.
2CR. ,rei ore am vorit atunci in curtea inchisorii, de *laton si despre :ristos. Pice
colonelul& 3a rog sa scrieti ceati vorit, ca nu cumva ministrul de interne (raghici sa
spuna ca sunt solidar cu dumneavoastra. Q (omnule colonel, cum sa fim noi solidari' 0u
tocmai de aceea am venit aici, ca nu suntem solidari unii cu altii -
22C. 0ste incorect sa ai dispret fata de tehnica. 0u nu sunt tehnocrat, insa recunosc ca in
atalia pentru adaptare, tehnica este
universal utila. (ar asta nu inseamna ca tehnica poarta in ea dimensiunea infinitului.
222. Cand va disparea ultimul taran din lume Q la toate popoarele, vreau sa spun Q va
disparea si ultimul om din specia om. si atunci or sa apara maimute cu haine.
22<. taranul este omul asolut.
22>. =am spus eu parintelui +taniloaie ca nu ma consider un +ocrate. (ar cum va socotiti'
*opa, !ic. si unde aveti parohia' Q Nam parohie, dar spovedesc pe unde pot.
22@. (esi sunt olnav si nea#utorat, nu imi pare rau ca exist. incerc eu sa imi para rau, dar
nu are sens. stiti de ce' *entru ca eu constat, in mod evident, ca exist. Ceea ce ma
confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta existentei mele. )mul care se
sinucide na constatat ca e om. Na reusit sa intuiasca existenta sa. +a se traiasca pe sine.
0u nu ma pot sinucide Q indiferent de starea mea, sanatate sau oala Q fiindca nu mam
facut eu. Nu am venit cu voia mea pe lumea asta. si nici nu am sa plec de voie din ea.
Asta este #ocul fundamental al existentei mele.
22D. Am avut si discipoli - Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca sunt un om voraret.
,oata suferinta mea se datoreste poftei mele de a vori fara restrictii -
22H. A fost intreat un taran, in inchisoare& ce intelegi din tot ce spune *etre tutea? Pice&
nu inteleg nimic, dar e o gro!avie?
22K. Cand am va!ut, in inchisoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant Q puteam
eu, ca om, sami explic asta' si atunci m$am gandit ca exista o forta supracosmica,
transcendenta, numita (umne!eu. Numai 0l putea face isprava asta, ca eu sa scap de
inlantuire. *entru ca, personal, nu ma pot de!lantui si eliera. =ar a vietui acolo, la
inchisoare, fara asistenta 8ui nu se poate% au fost oameni care au murit - Atunci sa
nascut in mine credinta nelimitata in atotputernicia si atotunatatea divina.
22L. Am devenit un ganditor crestin cand miam dat seama ca fara revelatie, fara asistenta
divina, nu pot sti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici
daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Cand miam dat seama ca fara
(umne!eu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale.
<C
22R. /a intreat cineva odata& ma *etrica, tu cand te ase!i la masa de scris cum scrii' Q
+unt emotionat de fila goala. *rima mea gri#a e sa nu fiu pandit de demonul originalitatii.
.rmaresc sa nu fiu original si sa fiu cuviincios. Q 0sti inspirat' Q Nu, nu sta niciodata un
!eu in coltul camerei mele cand scriu eu. +unt foarte nelinistit. 0u, care sunt crestin -
Am doua nelinisti% sa nu se afle in expunerea mea nici o inadvertenta terminologica si
nici o impietate.
2<C. Nu ma interesea!a trecutul. (e cate ori ma intreaa cineva cand mam nascut, spun
ca intrunul din anii trecuti.
2<2. ,reispre!ece ani de inchisoare - Aveam doar o hainuta de puscarias. Ne dadeau o
!eama chioara si mamaliga fripta. /au atut - /au arestat acasa. Nici nu tin minte anul
- Cand mau anchetat am lesinat din ataie. =acata ca nam murit? Am stat la =nterne trei
ani. Am fost dupa aceea la Eilava, la )cnele /ari si pe urma la Aiud. 0u ma mir cum mai
sunt aici. (e multe ori imi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea dea nu avea cura#ul
sa ma sinucid. (in motive religioase - ,reispre!ece ani? Nu pot sa povestesc tot ceam
suferit pentru ca nu pot sa ofense! poporul roman spunandui ca in mi#locul lui sau
petrecut asemenea
monstruo!itati.
2<<. /a intreat un anchetator& (e ce ai vorit impotriva noastra, domJle' Q Nam vorit,
domJle. Q Cum nai vorit' Q *ai impotriva voastra voreste tot poporul roman. Ce sa mai
adaug eu' si miau dat <C de ani munca silnica fara motive. /i sa pre!entat sentinta de
condamnare ca sa fac recurs. 8a cine sa fac recurs, la (umne!eu'
2<>. Am fost solicitat, in inchisoare, sa scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor
Crainic. /i sa parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa medite!i. Adica sa spui& va
multumesc ca mati arestat? Asta era o porcarie nemaipomenita, sa oligi un detinut sa
scrie. 0l poate sa isi scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala carel persecuti -
2<@. 0u, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din /uscel. 8a
inchisoare, gri#a mea a fost sa nu fac neamul romanesc de ras. si toti din generatia mea au
simtit aceasta gri#a. (aca ma schingiuiau ca sa marturisesc ca sunt tampit, nu ma interesa,
dar daca era ca sa nu mai fac pe romanul, ma lasam schingiuit pana la moarte. 0u nu stiu
daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut% important e ca nam facuto niciodata doar
declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. 0 o monstruo!itate sa a#ungi sa suferi pentru
un ideal in mod fi!ic.
2<D. (efinitia mea este& *etre tutea, romanul. Am aparat interesele ;omaniei in mod
eroic, nu diplomatic. *rin iuire si suferinta. Convingerea mea este ca suferinta ramane
totusi cea mai mare dovada a dragostei lui (umne!eu.
2<H. 0u nu adun nimic. imi spunea un popa, !ice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va
poate fura oricine - Pic& uite, parinte, eu am adoptat conceptia regelui 6rantei in materie
de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cand au venit cartofii din America,
taranii nui cultivau. 4+a mancam noi uruiana asta din pamant -5 Ce a !is regele
<2
6rantei' 4/a, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, cand or vedea taranii ca ii pa!esc, or
sasi dea seama cas lucru un. 8asatii sa fure, ca asa se raspandesc cartofii in tara.5
2<K. )data, in hol la AthaYnaYe *alace, ma arestat +ecuritatea pe motiv ca fac specula.
Cu ce' iam intreat. Nu miau raspuns. si atunci mi$am adus aminte de vora unui prieten
de la Clu#& 4Cu idei, frate, cu idei?5
2<L. .n umanist pur, adica indiferent religios, practica formele vietii de #ungla,
impingind cru!imea pana la forma gratuita a estialitatii tigrului. 3remea noastra este
plina de astfel de exemplare.
2<R. .manismul este una din formele grave ale ratacirii omului modern, care pleaca din
antropocentrismul ;enasterii. in ;enastere, 4titanii5 sau umflat prin autocunoasterea
necunoasterii. 0i nu se cunosteau pe ei insisi si au cre!ut ca sau descoperit ca oameni.
2>C. )mul Q #avra asta ipeda, pe care eu il consider 4animal prost5, homo stultus Q
atunci cand se screme sa faca singur ordine, adica cand practica umanismul, il inlocuieste
pe (umne!eu cu el. Nicaieri (umne!eu na avut de furca cu dracul mai mult decat in
sacrul spatiu al =taliei. Acolo, adica, unde sa nascut umanismul in ;enastere.
2>2. A3lad tepesB are meritul de a fi pus pe tronul /oldovei pe cel mai mare voievod
roman, pe stefan cel /are. Cu armele? Are meritul ca la si atut. si are mai ales meritul
ca a coorat morala asoluta prin tepele puse in cur la nivel asolut. (ormeai cu punga
de aur la cap si iti era frica sa nu o furi tu de la tine. Astai voivod asolut, 3lad tepes. *ai
fara asta istoria romanilor e o pa#iste cu miei?
Citate Gandhi
=ntotdeauna tinteste catre o armonie completa a gandului, cuvantului si faptei.
=ntotdeauna tinteste catre purificarea gandurilor si totul va fi ine.
Nu merita sa fii lier daca nu esti lier sa faci greseli.
6ericirea e atunci cand ceea ce cre!i, ceea ce spui si ceea ce faci sunt in armonie.
.raste pacatul, iueste pacatosul.
(iferentele oneste sunt adeseaun semn sanatos al progresului.
Cred in egalitatea tuturor, mai putin cea a reporterilor si fotografilor.
Nu va pot invata violenta, pentru ca nu cred in ea. *ot sa va invat doar san u plecati capul
in fata nimanui, chiar cu pretul vietii voastre.
/a opun violentei pentru ca, atunci cand pare ca e inspre ine, acel ine e doar temporar%
in schim, raul ce il face este permanent.
3reau liertate pentru a putea exprima lier intreaga mea personalitate.
=n atitudinea tacerii, sufletul gaseste calea intr$o lumina mai clara, iar ceea ce e elu!iv si
insulator se transforma in claritate de crMstal. 3iata noastra este o expeditie lunga si
ardenta dupa Adevar.
=ndolenta este o perioada fericita, dar stressanta% treuie sa facem ceva ca sa fim fericiti.
<<
0ste mai ines a fii violent daca exista violenta in inima ta, decat sa pui gluga
nonviolentei ca sa acoperi impotenta.
Nu este intelept sa fii prea sigur de intelepciunea ta. 0ste sanatos sa iti aduci aminte ca cei
mai puternici pot slai iar cei mai intelepti pot sa se ramoleasca.
,reuie san u te graesti sa$ti forme!i convingeri, dar odata formate, ele treuie aparate si
in cele mai improaile situatii.
*uterea nu se trage din capacitatea fi!ica. 0a vine din vointa nemasurata.
Cei slai nu pot ierta niciodata. =ertarea este atriutul celor puternici.
,ot ceea ce vei face va fi nesignifiant, dar este foarte important sa il faci.
Cand cad prada disperarii, imi aduc aminte ca pe tot parcursul istoriei caile dreptatii si
dragostei au gastigat pana in final. Au existat tirani si chiminali, iar pentru un timp ei au
paru invinciili, dar in final au ca!ut. Ganditi$va& intotdeauna a fost asa.
,u treuie sa fii schimarea pe care vrei sa o ve!i in lume.
Nu treuie sa$ti pier!i increderea in omenire. )menirea este un ocean% daca doar cateva
picaturi ale oceanului sunt murdare, oceanul nu se murdareste.
Ce contea!a pentru cei morti, cei orfani si cei fara adapost daca distrugerea neuna este
facuta su numele totalitarismului sau su cel sfant al liertatii si democratiei'
3ictoria otinuta prin violenta este supusa infrangerii, deoarece este momentara.
)chi pentru ochi va ori intreaga lume.
8iertatea nu merita sa fie otinuta daca ea nu include liertatea de a gresi. =mi intrece
puterea de intelegere modul in care fiintele umane, fiind atat de experimentate si
capaile, pot excela in a priva ceilalti oameni de acest drept pretios.
=ntreat ce crede despre civili!atia occidentala, /ahatma Gandhi a raspuns& Cred ca ar fi
o idZe una.
<>