UNIVERSITATEA AGRARA A REPUBLICII MOLDOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE
SPECIALITATEA: ECONOMIE SI POLITICI DE DEZVOLTARE RURALA
PLAN DE MARKETING
Pentru lansarea unui nou produs lactat al companiei JLC
Elaborat de studenta grupei 1 masterat:
Stratan Cristina
Verificat de conf. univ:
Gangan S.
2014
0
CUPRINS
1. Introducere
2. Descrierea companiei
3. Analiza S!"
#. $tilitatea i structura planului de mar%eting
&. !bietivele urmarite prin elaborarea planului de mar%eting
'. Stategii de mar%eing pentru (ntreprinderea agroalimentara )*+
,. -ugetul de mar%eting
.. +ontrolul i evaluarea rezultatelor
1
INTRODUCERE
*aptele si produsele lactate ocupa un loc important intr/un regim alimentar corespunzator.
+alciul si fosforul contribuie cu precadere la cresterea si mentinerea sanatatii sistemului osos0 la
buna functionare a musculaturii si la nivelul sistemul nervos0 la transmiterea impulsurilor nervoase.
Actiunea acestora este benefica atat pentru copii0 a1utand la prevenirea ra2itismului si a intarzierii
apritiei dintilor0 cat si pentru adulti0 prevenind aparitia osteoporozei. 3ai mult decat atat0
proteinele se afla intr/o cantitate optima in lapte si in produsele lactate. Acestea detin un rol ridicat
in dezvoltarea copiilor si asigura un ec2ilibru la adulti0 mentinand o stare buna a sanatatii.
*aptele si produsele lactate reprezinta principala sursa de calciu a organismului0 avand un
continut mai mare de calciu: 124/134mg5144g in lapte si 244/644mg5144g in branzeturi. $n avanta1
suplimentar al calciului prezent in lactate il reprezinta e7istenta unor conditii favorabile absorbtiei si
asimilarii0 precum raport optim calciu5fosfor in lapte 812&5144 mg9 si lipsa unor factori de
insolubilizare a calciului.
+onsiderate a fi o sursa foarte importanta de vitamine pentru organism0 laptele si produsele
lactate contin ma1oritatea vitaminelor vitale pentru organism si vitamine 2idrosolubile din grupul - :
-10 -20 -'0 -12 si Vitamina ::. Astfel0 vitamina A si E sunt prezente in cantitati mai mari in
produsele lactate grase: smantana0 unt0 branzeturi grase. *actatele au un continut ridicat in vitminele
2idrosolubile sin grupul - : -10 -20 -'0 -12 si Vitamina ::. Datorita comple7ului de vitamine -
detinut0 laptele are rol important in prevenirea oboselii si a starii de nervozitate. Din aceasta cauza
este supranumita ;bautura sportivilor<.
=rasimile din lapte sunt o sursa bogata in lecitine0 care spri1ina digestia usoara si absorbtia lor in
orgnism. Astfel0 se recomanda consumul acestora in multe afectiuni ale aparatului digestiv : gastrite0
ulcere gastroduodenale0 colite de putrefactie0 pancreatire cronice.
In plus0 acestea furnizeaza energia necesara efectuarii e7ercitiilor care presupun efort fizic
prelungit> trei pa2are de lapte asigura &4? din necesarul zilnic de proteine al organismului.
"rei pa2are de lapte pe zi reprezinta cea mai simpla modalitate de a asigura pana la 64? din
necesarul zilnic de calciu si vitamine de care are nevoie organismul. Din acest motiv0 laptele este
considerat cel mai comple7 si mai natural coc%tail din cate e7ista0 gustul sau inconfundabil fiind
dublat de beneficiile ma1ore pe care acesta le aduce in dezvoltarea si mentinerea unui corp sanatos si
puternic.
$surinta cu care este asimilat il face net superior solutiilor medicamentoase0 fiind tolerat
e7celent de catre organism si neproducand efecte adverse.
2
Studiile au demonstrat faptul ca o data cu inaintarea in varsta0 e7ista tendinta de a consuma tot
mai putine lactate. +onform recomandarilor acordate de catre specialisti0 pentru o 2rana sanatoasa0
atat femeile cat si barbatii trebuie sa introduca produse lactate in meniul lor de trei ori pe zi.
In concluzie0 avand in vedere multitudinea beneficiilor aduse de acest produs0 am ales lansarea pe
piata laptelui a unui nou sortiment0 destinat copiilor.
Desrierea !"#aniei
Scurt istoric al firmei/ S.A ;)*+</Societate pe Ac iuni )ardan *apte +ompanie
Industria laptelui ocupa un loc deosebit (n industria alimentar@ al sectorului agro/industrial. *aptele
este un produs alimentar e7celent i din el se prepara un sortiment foarte variat de produse
alimentare0 (ns@ pentru a avea materie prim@ (n cantit@ i suficiente producatorul de lapte/materie
prim@ trebuie sus inut de stat i gospodarii industriale. Aabricarea produselor lactate reprezint@ un
proces te2nologic comple7 care include diferite opera ii te2nologice bazate pe metode
c2imice0fizice0microbiologice0bioc2imice i de ac iune asupra materiei prime. $nit@ ile de
industrializare a laptelui din Bepublica 3oldova0ma1oritatea lor sunt intreprinderi de capacitate mare
care pentru o activitate eficient@ necesit@ cantit@ i considerabile de materie prima.
:entru satisfacerea necesita ilor popula iei in produse lactate0 republica noastra dispune de o baza
industrial@ de prelucrare a laptelui bine dezvoltat@0dotat@ cu instala ii c(t se poate de moderne de
mare eficacitate.
Cn industria laptelui func ioneaz@ # ramuri de specializare:
D De fabricare a produselor lactate integrale
D De fabricare a untului
D De fabricare a brEnzeturilor
D De fabricare a conservelor din lapte
Astfel la )*+ fabricarea produselor lactate este (n plin@ realizare0asigur(nd ora ul +2i inau i
suburbiilie acestuia cu o gam@ variat@ de produse calitative i conform standardelor de ramura
0satisf@c(nd cerin ele consumatorilor.
S.A.<)*+< este situat@ (n partea centrala a Bepublicii 3oldova0(n zona industrial@ a
mun.+2i inau0cu o produc ie medie anuala ',401& mil.lei.Suprafa a totala a fabricii este de '0&
2a.+ea mai mare parte o ocup@ sec iile de prelucrare cu o suprafa a de #.0,? din cea total@.
S.A.<)*+< se descifreaza :Societate pe Ac iuni0)ardan *apte +ompanie.
3
S.A.<)*+< este una dintre cele mai mari companii din Bepublica 3oldova care are mai multe
direc ii de activitate:fabricarea produselor din lapte i a (ng2e atei0fabricarea bauturilor racoritoare
carbonizate0realizarea (ng2e atei i semifabricatelor congelate0producerea ambala1elor0panourilor
publicitare0construc ii0vEnz@ri angro i la bucat@.+ompania )*+ este cel mai mare producator din
Bepublica 3oldova a produselor din lapte.Intreprinderile de baza sunt fabrica de lapte )*+ din
+2isin@u i Incomlac din -al i.De asemenea (n componen a grupei de companii )*+ intra fabrica de
producere de ca caval din A@le ti0fabrica de lapte din Droc2ia0fabrica ;Arigo< din mun.+2i in@u.
Cn $craina companiei )*+ (i apar ine fabrica de lapte ;Vita< din -elaiater%ovi0care produce toata
gama de produse din lapte inclusiv i (ng2e ata.+ompania produce marfuri sub c(teva marci
comerciale:
D )*+ Fsortiment de produse alimentare de importan @ medie
D Incomlac Fproduse din lapte
D 3is/Vis brEnzic@
D Gi/de/zi produse din brEnza moale cu diferite umpluturi
D 3agnifico/produse din lapte natural
D 3ont/blanc produse din lapte natural cu utilizarea componentelor scumpe.
D HesI/apa potabil@ natural@ i ap@ carbogazoas@ pu in caloric@ cu aromatizatori naturali
D Arigo/ (ng2e at@ i sorbet@.
Bamura agrar@ a companiei este reprezentat@ de gospodaria @r@neasc@ ;3aia%<0ce se afl@ (n
raionul !cni a.=ospodaria prelucreaza cca 1444 2a de pam(nt arabil i are cea mai mare ferm@ din
nordul 3oldovei.Aerma se afl@ la etapa de dezvoltare i se divizeaz@ (n dou@ p@r i.
*a moment constituie ,44 de capete de vite mari cornute.
Bamura de construc ii este prezentat@ de S.A.<3onolit<0fiind cea mai mare organiza ie (n construc ii
pe pia a 3oldovei.)*+ pe pia a reclamei vizuale lucreaza prin intermediul companiei ;E7pronto
3edia SB*<.Cn =ermania compania )*+ prin intermediul companiei ;)*+ *u%as =amb2< produce
ambala1e din plastic orientate pentru Europa de est.+omer ul cu amanuntul este reprezentat de
magazine ;)ardi< din mun.+2i in@u0de asemenea .4 de magazine de firma )*+0(n (ntreaga
ar@0dintre care #1 (n +2i in@u.+omer ul angro este reprezentat de baze angro (n +2i in@u0 -@l i0
Droc2ia0 Vadul/lui/vod@0 !cni a0 Edine 0 $ng2eni i +a2ul.
:rezentarea produselor firmei S.A. ;)*+<
S.A. ;)*+< produce peste .4 de sortimente de produse lactate i alte feluri de produse0toate fiind de
4
o calitate e7celent@ i av(nd un pre accesibil.:rodusele companiei sunt fabricate (n baza
te2nologiilor clasice care permit men inerea prospe imii i caracterul natural al produsului.
Ana$i%a S&!t
P'nte tari:
/comunicarea de mar%eting foarte bine pusa la punct si sustinuta continuu de reteaua de
distributie si renumele pe care il are compania care detine in portofoliu marca.
/concentratia ridicata de calciu si fosfor care se regaseste lapte0 atat de necesara organismului
uman
/grup de specialisti interni care sa verifice constant calitatea laptelui
/grup de specialisti e7terni care sa testeze la randul lor calitatea produselor si sa se asigure ca
datele inscrise pe etic2eta sunt conform cu realitatea
/lider recunoscut pe piata
/strategii functionale bine concepute
/aptitudini concurentiale eficiente
P'nte s$a(e:
/reteaua de distributie nu acopera si orasele mici
/profitabilitate in scadere fata de anul precedent
O#!rt'nitati:
/diversificarea gamei de produs
/cresterea pietei pe care actioneaza
A"enintari:
/ criza economica>
/ penetrarea pietei de catre catre concurenti puternici0 o data cu intrarea Bomaniei in $E>
/ rata crescuta a inflatiei>
/ cadru legislativ instabil>
Uti$itatea i str't'ra #$an'$'i )e "ar*eting
5
a) Aria
:rin compozitia lui comple7a si calitatea nutritiva0 laptele ofera elementele necesare unei
alimentatii aproape complete si ec2ilibrate a populatiei0 fiind un produs indispensabil mai ales in
2rana copiilor0 persoanelor in varsta0 bolnavilor si celor ce muncesc in medii to7ice. $surinta in
utilizarea laptelui si produselor lactate pentru prepararea meselor0 continutul in proteine0 nivelul
ridicat de digestibilitate al preparatelor fermentate0 raportul avanta1os intre valoarea nutritiva si
pretul produsului constituie premise sigure pentru o evolutie ascendenta a consumului de lapte si
produse lactate.
:rincipalele caracteristici ale filierei acestui produs sunt urmatoarele :
:roductia de lapte este oscilanta0 cu diferente relativ mari intre cantitatile de livrare
vara si iarna0 desi tara noastra detine suprafete insemnate de pasuni si fanete naturale
833? din terenul agricol9. Dispersia accentuata a efectivelor de vaci si a productiei pe
un numar mare de gospodarii implica dificultati in realizarea unei aprovizionari
constante pe toata perioada anului.
Gonele traditionale de producere a laptelui sunt0 in general0 cele de deal si munte.
+ererea pentru lapte0 precum si e7igentele din ce in ce mai ridicate privind calitatea
produselor lactate este0 in general0 uniforma pe parcursul anului0 remarcandu/se insa
solicitari nesatisfacute in timpul sezonului rece0 cand oferta de lapte este mai scazuta.
+onsumul cel mai ridicat de lapte este semnalat0 in special0 in marile centre urbane0
care0 in general0 sunt departate teritorial de zoele de productie.
+analele de distributie prin care acest produs alimentar a1unge la consumatori sunt
diferite.+el mai important din punct de vedere al volumului flu7ului de lapte il
reprezinta vanzarile pe piata liberea si autoconsumul.Din acest punct de vedere0 se
poate face precizarea ca apro7imativ '&? din productia de lapte este valorificata prin
acest sistem.
$n alt mod de valorificare este distributia prin reteaua magazinelor cu amanuntul si en/gross.
Aceasta presupune colectarea laptelui de la producatori prin punctele si centrele de colectare si apoi
procesarea industriala in unitati specializate. :rin acest canal se valorifica doar apro7imativ 24? din
productia de lapte a tarii.
6
b) Structura pietei
+onform statisticilor si a cercetarilor0 principalele obiceiuri de consum ale laptelui sunt
urmatoarele:
*aptele natural este consumat mai mult de persoanele cu varste cuprinse intre #& si '&0 cu
studii de gimnaziu sau mai putin0 din orase mici. Ju prea este consumat de persoane de 16
pana la 26 ani0 cu studii medii sau superioare0 din marile orase si -ucuresti.
In marile orase sunt mai solicitate pungile si cutiile de lapte pasteurizat. +utiile de lapte
tetrapac% sunt preferate de persoanele cu venituri mari si sunt mai putin cerute in orasele
mici.
+opiii 81/11 ani9 consuma laptele impreuna cu altcineva ca si persoanele de pana la 34/#&
ani0 pe cand persoanele cu venituri mari au tendinta de a consuma singuri.
:ersoanele cu studii superioare si venituri mari0 cu varsta cuprinsa intre 1./26 si #&/'&0 nu
obisnuiesc sa consume laptele impreuna cu familia.
*aptele natural este consumat fiert0 pe cand laptele pasteurizat poate fi consumat si in starea
in care se ac2izitioneaza.
*aptele se poate consuma cu cereale de catre copii 81/11 ani9 si de catre femei in general.
Si femeile si barbatii prefera sa bea laptele usor incalzit.
*aptele cu cereale sau cu cacao este consumat in fata televizorului mai ales de persoane cu
venituri mari0 in marile orase si -ucuresti0 si mai putin consumat astfel de catre persoanele
cu venituri mici. :ersoanele de 34/## ani il prefera seara0 in timp ce cei de 12/1. ani il
consuma dimineata sau la pranz.
*aptele batut preparat in casa este consumat mai ales de persoanele de #&/'& ani0 cu studii
gimnaziale sau mai putin de atat0 cu venituri mici0ce traiesc in orase mici. Este mai putin
consumat de cei cu varste cuprinse intre 1./26 ani cu venituri mari0 cu studii universitare si
care locuiesc in marile orase si in -ucuresti.
+upele mici sunt mai preferate in orasele mici decat in orasele mari.
:ungile de plastic sunt preferate de catre cei de 34/## ani0 din marile orase si din -ucuresti.
Sunt mai putin alese de cei din orasele mici si de catre cei de #&/'& ani. *aptele batut
varsat5la vrac este agreat in orasele mici.
:ersoanele cu venituri mari tind sa/l consume singuri sau impreuna cu sotul5sotia. -arbatii0
de #&/'& ani0 cu studii superioare0 cu venituri mari il consuma de asemenea cu sotul5sotia.
7
+opiii 81/11 ani90 persoanele cu venituri mici obisnuiesc sa/l consume impreuna cu toata
familia0 in timp ce persoanele cu venituri mari si studii medii5superioare si de #&/'& ani
prefera de asemenea sa/l consume cu toata familia.
In -ucuresti si in marile orase e7ista tendinta de a bea laptele batut. In orasele mici se
mananca laptele batut cu lingura. Si femeile obisnuiesc sa consume cu lingura0 in timp ce
barbatii prefera sa il bea.
-arbatii prezinta tendinta de a adauga za2ar.
*aptele batut este consumat in fata televizorului de catre persoanele cu studii
medii5superioare din -ucuresti. In orasele mari se consuma laptele batut cand se ia masa
singur. +ei de 1./## ani0 cu venituri medii il prefera la serviciu. :ersoanele cu venituri mici
consuma laptele batut impreuna cu familia la masa.
+ei care consuma lapte nu tin cont de perioada de timp0 consumand oricand.
Deseori laptele este folosit si la prepararea altor mancaruri.
c) Dinamica pietei
:iata laptelui este caracterizata de 1ucatorii din aceasta industrie ca fiind una sensibila la pret0
drept urmare promotiile si ofertele speciale au constituit strategia de baza in aceasta perioada.
Valentin -lanaru a declarat pentru revista :iata ca in primele trei luni ale anului trecut0
ma1oritatea producatorilor de lapte au inregistrat scaderi ale vanzarilor de peste 24?0 fapt ce i/a
determinat pe mai mult de .4? dintre furnizorii de lapte sa reduca0 incepand cu luna aprilie0 pretul
produselor la raft0 cu apro7imativ 14?.
Beprezentantul A:BI* este de parere ca0 in 24140 se vor mentine preturile de anul trecut0 opinie
confirmata si de producatori. Acestia din urma cred ca in acest an se va continua restrangerea
segmentului de lapte pasteurizat la punga. Drept urmare0 vor continua sa fie lansate noi marci in
segmentul de lapte proaspat la cutie0 iar micile marci locale0 care sunt ambalate in prezent la punga0
vor trece ambala1 de carton. $n e7emplu in acest sens este producatorul *a Dorna0 care0 la inceputul
lunii decembrie a intrat pe segmentul de lapte proaspat pasteurizat prin doua sortimente
comercializate sub brandul *a Dorna: lapte integral cu 30&? grasime si lapte partial degresat0 cu
10&? grasime.
Joile produse sunt ambalate in recipiente din plastic0 transparente0 cu un profil si o etic2eta ce
pastreaza amprenta vizuala a companiei. *a Dorna detine un portofoliu vast de produse $K"
8inclusiv variante cu arome9 fiind de altfel singurul producator care fabrica lapte ecologic si lapte cu
8
fortifianti. :e segmentul laptelui proaspat a intrat0 la inceputul anului trecut0 si producatorul "nuva0
care este pre zent0 din 244.0 pe segmentul $K" cu arome.
*a capitolul noutati a bifat si furnizorul de lactate Delaco0 acesta lansand0 in 24460 o gama de
lapte $K" sub brandul Gori0 cu doua procente de grasime0 10& ? si 30&?. +onform reprezentantilor
companiei0 toate aceste produse sunt pozitionate in segmentul mainstream si sunt fabricate in
=ermania.
:e la mi1locul anului trecut0 :rodlacta a lansat laptele proaspat la cutie si a finalizat procesul de
rebranding al produselor sale.
+ompania 3uller DairL Bomania si/a e7tins portofoliul de produse prin lansarea sortimentului
M*apte din AlpiM0 produs in =ermania si disponibil in ambala1 $K"0 in doua variante de grasime:
10&? si 30&?.
:entru marii retaileri0 comercializarea laptelui reprezinta un procent important din cifra de
afaceri0 laptele proaspat fiind preferat de cei mai multi dintre cumparatori. Aurnizori precum
Albalact0 *a Dorna0 "nuva0 Ariesland +ampina0 -renac0 :rodlacta0 Danone0 3uller0 -railact sunt
nelipsiti de pe rafturile retelelor moderne de comert.
+onceptele de promovare la raft a laptelui sunt destul de reduse0 aceasta fiind0 de altfel0 o
caracteristica a categoriei alimentelor de baza. In perioada martie/decembrie a anului trecut0 #3?
dintre cumparatori au afirmat ca s/au decis in fata raftului asupra marcii de lapte0 ceea ce inseamna o
crestere de 2? fata de 244.. +u atat mai interesant este sa urmarim strategiile 1ucatorilor din acest
segment.
Astfel0 potrivit studiului :romoNatc20 realizat de VisionNise0 in perioada mentionata0 ofertele de
tip Mpret specialM au reprezentat &2? din efortul de promovare la raft0 1umatate dintre acestea fiind
promotii in care consumatorul Mnu vedeM pretul inainte de promotie.
In cas2OcarrL se deruleaza cele mai multe campanii0 acest canal de distributie avand ca
adresabilitate micul comerciant sau MmareleM consumator.
Discountul mediu vazut la raft de consumator a fost 1'0#?0 cu variatii de la o luna la alta si cu
diferente pe canalele de vanzare. In cas2OcarrL0 discountul mediu a fost de 1#0,?0 in timp ce in
2ipermar%et/uri a a1uns la 1,06?.
In anul 244,0 din punct de vedere cantitativ0 consumul casnic de lapte a crescut cu 11? fata de
244.. *a un numar relativ constant de gospodarii0 in ambele perioade analizate0 se remarca o
crestere a cantitatii medii. ! mare parte din consumul casnic / mai mult de .4?0 ca volum al
vanzarilor / este orientat catre laptele neprocesat.
9
In 2446 se observa in sc2imb o crestere a vanzarilor de lapte procesat0 o piata ce ramane in
continuare fragmentata.
:rimii trei producatori0 Ariesland +ampina0 Albalact si Dorna0 acopera apro7imativ '4? din
volumul total consumat. 3arcile care au performat cel mai bine in aceasta perioada sunt Guzu si
3illi. =ospodariile din mediul rural0 precum si cele in care varsta capului familiei depaseste '4 de
ani0 sunt responsabile pentru mai mult de 1umatate din consumul categoriei. Acestea reprezinta ##?0
respectiv 3.? din totalul gospodariilor din Bomania.
d) Concurentii
:iata romaneasca a lactatelor este diversa0 insa putini 1ucatori sunt capabili sa se impuna in mai
mult de o categorie de produse. Danone concureaza pe segmentul de lactate proaspete 8iaurturi9 cu
+ampina Koc2land 8branzeturi procesate90 unde este concurata puternic de Dorna *actate si0 intr/o
mai mica masura0 de Ariesland Bomania. $ltimele doua companii se numara printre acei putini
1ucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul
Dorna *actate0 laptele de consum0 branzeturile si lactatele proaspete in cazul Ariesland.
In sectorul laptelui $K"0 Dorna *actate si Ariesland sunt concurate cu succes 8dar nu de multa
vreme9 de Albalact.
)ucatorii din aceasta industrie sustin ca piata laptelui a cunoscut o crestere intre &? si 14?0
aceasta fiind generata0 in principal0 de numarul mare de promotii si reduceri de pret. Albalact0
detinatorul brandurilor Guzu si Aulga0 continua sa ocupe pozitia de lider pe acest segment0 urmat de
Ariesland+ampina.
+onform oficialilor companiei0 date recent furnizate de 3E3B- 8retail audit0 ian./dec. 24469
evidentiaza faptul ca Guzu ocupa primul loc pe piata laptelui pasteurizat cu 26? cota de piata in
volum0 iar Aulga este numarul doi pe piata laptelui $K"0 cu 160&? cota de piata in volum.
+ompania *a Dorna detine pozitia a treia in topul celor mai mari producatori de lapte0 tinand
cont de cota de piata in volum0 urmata de "nuva si -railact.
:otrivit datelor 3E3B-0 laptele pasteurizat continua sa fie preferat de catre cei mai multi
consumatori si reprezinta in prezent peste ',? din piata0 ca volum al vanzarilor0 si peste '1?0 ca
valoare a acestora.
! alta subcategorie0 laptele $K"0 detine aproape 34?0 in volum si peste 3#?0 in valoare.
In ceea ce priveste segmentul $K" cu arome0 intr/un comunicat al companiei Albalact se arata
ca Aulga este lider de piata0 cu o cota de '40.2?0 conform datelor furnizate de 3E3B-.
10
O(ieti+e$e 'r",rite #rin e$a(!rarea #$an'$'i )e "ar*eting
1. informarea publicului despre laptele Strumfis
2. atragerea atentiei asupra produsului prezentat
3. descoperirea interesului0 a atitudinii consumatorilor fata de marca prezentata
#. compania doreste ca produsul sa fie ac2izitionat si sa a1unga sa isi fidelizeze clientela
&. satisfacerea nevoilor consumatorilor la un nivel superior competitiei si care sa/i dea un
avanta1 competitiv sustinut pe o perioada cat mai indelungata
'. diversificarea gamei de produs la preturi accesibile
,. cooperarea permanenta a nivelelor ierar2ice din cadrul companiei
.. mentinerea calitatii produselor pentru detasarea de concurenta
6. implicarea in programul guvernamental ;*A:"E F +!BJ<
14. pregatirea profesionala permanenta a anga1atilor pentru a se diferentia de concurenta
11. implicarea in campanii privind importanta nutritiei ec2ilibrate a copiilor in prevenirea
deficientei de fier0 alaturi de organizatii care pot contribui la solutionarea acestei probleme:
Societatea Bomana de :ediatrie si Institutul pentru !crotirea 3amei si +opilului.
12. cresterea cantitatii de lapte de calitate colectat de la ferme zoote2nice si diminuarea cantitatii
de lapte ac2izitionat de la producatorii individuali
13. alocarea unui buget de 1 ? din cifra de afaceri pentru sustinerea programelor locale si
actelor de caritate
Strategii )e "ar*eting #entr' -ntre#rin)erea SA .LC
1. :ozitionarea produsului se face prin promovarea celor doua avanta1e competitive: comple7
ridicat de vitamine si minerale F Ae 810' g5144 ml90 vitaminele A 8244/344 $I90 D 824/#4
$I90 P0 E0 +810& mg5144 ml90 vitamine din comple7ul si calitatea superioara F prin afisarea
siglei garantiei laptelui pe etic2eta0 prin pretul usor ridicat fata de celelalte cutii de lapte
e7istente pe piata>
2. :ac2et cuplu: 1&? gratis pentru laptele de copii Strumfis la 1 litru>
11
3. *a 3 cutii de 1 litru de lapte de copii Strumfis primesti 1 cutie lapte cu cacao 3? grasime de
244g>
promotie de :aste: cutiile de lapte Strumfis de 1 litru vor avea atasat un ou de ciocolata de
34g>
#. :romotie de +raciun: cutiile de lapte Strumfis de 1 litru vor avea atasat un 3os +raciun de
ciocolata de &4g>
&.
B'get'$ )e "ar*eting
a) Program
Den'"irea ati+itatii
D'rata
ati+itatii /%i$e0
+ercetarea pietei
14
Analizarea rezultatelor obtinute in urma cercetarii
&
:rezentarea programului si obtinerea acordului
1
Stabilirea locului de lansare
1
Alegerea strategiei de patrundere pe piata
3
Selectionarea agentiei de publicitate ce va realiza mesa1ul
promotional
3
Stabilirea mesa1ului publicitar si a modalitatii de promovare
&
Sesiune pentru degustari in cadrul 2ipermar%et/urilor
&
Bealizarea unei cercetari calitative pentru testarea impactului
mesa1ului publicitar si a unui test de impact a produselor in randul
consumatorilor
14
Difuzarea clipurilor publicitare prin mass/media si radioului
34
Studierea impactului lansarii
&
Analiza activitatii si identificarea punctelor slabe
#
Intocmirea si inaintarea raportului activitatii de lansare catre
societatea mama
12
b) Buget
+ostul estimativ al derularii si implementarii programului de mar%eting international este de
apro7imativ 12.333 Q. Structura c2eltuielilor programului de mar%eting este urmatoarea:
Ti#'$ 4e$t'ie$ii S'"a
12
/'..0
+ercetarea pietei ..444
Analiza rezultatelor obtinute si prezentarea concluziilor 2.444
Bealizarea mesa1ului publicitar 1&44
Difuzarea clipurilor publicitare prin mass/media si
radioului
34.444
Studierea impactului lansarii0 analiza activitatii si
identificarea punctelor slabe
3.444
Intocmirea si inaintarea raportului activitatii de lansare
catre societatea mama
&44
TOTAL 12.333
C!ntr!$'$ si e+a$'area re%'$tate$!r
Are rolul de a urmari implementarea practica a planului de mar%eting international0 gradul de
atingere al obiectivelor0 identificarea deficientelor programului si identificarea modalitatilor de
remediere in cel mai scurt timp a acestora 8daca este posibil9. :entru efectuarea controlului se vor
analiza evolutia urmatorilor indicatori:
volumul cererii
volumul ofertei
volumul vanzarilor
cota de piata realizata
indicele de profitabilitate
coeficientul de selectivitate a pretului
gradul de penetrare al pietei
rentabilitatea economica a investitiei
Activitatea de control va urmari evolutia indicatorilor pe parcursul unui an0 incepand cu faza de
lansare si terminand cu realizarea unui studiu privind impactului produselor pe piata Bomaniei.
Baportul de activitate va fi inaintat pentru analiza0 societatii mama pentru evaluarea activitatii
comerciale pe piata 0 identificarea erorilor facute in penetrarea acesteia .
13