Metrologie, Standardizare si Masurari

Andrei CHICIUC
72
7. PUNI DE MSURARE
Puntile sunt mijloace de masurare a caror functionare se bazeaza pe
metoda de zero (compensatie) si se utilizeaza, cu precadere, la masurarea
rezistentelor dar nu numai. Domeniul de masurare al puntilor se
ncadreaza n intervalul de la 10
-6
la 10
10
, (cu scheme derivate din
puntea simpla Wheatstone), iar ca precizii:
12 % pentru puntile portabile;
pna la 0,001 % pentru puntile de laborator.

Circuitul puntii (de masurare) se compune din:
w patru rezistente care formeaza laturile unui patrulater nchis;
w un aparat indicator de zero legat ntr-una din diagonalele puntii;
w sursa de alimentare conectata n cea de-a doua diagonala.

Principiul metodelor de punte consta n echilibrarea electrica a puntii,
care se caracterizeaza prin lipsa curentului n diagonala aparatului de
zero. Valoarea marimii de masurat rezulta din conditia de echilibru a
puntii, n functie de rezistentele cunoscute din laturile patrulaterului.

Metodele de punte au o sensibilitate si precizie mare de masurare, nefiind
influentate de etalonarea aparatului de zero sau de variatiile sursei de
alimentare.

Clasificari ale puntilor de masurare:
a) dupa modul de lucru:
punti echilibrate:
semiechilibrate;
punti dezechilibrate.
b) dupa regimul de alimentare:
punti de curent continuu;
punti de curent alternativ.
c) dupa valorile rezistentelor masurate:
pentru valori mici (Thomson);
pentru valori medii (Wheatstone);
pentru valori mari (punti megohmetrice).

Punti de masurare
Andrei CHICIUC
73
7.1. Puntea Wheatstone echilibrata
Schema puntii (figura 7.1) este o retea completa cu patru noduri, n
laturile patrulaterului avnd rezistentele R
1
R
4
, ntr-una din diagonale
sursa de alimentare electrochimica sau electronica E si n cealalta
diagonala un galvanometru sau un alt detector (indicator) de nul IN cu
rezistenta interna R
5
.

Principiul metodei consta n echilibrarea schemei, adica atingerea
situatiei cnd curentul n diagonala detectorului de nul este zero:
I
g
=0 (7.1)

Astfel, tensiunile la bornele
rezistentelor R
2
si R
3
respectiv R
1
si
R
4
sunt egale doua cte doua:
R
2
I
1
=R
3
I
2
(7.2)
R
1
I
1
=R
4
I
2
(7.3)
De unde:

3
2
4 1
R
R
R R = (7.4)
Relatia 7.4 este conditia de
echilibru a puntii Wheatstone si
permite determinarea uneia din
rezistente cnd se cunosc celelalte.

Pentru a obtine echilibrul trebuie ca
una sau mai multe dintre rezistentele
R
2
, R
3
, R
4
sa fie variabile. Se
deosebesc din acest punct de vedere:
punti cu rezistenta variabila la
raport constant;
punti cu raport variabil la
rezistenta constanta, raportul
putnd fi R
2
/ R
3
sau R
4
/ R
3
.

Puntile de precizie sunt construite de
obicei cu raport constant si rezistenta
R R
R
R
R
E
A
C
D
B
g I
I
I
I
2
1
R
1
1
4
2
2
3
5
6
IN
Fig. 7.1. Puntea simpla
Wheatstone alimentata n c.c.
Fig. 7.2. Rezistente ce alcatuiesc
raportul puntii de precizie.
Metrologie, Standardizare si Masurari

Andrei CHICIUC
74
variabila. Rezistentele care alcatuiesc raportul (fig.7.2) sunt realizate
astfel nct acest raport sa poata fi fixat la o valoare egala cu o putere
ntreaga a lui 10, ntre 10
-3
si 10
3
. Ca rezistenta de echilibrare a puntii
serveste, de obicei, o rezistenta cu 3 pna la 6 decade cu manete sau fise
ncorporate n punte.

Deviatia galvanometrului este proportionala cu curentul I
g
din
diagonala C-D:
=S
I
I
g
(7.5)
unde S
I
este sensibilitatea de curent a galvanometrului. Aplicnd legile lui
Kirchhoff se determina I
g
:
( )
( ) ( ) ( )
( )( ) ( )( )
4 3 3 2 6 4 3 2 1 5
4 3 2 1 6 5 4 1 4 3 4 2 2 1
3 1 4 2
R R R R R R R R R R
R R R R R R R R R R R R R R
R R R R E
I
g
+ + + + + +
+ + + + + + + +

=

(7.6)
unde:
R
5
este rezistenta detectorului de nul IN;
R
6
rezistenta sursei E.


Domeniile de masurare ale puntilor Wheatstone este limitat ntre 1 si 1
M. Pentru rezistente sub 1 erorile apar datorita rezistentelor
conductoarelor si a celor de contact de la borne, iar peste 1 M prin
reducerea sensibilitatii puntii din cauza micsorarii curentilor prin laturi si
influentei rezistentelor de izolatie.

7.2. Puntea dubla Thomson
Se foloseste la masurarea rezistentelor sub 1 , pna la 10
-6
, avnd
rezistentele de contact si de legatura ale rezistentei de masurat plasate
ntr-un circuit auxiliar, nct prin conexiune tetrapolara, influenta lor este
evitata, figura 7.3.
Punti de masurare
Andrei CHICIUC
75

Schema se poate transfigura ntr-o punte obisnuita Wheatstone (figura
7.4) cu nlocuirile:

2 1
1
R R r
R r
r
X
+ +

= (7.7)

2 1
2
R R r
R r
r
N
+ +

= (7.7)

2 1
2 1
R R r
R R
r
G
+ +

= (7.8)
La echilibru, prin
galvanometru (IN indicatorul
de nul) nu trece curent si ntre
rezistentele echivalente se
stabilesc relatiile:

4 3
R
r R
R
r R
N N X X
+
=
+
(7.9)
R
R
R R
R
r
R R
1
4
2
N X
h
3
A
K
E
IN
Fig. 7.3. Puntea dubla Thomson.
Fig. 7.4. Schema electrica
echivalenta a puntii Thomson.
R
r
r r
R
R R
4
N
N
G
X
X
3
IN
Metrologie, Standardizare si Masurari

Andrei CHICIUC
76
n care, nlocuind relatiile anterioare (7.6) si (7.7):

( )
2 1 4
4 1 3 2
4
3
R R r R
R R R R
r
R
R
R R
N X
+ +

+ = (7.10)
ntruct conditia R
2
R
3
R
1
R
4
=0 este greu de realizat, este necesar ca
legatura dintre R
X
si R
N
(r) sa aiba o rezistenta ct mai redusa si R
1
, R
2
, R
4

sa fie realizate cu valori ct mai mari.

n mod obisnuit R
1
si R
3
formeaza o rezistenta dubla, n decade, R
2
si R
4

se fixeaza prin fise, iar R
N
este o rezistenta etalon montata n circuitul
auxiliar, exterior puntii.

Caderile de tensiune pe R
X
si R
4
fiind mici, de ordinul mV, pot aparea
erori datorate tensiunilor termoelectromotoare. De aceea, pentru masurari
de precizie, este necesara repetarea masurarii pentru aceiasi curenti, cu
sensul inversat si apoi calculul mediei.

Cu puntea dubla se masoara rezistente mici, precum: rezistente de
contact, rezistente de aparate (ampermetre, circuite de curent de
wattmetre etc.) rezistente de sunturi, bobine etc. Domeniile sunt de
0,0110 , la precizii de 0,10,2.
7.3. Punti pentru rezistente mari
Pentru masurarea rezistentelor mari - puntea Megohom - (peste 1 M)
se modifica puntea simpla si se folosesc detectoare de nul cu rezistente de
intrare foarte mari (amplificatoare de c.c. cu tranzistoare cu efect de cmp
sau tuburi electrometrice).

n figura 7.5, a se prezinta schema unei punti de rezistente mari n
domeniul 10
6
10
12
, care se poate transfigura n montaj stea ca n
figura 7.5, b, avnd conditia de echilibru:
( ) = +
3 3 1 2
RR R R R R R
X
(7.11)

3 1
R R R + + =
Din care:
( )
3
3 1 3 1 2
R R
R R R R R R
R R
X

+ + +
= (7.12)
Punti de masurare
Andrei CHICIUC
77

Elementul variabil R este plasat n latura opusa lui R
X
, avnd avantajul ca
prin R=0 rezulta R
X
=.


La masurarea rezistentelor mari trebuie sa se tina seama de tensiunea
aplicata rezistentelor (pna la 5001000 V) si de timpul de polarizare
(de ordinul minutelor) fiind necesara repetarea masuratorilor cu
inversarea tensiunilor aplicate, pentru eliminarea erorilor de decalare si
de neliniaritate.
7.5. Punti neechilibrate
Puntea Wheatstone poate fi utilizata n regim de punte neechilibrata,
figura 7.6, pentru a masura variatii mici R
X
ale rezistentei R
X
, fata de o
valoare de echilibru R
X0
. Astfel de punti se pot folosi la masurarea unor
marimi neelectrice. Traductorul este rezistiv de valoare nominala R
X0
si
plasat n latura 1 a puntii; n celelalte brate exista rezistente de precizie
din care unele reglabile. Initial puntea este n echilibru prin reglarea
rezistentelor ajustabile, cu R
X0
la valoarea nominala.

Prin variatia marimii neelectrice de intrare se produce o modificare a
valorii rezistentei traductorului fata de valoarea nominala cu R
X
,
puntea dezechilibrndu-se la iesire cu tensiunea U; dupa o amplificare,
Fig. 7.5. Puntea Megohom:
a) schema electrica; b) schema electrica echivalenta.
R
R
R
R
R
R
R
R
R
X
X
1
3
2
1
RR /
3
RR /
1
RR /
3
IN
IN
a) b)
Metrologie, Standardizare si Masurari

Andrei CHICIUC
78
semnalul este masurat cu un instrument magnetoelectric, etalonat direct
n unitati ale marimii neelectrice de masurat.

( )( )
2 0
4 3 2 0
3
2 0
2
4 3
3
1
R R
R
R
R R R R
R
U
R R R
R
R R
R
U U
X
X
X
X
X X
+

+ +
=
=

+ +

+
=
(7.13)

S-a tinut seama ca:
4 2 3 0
R R R R
X
= (7.14)
Daca puntea are bratele egale, adica:
4 3 2 0
R R R R
X
= = = (7.15)
si se admite ca: 1
2
0
<<

X
X
R
R
(7.16)
se obtine:

0 0
2
1
4
X
X
X
X
R
R
R
R
U U (7.17)
R
R
U
U
R
R
R
X0
X
4
2
3
M
Fig. 7.6. Punte simpla neechilibrata.
Punti de masurare
Andrei CHICIUC
79
Concluzii:
tensiunea de dezechilibru care apare la iesirea puntii neechilibrate
pentru o variatie R
X
/R
X0
a rezistentei traductorului este
proportionala cu tensiunea sursei de alimentare;
caracteristica statica de transfer a puntii (dependenta dintre tensiunea
de iesire a puntii si variatia rezistentei) este neliniara;
sensibilitatea pentru 01 , 0
0

X
X
R
R
se poate scrie:

4
1
0

=
X
X
R
R
U
U
S (7.18)