Sunteți pe pagina 1din 4

Lichidul amniotic

Fat inconjurat de lichid amniotic


Lichidul amniotic ce inconjoara fatul joaca un rol crucial in dezvoltarea normala a sarcinii. Acest lichid transparent
protejeaza si ofera confortul necesar bebelusului. In jurul celui de-al doilea trimestru, copilasul este capabil sa respire
lichidul in plamanii sai si sa-l inghita. Acest lucru furnizeaza o crestere si dezvoltare normala a plamanilor si a
intregului sistem gastrointestinal. Lichidul amniotic permite copilului sa se miste ici-colo, ajutand dezvoltarea
muschilor si a oaselor.
Sacul amniotic ce contine copilul se formeaza la 12 zile dupa conceptie. Lichidul amniotic incepe apoi instantaneu sa
umple sacul. In stadiile timpurii ale sarcinii, lichidul amniotic consta in principal din apa furnizata de mama. Dupa
aproximativ 20 saptamani, urina fetala compune in mare parte lichidul prezent in sacul amniotic. Lichidul amniotic
contine, de asemenea, nutrienti, hormoni si anticorpi care lupta impotriva diverselor boli.
Cantitatea de lichid amniotic creste pana in saptamanile 28-32 de sarcina, cand masoara in jur de 1l. Dupa acest
interval de timp, nivelul de lichid ramane oarecum constant pana bebelususl ajunge la termen (37-40 saptamani),
cand nivelul lichidului amniotic incepe sa scada.
Totusi, in unele sarcini, se poate intampla sa avem de-a face cu prea putin sau prea mult lichid amniotic:
prea putin lichid amniotic inseamna oligohidraminoza
prea mult lichid amniotic se numeste polihraminoza
Fiecare dintre situatii poate provoca probleme atat fatului cat si mamei. Totusi, in cele mai multe cazuri, copilul se
naste sanatos.
Cum se diagnosticheaza oligohidraminoza si polihidraminoza?
O examinare cu ultrasunete poate identifica nivelul lichidului amniotic. Aceasta procedura masoara adancimea
lichidului in patru cadrane ale uterului. Aceste masuratori sunt apoi adunate. Aceasta metoda rezulta intr-o masurare
a cantitatii de lichid amniotic numita index de lichid amniotic (Amniotic Fluid Index= AFI).
Daca lichidul amniotic masoara mai putin de 5cm, atunci femeia insarcinata are oligohidraminoza. Daca valoarea
depaseste 24-25cm, gravida are polihidraminoza.
Oligohidraminoza lichid amniotic scazut

Cat de des apare oligohidraminoza (indice lichid amniotic<5cm)?
Aproximativ 4% din femeile insarcinate prezinta oligohidraminoza. Se poate dezvolta in oricare din stadiile sarcinii,
desi e cel mai adesea intalnita in ultimul trimestru. In jur de 12% din femeile a caror sarcina dureaza cu 2 saptamani
mai mult decat normal (adica 42 saptamani) dezvolta oligohidraminoza, intrucat nivelul lichidului amniotic are
tendinta sa scada in acest stadiu al sarcinii.
Oligohidraminoza prezinta risc pentru mama sau copil?
Problemele asociate oligohidraminozei difera in functie de varsta sarcinii. Oligohidraminoza devine o problema cu
consecinte serioase daca apare in prima jumatate a sarcinii, mai mult decat daca ar aparea in ultimul trimestru.
Aceste consecinte includ:
Defecte din nastere (prea putin lichid amniotic in primele luni de sarcina duce la compresia organelor,
rezultand in defecte ale plamanilor si membrelor);
Pierderea sarcinii;
Nastere prematura;
Nastere soldata cu un bebelus mort.
Cand oligohidraminoza apare in a doua jumatate a sarcinii, poate fi asociata cu o crestere inceata a fatului. Aproape
de termen, oligohidraminoza poate creste riscul de complicatii in travaliu si la nastere, inclusiv compresia cordonului
ombilical. Acest lucru poate priva de oxigen bebelusul, ducand cateodata la nasterea unui prunc mort. Femeile cu
oligohidraminoza sunt predispuse la efectuarea unei nasteri prin cezariana.
Care sunt consecintele nivelului scazut al lichidului amniotic?
Multe femei insarcinate prezinta oligohidraminoza din cauze necunoscute. Cauzele cunoscute ale aparitiei
oligohidraminozei includ:
Ruptura prematura a membranelor;
Defecte de nastere, in special in cazul rinichilor si a tractului urinar. Bebelusii cu aceste defecte produc mai
putina urina, cea care constituie marea parte a lichidului amniotic;
Starea de sanatate a mamei, incluzand diabetul pregestational, presiunea mare a sangelui;
Anumite medicamente. Unele medicamente folosite pentru a trata tensiunea mare pot dauna rinichilor
fatului, cauzand oligohidraminoza si moartea fatului. Femeile care prezinta probleme serioase de tensiune ar
trebui sa-si consulte medicul inainte de a ramane insarcinate pentru a se asigura ca pot controla presiunea
sangelui si ca orice medicament administrat in sarcina nu afecteaza fatul.
Cum se trateaza oligohidraminoza?
Femeile cu sarcini normale care prezinta oligohidraminoza cand sarcina este aproape de termen nu necesita niciun
tratament de cele mai multe ori, iar copii lor se nasc perfect sanatosi. Au, totusi, nevoie de supraveghere stricta.
Medicul lor probabil ca le va recomanda examinare ecografica saptamanala sau chiar mai des pentru a vedea daca
nivelul lichidului amniotic scade pana la un punct periculos. Daca nivelul de lichid amniotic devine inadecvat, doctorul
poate recomanda provocarea nasterii pentru a evita complicatiile in travaliu si la nastere. Aproape jumate din
cazurile de oligohidraminoza se rezolva de la sine fara a fi nevoie de vreun tratament.
Pe langa examinarile frecvente cu ultrasunete pentru masurarea nivelului de lichid amniotic, medicii mai pot
recomanda teste pentru a verifica starea fatului, cum ar fi teste nonstres pentru a masura ritmul cardiac al fatului.
Daca testele arata ca fatul prezinta dificultati, doctorul poate recomanda o nastere prematura pentru a preveni
problemele mai serioase.
Un fat cu o dezvoltare inceata si a carui mama are oligohidraminoza se afla intr-un mare risc de a dezvolta asfixiere
(lipsa oxigenului), inainte sau in timpul nasterii. Mamele acestor copii sunt monitorizate mai atent. Cateodata, ele
necesita spitalizare.
Daca o gravida prezinta oligohidraminoza acuta aproape de termenul nasterii, doctorul poate recomanda injectarea
de apa sarata (solutie salina), in cervix, in interiorul uterului. Aceasta procedura, denumitaamnioinfuzie, poate ajuta
la reducerea complicatiilor survenite in timpul travaliului si al nasterii si reduc riscul efectuarii unei cezariene.
Unele studii sugereaza ca femeile cu oligohidraminoza pot ajuta la cresterea nivelului de lichid amniotic prin
marirea cantitatii de apa bauta zilnic. Totodata, medicii recomanda scaderea ritmului activitatii profesionale sau
repaus la pat.
Polihidraminoza lichid amniotic in exces

Cat de des apare polihidraminoza (indice lichid amniotic>24-25cm)?
Aproximativ 1% din femeile insarcinate au prea mult lichid amniotic. Majoritatea cazurilor sunt minore si rezulta
dintr-o crestere a nivelului de lichid in cea de-a doua jumatate a sarcinii. Totusi, un numar relativ mic de femei
dezvolta o crestere a lichidului amniotic inainte de 16 saptamani de sarcina, lucru ce conduce la o nastere prematura.
Ce complicatii poate cauza polihidraminoza mamei si fatului?
Femeile cu polihidraminoza minora experimenteaza putine simptome. Totusi, cele care sunt mai serios afectate de
acest lucru acuza disconfort abdominal si dificultati de respiratie ca rezultat al faptului ca uterul aglomereaza
organele abdominale si plamanii.
Polihidraminoza poate creste riscul de complicatii in timpul sarcinii, incluzand:
Travaliu prematur;
Dezlipirea placentei de peretele uterului inainte de nastere;
Nasterea unui fat mort;
Hemoragie postpartum (sangerare severa dupa nastere);
Pozitie incorecta a fatului (bebelusul nu sta cu capul indreptat in jos si poate fi necesaraefectuarea unei
cezariene)
Care sunt consecintele polihidraminozei?
In doua treimi din cazuri cauzele polihidraminozei sunt necunoscute. Aproximativ 20% dintre copiii rezultati din
sarcinile cu polihidraminoza au un defect din nastere. Unele dintre aceste defecte contribuie la polihidraminoza. Cele
mai comune defecte de nastere care cauzeaza polihidraminoza sunt cele care au legatura cu inghitirea, cum ar fi
defecte ale tractului gastrointestinal si cele ale sistemului nervos central. In mod normal, inghitirea, echilibrata cu
producerea de lichid amniotic, mentin un nivel normal de fluid.
Alte cauze mai putin comune de polihidraminoza includ:
Incompatibilitatea sangelui dintre fat si mama;
Sindromul geaman de transfuzie ( o complicatie ce afecteaza sarcinile cu gemeni identici, in care unul dintre
fetusi are parte de prea mult flux de lichid, in timp ce celalalt fat beneficieaza de prea putin, datorita
conexiunilor dintre vasele de sange si placenta pe care o impart cei doi copii);
Diabet matern;
Infectii ale fatului.
Cum se trateaza polihidraminoza?
Cand o ecografie de rutina depisteaza polihidraminoza, se recomanda o examinare mai atenta. Doctorul poate
recomanda,de asemenea, si o amniocenteza (o mica parte de lichid amniotic este extrasa cu ajutorul unui ac introdus
in pantecul mamei pentru a testa diverse defecte genetice) si un test de sange pentru depistarea diabetului.
In majoritarea cazurilor, polihidraminoza minora se rezolva de la sine fara vreun tratament. In alte cazuri, se poate
rezolva atunci cand se corecteaza cauza. De exemplu, tratarea tensiunii mari a femeilor cu diabet sau tratarea unor
variatii de ritm cardiac ale fatului (prin administrarea de medicamente mamei), reduce, de obicei, nivelul de lichid
amniotic.
Doctorii monitorizeaza atent gravidele cu polihidraminoza prin examninari cu ultrasunete saptamanale sau chiar mai
dese pentru a verifica cantitatea de lichid amniotic. Teste pentru verificarea starii de sanatate a fatului sunt, de
asemenea, recomandate pentru a depista vreo dificultate fetala. Daca disconfortul femeii insarcinate devine prea
mare datorita volumului mare de lichid, doctorul poate recomanda tratament cu indometacina. Acest medicament
ajuta la scaderea productiei de urina de catre fat si reduce, implicit, nivelul lichidului amniotic. Amniocenteza poate
ajuta si ea la reducerea cantitatii de lichid in exces. Aceasta procedura poate fi repetata de cateva ori.
Daca testele arata ca mama si fatul sunt sanatosi, o femeie cu polihidraminoza minora aflata spre sfarsitul sarcinii nu
are nevoie de niciun tratament.
Decolorarea lichidului amniotic indica o problema a fatului?
Lichidul amniotic normal este transparent sau usor galbui. Lichidul verzui sau maroniu indica faptul ca bebelusul a
trecut la meconiu (scaun format inainte de nastere care este eliberat in mod normal dupa nastere, la prima miscare a
vezicii). Acest lucru poate indica faptul ca bebelusul se afla sub stres. Ocazional, se intampla ca bebelusul sa respire
lichidul prin plamani, ceea ce duce la serioase probleme de respiratie care necesita tratament rapid si adecvat. Cand
doctorul observa meconiu in timpul nasterii, el poate trata mama cu amnioinfuzie pentru a incerca sa reduca din
complicatiile descrise mai sus.
O culoare rozalie a lichidului amniotic sugereaza sangerare recenta; o culoare mai rosiatica a lichidului inseamna o
sangerare mai veche. Aceste semne pot fi infricosatoare, insa pot fi recomandate teste pentru a fi definite cateva
cauze care au condus la aceste situatii.