Sunteți pe pagina 1din 53

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

CATEDRA DE MONEDA

INSTITUTII DE CREDIT
SUPORT DE SEMINARII

BUCURESTI 2009
Institutii de Credit

BILANŢUL BANCAR ŞI CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

1. BILANŢUL BANCAR

1. ASPECTE TEORETICE

ACTIV PASIV

I. Operaţiuni de trezorerie şi I. Operaţiuni de trezorerie şi


interbancare interbancare
Casa şi alte valori (lei şi valute) Conturi de corespondent şi depozite
Conturi de corespondent şi depozite la ale băncilor
bănci Imprumuturi de refinanţare de la
Cont curent la banca centrală (lei şi banca centrală
valute) Imprumuturi primite de la bănci
Valori primite în pensiune (repo) Valori date în pensiune (reverse repo)
Alte active de trezorerie şi Alte pasive de trezorerie şi
interbancare interbancare

II. Operaţiuni cu clientela II. Operaţiuni cu clientela


Credite acordate clientelei: Imprumuturi primite de la clientela
- creanţe comerciale financiara
- credite de: trezorerie, pentru Valori date în pensiune (reverse repo)
investiţii, pentru export, pentru Conturi curente creditoare
bunuri imobiliare Conturi de depozit:
Credite acordate clientelei financiare - depozite la vedere
Valori primite în pensiune (repo) - depozite la termen
Conturi curente debitoare - depozite colaterale
Alte operaţiuni active cu clientela Certificate de depozit, carnete şi
librete de economii
Alte operaţiuni pasive cu clientela

III. Operaţiuni active cu titluri III. Operaţiuni pasive cu titluri


Certificate de depozit emise de alte Titluri date în pensiune livrată
banci comerciale Titluri de piaţă interbancară
Titluri de stat, bonuri de tezaur Titluri de creanţă negociabile
Obligatiuni municipale Obligaţiuni
Obligatiuni corporative Alte datorii constituite prin titluri
Actiuni

IV. Valori imobilizate IV. capitaluri proprii şi asimilate


Credite subordonate Capital social
Imobilizări corporale, necorporale şi Prime legate de capital
financiare Fonduri şi rezerve
Datorii subordonate
Rezultatul reportat
Rezultatul curent
Alte capitaluri proprii

V. Alte pasive

Total Activ = Total Pasiv

2
Institutii de Credit

2. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

1. ASPECTE TEORETICE

1 Venituri din dobanzi (Dobanzi de primit si asimilate)


2 Cheltuieli cu dobanzile (Dobanzi de platit si asimilate)
3=1-2 Venituri nete din dobanzi
4 Venituri privind titlurile:
4.1 - Venituri din acţiuni si alte titluri cu venit variabil
4.2 - Venituri din participaţii
4.3 - Venituri din părţi în cadrul societăţilor comerciale legate
5 Venituri din comisioane
6 Cheltuieli cu comisioane
7=3+4+5-6 Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare
8 Alte venituri din exploatare
9 Cheltuieli administrative generale:
9.1 - Cheltuieli cu personalul, din care:
9.1.1 - Salarii
9.1.2 - Cheltuieli cu asigurările sociale, din care:
9.1.2.1 - cheltuieli aferente pensiilor
9.2 - Alte cheltuieli administrative
10 Corecţii asupra valorii imobilizărilor necorporale si corporale
11 Alte cheltuieli de exploatare
12=7+8+10-9-11 Rezultatul activitatii curente (profit sau pierdere)
13 Impozitul pe rezultatul activitatii curente
14=12-13 Rezultatul activitatii curente după impozitare

3
Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. O bancă comercială emite 1.000 de certificate de depozit cu valoarea nominală de 100 de


RON cu rata dobânzii egală cu 7% pe an pe o perioadă de 6 luni. Cu suma obţinută din vânzarea
certificatelor de depozit, banca acordă un credit de trezorerie unei societăţi comerciale la o rată
variabilă ROBOR1M+3puncte procentuale(pp). Ştiind că în cadrul acestui contract dobânda se
plăteşte lunar, iar principalul la scadenţă şi că cheltuielile de administrare a creditului reprezintă
10% din veniturile din dobânzi, iar ROBOR1M a evoluat conform tabelului 1, să se determine:
a) profitul net al băncii pe această operaţiune (cota de impozit pe profit este de 16%);
b) ce rată de dobândă fixă ar fi trebuit să perceapă banca comercială pentru a obţine acelaşi profit
net pe operaţiune?
Tabel 1
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6
5% 5,5% 5,25% 6% 6,25% 6,5%

2. Bilanţul unei bănci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor şi pasivelor cu rată
fixă sau variabilă, se prezintă astfel:
Activ Rata de Valoare Pasiv Rata de Valoare
dobândă* dobândă*
Depozite la alte ROBID1W 1.000 Imprumuturi primite ROBOR1W 500
bănci comerciale de la alte b. com
Credite de ROBID1M+5pp 15.000 Conturi curente 0,5% 20.000
trezorerie
Credite ipotecare 6% 20.000 Depozite la termen 5% 22.000
Credite de 8% 18.000 Obligaţiuni emise ROBOR3M+1pp 3.500
consum
Obligaţiuni ROBID6M+2pp 2.000 Capital propriu - 10.000
corporative
* în cazul activelor şi pasivelor cu rată fixă, rata de dobândă prezentată în tabel este rata medie
activă, respectiv rata medie pasivă calculată pentru respectivul post bilanţier
Se cunoaşte faptul că veniturile din comisioane reprezintă 5% din veniturile nete din dobânzi, iar
cheltuielile administrative generale reprezintă 15% din capitalul propriu. Cunoscând ratele de
dobândă de pe piaţa interbancară (tabelul 2) şi cota de impozit pe profit (16%), să se determine:

4
Institutii de Credit

a) profitul net al băncii;


b) în urma creşterii ratei de dobândă de politică monetară, toate ratele de dobândă de pe piaţă
cresc cu 0,5 puncte procentuale. Banca comercială emite certificate de depozit la o rată de
dobândă fixă de 6% pe an în valoare de 1.000 u.m., plasând suma obţinută în credite de consum.
Determinaţi modificarea profitului net.
Tabel 2

ROBID ROBOR

ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M

8,06 8,05 8,06 8,14 8,14 8,07 7,86 7,83 8,83 8,88 8,85 9,04 9,11 9,12 9,00 9,00

3. Bilanţul unei bănci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor şi pasivelor cu rată
fixă sau variabilă, se prezintă astfel:

Activ Rata de Valoare Pasiv Rata de Valoare


referinţă referinţă
Depozite la alte ROBID ON 1.000 Depozite de la ROBID 1W 500
bănci comerciale alte bănci
comerciale
Credite ipotecare Fixă 15.000 Depozite la Fixă 20.000
termen
Credite de ROBID 1M 20.000 Certificate de Fixă 12.000
consum depozit
Credite de ROBID 3M 18.000 Obligaţiuni emise ROBID 6M 13.500
trezorerie
Credite de Fixă 2.000 Capital propriu - 10.000
investiţii

a) rata de dobândă de politică monetară scade cu 1 p.p. În general, modificările de rată de


dobândă de politică monetară sunt trecute în proporţie de 95% în ratele de dobândă pasive
interbancare şi în proporţie de 85% în ratele de dobândă active interbancare. Determinaţi
modificarea profitului net generată de această decizie de politică monetară.
b) dar dacă rata de dobândă de politică monetară creşte cu 1 p.p.?

5
Institutii de Credit

VALOAREA TIMP A BANILOR

1. ASPECTE TEORETICE

Concepte cheie:
FV (Future Value) = Valoarea viitoare – reprezintă valoarea viitoare, ţinând cont de ratele de
dobândă (ratele de rentabilitate) înregistrate în prezent pe piaţă, care va fi deţinută de un agent
economic care investeşte în prezent o anumită sumă de bani.
t ⋅n
⎛ r⎞ 360
Factorul de fructificare = ⎜1 + ⎟ , unde n = , m este perioada de investire în număr de
⎝ n⎠ m
zile , iar t reprezintă numărul de perioade de m zile cuprinse în perioada de investire. Se
consideră că suma obţinută după investirea pe o perioadă de m zile se reinvesteşte la aceeaşi rată
de rentabilitate pe încă m zile.
Ce se intîmplă dacă perioada de investire este infinit de mică (de exemplu dacă se
reinvesteşte la fiecare secundă)? Atunci se poate considera că m=0 ceea ce înseamnă că n → ∞ ,
iar factorul de fructificare= e r ⋅t . Acesta este factorul de fructificare în cazul compunerii
continue.
Atenţie! Această formulă a factorului de fructificare este valabilă doar dacă se presupune rata
rentabilităţii constantă pe întreaga perioadă de investire. În caz contrar, factorul de fructificare se
⎛ r ⎞⎛ r ⎞ ⎛ r ⎞
prezintă astfel: ⎜1 + 1 ⎟⎜1 + 2 ⎟ K⎜1 + t ⎟ .
⎝14n4⎠4 ⎝ 42 n⎠ ⎝
44443⎠
n
t ori

PV (Present Value) = Valoarea prezentă – reprezintă suma de bani care trebuie investită în
prezent pentru a produce în viitor, ţinând cont de ratele de dobândă (ratele de rentabilitate)
înregistrate în prezent pe piaţă, o sumă prestabilită.
− t ⋅n
1 ⎛ r⎞
Factorul de actualizare = t ⋅n
= ⎜1 + ⎟
⎛ r⎞ ⎝ n⎠
⎜1 + ⎟
⎝ n⎠
Atenţie! Această formulă a factorului de actualizare este valabilă doar dacă se presupune rata
rentabilităţii constantă pe întreaga perioada de investire.

6
Institutii de Credit

În caz contrar, factorul de actualizare se prezintă astfel:


−1
1 ⎡⎛ r ⎞⎛ r ⎞ ⎛ r ⎞⎤
= ⎢⎜1 + 1 ⎟⎜1 + 2 ⎟ K ⎜1 + t ⎟⎥ .
⎛ r1 ⎞⎛ r2 ⎞ ⎛ rt ⎞ ⎣⎝ n ⎠⎝ n⎠ ⎝ n⎠
⎜1 + ⎟⎜1 + ⎟ K ⎜1 + ⎟ 144444244444⎦3
⎝14n4⎠4
⎝ 42n⎠ ⎝
44443⎠
n t ori

t ori

Relaţia dintre valoarea viitoare şi cea prezentă este următoarea:

FV=PV × Factorul de fructificare

2. APLICAŢII PROPUSE

1. Un agent economic investeşte 10.000 RON pe o perioadă de 10 ani. Investiţia îi aduce o


rentabilitate de 8% pe an în primii 4 ani şi de 4% pe an în ultimii 6 ani. Care este valoarea
viitoare a investiţiei?

2. Ce sumă trebuie investită pe o perioadă de trei ani la o rată de rentabilitate de 8% pe an astfel


încât la sfârşit să se obţină o sumă de 10.000 RON?

3. Un investitor depozitează o sumă de 10.000 RON. După 10 ani investitorul deţine 17.910 de
pe urma acestei investiţii. Care este rata de rentabilitate anuală a acestei investiţii?

4. Ce sumă va obţine după un an un investitor care depozitează 10.000 iniţial, dacă rata anuală a
dobânzii este 12% şi reinvestirea (capitalizarea dobânzii acumulate) se realizează: a) anual; b)
trimestrial; c) lunar; d) continuu.

5. Investiţi în acţiunile unei societăţi comerciale cotate la bursă suma de 10.000 RON. După doi
ani vindeţi acţiunile deţinute, obţinând suma de 12.480. determinaţi rata de rentabilitate medie
anuală aritmetică şi geometrică a acestei investiţii.

7
Institutii de Credit

! De ce este necesar conceptul de Valoare Prezentă?


Deoarece valoarea unui instrument financiar în prezent este egală cu valoarea actualizată
a cash-flow-urilor (fluxuri de numerar) aşteptate.

1. ASPECTE TEORETICE

A. Situaţia cash-flow-urilor periodice inegale

Care este valoarea prezentă a următoarelor fluxuri de numerar?


Rata dobânzii este fixă la 8%.

Anul şi fluxul de numerar:


1: 300 2: 500 3: 700 4: 1000
300 500 700 1000
1
+ 2
+ 3
+ =
1 . 08 1 . 08 1 . 08 1 . 08 4

277.78 428.67 555.68 735.03 = 1997.16

B. Situaţia cash-flow-urilor periodice egale (Anuităţi)

CF CF CF CF CF

1 per 2 per 3 per 4 per t per


PV

Să presupunem că în schema de mai sus, un investitor primeşte la sfârşitul fiecărei perioade o


valoare egală cu CF. Pentru a afla valoarea prezentă a cash-flow-urilor trebuie să le actualizăm la
o rată de rentabilitate a pieţei (notată r) care se stabileşte în funcţie de natura plăţii (cash flow).

8
Institutii de Credit

Formula de determinare a valorii prezente este următoarea:

CF CF CF CF ⎛ 1 − (1 + r )− t ⎞
PV = + + K + = CF ⎜ ⎟
1 + r (1 + r )2 (1 + r )3 (1 + r )t ⎜ r ⎟
⎝ ⎠

Dacă dorim să determinăm valoarea viitoare (la momentul t) a acestor plăţi periodice vom
aplica următoarea formulă:

FV = CF + CF (1 + r ) + CF (1 + r ) + K + CF (1 + r )
2 t −1
= CF
(1 + r )t − 1
r

C. Situaţia cash-flow-urilor periodice egale perpetue (Perpetuităţi)

Să presupunem că în schema anterioară plăţile nu se opresc la momentul t, ci se continuă la


infinit. În acest caz t → ∞ şi valoarea prezentă a acestor fluxuri de numerar este determinată prin
următoarea formulă:

⎛ 1 − (1 + r )− t ⎞ CF
PV = lim CF ⎜⎜ ⎟=

t →∞
⎝ r ⎠ r

9
Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1.000 RON cu maturitatea exact peste 5 ani are o rată a
cuponului egală cu 7%, iar cuponul se plăteşte anual. Peste exact un an de zile, un investitor care
a achiziţionat 10 asemenea obligaţiuni la emisiunea lor pe piaţa primară se hotărăşte să le vândă.
Ştiind că în momentul vânzării obligaţiunii, rata de dobândă pasivă de pe piaţă era egală cu 5%,
să se determine suma pe care o va încasa investitorul, precum şi randamentul acestei investiţii
dacă el plăteşte la vanzarea obligaţiunilor un comision de 0,2%, iar la achiziţionare nu a plătit
nici un comision.

2. O persoană are posibilitatea de a face două investiţii de valoare egală, astfel:


- prima investiţie îi va aduce un cash flow egal cu 50 RON la fiecare 6 luni, pe o perioadă de 4
ani;
- a doua investiţie îi va aduce un cash flow egal cu 120 RON la sfîrşitul fiecărui an pe o perioadă
de 3 ani.
Investitorul consideră că riscul celor două proiecte este identic şi, ca urmare, foloseşte
rentabilitatea cerută de investitor este identică şi egală cu 15%. Stabiliţi care va fi proiectul ales
de investitor.

3. Un agent economic are posibilitatea de a vinde sau de a cumpăra o obligaţiune care cotează pe
piaţă şi care are maturitatea 10 ani, valoarea nominală 1.000 şi rata cuponului
c = 5% (cupoanele se plătesc anual). Ştiind că rata pasivă pe piaţa monetară este 4%, iar rata
activă este 7%, să se determine intervalul în care trebuie să se situeze preţul obligaţiunii astfel
încat să nu existe posibilităţi de arbitraj pentru agentul economic menţionat. Se presupune o
structură plată a ratei de dobândă.

4. Un investitor achiziţionează un certificat de depozit cu valoarea nominală de 500 RON, emis


pe o perioadă de 9 luni şi cu o rată a dobânzii egală cu 7%. După două luni, el vinde acest
certificat de depozit unei bănci comerciale. Stiind că ratele de dobândă pasive interbancare

10
Institutii de Credit

înregistrate în momentul vânzării certificatului de depozit erau cele din tabelul 3, să se determine
preţul la care va fi vândut certificatul de depozit.
ROBID

ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M

8,06 8,05 8,06 8,14 8,14 8,07 7,86 7,83

5. Un certificat de depozit cu discount emis pe 6 luni are valoarea nominală egală cu 100 RON şi
rata de discount corespunzătoare este egală cu 4,31%. Determinaţi rata de dobândă
corespunzătoare acestui certificat de depozit.

11
Institutii de Credit

EVALUAREA PROFITABILITĂŢII ACTIVITĂŢII BANCARE

1. ASPECTE TEORETICE

Ratele de evaluare a profitabilităţii bancare sunt utilizate pentru a evalua performanţele a două
bănci comerciale diferite în acelaşi moment sau pentru a evalua performanţele aceleaşi bănci
comerciale în perioade diferite de timp.
Ratele de evaluare a profitabilităţii bancare sunt următoarele:

Venituri din dobanzi - Cheltuieli cu dobanda


1) Marja de dobanda (Interest Margin) =
Active purtatoare de dobanda

2) Rata medie activă sau rentabilitatea activelor purtătoare de dobânzi (Yield on earning assets)
Venituri din dobanzi
=
Active purtatoare de dobanzi

3) Rata medie pasivă sau costul fondurilor imprumutate (Cost rate on interest bearing funds)
Cheltuieli cu dobanda
=
Pasive purtatoare de dobanda

4) Spread = Rata medie activă – Rata medie pasivă


Venituri totale
5) Rata de utilizare a activelor (Asset utilisation) =
Active

Profit net
6) Rentabilitatea economică (Return on assets) =
Active

Active
7) Efectul de levier (Leverage multiplier) =
Capital propriu

Valoarea activelor sustinute de 1 RON de capital propriu.


Profit net
8) Rentabilitatea financiară (Return on equity) =
Capital propriu

Rentabilitatea acţionarilor şi principala măsură contabilă a averii acţionarilor.

12
Institutii de Credit

Profit net
9) Rata profitului (Net margin) =
Venituri totale
Arată ce procent din veniturile totale se transformă în profit pentru instituţia de credit.

Ratele de profitabilitate se studiază mereu în paralel cu ratele care măsoară riscul instituţiilor de
credit: riscul de rată a dobânzii, riscul de lichiditate, calitatea creditelor, rata de adecvare a
capitalului propriu.

Sistemul de descompunere a ratelor DuPont (Modelul Return on Equity)

Efectul de levier

ROE= Rata
profitului

ROA=

Rata utilizarii activelor

Componentele marjei nete de dobanda


Activitatea băncilor poate fi împărţită în două subactivităţi distincte: activitatea de colectare a
fondurilor (finaţarea activităţii bancare) şi cea de selectare a activelor aducătoare de venituri în
care să fie investite aceste fonduri. Sistemul de transfer al fondurilor (Funds Transfer Pricing)
face posibilă obţinerea de profit din ambele subactivităţi ale instituţiei de credit. Ca urmare marja
netă de dobândă se compune din:
- spread-ul activităţii de creditare (credit spread);
- spread-ul activităţii de colectare a fondurilor (funding spread);
- spread-ul riscului de rată de dobândă (interest rate risk spread).
Exemplu: Departamentul de credite al băncii A acordă un credit de 1 milion RON pe o perioadă
de 5 ani percepând o rată de dobândă de 10,5%. În acelaşi timp, departamentul de finanţare
atrage depozite în valoare de 1 milion RON pe o perioadă de 1 an, la o dobândă egală cu 5%.
Cele două tranzacţii nu au legătură între ele, dar au loc în acelaşi timp.

13
Institutii de Credit

Determinarea spread-ului activităţii de creditare: banca A ar fi putut să investească 1 milion


RON în titluri de stat emise pe 5 ani cu o dobândă de 7% pe an. În schimb a ales să acorde un
credit cu risc mai mare, diferenţa de 3,5 puncte procentuale (10,5%-7%) reprezentînd spread-ului
activităţii de creditare. Spread-ul de 3,5 puncte procentuale reprezintă compensaţia pentru faptul
că departamentul de creditare şi-a asumat un risc sumplimentar.

Determinarea spread-ului activităţii de colectare a fondurilor: banca A ar fi putut atrage


fonduri prin emisiunea de certificate de depozit de 5,5% (de unde provine diferenţa de rată de
dobândă între certificatele de depozit şi depozitele la termen?). ca urmare, spread-ul atribuit
activităţii de colectare a fondurilor este egal cu 0,5 puncte procentuale (5,5%-5%).

Determinarea spread-ului riscului de rată a dobânzii: diferenţa dintre rata dobânzii fără risc
pe 5 ani (la titluri de stat) şi rata dobânzii fără risc pe 1 an (la certificatele de depozit) este egală
cu 1,5 puncte procentuale (7%-5,5%) şi reprezintă spread-ul riscului de rată de dobândă. Riscul
de rată a dobânzii provine din faptul că active pe termen de 5 ani au fost acoperite prin pasive pe
termen de 1 an (maturity mismatch). Este posibli ca după un an sursele de finanţare să fie mai
scumpe.

! Observaţie: atunci când rata dobânzii este variablă, în loc de titluri de stat se pot folosi ca
referinţă împrumuturi pe piaţa interbancară, iar în loc de certificate de depozit se pot folosi
depozite atrase de pe piaţa interbancară.
Ca rezultat al exemplului de mai sus, ratele de dobândă de pe piaţa bancară respectă următoarea
relaţie:

Rata de dobândă activa practicată de bănci (rata la creditele acordate clienţilor


nebancari)≥Rata de dobândă practicată la credite interbancare (ROBOR)≥rata de politică
monetară practicată de BNR ≥ Rata de dobândă practicată la depozite interbancare (ROBID)≥
Rata de dobândă pasivă practicată de bănci (rata la depozitele atrase de la clienţi nebancari)

14
Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. Rentabilitatea financiară a băncii comerciale X a fost de 2,5% anul trecut. Pentru a o


îmbunătăţi, managementul va modifica raportul capital propriu active la 8%, va obţine un profit
înainte de taxare de 2.000 RON şi va realiza o rată de utilizare a activelor de 12% la un venit
total egal cu 20.000 RON. Rata taxării este egală cu 16%. Cu aceste modificări, care va fi ROE
pentru banca X? Care va fi rentabilitatea economică?

2. Se cunoaşte următoarea situaţie bilanţiera a băncii comerciale Z:


Rata dob Rata dob
Active Pasive
activa pasiva
Numerar 200 Imprumuturi de la alte banci 400 9%
Imprumuturi acordate altor
banci 733 9% Depozite la vedere 2000 2%
Credite ipotecare 6000 12% Depozite la termen 8000 11%
Credite de consum 577 15% Obligatiuni emise 1100 14%
Credite de trezorerie 3500 X% Capitaluri proprii ?
Titluri de stat 1800 7%
Imobilizari 1600

a) Să se determine rata de dobândă minimă pe care trebuie să o perceapă banca comercială la


creditele de trezorerie.
b) Cum se modifică răspunsul de mai sus dacă obiectivul impus de acţionari este obţinerea unei
rentabilităţi de 15%?
c) Dacă banca comercială stabileşte rata de dobândă la creditele de trezorerie la 17% să se
determine veniturile nete din dobânzi, rata marjei nete de dobândă şi spread-ul de dobândă.

3. Se considera urmatoarea situatie bilantiera a bancii BNX:


Activ Pasiv
Numerar 250 Depozite atrase (x%) ?
Rezerva minima obligatorie (2%) 300 Imprumuturi de la banca centrala (12%) 300
Credite preluate prin scontare(12%) 1750 Imprumuturi interbancare (10%) 750

15
Institutii de Credit

Credite pentru intreprinderi (15%) 2400 Alte pasive 200


Credite ipotecare (18%) 800 Capital propriu 800
Credite de consum (20%) ?
Portofoliul de titluri 950
Imobilizari 550
Banca obtine venituri si din comisioane reprezentand 5% din nivelul veniturilor din dobanzi.
Cheltuielile de functionare reprezinta 20% din nivelul capitalului propriu al bancii. Cota de
impozit pe profit este de 45%. Stiind ca investitorii cer o rata de rentabilitate de 5%, iar
rentabilitatea economica este 0.5333% sa se determine rata dobanzii la depozitele atrase.

4. Societatea bancara X isi propune realizarea unei rate a profitului de 10% si o rata a utilizarii
activelor de 20%. Bilantul previzionat se prezinta astfel: casa 500 u.m., portofoliul de titluri
2.000 u.m., credite acordate 2.000 u.m., imobilizari 500 u.m., capitaluri proprii 1.000 u.m. si
depozite atrase 4.000 u.m. Cheltuielile de functionare previzionate sunt de 400 u.m, iar impozitul
pe profit este de 50%. Determinati care este costul mediu al depozitelor.
5. Situatia patrimoniala a unei banci se prezinta astfel: active cu dobanda fixa: 175.000(25%);
active sensibile: 325.000(27,5%); pasive cu dobanda fixa: 215.000(19%); pasive sensibile
285.000(21,5%). Fata de situatia initiala se prevede pentru perioada urmatoare majorarea cu 15%
a costurilor si profitului bancar. In acelasi timp, ca urmare a evolutiilor pietei monetare, banca
majoreaza ratele dobanzilor, rata activa crescand cu 2 puncte procentuale, pe fondul majorarii
totalului patrimonial la 625.000 u.m. (ca urmare a majorarii doar a elementelor sensibile la
variatia ratei dobanzii). Sa se stabileasca care va fi nivelul ratei dobanzii pasive in conditiile in
care se urmareste asigurarea echilibrului financiar al bancii.
6. Se cunoaşte următoarea situaţie bilanţieră a unei bănci comerciale:
Rata dob Rata dob
Active Pasive
activa pasiva
Numerar 200 Imprumuturi de la alte banci 400 9%
Imprumuturi acordate altor banci ? 10% Depozite la vedere 4000 2%
Credite ipotecare 5000 14% Depozite la termen 6000 11%
Credite de consum 577 16% Obligatiuni emise 1100 14%
Credite de trezorerie 4500 17% Capitaluri proprii ?
Titluri de stat 1800 7%
Imobilizari 1600

16
Institutii de Credit

Ştiind ca rata profitului este egală cu 21,1142%, cheltuielile de funcţionare sunt egale cu 363
u.m., iar cota de impozit pe profit este egală cu 20% sa se determine:
a) valoarea imprumuturilor acordate altor bănci şi valoarea capitalurilor proprii;
b) spread-ul de dobândă;
c) rentabilitatea financiara;
d) rata utilizării activelor;
e) cu cât trebuie să modifice banca cheltuielile de funcţionare astfel încât profitul net să crească
cu 80 um.
7. Se cunoaşte următoarea situaţie bilanţieră a unei bănci comerciale:
Active Rata dob Pasive Rata dob
activa pasiva
Numerar 300 Imprumuturi de la alte banci 1100 9%
Imprumuturi acordate altor banci 600 11%
Credite ipotecare ? 14% Depozite la vedere 5000 2%
Credite de consum 3800 16% Depozite la termen 6500 11%
Credite de trezorerie 4100 18% Obligatiuni emise 2200 14%
Bonuri de tezaur 1100 7% Capitaluri proprii ?
Actiuni 1000
Imobilizari 100
Ştiind ca rata profitului este egală cu 10,6235%, cheltuielile de funcţionare sunt egale cu 600
u.m., iar cota de impozit pe profit este egală cu 20% sa se determine:
a) valoarea creditelor ipotecare şi valoarea capitalurilor proprii;
b) spread-ul de dobândă;
c) rentabilitatea financiara;
d) rata utilizării activelor;
e) cu cât trebuie să modifice banca cheltuielile de funcţionare astfel încât profitul net să crească
cu 80 um;

8. Se cunosc următoarele informaţii cu privire la activitatea unei institutii de credit: profitul net
500 u.m., capitalul propriu 2.500 u.m., rata utilizării activelor 15% şi rata rentabilităţii
economice 4%. Ştiind că veniturile din comisioane reprezintǎ 25% din veniturile din dobânzi,
determinaţi nivelul veniturilor din dobânzi.
a)1.200 u.m. ; b) 1.500 u.m. ; c) 2.150 u.m. ; d) 975 u.m. ; e) 1.850 u.m.

17
Institutii de Credit

METODE DE RAMBURSARE A CREDITELOR

1. ASPECTE TEORETICE

În practică există mai multe metode de rambursare a creditelor. Întocmirea unui grafic de
rambursare(scadenţar) presupune cunoaşterea unei terminologii specifice.

Rata de principal - partea din capitalul împrumutat care se rambursează în fiecare perioadă, Rt .
Anuitatea - suma de bani rambursată în fiecare perioadă; această sumă conţine atât principalul
cât şi dobânda aferentă perioadei, At = Rt + Dt .
Valoarea rămasă de rambursat - partea de capital rămasă de rambursat. Este egală cu diferenţa
dintre valoarea rămasă în perioada precedentă şi rata de principal curentă,
VRt = VRt-1 – Rt .

1. Rambursare în rate de principal constante

Rt = R = C / n , unde: C = creditul, n = nr. de perioade.

Exemplu: Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 12.000 de RON, rambursabil în 6


rate de principal lunare constante, ştiind ca rata dobânzii este egală cu 10% şi este constantă pe
perioada rambursării.

Rata de principal = Rt = 12.000/6 = 2000 RON.

Luna Valoarea ramasă Dobânda Rata de principal Anuitatea


1 10000 100,00 2000 2100
2 8000 83,33 2000 2083,33
3 6000 66,67 2000 2066,67
4 4000 50,00 2000 2050

18
Institutii de Credit

5 2000 33,33 2000 2033,33


6 0 16,67 2000 2016,67
Total 350 12000 12350

2. Rambursarea principalului la sfârşitul perioadei

În acest caz dobânda se plăteşte în fiecare perioadă, iar principalul la scadenţă.

Exemplu: Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 12.000 de RON cu scadenţa 6 luni,


rata dobânzii 10% în condiţiile în care dobânda se plăteşte lunar iar principalul la scadenţă.
Luna Valoarea ramasă Dobânda Rata de principal Anuitatea
1 12000 100 0 100
2 12000 100 0 100
3 12000 100 0 100
4 12000 100 0 100
5 12000 100 0 100
6 0 100 12000 12100
Total 600 12000 12600

3. Rambursare în anuităţi constante

At = A
În primul rând este necesară deducerea unei formule analitice pentru calculul anuităţii:
At +1 = At = A

Rt +1 + Dt +1 = Rt + Dt

VRt = VRt −1 − Rt

Rt +1 + rVRt = Rt + rVRt −1

Rt +1 + r (VRt −1 − Rt ) = Rt + rVRt −1

Rt +1 = Rt (1 + r )

19
Institutii de Credit

Rt = R1 (1 + r ) t −1
n

∑R
i =1
i = CREDIT

(1 + r ) n − 1
R1 + R1 (1 + r ) + ..... + R1 (1 + r ) n −1 = R1
r
rCREDIT
R1 =
(1 + r ) n − 1

rCREDIT rCREDIT (1 + r ) n rCREDIT


A1 = A = R1 + D1 = + rCREDIT = = ,
(1 + r ) − 1
n
(1 + r ) − 1
n
1 − (1 + r ) − n

Unde: A - anuitatea; Dt - dobanda la momentul t; Rt - rata de principal la momentul t;

VRt - valoarea rămasă de rambursat la momentul t; r - rata dobânzii din contract.

! Observatie: Daca dobânda se plateste lunar formula devine:


r
CREDIT
A = 12
r
1 − (1 + ) −n
12
Exemplu: Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 12.000 de RON cu scadenţa 6 luni,
rata dobânzii 10% în condiţiile în care rambursarea se face în rate lunare egale (anuităţi
constante).
r
CREDIT
A= 12 =2.058,74 lei
r
1 − (1 + ) −n
12
Luna Valoarea ramasa Dobanda Rata de principal Anuitatea
1 10041,26 100 1958,74 2058,74
2 8066,20 83,68 1975,06 2058,74
3 6074,69 67,22 1991,52 2058,74
4 4066,57 50,62 2008,11 2058,74
5 2041,72 33,89 2024,85 2058,74
6 0 17,01 2041,72 2058,74
Total 352,42 12000 12352,42

20
Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. O persoană fizică doreşte să contracteze un împrumut de 10.000 RON pe o perioadă de 1 an.


În acest scop el se adresează băncii Beta care îi propune următoarea variantă de credit pentru
nevoi personale: rata dobânzii 11%(variabilă), comision de acordare 3%, comision de
rambursare anticipată 1%. Rambursarea se face în rate lunare egale (anuitati constante). Să se
determine:
a) Care este suma pe care o va primi persoana fizică?
b) Calculaţi rata lunară pe care trebuie să o plătească persoana fizică.
c) Întocmiţi graficul de rambursare.
d) După 3 luni se doreşte rambusarea anticipată a creditului.Care este suma pe care o va plăti
băncii?
e) Care este dobânda anuală efectivă(DAE) percepută de bancă?

2. O persoanǎ fizicǎ care dispune de un venit net de 2.600 de RON doreşte sǎ contracteze un
credit ipotecar (rambursabil în anuitǎţi lunare constante) în vederea achiziţionǎrii unei locuinţe în
valoare de 100.000 de RON. Avansul solicitat de bancǎ este de 25% din valoarea locuinţei.
Determinati:
a) Care este suma maximǎ pe care o poate împrumuta pe o perioadǎ de 20 de ani în condiţiile
unei dobânzi anuale efective de 11%, dacă prin norme interne banca limitează rata maximă la
35% din veniturile solicitantului?
b) Care ar trebui sǎ fie venitul net al persoanei fizice pentru a împrumuta suma necesarǎ
achiziţionǎrii locuinţei pe o perioadǎ de 10 ani?

3. O persoanǎ fizicǎ are contractat un credit imobiliar pentru care plǎteşte o ratǎ lunarǎ de 694.86
RON. Perioada rǎmasǎ pânǎ la scadenţa este de 8 ani, iar dobânda anualǎ efectivǎ este de 14%.
Datoritǎ costului ridicat al împrumutului, persoana fizicǎ doreşte sǎ apeleze la un credit de
refinanţare. Banca Alfa îi face urmǎtoarea ofertǎ: rata dobânzii 8.5%, comision de acordare 2%,
comision de administrare 0.1% lunar la sold.
a) Care este suma rǎmasǎ de rambursat?

21
Institutii de Credit

b) Pentru ce variantǎ se va opta?


c) Dar dacǎ creditul iniţial avea prevǎzut un comision de rambursare anticipatǎ de 2.5%?

4. O persoanǎ fizicǎ a contractat un credit de consum pe 6 luni în urmǎtoarele condiţii: suma


împrumutatǎ 10.000 de RON, rata dobânzii 11% (variabilǎ), comision de acordare 1%. Dupǎ 3
luni, datoritǎ evoluţiilor de pe piaţa monetarǎ banca majoreazǎ dobânda la 12%. Rambursarea se
face în anuitǎţi lunare constante.
a) Întocmiţi graficul de rambursare.
b) Calculaţi dobânda anuală efectivă(DAE).

5. O persoanǎ fizicǎ doreşte sǎ achiziţioneze un autoturism prin intermediul unui credit bancar în
condiţiile unui venit net lunar de 3.000 de RON. Persoana respectivǎ mai are contractat un credit
ipotecar pentru care plǎteşte o ratǎ de 800 de RON. Dacǎ se doreşte ca perioada de rambursare sǎ
fie de 5 ani, determinaţi care este suma maximǎ care poate fi împrumutatǎ astfel incât obligaţiile
de plată să nu depăşească 40% din veniturile solicitantului, procent stabilit prin norme interne ale
băncii. Se mai cunoaşte faptul că dobânda anuala efectivă aferentă creditului auto este de 10%.

6. O persoanǎ fizicǎ a contractat un credit de consum în următoarele condiţii: suma împrumutată


50.000 RON, rata dobânzii 14%, scadenţa 10 ani, modalitatea de rambursare rate lunare
constante (anuităţi constante). Determinaţi dobânda plătită în luna 100.

7. O persoanǎ fizicǎ a contractat un credit de consum în următoarele condiţii: suma împrumutată


40.000 RON, rata dobânzii 12%, scadenţa 8 ani, modalitatea de rambursare rate lunare constante
(anuităţi constante). După 7 ani de doreşte rambursarea anticipată a creditului. Care va fi suma
rambursata dacă banca percepe un comision de rambusare anticipată de 2%?

8. O persoană fizică împrumută de la banca Alfa 12.000 de RON. Rambursarea se face astfel:
după 2 luni 7.000 RON, după 4 luni 2000 RON şi după 6 luni 4000 RON. Care este dobânda
anuală efectivă(DAE) plătită de client?

22
Institutii de Credit

DETERMINAREA CERINŢELOR MINIME DE CAPITAL PENTRU


INSTITUŢIILE DE CREDIT

1. ASPECTE TEORETICE

De ce trebuie să deţină instituţiile de credit un nivel minim al capitalurilor proprii?


Pentru a răspunde la această întrebare vom porni de la un bilanţ simplificat al unei instituţii de
credit: aceasta are resurse atrase(pasive) de 100 u.m. – din acestea 90 u.m. sunt depozite, iar 10
u.m. capitaluri proprii. Aceste resurse sunt utilizate în totalitate în credite 100 u.m.

Active Pasive
Credite 100 u.m. Depozite 90 u.m.
Capitaluri proprii 10 u.m.

Presupunem că la un anumit moment din cele 100 u.m. credite, 20 u.m. reprezintă pierdere –
chiar după executarea garanţiilor aferente creditelor neperformante, instituţia de credit constată
că 20 u.m. nu mai pot fi recuperate. Aceste 20 u.m. trebuie recunoscute de instituţia de credit
drept pierdere, adică trebuie trecute pe cheltuieli. Ignorând celelalte elemente de venituri şi
cheltuieli, banca înregistrează o pierdere de 20 u.m. Cum pierderea exerciţiului curent face parte
din capitalurile proprii, bilanţul băncii va arăta astfel:

Active Pasive
Credite 100-20=80 u.m. Depozite 90 u.m.
Capitaluri proprii 10-20=-10 u.m. ?

În această situaţie banca este insolvabilă şi dacă nu va fi recapitalzată va intra în stare de


faliment. Pentru a preveni astfel de situaţii, instituţiilor de credit li se impune deţinerea unor
fonduri proprii minime considerate adecvate pentru riscurile pe care şi le asumă fiecare bancă
comercială în parte.

23
Institutii de Credit

Conform legislaţiei în vigoare (Regulamentul BNR - CNVM 13/18/2006), o instituţie de credit


trebuie să dispună de un nivel minim al fondurilor proprii care să ţină cont de următoarele
riscuri asumate în activitatea sa de o instituţie de credit:

a) riscul de credit şi riscul de diminuare a valorii creanţei aferente întregii activităţi, cu excepţia
operaţiunilor din portofoliul de tranzacţionare – fondurile proprii minime aferente sunt
determinate conform Regulamentelor BNR - CNVM nr. 14/19/2006, 15/20/2006 şi 21/26/2006;
b) riscul asociat operaţiunilor din portofoliul de tranzacţionare, respectiv riscul de poziţie, riscul
de decontare şi riscul de decontare al contrapartidei – fondurile proprii minime aferente sunt
determinate conform Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006;
c) riscul valutar şi riscul de marfă – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform
Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006;
d) riscul operaţional – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform
Regulamentului BNR - CNVM nr. 24/29/2006.

În ceea ce priveşte punctul a), fondurile proprii minime aferente riscul de credit şi riscul de
diminuare a valorii creanţei aferente întregii activităţi, cu excepţia operaţiunilor din
portofoliul de tranzacţionare, reprezintă 8% din totalul valorilor ponderate la risc ale
expunerilor.

Valoarea ponderată la risc se poate determina utilizând una din următoarele 3 abordări:
a) abordarea standard;
b) abordarea bazată pe modele de rating interne;
c) abordarea bazată pe modele de rating interne avansate.
În cele ce urmează, vom detalia, pe etape, modul de calcul al valorii ponderate la risc a
expunerilor potrivit abordării standard conform Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006.

24
Institutii de Credit

Etapa I – Determinarea valorii expuse la risc


Valoarea expusă la risc se determină separat pentru a) active bilanţiere şi b) elemente din afara
bilanţului (active extrabilanţiere). Valoarea expusă la risc pentru un activ bilanţier este
reprezentată de valoarea sa bilanţieră, în timp ce valoarea expusă la risc pentru un element din
afara bilanţului va fi reprezentată de următoarele procente din valoarea acestuia: 100%, dacă
elementul este purtător de risc maxim; 50%, dacă elementul este purtător de risc mediu; 20%,
dacă elementul este purtător de risc moderat şi 0%, dacă elementul este purtător de risc scăzut.
Conform legislaţiei în vigoare, elementele extrabilanţiere sunt clasificate din punct de vedere al
gradului de risc astfel:

A) Elemente extrabilanţiere cu risc maxim:


- garanţii având caracter de substitut de credit;
- instrumente financiare derivate de credit;
- acceptări;
- andosări de efecte care nu poartă numele altei instituţii de credit;
- tranzacţii cu recurs;
- scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit;
- angajamente ferme de cumpărare la termen;
- depozite forward forward;
- partea neplătită a acţiunilor şi titlurilor parţial plătite;
- tranzacţii de răscumpărare;

- alte elemente purtătoare de risc maxim.

B) Elemente extrabilanţiere cu risc mediu:

- credite documentare emise şi confirmate;


- garanţii cunoscute pe plan internaţional sub denumirea de warranties,indemnities (inclusiv
tender bonds, performance bonds, customs bonds şi tax bonds) şi alte garanţii care nu au caracter
de substitut de credit;
- scrisori de credit stand-by irevocabile care nu au caracter de substitut de credit;

25
Institutii de Credit

- facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziţionare de titluri sau


angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) cu o scadenţă iniţială mai mare
de un an;
- facilităţi de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) şi facilităţi reînnoibile de
preluare fermă (Revolving Underwriting Facilities - RUF);
- alte elemente purtătoare de risc mediu care sunt notificate Comisiei.

C) Elemente extrabilanţiere cu risc moderat:


- credite documentare în care bunurile supuse livrării reprezintă garanţie reală şi alte tranzacţii
care se lichidează de la sine;
- facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziţionare de titluri sau
angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) cu o scadenţă iniţială mai mică
sau egală cu un an, care nu pot fi revocate necondiţionat în orice moment fără notificare sau care
nu atrag revocarea automată ca urmare a deteriorării credibilităţii debitorului;
- alte elemente purtătoare de risc moderat.

D) Elemente extrabilanţiere cu risc scăzut:


- facilităţi de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziţionare de titluri sau
angajamente de furnizare de facilităţi de garantare sau acceptare) care pot fi revocate
necondiţionat în orice moment fără notificare sau care atrag revocarea automată ca urmare a
deteriorării credibilităţii debitorului. Liniile de credit retail pot fi considerate ca fiind revocabile
necondiţionat dacă instituţia de credit nu are, în limitele premise de prevederile legislaţiei privind
protecţia consumatorului sau a legislaţiei conexe, nici un fel de restricţie în ceea ce priveşte
revocarea;
- alte elemente cu risc scăzut.

Exemplu: O facilitate de credit cu scadenţa de 6 luni cu o valoare de 1.000.000 RON este


considerat un element extrabilanţier cu risc moderat şi va avea o valoare expusă la risc de
200.000 RON.
Un credit documentar emis şi confirmat în valoare de 1.000.000 RON este considerat un element
extrabilanţier cu risc mediu şi va avea o valoare expusă la risc de 500.000 RON.

26
Institutii de Credit

Un contract forward în valoare de 1.000.000 RON este considerat un element extrabilanţier cu


risc maxim şi va avea o valoare expusă la risc de 1.000.000 RON.

Etapa II – Determinarea clasei de expuneri şi determinarea valorii ponderate la risc a


expunerii
Fiecare activ bilanţier şi element extrabilanţier este încadrat într-o anumită clasă de expuneri.
Legislaţia în vigoare stabileşte, pentru fiecare clasă de expuneri, un coeficient ce se aplică valorii
expuse la risc pentru a determina valoarea ponderată la risc a expunerii.

Valoarea ponderata la risc a expunerii = Valoarea expusa la risc a activului


bilantier/extrabilantier * Ponderea corespunzatoare categoriei de risc

La nivelul întregii activităţi a instituţiei de credit, valoarea ponderată la risc a expunerilor se


determină însumând valorile expuse la risc corespunzătoare tuturor elementelor de activ
bilanţiere şi extrabilanţiere. În cele ce urmează, vom prezenta principalele clase de expuneri:
1. Expunerile faţă de aministraţiile centrale şi băncile centrale - pondere de risc de 100%.
Excepţie fac expunerile faţă de Banca Centrală Europeană, expunerile faţă de administraţiile
centrale şi faţă de băncile centrale ale statelor membre, exprimate şi finanţate în moneda
naţională a administraţiei centrale şi a băncii centrale respective, care au o pondere de risc de
0%.
Atenţie! În cazul în care pentru o administraţie sau bancă centrală există un rating furnizat de o
instituţie externă de evaluare a creditului, se aplică o pondere de risc conform tabelului 1.

2. Expunerile faţă de organismele administrative, entităţile fără scop lucrativ şi entităţile


din sectorul public – pondere de risc 100%.
3. Expunerile faţă de unele bănci multilaterale de dezvoltare au ponderea de risc 0%. Ex:
BIRD, BERD, IFC, IDB (Interamerican Development Bank), ADB (Asian Development

27
Institutii de Credit

Bank), BEI etc. Pentru toate celelalte bănci multilaterale de dezvoltare se aplică tratamentul
corespunzător instituţiilor (vezi punctul 5).
4. Expunerile faţă de Comunitatea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca
Reglementelor Internaţionale - pondere de risc 0%.
5. Expunerile faţă de administraţiile regionale, autorităţile locale sau expunerile faţă de
instituţii(adică instituţii de credit şi firme de investiţii) – ponderea de risc = max (ponderea de
risc aferentă administraţiei centrale în jurisdicţia căreia este înfiinţată administraţia regională,
autoritatea locală sau instituţia; ponderea de risc determinată de evaluarea externă a calităţii
creditului; 50%).
Atenţie! În cazul în care pentru administraţiile regionale, autorităţile locale sau instituţii există un
rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului, se aplică o pondere de risc conform
tabelului 2.
Tabelul nr. 2

6. Expunerile faţă de societăţi – ponderea de risc = max (100%; ponderea de risc aferentă
administraţiei centrale a statului în care societatea este înfiinţată). În cazul în care există pentru
societate un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului, ponderea de risc se
determină conform tabelului 3.
Tabelul nr. 3

7. Expunerile de tip retail – pondere de risc de 75%. Expunerile de tip retail sunt cele
înregistrate faţă de persoane fizice şi entităţi mici sau mijlocii(exclusiv creanţele garantate cu
proprietăţi imobiliare şi titluri).
8. Expunerile garantate cu ipotecă de prim rang asupra proprietăţilor imobiliare locative care
sunt sau vor fi locuite ori date cu chirie de către proprietari spre a fi locuite – pondere de risc
de 35%. Pentru alte expuneri garantate cu proprietăţi imobiliare ponderea de rsic este de
100%.

28
Institutii de Credit

9. Imobilizările corporale – pondere de risc 100%.


10. Deţinerilor de titluri de capital şi alte participaţii, cu excepţia celor deduse din fondurile
proprii, li se aplică o pondere de risc de cel puţin 100%.

Etapa III – Determinarea fondurilor proprii minime adecvate la riscul de credit şi riscul de
diminuare a valorii creanţei aferente întregii activităţi
Fondurile proprii minime pentru aceste două riscuri se determină aplicând un procent de 8% la
valoarea ponderată la risc a expunerilor generate de toate elementele bilanţiere şi extrabilanţiere
ale instituţiei de credit. Conform legislaţiei în vigoare (Regulamentul BNR - CNVM
18/23/2006), fondurile proprii sunt constituite din următoarele elemente:

A. FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 (TIER 1 CAPITAL)

a) capitalul social subscris şi vărsat, cu excepţia acţiunilor preferenţiale cumulative sau, după
caz, capitalul de dotare pus la dispoziţia sucursalei din România de către instituţia de credit din
statul terţ;
b) primele de capital, integral încasate, aferente capitalului social;
c) rezervele legale, statutare şi alte rezerve, precum şi rezultatul reportat pozitiv al
exerciţiilor financiare anterioare, rămas după distribuirea profitului;
d) profitul net al ultimului exerciţiu financiar, reportat până la repartizarea sa conform
destinaţiilor stabilite de adunarea generală a acţionarilor, în limita sumei ce se intenţionează a se
repartiza pe oricare dintre destinaţiile prevăzute la lit.a) - lit.c).
Din suma elementelor specificate mai sus se va deduce:
e) valoarea de înregistrare în contabilitate (cost de achiziţie) a acţiunilor proprii deţinute de
instituţia de credit;
f) rezultatul reportat, reprezentând pierdere;
g) pierderea perioadei curente înregistrată până la data determinării fondurilor proprii;
h) valoarea de înregistrare în contabilitate a imobilizărilor necorporale.

29
Institutii de Credit

B. FONDURI PROPRII DE NIVEL 2 (TIER 2 CAPITAL)

B.1. Fonduri proprii de nivel 2 de bază – rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale,
titlurile pe durată nedeterminată şi alte instrumente de aceeaşi natură.
B.2. Fonduri proprii de nivel 2 suplimentar – acţiunile preferenţiale cumulative pe durată
determinată şi capitalul sub formă de împrumut subordonat.

! Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii deţinute de o instituţie de credit la un


moment dat se au in vedere următoarele:

- fondurile proprii de nivel 2 pot fi luate în considerare în proporţie de maxim 100% din valoarea
fondurilor proprii de nivel 1;
- nivelul cumulat al împrumuturilor subordonate şi al acţiunilor preferenţiale cumulative ce se ia
in considerare la calculul fondurilor proprii nu poate depăşi 50% din valoarea fondurilor proprii
de nivel 1.
Exemplu: dacă o instituţie de credit are la un moment dat fonduri proprii de nivel 2 de 10
miliarde RON şi fonduri proprii de nivel 1 de 8 miliarde RON, în momentul în care se calculează
fondurile proprii totale se recunosc doar 8 mld RON din fondurile proprii de nivel 2 ca făcând
parte din fondurile proprii totale. În consecinţă, fondurile proprii totale sunt egale cu: 8 mld
(fonduri proprii de nivel 1) + 8 mld (fonduri proprii de nivel 2 recunoscute) = 16 mld. RON.

30
Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. O instituţie de credit din România deţine următoarele elemente de activ:


- numerar şi disponibilităţi la BNR 100.000 u.m.
- împrumuturi acordate altor instituţii de credit rezidente 10.000 u.m.
- credite ipotecare garantate cu ipotecă de prim rang 200.000 u.m.
- credite de retail 250.000 u.m.
- credite acordate societăţilor comerciale rezidente 400.000 u.m.
- imobilizări corporale 30.000 u.m.
În ceea ce priveşte fondurile proprii ale instituţiei de credit aceastea cuprind următoarele
elemente:
- capital propriu 20.000 u.m.
- rezerve legale şi statutare 10.000 u.m.
- pierdere reporată 5.000 u.m.
- împrumuturi subordonate 50.000 u.m.
- rezerve din reevaluarea patrimonului 10.000 u.m.
Să se stabilească dacă instituţia de credit respectă normele în vigoare cu privire la capitalul
minim adecvat riscului de credit.

31
Institutii de Credit

2. O instituţie de credit deţine următoarele elemente de activ:


a) credite de consum acordate persoanelor fizice în valoare de 100.000 u.m.;
b) depozite la o altă instituţie de credit pentru care există un rating furnizat de o instituţie externă
de evaluare a creditului în valoare de 10.000 u.m. – instituţia de credit este apreciată ca nivel 1
pe scala de evaluare a calităţii creditului;
c) obligaţiuni deţinute cu titlu de investiţie emise de o municipalitate din România în valoare de
20.000 u.m.;
d) credite garantate cu ipotecă de prim rang în valoare de 100.000 u.m.;
e) un împrumut în valoare de 5.000 u.m.acordat unei societăţi comerciale pentru care există un
rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului - societatea comercială este
apreciată ca nivel 2 pe scala de evaluare a calităţii creditului;
f) credite de trezorerie în valoare de 150.000 u.m.acordate unor societăţi comerciale din România
pentru care nu există un rating furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului;
g) credite garantate cu ipotecă de rang II în valoare de 10.000 u.m. .

În afara bilanţului, instituţia de credit prezintă următoarele elemente:


h) linii de credit neutilizate acordate unor societăţi comerciale cu scadenţa iniţială mai mică de
un an în valoare de 25.000 u.m.;
i) linii de credit neutilizate acordate unor societăţi comerciale cu scadenţa iniţială mai mare de un
an în valoare de 15.000 u.m.;
j) o garanţie în valoare de 5.000 u.m. acordată unei societăţi comerciale pentru care există rating
furnizat de o instituţie externă de evaluare a creditului - societatea comercială este apreciată ca
nivel 1 pe scala de evaluare a calităţii creditului.

Determinaţi fondurile proprii minime pe care trebuie să le deţină instituţia de credit pentru
acoperirea riscului de credit şi calculaţi rata generală de risc(RGR).

VPRE _ totala
! RGR = • 100
Suma _ elementelor _ de _ activ _ si _ extrabilantiere

32
Institutii de Credit

3. O instituţie de credit are activele grupate pe următoarele categorii de risc:


Categorie de risc 0% 20% 35% 50% 75% 100%

Valoare active (u.m.) 1.000 20.000 70.000 50.000 30.000 50.000

Se ştie că în prezent, instituţia de credit are fonduri proprii alocate pentru riscul de credit în
valoare de 9.500 u.m. Precizaţi dacă banca respectă normele cu privire la capitalul minim deţinut
pentru riscul de credit. În cazul în care banca nu respectă legislaţia în vigoare propuneţi două
metode de restructurare a bilanţului prin care instituţia de credit poate rezolva problema privind
adecvarea capitalului.

4. Banca Alfa dispune de un nivel al fondurilor proprii de 15.000 u.m. În condiţiile unei valori
ponderate la risc a expunerilor asumate de bancă de 110.000 u.m., creşterea maximă a creditelor
ipotecare (35%) care poate fi susţinută de fondurile proprii este de:
a) 30.000 u.m.; b) 77.500 u.m.; c) 155.000 u.m.; d) 221.400 u.m.; e) fondurile proprii existente
nu pot susţine o creştere a creditelor ipotecare.

5. Fondurile proprii ale unei instituţii de credit sunt constituite din: capital social 40.000 u.m.;
rezerve legale şi statutare 35.000 u.m.; pierdere reportată 10.000 u.m.; împrumuturi subordonate
50.000 u.m.; rezerve din reevaluarea patrimoniului 20.000 u.m. Valoarea ponderata la risc a
expunerilor asumatǎ de bancǎ este 1.500.000 u.m. În acest caz, raportul fonduri proprii/valoare
ponderară la risc a expunerilor este de:
a) 7,83%; b) 8,83%; c) 10,33%; d) 11,11%; e) nu poate fi determinat, deoarece banca
înregistrează o pierdere reportată.

33
Institutii de Credit

INSTRUMENTE DE POLITICĂ MONETARĂ

1. ASPECTE TEORETICE

Corelarea lichidităţii dintr-o economie cu nevoile reale de monedă reprezintă premisa


fundamentală pentru atingerea obiectivului prioritar de asigurare a stabilităţii preţurilor.
Instrumentele politicii monetare reprezintă acele variabile utilizate si controlate direct de către
banca centrală pentru managementul/administrarea lichidităţii din economie. Eficacitatea
utilizării instrumentelor de politică monetară este determinată de modul de creare a monedei – de
multiplicare a creditelor.

Instrumentele de politică monetară se pot clasifica în două categorii:

A. Instrumente directe - sunt acele instrumente de politică monetară prin care banca centrală
exercită un control direct asupra ratelor de dobândă şi asupra cursului de schimb(control de
preţ) sau asupra mărimii depozitelor şi creditelor(control cantitativ).

Avantaje:
¾ pot fi instrumente foarte utile pentru controlul dobânzilor şi a creditului în perioadele
de criză;
¾ pot fi instrumentele cu cea mai mare eficacitate în cazul economiilor cu pieţe financiare
slab dezvoltate.
Dezavantaje:
¾ pot conduce la restrângerea competiţiei din sectorul bancar, dezavantajând atât
debitorii cât şi deponenţii;
¾ pot apărea distorsiuni pe pieţele financiare ca urmare a controlului selectiv al
creditului.

34
Institutii de Credit

B. Instrumente indirecte - sunt acele instrumente prin care banca centrală influenţează
comportamentul instituţiilor financiare, acţionând iniţial asupra propriului bilanţ sau asupra
ratelor de dobândă la facilităţile oferite de aceasta. Instrumentele indirecte de politică
monetară cuprind trei tipuri principale1:
B.1. Operaţiuni pe piaţa deschisă (engl.: open market operations)
B.2. Rezervele minime obligatorii
B.3. Facilităţi permanente (engl.: standing facilities)

B.1. Operaţiuni pe piaţa deschisă

În accepţiunea europeană, operaţiunile pe piaţa deschisă se pot clasifica în funcţie de scopul


urmărit, frecvenţă şi procedura de execuţie în următoarele categorii:

Operaţiuni de refinanţare: împrumuturi colateralizate

repo şi reverse repo


swap valutar
Operaţiuni de reglaj fin:
tranzacţii definitive
atragerea de depozite

Operaţiuni structurale: emiterea de certificate de către banca centrală

De asemenea, operaţiunile open market se pot clasifica în funcţie de caracterul de


reversibilitate în următoarele categorii:

repo şi reverse repo


swap valutar
Operaţiuni reversibile:
împrumuturi colateralizate
atragerea de depozite

1
Instrumente utilizate de către Banca Centrală Europeană – ECB

35
Institutii de Credit

emiterea de certificate de către banca centrală

vânzare – cumpărare de titluri de stat


Operaţiuni definitive:
vânzare – cumpărare de valută

Scadenta operaţiunilor de piaţa monetară nu poate fi mai mare de 90 de zile calendaristice, cu


excepţia celor care se efectuează pe baza tranzacţiilor care au in vedere emiterea de certificate de
depozit, pentru care scadenta maxima este de un an. Sunt implementate prin organizarea de
licitaţii organizate regulat sau prin proceduri bilaterale.

Operaţiunile de refinanţare sunt tranzacţii reversibile în cadrul cărora, în scopul injectării de


lichiditate, banca centrală acordă credite băncilor, acestea păstrând proprietatea asupra activelor
eligibile aduse în garanţie. Valoarea activelor eligibile aduse de bănci în garanţie trebuie să
acopere în totalitate creditul acordat şi dobânda aferentă. La scadenţă, banca debitoare va
rambursa o sumă ce se determină după formula:

t d
S t = S 0 × (1 + × ) , unde:
360 100
St – valoarea de rambursare a creditului;
S0 – valoarea creditului;
t – durata în zile a refinanţării;
d – rata dobânzii anuale percepute pentru creditele de refinanţare.

Acordurile repo (pensiune) sunt operaţiuni reversibile prin care se vinde un activ eligibil (de
regulă titluri de stat), vânzătorul fiind obligat să îl răscumpere, la o data ulterioara si la un preţ
stabilit la data încheierii tranzacţiei. Un acord repo reprezintă o cumpărare open market de active
eligibile de către banca centrală. Acordurile reverse repo se referă la vânzarea de către banca
centrală a unor active eligibile, cumpărătorul obligându-se să le revândă băncii centrale la o
anumită dată. Pe perioada tranzacţiei proprietatea asupra respectivelor active este transferata
creditorului. În cazul acordurilor repo, diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de
răscumpărare reprezintă dobânda datorată (rata repo).

36
Institutii de Credit

t R repo
D = S0 × ×
360 100 , unde:
St = S0 + D

St – valoarea de răscumpărare;
S0 – valoarea creditului;
t – scadenta in zile a acordului repo(reverse repo);
D – dobânda aferenta tranzacţiei;
Rrepo – rata repo(reverse repo) in procente anuale.

Swap-ul valutar reprezintă o vânzare (cumpărare) spot a unei valute contra monedă naţională
combinată cu o cumpărare (vânzare) forward a aceleiaşi valute contra monedă naţională. Acest
tip de operaţiune poate fi utilizat atât absorbţia pentru de lichiditate în sistem cât şi pentru
injecţia de lichiditate. Prin swap-ul valutar participanţii fixează punctele swap ca diferenţă între
cursul de schimb forward şi cursul de schimb spot.

ps = F − S , unde:
ps – punctele swap;
F – cursul la termen (forward) exprimat in număr unităţi moneda naţionala la o unitate moneda
străină;
S – cursul de schimb pentru tranzacţia la vedere.
Prin tranzacţie la vedere se înţelege operaţiunea in care data decontării este: value today, value
tomorrow si spot.

Tranzacţiile definitive se referă la operaţiunile prin care banca centrală vinde sau cumpără
active eligibile, implicând un transfer definitiv al proprietăţii de la vânzător la cumpărător. Sunt
folosite atât pentru absorbţia de lichiditate în sistem cât şi pentru injecţia de lichiditate.
Desfăşurarea operaţiunilor cu titluri (de regulǎ titluri de stat) pe piaţa deschisă (open market) de
către banca centralǎ prin tranzacţii definitive determinǎ modificarea portofoliului de titluri al
băncilor comerciale şi ca urmare şi a posibilităţilor lor de creditare.

37
Institutii de Credit

Atragerea de depozite reprezintă o tranzacţie cu scadenta prestabilita in cadrul căreia, in scopul


absorbţiei de lichiditate, Banca Centrala atrage depozite de la băncile – participanţi eligibili.
Dobânda este calculata după formula:

t d
D = Depozit × × , unde:
360 100
D – dobânda aferenta tranzacţiei;
Depozit – valoarea depozitului constituit la Banca Centrala;
t – scadenta in zile a depozitului;
d – rata dobânzii anuale fructificate pentru depozit.

Emiterea de certificate de depozit de către Banca Centrala reprezintă tranzacţia in cadrul


căreia, in scopul absorbţiei de lichiditate, se vând băncilor certificate de depozit. Certificatele de
depozit sunt emise cu discont si sunt răscumpărate la scadenta la valoarea nominala. Valoarea
plătita de cumpărător se calculează după formula:
VN
V= , unde:
t RD
1+ ×
360 100
V – valoarea plătita de cumpărător;
VN – valoarea nominala a certificatului de depozit;
RD – rata discontului in procente anuale;
t – scadenta in zile a certificatului.

Operaţiunile pe piaţa deschisă reprezintă instrumentul de politică monetară cel mai folosit, el
având o serie de avantaje ca:
¾ sunt iniţiate de banca centrală, dar cu participarea voluntară a celorlalte bănci;
¾ pot fi implementate rapid, fără întârzieri de ordin administrativ, banca centrală doar
transmiţând dealerilor ordinele de executare;
¾ au un grad ridicat de flexibilitate, putând fi utilizate frecvent şi în orice cantitate;
¾ se pot inversa uşor, o cumpărare în cantitate prea mare, putând fi contracarată imediat printr-
o vânzare.

38
Institutii de Credit

B.2. Rezervele minime obligatorii

Politica rezervelor obligatorii constă în obligaţia pe care Banca Centrală o impune băncilor
comerciale de a deţine o parte din activele lor sub formă de depozite la banca centrală. Datorită
faptului ca o anumită fracţiune din resursele lor sunt imobilizate sub forma de rezerve în monedă
legală, capacitatea băncilor comerciale de a acorda credite este diminuată.
Efectele utilizării ratei rezervei minime obligatorii ca instrument de politica monetara se
manifesta atât cantitativ (efect bilanţier), cât si calitativ (efect de preţ sau de exploatare):

Modificarea rezervei minime obligatorii conduce la nivelul


bilanţului unei bănci comerciale atât la modificarea nivelurilor
deţinerilor de rezerve la Banca Centrală cât şi a nivelului creditelor.
Efectul cantitativ Majorarea rezervelor minime obligatorii conduce la reducerea
posibilităţilor de creditare a economiei, iar diminuarea lor duce la
creşterea posibilităţilor de creditare a economiei faţǎ de o situaţie
iniţialǎ datǎ.

Acesta constă în modificarea relativa a preţului creditului ca urmare


a modificării în acelaşi sens a ratei rezervei minime obligatorii. O
creştere a nivelului ratei rezervei minime obligatorii conduce la
scumpirea relativă a creditelor – a ratei dobânzii, in ipoteza in care
Efectul de preţ
băncile doresc un cont de profit şi pierdere cel puţin echilibrat. In
aceste condiţii, un nivel al creditelor mai mic trebuie sa fructifice
prin dobânda cel puţin nivelul de venit pe care îl obţineau băncile
înainte de majorarea ratei rezervei minime obligatorii.

39
Institutii de Credit

Sistemul rezervelor minime obligatorii a suferit modificări în perioada de după 1990, în prezent
el caracterizându-se prin următoarele elemente (Regulamentul nr. 6 din 24.07.2002, Monitorul
Oficial al României nr. 566/01.08.2002):

sunt disponibilităţi băneşti ale băncii/casei centrale pentru


rezervele minime
cooperativele de credit, în lei şi în valută, păstrate în conturi deschise
obligatorii
la BNR;
nivelul prevăzut se determină ca produs între baza de calcul şi rata rezervelor minime
al rezervelor obligatorii; RMO p = BC RMO × R RMO ;

o constituie nivelul mediu, pe perioada de observare al elementelor


de pasiv asupra cărora se aplică rata rezervelor obligatorii. Baza de
calcul se constituie din mijloace băneşti în lei şi valută reprezentând
obligaţii din acceptarea depozitelor şi altor fonduri. Din baza de
baza de calcul calcul se exceptează: mijloacele băneşti atrase de la BNR; mijloace
băneşti atrase de la bănci care la rândul lor se supun rezervelor
minime obligatorii; capitalurile proprii calculate conform

1 T
reglementărilor BNR. BC RMO = ∑ Pi ;
T i =1

perioada de este intervalul pentru care se determina baza de calcul (perioada


observare cuprinsă între data de 24 a lunii precedente şi 23 a lunii curente);
este intervalul de timp în care trebuie menţinut în contul deschis la
perioada de BNR nivelul prevăzut al rezervei minime. În prezent este reprezentată
aplicare de perioada cuprinsă între data de 24 a lunii curente şi 23 a lunii
următoare;
este soldul mediu zilnic înregistrat de bancă în contul curent de la
nivelul efectiv
BNR;
excedentul de diferenţa pozitivă dintre nivelul efectiv şi nivelul prevăzut al rezervei
rezerve minime; E RMO = RMO P − RMO E ;

deficitul de diferenţa negativă dintre nivelul efectiv şi nivelul prevăzut al rezervei


rezerve minime; E RMO = RMO P − RMO E ;

40
Institutii de Credit

Pentru mijloacele băneşti cuprinse în baza de calcul care au o scadenţă reziduală mai mare de 2
ani de la sfârşitul perioadei de observare şi care nu prevăd clauze contractuale referitoare la
rambursări, retrageri, transferări anticipate, precum şi pentru împrumuturile nerambursabile, rata
rezervei minime obligatorii este zero.

Avantaje:

¾ rezervele minime obligatorii au un efect puternic asupra ofertei de monedă.

Dezavantaje:

¾ o modificare redusă a ratei rezervei minime duce la o modificare puternică a ofertei


de monedă;
¾ creşterea ratei rezervei creează probleme de lichiditate pentru bănci;
¾ acţionează ca o taxă asupra băncilor;
¾ prezintă o flexibilitate redusă în implementarea obiectivelor de politica monetara2.

B.3. Facilităţi permanente

Facilităţile de creditare şi depozit sunt operaţiuni care se desfăşoară la iniţiativa băncilor


comerciale şi poartă o dobândă penalizatoare, atitudinea băncii centrale fiind una de limitare a
acestor facilităţi. Există două tipuri de facilităţi:

Este folosită pentru acoperirea nevoilor de lichiditate pe termen foarte scurt,


având de regulă scadenţă overnight şi fiind garantate cu active eligibile
Facilitatea
(credit lombard). Dobânda (rata lombard) este stabilită de Banca Centrală şi
de creditare
reprezintă, de regulă, nivelul maxim al ratei dobânzii practicate în sistemul
bancar.

Facilitatea Se referă la posibilitatea pe care o au băncile comerciale de a plasa overnight


de depozit depozite la banca centrală, la o rată de dobândă stabilită de banca centrală.

2
Deşi politica rezervelor obligatorii este foarte eficace, banca centrală nu poate modifica de câte ori doreşte
coeficientul rezervelor minimale, deoarece impactul asupra lichidităţii băncilor comerciale - care, prin natura sa, este
puternic şi brutal - face ca echilibrul monetar şi echilibrul financiar al economiei să devină extrem de instabile.

41
Institutii de Credit

Dobânda la facilitatea de creditare se calculează după formula:

t d
D = Credit × × L , unde:
360 100

D – dobânda aferenta creditului lombard;


Credit – valoarea creditului acordat de Banca Centrala;
t – scadenţa în zile a creditului (de regulă, t=1);
dL – rata lombard (procente anuale).

Dobânda la facilitatea de depozit se calculează după formula:

t d
D = Depozit × × FD , unde:
360 100

D – dobânda aferentă depozitului constituit;


Depozit – valoarea depozitului constituit la Banca Centrala;
t – scadenţa în zile a depozitului (de regulă, t=1);
dFD – rata dobânzii anuale fructificate pentru facilitatea de depozit.

42
Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. Banca centrală realizează un acord repo cu banca Alfa cu următoarele caracteristici: valoare
contract 500 mld lei, activul eligibil titluri de stat, durata contractului 30 de zile, rata repo 20%.
Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea, cat si la
scadenta contractului. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Alfa au
urmatoarea forma:

Banca centrală

ACTIV mld lei PASIV

Aur şi valute convertibile Capitaluri proprii

Titluri de stat Cont curent al băncii Alfa

Alte active Alte pasive

Total Total

Banca Alfa

ACTIV mld lei PASIV

Credite neguvernamentale Depozite

Titluri de stat Capitaluri proprii

Alte active Alte pasive

Cont curent la banca centrală

Total Total

43
Institutii de Credit

2. Banca centralǎ realizeazǎ un swap valutar cu banca Beta, cumpărând Euro spot şi vânzând
Euro forward. Valoarea contractului 800.000 Euro. Cursul de schimb spot Euro/RON 4, punctele
swap 0,08. La scadenţǎ cursul de schimb de piaţǎ este 4,07.
Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea, cat si la
scadenta contractului. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Beta au
urmatoarea forma:

Banca centrală

ACTIV PASIV

Aur şi valute convertibile Capitaluri proprii

Titluri de stat Cont curent al băncii Beta

Alte active Alte pasive

Total Total

Banca Beta

ACTIV PASIV

Credite neguvernamentale Depozite

Depozite la alte bănci în Euro Capitaluri proprii

Alte active Alte pasive

Cont curent la banca centrală

Total Total

44
Institutii de Credit

3. Fie următorul bilanţ simplificat al băncii centrale:

ACTIV PASIV

Bonuri de tezaur 1000 Conturi ale băncilor comerciale 1000

Alte active 1500 Emisiune băneasca 1500

Total 2500 Total 2500

Băncile comerciale prezintă următoarea situaţie bilantiera simplificată:


ACTIV PASIV

Credite acordate economiei 7500 Depozite 7500

Bonuri de tezaur 1500 Alte pasive 2500

Alte active 1000

Total 10000 Total 10000

Sa se reflecte in bilanţul băncii centrale si in bilanţul agregat al băncilor comerciale achiziţia,


respectiv vânzarea de bonuri de tezaur in suma de 450 de către banca centrala.

4. Fie următoarea situaţie iniţialǎ reflectatǎ pe baza bilanţului băncii centrale şi bilanţului agregat
al băncilor comerciale (bilanţuri simplificate):

Banca centrala

ACTIV PASIV

Active 3500 Rezerve minime ale băncilor comerciale 1000

Emisiune băneasca 2500

Total 3500 Total 3500

45
Institutii de Credit

Băncile comerciale

ACTIV PASIV

Credite acordate economiei 7500 Depozite 10000

Rezerve minime la banca centrala 1000 Alte pasive 2000

Alte active 3500

Total 12000 Total 12000

Cum se modifica fata de situaţia iniţiala creditele acordate economiei de către băncile comerciale
la creşterea ratei rezervei minime obligatorii la 15% din depozite, respectiv la scăderea acesteia
la 6% din depozite.

a) scad cu 500, respectiv cresc cu 400; b) scad cu 400, respectiv cresc cu 500; c) cresc cu 500,
respectiv scad cu 400; d) cresc cu 400, respectiv scad cu 500; e) scad cu 500, respectiv cresc cu
500.

5. Fie următoarea situaţie bilanţieră a societăţi bancare XYZ din România: Rezervă minimă
obligatorie: 110.000; Bonuri de tezaur: 75.000; Credite acordate economiei: 425.000; Alte
active: 15.000; Depozite la vedere în monedă naţională 100.000; Depozite în euro 200.000;
Depozite la termen în monedă naţională 200.000; Capital 100.000; Alte pasive 25.000. Ştiind ca
baza de calcul pentru rezerva minima o reprezintă depozitele, să se stabilească efectul generat
asupra potenţialului de creditare al băncii de faptul ca banca centrală decide renunţarea la rata
unică a rezervelor minime obligatorii (în situaţia iniţială) şi aplicarea unor rate diferenţiate ale
rezervei minime obligatorii în funcţie de tipul devizei disponibilităţilor atrase (18% pentru RON
şi respectiv 25% pentru Euro) concomitent cu achiziţia de către banca centrala a unor bonuri de
tezaur in valoare de 4.000 u.m. de la banca XYZ.
a) scade cu 2.000 u.m. b) creste cu 10.000 c) creste cu 2.000 u.m. d) scade cu 5.200 u.m. e)
creste cu 1.000 u.m.

46
Institutii de Credit

6. La banca BETA în perioada 24 martie – 23 aprilie sumele supuse rezervelor minime


obligatorii au înregistrat următoarele valori:

Data Surse atrase (mil. lei) Data Surse atrase (mil. lei)
24.03 56890 09.04 57282
25.03 57890 10.04 57314
26.03 57689 11.04 57314
27.03 55678 12.04 57322
28.03 57854 13.04 57343
29.03 55678 14.04 57665
30.03 58940 15.04 57898
31.03 58976 16.04 56125
01.04 56980 17.04 57080
02.04 57430 18.04 57120
03.04 56345 19.04 57113
04.04 54678 20.04 56986
05.04 57656 21.04 57131
06.04 54678 22.04 57131
07.04 57687 23.04 57231
08.04 57896

Soldurile zilnice ale contului curent al băncii la BNR în perioada 24 aprilie – 23 au mai fost
următoarele:

Data Sold (mil. lei) Data Sold (mil. lei)


24.04 10123 09.05 10000
25.04 11245 10.05 9878
26.04 9870 11.05 9789
27.04 9876 12.05 9567
28.04 9567 13.05 9870

47
Institutii de Credit

29.04 9890 14.05 8900


30.04 9876 15.05 9873
01.05 10234 16.05 8796
02.05 10001 17.05 8978
03.05 10003 18.05 10000
04.05 9900 19.05 10234
05.05 9980 20.05 10000
06.05 9987 21.05 10000
07.05 9875 22.05 9324
08.05 10561 23.05 11000

Rata rezervelor minime obligatorii este 18% la disponibilităţi în lei. In cazul in care banca nu
respecta cerinţele prudentiale cu privire la rezerva minima obligatorie, sa se calculeze dobânda
penalizatoare, ştiind ca rata dobânzii penalizatoare este de 67% pe an la rezervele în lei. De
asemenea, sa se calculeze remunerarea (dobanda) pentru disponibilitatile in lei din contul de la
BNR, ştiind ca rata dobânzii la aceste disponibilitati este de 7% pe an.

Varianta Dobânda penalizatoare Dobânda pentru contul de la BNR


a) 21.029 mil. lei 57.78 mil. lei
b) 23.019 mil. lei 59.72 mil. lei
c) 55.78 mil. lei 21.029 mil. lei
d) 57.78 mil. lei 21.029 mil. lei
e) 21.029 mil. lei 59.72 mil. lei

48
Institutii de Credit

7. Fie următorul bilanţ simplificat al băncii centrale BNX:

Bilanţul Băncii Centrale (BNX) mil. RON


Activ Pasiv
Aur si devize 3,8
Emisiune bănească 76
Bonuri de tezaur 56
Disponibilităţi ale băncilor comerciale
Credite acordate economiei 20,2
la Banca Centrală 8
Alte active 4
Total activ 84 Total pasiv 84

Presupunem că Banca Centrală achiziţionează 2 mil. bonuri de tezaur de la o banca comercială


pentru care plăteşte în contul acestei bănci deschis la BNX. Dacă multiplicatorul monetar este 5,
cu cat se modifică oferta de monedă?
a) scade cu 10 mil; b) creste cu 10 mil; c) creste cu 2 mil; d) scade cu 2 mil; e) nu se modifica.

(! Reamintim:
Baza monetară este egală cu suma dintre nivelul emisiunii băneşti si mărimea disponibilului
băncilor comerciale la BNX.

M 0 = E + DI , unde:

M0 – baza monetară;
E – emisiune bănească;
DI – disponibilităţi la BNR.

Oferta de monedă se poate scrie ca produs între baza monetară şi multiplicatorul monetară:

M S = m × M 0 , unde:

M0 – baza monetară
MS – oferta de monedă
m – multiplicatorul monetar

49
Institutii de Credit

Modificarea ofertei de monedă este egală cu produsul dintre modificarea bazei monetare si
mărimea multiplicatorului monetar (presupunând că multiplicatorul monetar este constant):
ΔM S = m × ΔM 0 , unde:

M0 – baza monetară;
MS – oferta de monedă;
m – multiplicatorul monetar.)

8. Fie următoarea situaţie bilanţieră simplificată a unei bănci centrale:

Bilanţul Băncii Centrale mil. RON


Activ Pasiv
Aur si devize 5 Emisiune bănească 70
Bonuri de tezaur 50 Disponibilităţi ale băncilor
30
Credite acordate economiei 40 comerciale la Banca Centrală
Alte active 5
Total activ 100 Total pasiv 100

Presupunem ca banca centrala vinde bonuri de tezaur în sumă de 10 mil. RON unei bănci
comerciale. Daca multiplicatorul monetar este 4, cu cât se modifica oferta de moneda?
a) scade cu 10 mil; b) creste cu 10 mil; c) creste cu 40 mil; d) scade cu 40 mil;
e) nu se modifica.

9. Fie următoarea situaţie bilanţieră simplificată a unei bănci centrale:

Bilanţul Băncii Centrale mil. RON


Activ Pasiv
Aur si devize 15 Emisiune bănească 50
Bonuri de tezaur 30 Disponibilităţi ale băncilor
Credite acordate economiei 20 comerciale la Banca Centrală 20
Alte active 5
Total activ 70 Total pasiv 70

50
Institutii de Credit

Se constată pe piaţa valutară o tendinţă de apreciere reală a monedei naţionale (RON). Pentru a
tempera această tendinţă, Banca Centrala tranzacţionează EURO în valoare de 2 mil. RON cu o
bancă comercială şi se angajează simultan într-o operaţiune de sterilizare cu bonuri de bonuri de
tezaur având ca partener o altă bancă comercială. Să se precizeze sensul operaţiunilor (vânzare
sau cumpărare) şi să se evidenţieze noua situaţie bilanţieră a Băncii Centrale.

10. Considerăm că piaţa monetară este în echilibru. De asemenea, considerăm că cererea de bani
pe piaţa monetară este descrisă de relaţia: M D = 300 − 200 r , în care r este rata dobânzii, iar MD
este cantitatea de bani cerută pe piaţa monetară. Oferta de bani pe piaţa monetară este de 25 mil.
RON. Dacă banca centrală doreşte reducerea ratei dobânzii pe piaţa monetară la 15% si ştiind ca
multiplicatorul monetar este 4, să se determine volumul şi sensul (vânzare sau cumpărare)
operaţiunilor pe piaţa monetară cu titluri de stat pe care trebuie să le efectueze banca centrală.
a) cumpăra 1 mil; b) cumpăra 0,5 mil; c) vinde 2 mil; d) cumpăra 2 mil.; e) vinde 0,5 mil.

11. Fie următoarea situaţie iniţialǎ reflectatǎ pe baza bilanţului agregat al băncilor comerciale
(bilanţ simplificat): Băncile comerciale

ACTIV PASIV

Credite acordate economiei 4500 Depozite 7000

Rezerve minime la banca centrala 700 Alte pasive 1700

Alte active 3500

Total 8700 Total 8700

Cum se modifica fata de situaţia iniţiala creditele acordate economiei de către băncile comerciale
la creşterea ratei rezervei minime obligatorii la 12% din depozite, respectiv la scăderea acesteia
la 8% din depozite.

a) scad cu 140, respectiv cresc cu 140; b) scad cu 400, respectiv cresc cu 400; c) cresc cu 840,
respectiv scad cu 840; d) cresc cu 140, respectiv scad cu 140; e) scad cu 500, respectiv cresc cu
500.

51
Institutii de Credit

12. Se consideră că bilanţul centralizat al băncilor comerciale are următoarea structură: RMO
20.000; Bonuri de tezaur 25.000; Credite acordate economiei 100.000; Alte active 55.000.
Depozite 160.000; Alte pasive 40.000. În condiţiile în care rezerva minimă obligatorie (aplicata
la depozite) scade cu 2,5 puncte procentuale simultan cu achiziţia de bonuri de tezaur de către
băncile comerciale de la banca de emisiune de 4.000, să se stabilească efectul generat asupra
potenţialului de creditare al băncilor comerciale.
a) creste cu 4.000 u.m.; b) scade cu 8.000 u.m.; c) creste cu 2.500 u.m.; d) este nul;
e) scade cu 4.000 u.m..

13. La o tranzacţie reversibilă din cadrul SEBC este alocată suma de 600 de milioane de euro la
o rată a dobânzii de 3,15%. Dacă la tranzacţie participă 3 bănci care licitează sumele din tabelul
de mai jos, să se determine ponderea sumei alocate fiecărei bănci din totalul sumei licitate.

Rata Sume licitate


dobanzii Total Cumulate
(%) Banca 1 Banca 2 Banca 3
3,45 40 60 100 100
3,35 50 50 80 180 280
3,25 60 55 90 205 485
3,15 70 55 90 215 700
3,05 80 60 90 230 930
2,95 85 70 100 255 1185
2,85 85 70 120 275 1460
Total 430 400 630 1460

14. Banca centrală desfăşoară simultan o operaţiune reverse repo, prin care tranzacţionează titluri
de stat în valoare de 1,5 miliarde de lei, la o ratǎ a dobânzii de 10% pe o perioadă de 20 de zile şi
o licitaţie în urma căreia atrage depozite în suma de 800 de milioane de lei de la băncile
comerciale la o rată a dobânzii de 10,25%. În urma acestor două operaţiuni, la momentul iniţial,
capacitatea de creditare a băncilor comerciale:

52
Institutii de Credit

a) scade cu 2,3 mld lei; b) creşte cu 2,3 mld lei; c) creşte cu 0,7 mld lei;
d) scade cu 0,7 mld lei; e) nu se modifică.

15. O bancă centrală emite certificate de depozit cu următoarele caracteristici: valoarea nominală
1.000.000, rata discountului 5%, perioada 6 luni. Determinaţi dobânda platită de banca centrală
pentru certificatele de depozit.

16. Soldul mediu al depozitelor în lei precum şi nivelul efectiv al rezervelor deţinute de banca
Alfa sunt descrise în tabelul următor:
24.04 – 23.05 24.05 – 23.06 24.06 – 23.07
Depozite 100000 90000 110000
RMO efectiv 20000 19000 20000

Ştiind că rata rezervelor minime obligatorii pentru lei este de 18%, iar dobânda bonificată de
banca centrală în cazul RMO este de 5,6% determinaţi dacă banca Alfa respectă cerinţele legate
de rezerva minimă obligatorie în perioada 24.06 - 23.07 şi dacă da, calculaţi dobânda încasată.

53