STABILIZATOARE

Sistemul electronic care menine invariante n timp caracteristicile semnalelor de ieire

n condiii de variaie, n domenii specificate, a mrimilor de intrare poart numele de
stabilizator
Clasificri:
dup mrimea stabilizat:
- de tensiune continu sau alternativ
- de curent
- de frecven
- de intensitate luminoas
dup metoda de comanda a elementului de stabilizare :
- cu aciune continu (liniare)
- cu aciune discontinu (n comutaie)
dup modelul de conectare a elementului regulator n raport cu sarcina
- cu element de reglare serie
- cu element de reglare paralel
dup metoda de stabilizare distingem stabilizatoare :
- n bucl deschis (parametrice)
- n bucl inchis(cu reacie)
Pot fi realizate i alte clasficri n funcie de performanele obinute la ieirea
stabilizatorului (dup numrul de semnale de ieire, energia semnalului, precizia mrimilor de
ieire n funcie de reacia mrimilor de intrare i a temperaturii)
Principii : Vom analiza stabilizatoarele cu referire la stabilizarea tensiunilor.



Schema bloc ale unui stabilizator liniar de tensiune cu element de reglare serie, cu bucla
de reactie.

Schema bloc ale unui stabilizator liniar de tensiune cu element de reglare paralel, cu
bucla de reactie.
In schemele bloc prezentate prin ER s-a notat elementul de reglare si daca se realizeaza
urmatoarele modificari :
se elimina amplificatorul de eroare (AE),
se elimina circuitul de masura a tensiunii de iesire (R1,R2),
se conecteaza referinta (REF) direct la elementul de reglare,
se obtin schemele bloc ale stabilizatoarelor parametrice cu element de reglare serie respectiv
cu elementul de reglare paralel.

Parametrii stabilizatoarelor de tensiune liniare
Parametrii stabilizatoarelor de tensiune se pot clasifica n :
Valori limit absolut
tensiunea maxim de intrare
puterea disipat
domeniul temperaturii ambiante de funcionare
domeniul temperaturii de stocare
Caracteristici electrice :
a) limitele de intrare i ieire
- tensiune de intrare
- tensiune de ieire
- diferena de tensiune intrare-ieire
- curentul de vrf la ieire
- curentul de ieire n scurtcircuit
- curentul de consum n gol
b) precizia cu care se controleaz nivelul semnalului de ieire se apreciaz n principal
dup factorul de stabilizare n raport cu tensiunea de intrare i factorul de stabilizare n raport
cu sarcina. Consideram:

( , )
S R
S S R S
S S
S r
R S
R ct U ct
U U U R
U U
dU dU dR
U R
= =
=

= +

S


Pentru variaii finite

1 1
S R
S S S S S R R
S R S R S S S
R ct U ct
S S R
S u R R S
U U U R R U U
U U U U R U R
U R U
U F U F R
= =

= +


= +

R
R
u
S
S
Rs ct
U
U
F
U
U
=

=


R
S
S
R
S
S
U ct
R
R
F
U
U
=

=



La un stabilizator ideal acesti factorii de stabilizare sunt infinii.
Eficiena unui stabilizator poate fi apreciat i prin intermediul altor doi parametrii :
- coeficientul de stabilizare So
- rezistena de ieire a stabilizatorului Ro
Consideram ca :

( , )
S R
S S R S
S S
S R
R S
I ct U ct
U U U I
U U
dU dU dI
U I
= =
=

= +

S


Pentru variaii finite

0
0
0 0
1
,
S R
S R
S S
S R S R
R S
I ct U ct
S R
S S
I ct U ct
U U
U U I U
U I S
U U
S R
U I
= =
= =

= + =


= =

S
R I

(
0
R are valoare negativ deoarece daca )
S S
U I
Presupunem ca: = = =
S S S S S S S
I R U I R U ct R , ,
0
0
0
0
1
1
R
S S
S
R
S
S
R U
U U
S R
U
U
R
S
R

=

+



Concluzie : Pentru o buna stabilitate trebuie ca: i
0
S
0
R
Un alt parametru important, n special pentru sursele n comutaie este randamentul de
alimentare :

=
=
=
alimentare de sursa la de consumata puterea
debitata puterea
unde
i
o
i
o
P
P
P
P




Exemple de scheme de stabilizatoare implementate cu componente discrete
Datorita absentei reactiei negative prformantele stabilizatoarelor parametrice sunt
scazute (utilizarea reactiei negative reduce cu (1 )
r
A valoarea impedantei de iesire R0 si
multiplica cu acelasi factor factorul de stabilizare S0).
Stabilizator parametric cu element de reglare serie

Tensiunea de iesire are valoarea :
0 DZ B
U U U
E
= , schema de regim dinamic fiind
prezentata in continuare:

Se pot scrie relatiile:
( )
R B DZ DZ DZ
R
DZ B
DZ DZ
U R I I r I
U R
I I
R r R r
= + +

=
+ +

0
dar
1
DZ DZ B
S
B
U r I r I
I
I

=
+

0 0
0
0 0
1 1
||
unde: S 1 si R
1
S S R R
DZ S
DZ DZ
DZ
DZ
I I U U R
U r r I R
R r R r S
r R r R
r

= =

+ + + +

+
= + =
+

Concluzie:
0 0
si R ,
DZ
S R r
Stabilizator parametric cu element de reglare paralel

Stabilizatoare integrate
In general stabilizatoarele cu bucla de reactie se implementeaza cu structuri integrate
(datorita pretului scazut al acestora). Schema bloc a unui stabilizator integrat din prima
generatie este prezentata in continuare.

Figura Structura circuitului integrat A723
(din prima generatie)
Cu aceasta structura se pot implementa schemele de stabilizator cu reactie atat pentru
tensiuni pozitive cat si pentru tensiuni negative (pentru aceasta situatie structura a fost
prevazuta cu o dioda Zener), in configuratie cu element de control serie sau paralel. Structura
contine si un tranzistor pentru implementarea protectiei la supracurent (metodele de
implementare sunt tratate in capitolul Protectia stabilizatoarelor)
Parametrii:
Referinta (UREF=7.15V , IREF=15mA)
Dioda Zener (UDZ= 6.2V, IDZ=25mA)
Amplifiactorul de eroare (A=74-86dB, tensiune diferendiala de intrare +/-5V)
Curentul maxim al tranzistorului de reglare 150mA
Tensiune diferentiala intrare iesire 3-38V
Domeniul tensiunii de iesire 2-37V
Tensiune diferenriala de alimentare 40V
Putere pe integrat 800mW

Configuraia standard de stabilizator cu reactie de tensiuni mici ( )
REF o
U U

REF o
U
R R
R
u
2 1
2
+
=
(R1 si R2 se refera la cele doua valori precizate de pozitia potentiometrului)
(reglajul se realizeaza pe tensiunea de referinta)
Configuraia standard de stabilizator cu reactie de tensiuni mari ( )
REF o
U U

REF o
U
R
R
u

+ =
1
2
1
(R1 si R2 se refera la cele doua valori precizate de pozitia potentiometrului)
(reglajul se realizeaza pe tensiunea de iesire)
Configuraia de stabilizator pentru tensiuni negative, cu reactie si element de
reglare serie

3 4 2
1 2 4
o REF
R R R
u U
R R R
+
=

+

Configuratie de stabilizator cu element de reglare paralel si cu reactie

REF o
U
R R
R
u
2 1
2
+
=
Stabilizatoare integrate cu trei terminale
Stabilizatoarele cu trei terminale pot fi clasificate n:
stabilizatoare care pot furniza o tensiune de ieire ntr-un anumit domeniu (pozitiv
sau negativ)
stabilizatoare de tensiune fix

Figura Schema bloc a unui stabilizator din a doua generatie
Din prima categorie un tip reprezentativ sunt circuitele din seria A78__ (pentru
tensiuni positive) i A7900 (pentru tensiuni negative) produse de firma Fairchild.
Ultimele dou cifre nscrise pe integrat reprezint tensiunea fix pe care o furnizeaz
la ieire. Prin caracteristicile tehnice i prin specificul aplicaiilor stabilizatoarele din aceast
categorie sunt o verig de legtur ntre stabilizatoarele din prima i a doua generaie.
Comparativ cu stabilizatoarele din prima generaie stabilizatoarele din a doua
generaie prezint suplimentar urmtoarele avantaje:
- conin integrate circuitele de protecie (termic, la suprasarcin, funcionarea
tranzistorului de reglare serie n plaja de siguran)
- conin integrate reeaua de compensare n frecven, furnizeaz la ieire cureni de
ordinul amperilor
- n aplicaii uzuale necesit cel mult trei componente pasive.



Schema de principiu a seriei A7800
Tot din aceast categorie se prezint schema bloc a circuitelor LM317 (pentru tensiuni
positive) i LM337 (pentru tensiuni negative) produse de firma National Semiconductor.

Pentru LM317:

+ =
=
=
ADJ B
A
B
REF o
ADJ
REF
I R
R
R
V u
A I
V V
1
50
2 . 1


Pentru LM337:

+ =
=
=
ADJ B
A
B
REF o
ADJ
REF
I R
R
R
V u
A I
V V
1
65
25 . 1

Extinderea domeniului curentului de ieire cu un transistor extern

Tranzistorul T2 si rezistenta RSC reprezinta protectia la supracurent. Tranzistorul T
1
furnizeaz cea mai mare parte a curentului debitat n sarcin.
( )
( ) 1 1
1
+ +
+
+ =

+ = +
+ +
+ =

=
+ = = +
+
+ =
+ =

A
sc
A
BE
ADJ o
o L
ADJ o B
A
B sc BE
o B L
B C
ADJ o i B
A
E sc BE
C B E
o C L
R
R
R
U
I I
I I
I I I
R
I R U
I I I
I I
I I I I
R
I R U
I I I
I I I

n cazul n care nu se utilizeaz protecia la supracurent valoarea curentuluiare
expresia:
( )

+ + =
A
BE
ADJ o L
R
U
I I I 1
Distribuia curentului de ieire pe cele dou componente i este dependent de
o
I
C
I
. Dispersia valorilor acestui parametru poate crea neplaceri care pot fi evitate utiliznd
urmtoarea schem:

n ipoteza c avem:
D BE
U U =
ADJ R R L
B
C
R
R
I I I I
R
R
I
I
C B
C
B
+ = = . Dac
ADJ
C
BE
ADJ o
B
C
L
I
R
U
I I
R
R
I

+ = 1 1


Extinderea domeniului tensiunii de intrare
Metode:
Alimentarea stabilizatorului cu o tensiune superioar tensiunii de intrare maxim
admis se poate realiza n mai multe moduri dintre care specificam:
O prima metoda presupune utilizarea unui prestabilizator de regul parametric de
tip serie ca n figura urmatoare

Tensiunea de intrare n stabilizator trebuie s ndeplineasc condiia:
.
max 1 i BE DZ
V U U V < + =
A doua metoda este utilizarea unei diode Zener de curent mare (simulata
electronic.)

max 1
) ( V U U U
BE DZ r
< +
A treia metoda este de a utiliza un generator flotant de curent.Aceasta metoda
este cea mai des utilizata in aplicatiile industriale (echipamentele pot sa
opereze intr-o plaja larga de tensiuni- valori industriale: +24V/+48V).
Diferentele dintre tensiunea de alimentare si tensiunea maxima admisa, de
intrare, a stabilizatorului este suportata de elementul de reglare al generatorului
de curent.
Stabilizatoare de curent
Cu ajutorul stabilizatoarelor de tensiune cu trei teminale se pot realiza stabilizatoare de
curent. Sunt prezentete cele mai uzuale scheme de aplicatie (generatoare de curent flotante).
Exemple de stabilizatoare de curent realizate cu LM317/337
stabilizator de curent debitat

[ ]
mA
k R
V
I
R
V
I
ADJ
REF
o

= + = 05 . 0
2 . 1

n mod similar utiliznd LM337 se poate obine un stabilizator de curent absorbit:

Stabilizatoare de tensiune duale (cu urmarire)
Reglajul se realizeaza numai pentru sursa de tensiune negativa (sursa de tensiune
pozitiva urmareste nivelul tensiunii negative (prin mentinerea punctului de masa, rezistentele
R1+ si R2+ avand valori identice)


Referinte de tensiune
Spre deosebire de stabilizatoarele de tensiune (la care se cere un R0 mic si un S0 relativ
mare, la referintele de tensiune accentul se pune stabilitatea tensiunii de iesire, impedanta de
iesire avind o importanta mai mica (referintele de tensiune nu furnizeaza de obicei curenti
importanti). Performantele de stabilitate ale referintei de tensiune (se cere in general un
coeficient de variatie <0.01%/gradC) influenteaza in mod direct performanta stabilizatorului.
Unul dintre parametrii cei mai importanti care influentaza stabilitatea referintelor de tensiune
este temperatura. Vor fi analizate cele mai importante metode de implementare a referintelor
de tensiune.
Referinta de tensiune tip dioda Zener
Se stie ca dioda Zener are un coeficient de variatie cu temperatura pozitiv, a carui
variatie este prezentata in figura urmatoare


Parametrii:
I
Zmin
depinde de tipul diodei
i
Zmax
depinde de puterea maxim disipat admisibil

max
max d Z
P i =
Z
u
r
Z
rezistena dinamic 100
Z
Z
z
u
r
i

= <

Uz
coeficientul de variaie cu temperatura a tensiunii (acest coeficient are
valoare pozitiva si se remarca din diagrama ca acesta este mai mare cu ct
tensiunea U
Z
este mai mare, uzual 3.5mV/grad C)
capacitatea de barier C
b
de valoare mare (pF)
- zgomot dioda Zener are un nivel mare de zgomot
- U
Z
(2,7 . . . 100)V tensiunea Zener

Diod Zener polarizat prin rezisten



Determinarea performanelor de regim dinamic
Variaia curentului de ieire i
0

Presupunem c ( 0 u )
0)
r
u =
r
=constant i tensiunea pe dioda Zener U
Z
=constanta
. Se pot scrie relaiile: (
Z
U =
0
0
0
0
0
0
0
0
0 Se deduce
impedanta de iesire
Z
r
Z
r
r Z
Z Z
Z
Z
R r
u
Z
u
R i u
i i i
u r i
u r R
R r
i r R
>>
=
=
= +
=
=

= =
+

Variaia tensiunii de intrare u
r

Presupunem c curentul de sarcin i
S
=constant
0
( i 0) = i tensiunea pe dioada
Zener este constant U
Z
=const. ( 0)
Z
u = .O variaie a tensiunii de intrare produce o
variaie a curentului care parcurge dioda Zener. Se pot scrie ecuaiile :
0
0
0
0
0
0
0
Z
Z
r r
r Z
Z Z
r r Z r Z
R r
i
Z r Z
u
u R i u
i i
u r i
u R i r i R r
Z
R
S
u r i r
>>
=
=
= +

+ +
= = =

r


Variaia tensiunii Zener U
Z

Se presupunem c tensiunea de intrare u
r
( 0)
r
u = i curentul de ieire i
S

sunt constante. O variaie a tensiunii pe Zener U
0
( 0 i = )
Z
, n funcie de temperatur se traduce
printr-o variaie a tensiunii de ieire. Se pot scrie relaiile:
0
0
0
0 0
0
0
0
Se deduce deriva termica:
r
r
r Z
Z Z Z
Z
T
u
Z
i
R i u
i i
u r i u
u u u
K
T u T =
=
= +

= +

= = =

Z
R i
( )
Z Z
R r i +
Z
Uz Uz Uz
R r
Z
R
R r

>>
=
+

(deriva cu temperatura este identic cu cea a diodei Zener)

Obs. acest tip de referin este foarte sensibil la variaia tensiunii de polarizare (U
r
) a
curentului de polarizare (i
r
) i a temperaturii. Pentru a obine performane mai mari este
necesara utilizarea unui etej de amplificare.

Diod simulat electronic



( )
2
1 2
1
2
1
REF BE DZ
REF BE DZ
R
U U U
R R
R
U U
R
= +
+

= + +


U


Obs. 1) Se poate obine
REF DZ
U U >
2) 0, 0
DZ UBE
T T
> < se poate obine o compensare cu temperatura
3) asocierea unui potentiometru reduce influenta cu temperatura













Diod Zener asociat cu un generator de curent

Performane:
Pentru dioda D
Zp
din generatorul de curent putem exploata rezultatul obinut la dioda
polarizat prin rezisten (calculul lui S
0
)

0
0
0
Zp Zp R BE
0
(am facut aproximatiile : >>r ,U =U +U )
Zp Zp
i Zp r r R
T
p Zp p
p
r r
U u u U
R r R
R
=
=

=
+


Pentru variaia curentului prin dioda Zener D
Z

0
0
0
Zp
R
i
Z r
T
p
r
U
i u
R R
=
=

Pentru tensiunea de ieire obinem

0
2
0
0
( )
0
0 2
0
Z Zp
Z Zp
Z
i
Z Z r
r r
T
p p
p
Z
Z
r r
r
U r i u
R R R R
R R
S
r
R r
=
=
=

r
u


Referine de tensiune in structuri integrate
n structurile integrate referinele de tensiune se realizeaz prin mai multe metode
avnd la baz dou principii de implementare.
A nserierea unor tensiuni ale jonciunilor BE ale tranzistorelor cu tensiunea unei
diode Zener (la diodele Zener coeficientul de variaie cu temperatura este pozitiv 2,2.....3
mV/C i depinde de mrimea lui U
Z
, iar la jonciunile BE ale tranzistorelor NPN este
negativ -2,1 ..... -1,5 mV/C i depinde de nivelul curentului de emitor care strbate jonciunea
). Dioda Zener se obine prin polarizarea invers a unei jonciuni BE.

B nserierea unor tensiuni ale jonciunilor BE ale tranzistorelor cu diferena
tensiunilor BE ale unor tranzistore care funcioneaz cu densiti de curent diferite,
multiplicate cu un factor (referin de tip band interzis, eng. : band gap ).

n figura urmtoare este prezentat metoda A (metoda de principiu) , utilizat la
integratele stabilizatoare de tensiune ROB 305 (ICCE ), LM100 (Naional Semiconductor)


( )
[ ]
;
( )
M DZ BE N BE
n m
REF Z BE BE
m n m n
n
Z BE BE
m n
U U m U U n U
R R
U V mU nU
R R R R
R
V m n U nU
R R
= =
= +
+ +
= + +
+
=
nserierea unui numr de diode asigur nivelul de ieire al tensiunii de referin.
Presupunnd c rezistenele au acelai coeficient de variaie cu temperatura condiia ca
0
REF
U
T

impune condiia :

...
n
n m
m
n
n m
REF
R n
R R m n
R m k
k
Rm m k R n
R R m n
V

k
+ +

=

+ +

=

(stimati colaboratori are semnificatia ca trebuie sa inlocuiti ultimile relatii in formula
initiala)
Tensiunea de referin care se obine este mai mic dect U
DZ
(U
DZ
la tranzistor 6,2V .... 7V ),
de obicei se realizeaza tensiuni cu valori < 2 V.

O referin de tensiune negativ (ex. : ROB 304 ) este prezentat in continuare:


Dioda Zener polarizat rpin generatorul de curent ( I ) asigur o tensiune
pentru generatorul de curent constant realizat cu
Curentul I
1
A DZ B
V U U =
E
R
2 3 1 2 3
, , R , R , R Q Q
3
produce valoarea tensiunii de referin
3 4 REF
V I =
Mrimea curentului I
3
se determin cu relaia:
3 2
3 3
3
1 2 3 2 2 2
2
2 2 2 3 3
3 2
( 1
( 1) ( 1)
;
BE BE
c
c
A c BE BE c
c
c BE c
q U q U
kT kT
c c
I I
I
V R I U U R I
I
I R U R I
I e I e
)




=

= + + + +

+ +
+ =

= =

Generatoarele prezentate prezint impedane de ieire de ordinul k, valoare care nu
permite generarea unor cureni foarte mari. Acest impediment poate fi nlturat prin
introducerea diodei Zener n bucla de reacie a unui amplificator.

Schema de principiu (utilizat sub diferite forme de implementare la stabilizatoare de
tensiune LM 723, MC 1468 sau L100 circuit pentru comanda n cascad a diodelor) este
prezentat in figura urmtoare:
1 REF DZ BE
U U U = +

Amplificatorul este tranzistorul Q
1
care are n colector un generator de curent (sarcin
activ). Repetorul pe emitor Q
2
asigur curentul de ieire i reduce impedana de ieire de
2

ori. Rezistena R
1
asigur polarizarea diodei DZ la un curent constant. Evitarea intrrii n
oscilaie la frecvene nalte (datorit valorii mari a amplificrii) se realizeaz prin
introducerea unei reele de compensare n frecven ex.: L100



Referin de tensiune de tip band interzis
n stabilizatoarele de tensiune obinerea tensiunii de ieire cu o dispersie rezonabil
constituie o problem tehnologic. n consecin s-a apelat la un parametru de care s
depind U
REF
uor de controlat (tensiunea BE a unei jonciuni polarizat direct). Deoarece
acest parametru are coeficient de variaie cu temperatura negativ pentru compensarea
termic, tensiunea U
BE
trebuie nsumat cu o tensiune cu coeficient de temperatur pozitiv.
Aceast tensiune este dat de diferena dintre tensiunile BE a doua tranzistore care
funcioneaz la densiti de curent diferite. Diferena de tensiune se multiplic cu un factor
pentru o echilibrare a coeficienilor de temperatur.


Tensiunea U
BE
Cunoscnd valoarea sa, U
BE0
, msurat la un curent de colector Ic
0
i
o anumit temperatur T
0
, i se poate determina valoarea sa pentru orice curent I
C
i orice
temperatur T prin relaia:

0
0
0 0 0
1 ln
g
C
BE BE
C
E
0
ln
I T T kT T kT
U U N
q T T q T q I

= + + +



unde :
- Eg
0
banda de energie interzis a Siliciului la 0 grade Kelvin
- q electronului
- k constanta lui Boltzman

1 2 BE BE BE
U U U = .
Pentru densiti de curent diferite J
1
> J
2
prin jonciunile BE ale tranzistorelor Q
1
i Q
2

, (identice sub aspectul geometriei , al profilului de impuriti i al temperaturii ) se obine:

1
2
ln
BE
J kT
U
q J
=
Dac
1 2 1 2
R R J J > > i are un coeficient de temperatur pozitiv. Cderea de
tensiune pe rezistena R
BE
U
1
are valoarea:
2 2
3
3 3
0
2 1
0
0 0 3 2
de unde se obtine
1 ln
REF BE REF BE BE
g
BE
R R
U U U U U
R R
E
R J T T kT
U
q T T R q J
= = + =

= + +



(ultimii doi termeni din relaia lui U
BE
au fost neglijai, influena lor fiind mic)
n domeniul temperaturii de funcionare a CI variaia cu temperatura a lui Eg
0
este
neglijabil (2,4 10
-4
eV/K). Derivnd ultima relaie se gsete condiia :
0
2 1
0
3 2
ln
g
BE
E
R J kT
U
q R q
= +
J



Un alt tip de referinta de tensiune integrata este prezentata in figura urmatoare, schema
avand prezentat si circuitul de initializare.Initializarea schemei este asigurata de dioda Zener
Dz1 polarizata prin rezistenta R1. Ca efect tensiunea de pe aceasta dioda polarizeaza
tranzistorul Q1. Curentul de colector al tranzistorului Q1 prin intermediul tranzistoarelor Q2 si
Q3 (care formeaza o oglinda de curent) asigura polarizarea diodei zener Dz2. In momentul
in care tensiunea pe Dz2 devine mai mare ca tensiunea pe dioda Dz1 dioda D1 se blocheaza si
sistemul de initializare (Dz1) este deconectat. Aplicand principiul superpozitiei asupra
divizorului format de rezistentele RA si RB se poate exprima valoarea tensiunii de referinta



Pentru ca tensiunea de referinta sa nu depinda de temperatura (in ipoteza ca valoarea
rezistentelor nu variaza cu temperature), trebuie indeplinita conditia impusa de relatia
urmatoare:

Admitand ca sunt indeplinite conditiile:

deducem conditia pe care trebuie sa o indeplineasca cele doua rezistente:

Se stie ca coeficientul de variatie cu temperature pentru diode si jonctiunile BE ale
tranzistoarelor are valoarea de 2mV/C, pentru diodele zener acest coeficient fiind de
3.5mV/C. De remarcat ca coeficintul de variatie cu temperatura a tensiunii de referinta este
nul diodele D2 si D3 prezinta un coefficient de variatie cu temperatura global de -4mV/C. De
asemena se stie ca in circuitele integrate rezistentele difuzare prezinta un coeficient de variatie
cu temperature pozitiv aspect care conduce la stabilizarea curentului prin rezistenta RB si prin
dioda zener Dz

Protectia stabilizatoarelor
In functionarea echipamenteloe electronice sunt situatii in care pot aparea regimuri de
suprasarcini , supracurenti sau supratensiuni cu efecte care conduc la defectarea sarcinilor sau
a sistemelor de alimentare. In continuare vor fi analizate cele mai importante fenomene care
pot apare si cele mai eficiente metode de prevenire, cu referire in principal la metodele care
sunt aplicate la stabilizatoarele din a doua generatie. In general nu vor fi prezentate metodele
in care dispozitivele de protectie au o actiune lenta sau au o fiabilitate mica. Evident nu se iau
in discutie nici metodele neeconomice (prioectare supradimensionata sau care disipa energie
termica). Principalele cauze care produc situatiile specificate tin de operarea gresita a
echipamentelor, defectarea unor componente, fenomene aleatoare.

Protectia termica
Metodele de protectie termica ale circuitelor integrate se bazeaza in principiu pe
variatia parametrilor unui tranzistor in functie de temperatura. Principalii parametrii care au o
variatie importanta cu temperatura sunt:
ICB0, are o variatie exponentiala, mai mare la tranzistoarele cu Ge
UBE, valoarea sa se diminueaza in functie de temperatura variatia fiind mai mare la
tranzistoarele cu siliciu
.
Variatia aestor parametrii cu temperatura are drept consecinta deplasarea in sus, pe
caracteristica a punctului static de functionare. Unul dintre principiile de protectie termica
(comanda directa asupra elementului de reglare) care se aplica la stabilizatoare este prezentat
in urmatoarea schema.

Functia de senzor este indeplinita de tranzistorul TT plasat pe integrat in vecinatatea
tranzistorului TER care indeplineste functia de element de reglare (principala sursa de caldura).
Baza tranzistorului TT este prepolarizata la o tensiune de circa UB=300-400mV. La
temperatura camerei (T=25 grad C) curentul de colector al acestui tranzistor este de circa 4
ordine de marime mai mic decat curentul I debitat de generatorul de curent. In aceasta situatie
se poate afirma ca tranzistorul TT este practic blocat. Considerand marimile I si UB
independente de temperatura curentul IB de polarizare a bazei trazistorului TER scade odata cu
cresterea temperaturii dupa o lege de tip exponential:

T b n
C C
B
e aT I I T I
/ 4
) 25 (
0
) (

=
unde a, b, n sunt constante care depind de factori tehnologici ai tranzistorului TT
(material, geomeria sa, tipul procesului tehnologic prin care a fost realizat, etc.).
In momentul in care temperatura jonctiunii atinge valoarea maxima admisibila ( 150-
200 grad C) curentul IB devine suficient de mic pentru a bloca tranzistorul TER. Introducera
unui hysterezis elimina oscilatiile in jurul temperaturii maxime admisibile.Cea mai simpla
metode de introducere a hysterezisului consta in cresterea tensiunii UB cu cateva zeci de
milivolti in momentul blocarii tranzistorului TER.

Protectia la supracurent sau la suprasarcina
Protectia stabilizatorului la scurt circuit la iesire sau la suprasarcina se realizeaza prin
limitarea curentului de iesire.
Cea mai simpla metoda de protectie (utilizata la schemele din prima generatie) se
bazeaza pe utilizarea unor elemente semiconductoare (diode sau tranzistoare) care limiteaza
curentul prin elementul de reglare. O schema care utilizeaza diode este prezentata in
continuare

Curentul de scurtcircuit este limitat la valoarea 2
BE SC SC D
U R I U + =
O schema care utilizeaza un tranzistor Tp este prezentata in continuare

Tranzistorul Tp se deschide la UBE=0,6 - 0,7V. n aceast situaie jonciunea BE a
tranzistorului TER este scurtcircuitat.

SC
BE
SC
R
U
I

astfel se obine urmtoarea caracteristic :


Dezavantaje:
puterea disipata de elementul de reglare este mare :

SC i d
I u P =

marirea nejustificata a impedantei de iesire fapt care conduce la diminuarea stabilizarii
de sarcina.
marirea diferentei de tensiune minima intrareiesire necesara cu UBE

Metoda de protecie a elementului de reglaj la scurtcircuit si la putere disipata
O schema de protectie care poate fi utilizata la stbilizatoarele din prima generatie
(structuri integrate in care nu avem acces la baza trenzistorului element de reglare) este
prezentata in continuare:

Analizand schema de protecie se pot scrie urmtoarele relaii :

+ =
+
=
0
`
2
`
1
`
2
u I R V
R R
R
V V
SC X
X B
i
0
`
u V U
B BE
T
=

de unde se deduce expresia curentului :

+ +
+
=
+

+
+
=
`
2
`
1
`
2
`
1
`
2
0
`
2
`
1
`
2
`
2
`
1
`
2
0
1
1
R
R
R
U
R R
R
u I
R R
R
R
R R
R
u U
I
SC
BE
OM
SC
BE

caracteristica tensiunii funcie de curent va arta astfel :

+ =
`
2
`
1
1
R
R
R
U
I
SC
BE
SC

se remarc faptul ca I
SC
<I
OM
.
La stabilizatoarele de tensiune din a doua generatie dezavantajele prezentare sunt
atenuate prin reducerea caderii de tensiune pe rezistenta de scurt circuit necesara deschiderii
tranzistorului Tp. Sunt prezentate cateva solutii:

1
_ _
2
1
[(1 ) ]
SC BE Tp BE ER
SC
R
I U
R R
= + U
Se remarca reducerea dependentei cu temperatura a curentului maxim de iesire (raportul
rezistentelor R1/R2 este subunitar)
Pentru limitatorul de curent prezentat in figura urmatoare:

expresia curentului maxim de iesire are expresia:
2
_ _
1 2
1
[ ]
SC BE Tp BE ER
SC
R
I U U
R R R
=
+

Dependenta cu temperatura a curentului de iesire se elimina complet cu schema de
principiu prezentata in continuare (stabilizatoarele din seria 7900):

Generatorul de curent I polarizeaza baza tranzistorului T2. Curentul de emitor al
acestui tranzistor se are doua componente (curentii de polarizare ai tranzistoarelor T1 (si
prinrezistenta RB) si TER. Cand curentul I absorbit de generatorul comandat este nul
tranzistorul T1 este blocat, intregul curent al lui T2 contribuie la curentul Io. Sesizarea
curentului maxim prin rezistenta Rsc comanda cresterea curentului I. Ca urmare are loc o
diminuare a curentului de baza al tranzistorului TER prin doua efecte:
cresterea curentului prin RB
limitarea curentului prin tranzistorul T1 (o parte din curentul I va fi deturnat de T1)
Prin urmare se va atinge o valoare limita maxima a curentului de polarizare a
tranzistorului regulator si implicit a curentului de iesire.

Controlul ariei de functionare sigura (Safe Operating Area)
Puterea consumata de circuitul de stabilizare este foarte mica in comparatie cu puterea
disipata de elementul de stabilizare. Planul caracteristicii Ic(Uce) al elementului de reglare
este aproximativ identic cu planul caracteristicii Io(Ui-Uo) al stabilizatorului. Limita de
putere a capsulei imparte acest plan prin hiperbola
max
0
0
D
I
P
I
U U
=

Cu cat punctul static de functionare al tranzistorului serie este in aria de sub curba
PDmax cu atat mai mult capsula tranzistorul este capabila sa elimine caldura produsa prin
disipatia de putere interna. De obicei aceasta zona contine si zona de siguranta a tranzistorului
(SOA). A proteja tranzistorul la depasirea puterii interne disipate maxime admise revine la a
asigura functionarea acestuia in aria de functionare sigura. Constructia circuitelor care
indeplinesc aceasta functie se bazeaza pe o schema de protectie la supra curent ,care au fost
descrise.
Cand tensiunea intrare- iesire depaseste valoarea Uz+Ube prin rezistentele R1, R2
incepe sa circula un curent care reduce caderea de tensiune care este necesara pe rezistenta
Rsc, de a deschide tranzistorul de protectie Tp . Ca urmare curentul maxim furnizat de
stabilizator se reduce si implicit si puterea interna disipata de elementul de reglare serie.
2
_ 0
1 2
1
[ (
SC BE Tp r DZ
SC
R
)] I U U U
R R R
=
+
U

O alta varianta de schema de protectie care nu utilizeaza tranzistorul din protectie de
supracurent este prezentata in continuare. Tranzistorul T1 in functionarea corecta este blocat.
In momentul in care tensiunea diferentiala intrare iessire depaseste valoarea Udz+Ube
tranzistorul se descide blocand elementul de reglare.


Aceste scheme prezinta cateva deficiente dintre care specificam urmatoarele:
scaderea cu temperatura a curentului maxim de la iesire care poate fi furnizat
posibilitatea producerii unor fenomene de agatare in caz de scurt circuit la iesire
(tensiunea de iesire devine zero, tranzistorul TER se satureaza puternic iar circuitul
stbilizator nu ii asigura o cale rezistiva de a elimina sarcina stocata in baza sa)
neutilizarea eficienta a performantelor capsulei tranzistorului de reglare serie (aria
cuprinsa intre 1 si curba PDmax reprezinta un procent semnificativ din aria de siguranta)
Aceste deficiente pot fi inlaturate cu schema din figura urmatoare:

Se remarca prezenta prezenta protectiei la supracurent care asigura o invarianta a
curentului de iesire in functie de temperatura. Ideea consta in utilizarea unui tranzistor
compus, format din doua tranzistoare T1, T2, intre care raportul ariilor emitoarelor este in
raport de 9:1. La o diferenta de tensiune diferentiala intrare iesire mai mica decat 2Udz+Ube
cele doua tranzistoare sunt saturate, functionarea limitatorului de curent fiind identica cu
metoda prezentata anterior.Cand
0
2
i DZ
U U U U
BE
> un curent IDZ proportional cu
depasirea va circula prin rezistenta R4, ceea ce va produce o diminuare a curentului de
colector al tranzistorului T1. Aceasta diminuare se produce dupa o lege neliniara si are ca
efect apropierea de deschidere a tensiunii UBE a tranzistorului Tp. In consecinta aceasta lege
neliniara, asociata cu caracteristica Io(Ui-Uo) aproximeaza foarte bine caracteristica lui PDmax.
Fenomenele de agatare dispar deoarece la disparitia scurt circuitului de la iesire comutatorul
se satureaza.

Protectia stabilizatoarelor la supratensiune
In unele situatii tensiuna de iesire a stabilizatorului poate avea valori care depasesc
valoarea maxima admisa, cu consecinte dezastruase pentru sarcina. Cele mai frecvente cauze
care pot produce o crestere atensiunii de iesire sunt:
scurtcircuitarea elementului de reglare
defectarea referintei de tensiune a carei valoare poate lua valoarea tensiunii de
intrare
defectarea unor componente din circuitul de reactie negativa
Protectia la supratensiune se bazeaza pe ipoteza ca stabilizatorul are protectie la supra-
curent realizata cu siguranta ultrarapida sau cu o schema electronica care actioneaza asupra
elementului de reglare. Metoda consta in realizarea unui scurt pe iesirea sau intrarea (in cazul
protectiei cu siguranta) stabilizatorului. Componenta electronica utilizata pentru a genera
supra-curentul este tiristorul sau triacul. Metodele sunt prezentate in continuare.
Protectia cu fuzibil pe intrare si iesire (protectie Crow-bar)
Aceasta metoda este cea mai des utiliza si consta in dintr-un ansamblu compus din
siguranta, element de scurcircuitare, detector de supratensiune. Metoda se poate implementa
in doua variante ;

Figura Protectie la supra-tensiune cu fuzibil pe intrare

Figura Protectie la supra-tensiune cu fuzibil pe intrare
Implementarea electronica a detectorului de supratensiune si a protectiei
Daca atunci tiristorul se va deschide (tens. aprox 1,2V ). Acest lucru va
conduce fie la arderea sigurantei fie la intrarea in functiune a protectiei de scurtcircuit a
stabilizatorului, caz in care tensiunea de iesire se va reduce la aproximativ 1.2V intr-un timp
de 12
DZ S
U U >
sec .

Sub aceasta structura aceasta protectie nu este recomandata datorita faptului ca schema
asigura un curent mic de poarta pentru tiristor scazand capacitatea acestuia de a suporta
variatia dI/dt, cauzand distrugerea sa. Se recomanda utilizarea unui amplificator de eroare
pentru comanda tiristorului.
Solutii:
Implementare cu amplificator realizat cu un trazistor


Implementare cu amplificator diferential realizat cu componente discrete

Implementare cu circuitul integrat, stabilizator de tensiune LM723


Implementarea cu circuite specializate
Pentru anumite scheme de comanda a stabilizatoarelor (in special in aplicatiile
industriale la care blocul de reglare este realizat cu microcontroler) se pot utiliza circuite
specializate, spre exemplu MC34064, MC34164 produse de firma MOTOROLA, a carui
structura este prezentata in figura urmatoare

Circuitul are in structura sa un sesizor de supratensiune (realizat cu un divizor
rezistiv), o referinta de tensiune de 1.2V si un comparator de tensiune cu histerezis care
indeplineste si functia de monostabil (furnizeaza un singur impuls pozitiv), circuitul furnizand
la iesire un impuls de reset

Protectia la supratensiune si la inversarea tensiunii de alimentare
Principalele metode de protectie la inversarea polaritatii tensiunii de alimentare consta
din utilizare unui transistor MOS (metoda dedistructiva) sau a unei diode polarizata polarizata
invers (metoda care presupune exsistenta unei protectii la supracurent sau a unei sigurante in
circuitul de alimentare)




Metodele de protectie prezentate se pot identifica usor pentru stabilizatoarele din seria
7800 si 7900 ale caror scheme de principiu sunt prezentate in continuare