Sunteți pe pagina 1din 53

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE CATEDRA DE MONEDA

INSTITUTII DE CREDIT SUPORT DE SEMINARII

BUCURESTI 2009

Institutii de Credit

BILANŢUL BANCAR ŞI CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

1. BILANŢUL BANCAR

1. ASPECTE TEORETICE

ACTIV

I. Operaţiuni de trezorerie şi interbancare Casa şi alte valori (lei şi valute) Conturi de corespondent şi depozite la bănci Cont curent la banca centrală (lei şi valute) Valori primite în pensiune (repo) Alte active de trezorerie şi interbancare

II. Operaţiuni cu clientela Credite acordate clientelei:

- creanţe comerciale

- credite de: trezorerie, pentru

investiţii, pentru export, pentru bunuri imobiliare Credite acordate clientelei financiare Valori primite în pensiune (repo) Conturi curente debitoare Alte operaţiuni active cu clientela

III. Operaţiuni active cu titluri

Certificate de depozit emise de alte

banci comerciale Titluri de stat, bonuri de tezaur Obligatiuni municipale Obligatiuni corporative Actiuni

IV. Valori imobilizate

Credite subordonate Imobilizări corporale, necorporale şi financiare

Total Activ

=

2

PASIV

I. Operaţiuni de trezorerie şi interbancare Conturi de corespondent şi depozite ale băncilor Imprumuturi de refinanţare de la banca centrală Imprumuturi primite de la bănci Valori date în pensiune (reverse repo) Alte pasive de trezorerie şi interbancare

II. Operaţiuni cu clientela

Imprumuturi primite de la clientela financiara

Valori date în pensiune (reverse repo) Conturi curente creditoare Conturi de depozit:

- depozite la vedere

- depozite la termen

- depozite colaterale

Certificate de depozit, carnete şi librete de economii Alte operaţiuni pasive cu clientela

III. Operaţiuni pasive cu titluri

Titluri date în pensiune livrată Titluri de piaţă interbancară Titluri de creanţă negociabile Obligaţiuni Alte datorii constituite prin titluri

IV. capitaluri proprii şi asimilate

Capital social Prime legate de capital Fonduri şi rezerve Datorii subordonate Rezultatul reportat Rezultatul curent Alte capitaluri proprii

V. Alte pasive

Total Pasiv

Institutii de Credit

2. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

1. ASPECTE TEORETICE

1

Venituri din dobanzi (Dobanzi de primit si asimilate)

2

Cheltuieli cu dobanzile (Dobanzi de platit si asimilate)

3=1-2

Venituri nete din dobanzi

4

Venituri privind titlurile:

4.1

- Venituri din acţiuni si alte titluri cu venit variabil

4.2

- Venituri din participaţii

4.3

- Venituri din părţi în cadrul societăţilor comerciale legate

5

Venituri din comisioane

6

Cheltuieli cu comisioane

7=3+4+5-6

Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare

8

Alte venituri din exploatare

9

Cheltuieli administrative generale:

9.1

- Cheltuieli cu personalul, din care:

9.1.1

- Salarii

9.1.2

- Cheltuieli cu asigurările sociale, din care:

9.1.2.1

- cheltuieli aferente pensiilor

9.2

- Alte cheltuieli administrative

10

Corecţii asupra valorii imobilizărilor necorporale si corporale

11

Alte cheltuieli de exploatare

12=7+8+10-9-11

Rezultatul activitatii curente (profit sau pierdere)

13

Impozitul pe rezultatul activitatii curente

14=12-13

Rezultatul activitatii curente după impozitare

3

Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. O bancă comercială emite 1.000 de certificate de depozit cu valoarea nominală de 100 de RON cu rata dobânzii egală cu 7% pe an pe o perioadă de 6 luni. Cu suma obţinută din vânzarea certificatelor de depozit, banca acordă un credit de trezorerie unei societăţi comerciale la o rată

variabilă ROBOR1M+3puncte procentuale(pp). Ştiind că în cadrul acestui contract dobânda se plăteşte lunar, iar principalul la scadenţă şi că cheltuielile de administrare a creditului reprezintă 10% din veniturile din dobânzi, iar ROBOR1M a evoluat conform tabelului 1, să se determine:

a) profitul net al băncii pe această operaţiune (cota de impozit pe profit este de 16%);

b) ce rată de dobândă fixă ar fi trebuit să perceapă banca comercială pentru a obţine acelaşi profit

net pe operaţiune?

Tabel 1

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

5%

5,5%

5,25%

6%

6,25%

6,5%

2. Bilanţul unei bănci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor şi pasivelor cu rată fixă sau variabilă, se prezintă astfel:

Activ

Rata de

Valoare

Pasiv

Rata de

Valoare

dobândă*

dobândă*

Depozite la alte bănci comerciale

ROBID1W

1.000

Imprumuturi primite de la alte b. com

ROBOR1W

500

Credite de

ROBID1M+5pp

15.000

Conturi curente

0,5%

20.000

trezorerie

Credite ipotecare

6%

20.000

Depozite la termen

5%

22.000

Credite de

8%

18.000

Obligaţiuni emise

ROBOR3M+1pp

3.500

consum

Obligaţiuni

ROBID6M+2pp

2.000

Capital propriu

-

10.000

corporative

* în cazul activelor şi pasivelor cu rată fixă, rata de dobândă prezentată în tabel este rata medie activă, respectiv rata medie pasivă calculată pentru respectivul post bilanţier Se cunoaşte faptul că veniturile din comisioane reprezintă 5% din veniturile nete din dobânzi, iar cheltuielile administrative generale reprezintă 15% din capitalul propriu. Cunoscând ratele de dobândă de pe piaţa interbancară (tabelul 2) şi cota de impozit pe profit (16%), să se determine:

4

Institutii de Credit

a) profitul net al băncii;

b) în urma creşterii ratei de dobândă de politică monetară, toate ratele de dobândă de pe piaţă

cresc cu 0,5 puncte procentuale. Banca comercială emite certificate de depozit la o rată de dobândă fixă de 6% pe an în valoare de 1.000 u.m., plasând suma obţinută în credite de consum. Determinaţi modificarea profitului net.

 

Tabel 2

 
 

ROBID

   

ROBOR

 

ON

TN

1W

1M

3M

6M

9M

12M

ON

TN

1W

1M

3M

6M

9M

12M

8,06

8,05

8,06

8,14

8,14

8,07

7,86

7,83

8,83

8,88

8,85

9,04

9,11

9,12

9,00

9,00

3. Bilanţul unei bănci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor şi pasivelor cu rată fixă sau variabilă, se prezintă astfel:

Activ

Rata de

Valoare

Pasiv

Rata de

Valoare

referinţă

referinţă

Depozite la alte bănci comerciale

ROBID ON

1.000

Depozite de la alte bănci comerciale

ROBID 1W

500

Credite ipotecare

Fixă

15.000

Depozite la

Fixă

20.000

termen

Credite de

ROBID 1M

20.000

Certificate de

Fixă

12.000

consum

depozit

Credite de

ROBID 3M

18.000

Obligaţiuni emise

ROBID 6M

13.500

trezorerie

Credite de

Fixă

2.000

Capital propriu

-

10.000

investiţii

a) rata de dobândă de politică monetară scade cu 1 p.p. În general, modificările de rată de

dobândă de politică monetară sunt trecute în proporţie de 95% în ratele de dobândă pasive interbancare şi în proporţie de 85% în ratele de dobândă active interbancare. Determinaţi modificarea profitului net generată de această decizie de politică monetară.

b) dar dacă rata de dobândă de politică monetară creşte cu 1 p.p.?

5

Institutii de Credit

VALOAREA TIMP A BANILOR

1. ASPECTE TEORETICE

Concepte cheie:

FV (Future Value) = Valoarea viitoare – reprezintă valoarea viitoare, ţinând cont de ratele de dobândă (ratele de rentabilitate) înregistrate în prezent pe piaţă, care va fi deţinută de un agent economic care investeşte în prezent o anumită sumă de bani.

Factorul de fructificare =

1 +

r

n

t n

, unde n

=

360

m

, m este perioada de investire în număr de

zile , iar t reprezintă numărul de perioade de m zile cuprinse în perioada de investire. Se consideră că suma obţinută după investirea pe o perioadă de m zile se reinvesteşte la aceeaşi rată de rentabilitate pe încă m zile. Ce se intîmplă dacă perioada de investire este infinit de mică (de exemplu dacă se reinvesteşte la fiecare secundă)? Atunci se poate considera că m=0 ceea ce înseamnă că n → ∞ ,

. Acesta este factorul de fructificare în cazul compunerii

iar factorul de fructificare=

continue. Atenţie! Această formulă a factorului de fructificare este valabilă doar dacă se presupune rata rentabilităţii constantă pe întreaga perioadă de investire. În caz contrar, factorul de fructificare se

e

r t

prezintă astfel:

1+

n

14444244443

t ori

⎟ ⎞ ⎜ ⎛

r

1

n

r

2

⎟ ⎞

K ⎜ ⎛ 1 +

r

t

⎟ ⎞

n

1 +

.

PV (Present Value) = Valoarea prezentă – reprezintă suma de bani care trebuie investită în prezent pentru a produce în viitor, ţinând cont de ratele de dobândă (ratele de rentabilitate) înregistrate în prezent pe piaţă, o sumă prestabilită.

Factorul de actualizare

=

1

1 +

r ⎞ ⎟

n

t n

=

1 +

r ⎞ ⎟

n

t n

−⋅

Atenţie! Această formulă a factorului de actualizare este valabilă doar dacă se presupune rata rentabilităţii constantă pe întreaga perioada de investire.

6

Institutii de Credit

În caz contrar, factorul de actualizare se prezintă astfel:

1

 

1

1

+

r

n

1

⎟ ⎜

1

+

r

2

n

⎟ ⎞

r

t

n

=

⎛ ⎜

1

+

r

1

n

⎛ ⎜

r

2

n

⎟ ⎞ K ⎜ ⎛ 1 + ⎠

t ori

r

t

n

K ⎜ ⎛ 1 + ⎟ 1444442444443

1 +

14444244443

t ori

.

Relaţia dintre valoarea viitoare şi cea prezentă este următoarea:

FV=PV× Factorul de fructificare

2. APLICAŢII PROPUSE

1. Un agent economic investeşte 10.000 RON pe o perioadă de 10 ani. Investiţia îi aduce o

rentabilitate de 8% pe an în primii 4 ani şi de 4% pe an în ultimii 6 ani. Care este valoarea

viitoare a investiţiei?

2. Ce sumă trebuie investită pe o perioadă de trei ani la o rată de rentabilitate de 8% pe an astfel

încât la sfârşit să se obţină o sumă de 10.000 RON?

3. Un investitor depozitează o sumă de 10.000 RON. După 10 ani investitorul deţine 17.910 de

pe urma acestei investiţii. Care este rata de rentabilitate anuală a acestei investiţii?

4. Ce sumă va obţine după un an un investitor care depozitează 10.000 iniţial, dacă rata anuală a

dobânzii este 12% şi reinvestirea (capitalizarea dobânzii acumulate) se realizează: a) anual; b)

trimestrial; c) lunar; d) continuu.

5. Investiţi în acţiunile unei societăţi comerciale cotate la bursă suma de 10.000 RON. După doi

ani vindeţi acţiunile deţinute, obţinând suma de 12.480. determinaţi rata de rentabilitate medie

anuală aritmetică şi geometrică a acestei investiţii.

7

Institutii de Credit

! De ce este necesar conceptul de Valoare Prezentă? Deoarece valoarea unui instrument financiar în prezent este egală cu valoarea actualizată a cash-flow-urilor (fluxuri de numerar) aşteptate.

1. ASPECTE TEORETICE

A. Situaţia cash-flow-urilor periodice inegale

Care este valoarea prezentă a următoarelor fluxuri de numerar? Rata dobânzii este fixă la 8%.

Anul şi fluxul de numerar:

1:

300

2:

500

 

3:

700

4:

1000

 
 

300

500

700

1000

 

1 .08

1

+

1 .08

2

+

1 .08

3

+

1 .08

4

=

277.78

428.67

555.68

735.03

 

= 1997.16

B.

Situaţia cash-flow-urilor periodice egale (Anuităţi)

CF

CF

CF

CF

CF

1 per

2 per

3 per

4 per

t per

PV

Să presupunem că în schema de mai sus, un investitor primeşte la sfârşitul fiecărei perioade o valoare egală cu CF. Pentru a afla valoarea prezentă a cash-flow-urilor trebuie să le actualizăm la o rată de rentabilitate a pieţei (notată r) care se stabileşte în funcţie de natura plăţii (cash flow).

8

Institutii de Credit

Formula de determinare a valorii prezente este următoarea:

CF

CF

 

CF

 

+

+

1 + r

(

1 +

r

)

2

(

1

+ r

)

CF

(

1 1 + r

)

t

⎟ ⎞

PV =

3 K

+

(

1 + r

)

t

= CF

r

Dacă dorim să determinăm valoarea viitoare (la momentul t) a acestor plăţi periodice vom

aplica următoarea formulă:

 

(

1

 

r )

t

1

FV

=

CF

+

CF

()

1

+

r

+

CF

()

1

+

r

2

+

K +

CF

()

1

+

r

t

1

=

CF

+

 

r

C. Situaţia cash-flow-urilor periodice egale perpetue (Perpetuităţi)

Să presupunem că în schema anterioară plăţile nu se opresc la momentul t, ci se continuă la

infinit. În acest caz t → ∞ şi valoarea prezentă a acestor fluxuri de numerar este determinată prin

următoarea formulă:

PV

= lim

CF

(

1 1 + r

)

t

=

CF

t

→∞

r

r

9

Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1.000 RON cu maturitatea exact peste 5 ani are o rată a

cuponului egală cu 7%, iar cuponul se plăteşte anual. Peste exact un an de zile, un investitor care

a achiziţionat 10 asemenea obligaţiuni la emisiunea lor pe piaţa primară se hotărăşte să le vândă.

Ştiind că în momentul vânzării obligaţiunii, rata de dobândă pasivă de pe piaţă era egală cu 5%, să se determine suma pe care o va încasa investitorul, precum şi randamentul acestei investiţii dacă el plăteşte la vanzarea obligaţiunilor un comision de 0,2%, iar la achiziţionare nu a plătit nici un comision.

2. O persoană are posibilitatea de a face două investiţii de valoare egală, astfel:

- prima investiţie îi va aduce un cash flow egal cu 50 RON la fiecare 6 luni, pe o perioadă de 4

ani;

- a doua investiţie îi va aduce un cash flow egal cu 120 RON la sfîrşitul fiecărui an pe o perioadă

de 3 ani. Investitorul consideră că riscul celor două proiecte este identic şi, ca urmare, foloseşte rentabilitatea cerută de investitor este identică şi egală cu 15%. Stabiliţi care va fi proiectul ales de investitor.

3. Un agent economic are posibilitatea de a vinde sau de a cumpăra o obligaţiune care cotează pe

piaţă şi care are maturitatea 10 ani, valoarea nominală 1.000 şi rata cuponului

c = 5% (cupoanele se plătesc anual). Ştiind că rata pasivă pe piaţa monetară este 4%, iar rata activă este 7%, să se determine intervalul în care trebuie să se situeze preţul obligaţiunii astfel încat să nu existe posibilităţi de arbitraj pentru agentul economic menţionat. Se presupune o structură plată a ratei de dobândă.

4. Un investitor achiziţionează un certificat de depozit cu valoarea nominală de 500 RON, emis

pe o perioadă de 9 luni şi cu o rată a dobânzii egală cu 7%. După două luni, el vinde acest certificat de depozit unei bănci comerciale. Stiind că ratele de dobândă pasive interbancare

10

Institutii de Credit

înregistrate în momentul vânzării certificatului de depozit erau cele din tabelul 3, să se determine preţul la care va fi vândut certificatul de depozit.

 

ROBID

 

ON

TN

1W

1M

3M

6M

9M

12M

8,06

8,05

8,06

8,14

8,14

8,07

7,86

7,83

5. Un certificat de depozit cu discount emis pe 6 luni are valoarea nominală egală cu 100 RON şi rata de discount corespunzătoare este egală cu 4,31%. Determinaţi rata de dobândă corespunzătoare acestui certificat de depozit.

11

Institutii de Credit

EVALUAREA PROFITABILITĂŢII ACTIVITĂŢII BANCARE

1. ASPECTE TEORETICE

Ratele de evaluare a profitabilităţii bancare sunt utilizate pentru a evalua performanţele a două bănci comerciale diferite în acelaşi moment sau pentru a evalua performanţele aceleaşi bănci comerciale în perioade diferite de timp. Ratele de evaluare a profitabilităţii bancare sunt următoarele:

Venituri din dobanzi - Cheltuieli cu dobanda

=

Active purtatoare de dobanda

1)

2)

=

Venituri din dobanzi

Active purtatoare de dobanzi

3)

=

Cheltuieli cu dobanda

Pasive purtatoare de dobanda

4)

5)

6)

7)

8)

Marja de dobanda (Interest Margin)

Rata medie activă sau rentabilitatea activelor purtătoare de dobânzi (Yield on earning assets)

Rata medie pasivă sau costul fondurilor imprumutate (Cost rate on interest bearing funds)

Spread = Rata medie activă – Rata medie pasivă

Venituri totale

=

Active

Profit net = Active
Profit net
=
Active

Rata de utilizare a activelor (Asset utilisation)

Rentabilitatea economică (Return on assets)

=

Active

Capital propriu

Efectul de levier (Leverage multiplier)

Valoarea activelor sustinute de 1 RON de capital propriu.

=

Profit net

Capital propriu

Rentabilitatea financiară (Return on equity)

Rentabilitatea acţionarilor şi principala măsură contabilă a averii acţionarilor.

12

Institutii de Credit

9)

Rata profitului (Net margin)

=

Profit net

Venituri totale

Arată ce procent din veniturile totale se transformă în profit pentru instituţia de credit.

Ratele de profitabilitate se studiază mereu în paralel cu ratele care măsoară riscul instituţiilor de

credit: riscul de rată a dobânzii, riscul de lichiditate, calitatea creditelor, rata de adecvare a

capitalului propriu.

Sistemul de descompunere a ratelor DuPont (Modelul Return on Equity)

ROE=

a ratelor Du Pont (Modelul Return on Equity) ROE= Efectul de levier ROA= Rata profitului Rata

Efectul de levier

ROA=

Rata

profitului

Rata utilizarii activelor

Componentele marjei nete de dobanda

Activitatea băncilor poate fi împărţită în două subactivităţi distincte: activitatea de colectare a

fondurilor (finaţarea activităţii bancare) şi cea de selectare a activelor aducătoare de venituri în

care să fie investite aceste fonduri. Sistemul de transfer al fondurilor (Funds Transfer Pricing)

face posibilă obţinerea de profit din ambele subactivităţi ale instituţiei de credit. Ca urmare marja

netă de dobândă se compune din:

- spread-ul activităţii de creditare (credit spread);

- spread-ul activităţii de colectare a fondurilor (funding spread);

- spread-ul riscului de rată de dobândă (interest rate risk spread).

Exemplu: Departamentul de credite al băncii A acordă un credit de 1 milion RON pe o perioadă

de 5 ani percepând o rată de dobândă de 10,5%. În acelaşi timp, departamentul de finanţare

atrage depozite în valoare de 1 milion RON pe o perioadă de 1 an, la o dobândă egală cu 5%.

Cele două tranzacţii nu au legătură între ele, dar au loc în acelaşi timp.

13

Institutii de Credit

Determinarea spread-ului activităţii de creditare: banca A ar fi putut să investească 1 milion RON în titluri de stat emise pe 5 ani cu o dobândă de 7% pe an. În schimb a ales să acorde un credit cu risc mai mare, diferenţa de 3,5 puncte procentuale (10,5%-7%) reprezentînd spread-ului activităţii de creditare. Spread-ul de 3,5 puncte procentuale reprezintă compensaţia pentru faptul că departamentul de creditare şi-a asumat un risc sumplimentar.

Determinarea spread-ului activităţii de colectare a fondurilor: banca A ar fi putut atrage fonduri prin emisiunea de certificate de depozit de 5,5% (de unde provine diferenţa de rată de dobândă între certificatele de depozit şi depozitele la termen?). ca urmare, spread-ul atribuit activităţii de colectare a fondurilor este egal cu 0,5 puncte procentuale (5,5%-5%).

Determinarea spread-ului riscului de rată a dobânzii: diferenţa dintre rata dobânzii fără risc pe 5 ani (la titluri de stat) şi rata dobânzii fără risc pe 1 an (la certificatele de depozit) este egală cu 1,5 puncte procentuale (7%-5,5%) şi reprezintă spread-ul riscului de rată de dobândă. Riscul de rată a dobânzii provine din faptul că active pe termen de 5 ani au fost acoperite prin pasive pe termen de 1 an (maturity mismatch). Este posibli ca după un an sursele de finanţare să fie mai scumpe.

! Observaţie: atunci când rata dobânzii este variablă, în loc de titluri de stat se pot folosi ca referinţă împrumuturi pe piaţa interbancară, iar în loc de certificate de depozit se pot folosi depozite atrase de pe piaţa interbancară. Ca rezultat al exemplului de mai sus, ratele de dobândă de pe piaţa bancară respectă următoarea relaţie:

Rata de dobândă activa practicată de bănci (rata la creditele acordate clienţilor nebancari)Rata de dobândă practicată la credite interbancare (ROBOR)rata de politică monetară practicată de BNR Rata de dobândă practicată la depozite interbancare (ROBID)Rata de dobândă pasivă practicată de bănci (rata la depozitele atrase de la clienţi nebancari)

14

Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. Rentabilitatea financiară a băncii comerciale X a fost de 2,5% anul trecut. Pentru a o îmbunătăţi, managementul va modifica raportul capital propriu active la 8%, va obţine un profit înainte de taxare de 2.000 RON şi va realiza o rată de utilizare a activelor de 12% la un venit total egal cu 20.000 RON. Rata taxării este egală cu 16%. Cu aceste modificări, care va fi ROE pentru banca X? Care va fi rentabilitatea economică?

2. Se cunoaşte următoarea situaţie bilanţiera a băncii comerciale Z:

 

Rata dob

 

Rata dob

Active

activa

Pasive

pasiva

Numerar

200

 

Imprumuturi de la alte banci

400

9%

Imprumuturi acordate altor banci

733

9%

Depozite la vedere

2000

2%

Credite ipotecare

6000

12%

Depozite la termen

8000

11%

Credite de consum

577

15%

Obligatiuni emise

1100

14%

Credite de trezorerie

3500

X%

Capitaluri proprii

?

 

Titluri de stat

1800

7%

     

Imobilizari

1600

       

a) Să se determine rata de dobândă minimă pe care trebuie să o perceapă banca comercială la

creditele de trezorerie.

b) Cum se modifică răspunsul de mai sus dacă obiectivul impus de acţionari este obţinerea unei

rentabilităţi de 15%?

c) Dacă banca comercială stabileşte rata de dobândă la creditele de trezorerie la 17% să se

determine veniturile nete din dobânzi, rata marjei nete de dobândă şi spread-ul de dobândă.

3. Se considera urmatoarea situatie bilantiera a bancii BNX:

Activ

Pasiv

Numerar

250

Depozite atrase (x%)

?

Rezerva minima obligatorie (2%)

300

Imprumuturi de la banca centrala (12%)

300

Credite preluate prin scontare(12%)

1750

Imprumuturi interbancare (10%)

750

15

Institutii de Credit

Credite pentru intreprinderi (15%)

2400

Alte pasive

200

Credite ipotecare (18%)

800

Capital propriu

800

Credite de consum (20%)

?

   

Portofoliul de titluri

950

   

Imobilizari

550

   

Banca obtine venituri si din comisioane reprezentand 5% din nivelul veniturilor din dobanzi. Cheltuielile de functionare reprezinta 20% din nivelul capitalului propriu al bancii. Cota de impozit pe profit este de 45%. Stiind ca investitorii cer o rata de rentabilitate de 5%, iar rentabilitatea economica este 0.5333% sa se determine rata dobanzii la depozitele atrase.

4. Societatea bancara X isi propune realizarea unei rate a profitului de 10% si o rata a utilizarii

activelor de 20%. Bilantul previzionat se prezinta astfel: casa 500 u.m., portofoliul de titluri 2.000 u.m., credite acordate 2.000 u.m., imobilizari 500 u.m., capitaluri proprii 1.000 u.m. si depozite atrase 4.000 u.m. Cheltuielile de functionare previzionate sunt de 400 u.m, iar impozitul

pe profit este de 50%. Determinati care este costul mediu al depozitelor.

5. Situatia patrimoniala a unei banci se prezinta astfel: active cu dobanda fixa: 175.000(25%);

active sensibile: 325.000(27,5%); pasive cu dobanda fixa: 215.000(19%); pasive sensibile 285.000(21,5%). Fata de situatia initiala se prevede pentru perioada urmatoare majorarea cu 15% a costurilor si profitului bancar. In acelasi timp, ca urmare a evolutiilor pietei monetare, banca majoreaza ratele dobanzilor, rata activa crescand cu 2 puncte procentuale, pe fondul majorarii

totalului patrimonial la 625.000 u.m. (ca urmare a majorarii doar a elementelor sensibile la variatia ratei dobanzii). Sa se stabileasca care va fi nivelul ratei dobanzii pasive in conditiile in care se urmareste asigurarea echilibrului financiar al bancii.

6. Se cunoaşte următoarea situaţie bilanţieră a unei bănci comerciale:

 

Rata dob

 

Rata dob

Active

activa

Pasive

pasiva

Numerar

200

 

Imprumuturi de la alte banci

400

9%

Imprumuturi acordate altor banci

?

10%

Depozite la vedere

4000

2%

Credite ipotecare

5000

14%

Depozite la termen

6000

11%

Credite de consum

577

16%

Obligatiuni emise

1100

14%

Credite de trezorerie

4500

17%

Capitaluri proprii

?

 

Titluri de stat

1800

7%

     

Imobilizari

1600

       

16

Institutii de Credit

Ştiind ca rata profitului este egală cu 21,1142%, cheltuielile de funcţionare sunt egale cu 363 u.m., iar cota de impozit pe profit este egală cu 20% sa se determine:

a) valoarea imprumuturilor acordate altor bănci şi valoarea capitalurilor proprii;

b) spread-ul de dobândă;

c) rentabilitatea financiara;

d) rata utilizării activelor;

e) cu cât trebuie să modifice banca cheltuielile de funcţionare astfel încât profitul net să crească

cu 80 um. 7. Se cunoaşte următoarea situaţie bilanţieră a unei bănci comerciale:

Active

Rata dob

Pasive

Rata dob

activa

pasiva

Numerar

300

 

Imprumuturi de la alte banci

1100

9%

Imprumuturi acordate altor banci

600

11%

     

Credite ipotecare

?

14%

Depozite la vedere

5000

2%

Credite de consum

3800

16%

Depozite la termen

6500

11%

Credite de trezorerie

4100

18%

Obligatiuni emise

2200

14%

Bonuri de tezaur

1100

7%

Capitaluri proprii

?

 

Actiuni

1000

       

Imobilizari

100

       

Ştiind ca rata profitului este egală cu 10,6235%, cheltuielile de funcţionare sunt egale cu 600 u.m., iar cota de impozit pe profit este egală cu 20% sa se determine:

a) valoarea creditelor ipotecare şi valoarea capitalurilor proprii;

b) spread-ul de dobândă;

c) rentabilitatea financiara;

d) rata utilizării activelor;

e) cu cât trebuie să modifice banca cheltuielile de funcţionare astfel încât profitul net să crească

cu 80 um;

8. Se cunosc următoarele informaţii cu privire la activitatea unei institutii de credit: profitul net 500 u.m., capitalul propriu 2.500 u.m., rata utilizării activelor 15% şi rata rentabilităţii economice 4%. Ştiind că veniturile din comisioane reprezintǎ 25% din veniturile din dobânzi, determinaţi nivelul veniturilor din dobânzi. a)1.200 u.m. ; b) 1.500 u.m. ; c) 2.150 u.m. ; d) 975 u.m. ; e) 1.850 u.m.

17

Institutii de Credit

METODE DE RAMBURSARE A CREDITELOR

1. ASPECTE TEORETICE

În practică există mai multe metode de rambursare a creditelor. Întocmirea unui grafic de rambursare(scadenţar) presupune cunoaşterea unei terminologii specifice.

Rata de principal - partea din capitalul împrumutat care se rambursează în fiecare perioadă, R t . Anuitatea - suma de bani rambursată în fiecare perioadă; această sumă conţine atât principalul cât şi dobânda aferentă perioadei, A t = R t + D t . Valoarea rămasă de rambursat - partea de capital rămasă de rambursat. Este egală cu diferenţa dintre valoarea rămasă în perioada precedentă şi rata de principal curentă, VR t = VR t-1 – R t .

1. Rambursare în rate de principal constante

R t = R = C / n , unde: C = creditul, n = nr. de perioade.

Exemplu: Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 12.000 de RON, rambursabil în 6 rate de principal lunare constante, ştiind ca rata dobânzii este egală cu 10% şi este constantă pe perioada rambursării.

Rata de principal = R t = 12.000/6 = 2000 RON.

Luna

Valoarea ramasă

Dobânda

Rata de principal

Anuitatea

 

1 10000

100,00

2000

2100

 

2 8000

83,33

2000

2083,33

 

3 6000

66,67

2000

2066,67

 

4 4000

50,00

2000

2050

18

Institutii de Credit

5

2000

33,33

2000

2033,33

6

0

16,67

2000

2016,67

Total

 

350

12000

12350

2. Rambursarea principalului la sfârşitul perioadei

În acest caz dobânda se plăteşte în fiecare perioadă, iar principalul la scadenţă.

Exemplu: Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 12.000 de RON cu scadenţa 6 luni,

rata dobânzii 10% în condiţiile în care dobânda se plăteşte lunar iar principalul la scadenţă.

Luna

Valoarea ramasă

Dobânda

Rata de principal

Anuitatea

1

12000

100

0

100

2

12000

100

0

100

3

12000

100

0

100

4

12000

100

0

100

5

12000

100

0

100

6

0

100

12000

12100

Total

 

600

12000

12600

3. Rambursare în anuităţi constante

A t = A

În primul rând este necesară deducerea unei formule analitice pentru calculul anuităţii:

A A

t

+1

=

R

t

+1

+ D

t

t

=

+1

VR

t

R

t

+1

R

t

+

1

R

t

+ 1

= VR

t

1

+

+

rVR

t

(

r VR

=

R

t

(1

A

= R

t

R

=

R

t

1

+

r

)

+ D

t

t

t

+

R

t

rVR

t

)

=

R

1

t

+

rVR

t

1

19

Institutii de Credit

R

t

=

n

R

i = 1

R

R

1

1

+

=

R

1 (1

+

r

)

t 1

i = CREDIT

R

1

(1

+

r

)

+

rCREDIT

(1

+ r

)

n

1

+

R

1

(1

+

r

)

n 1

=

R

1

(1

+

r

)

n

1

r

A

1

=

A

=

R

1

+

D

1

rCREDIT

=

(1

+

r

)

n

1

+

rCREDIT

=

rCREDIT

(1 +

r

)

n

(1

+

r

)

n

1

rCREDIT

=

1

(1

+

r

)

n

,

Unde: A - anuitatea;

D - dobanda la momentul t;

t

R - rata de principal la momentul t;

t

VR

t - valoarea rămasă de rambursat la momentul t; r - rata dobânzii din contract.

! Observatie: Daca dobânda se plateste lunar formula devine:

A =

r

12

CREDIT

1 (1 +

r

12

)

n

Exemplu: Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 12.000 de RON cu scadenţa 6 luni,

rata dobânzii 10% în condiţiile în care rambursarea se face în rate lunare egale (anuităţi constante).

A

=

r

12

CREDIT

1 (1 +

r

12

)

n

=2.058,74 lei

Luna

Valoarea ramasa

Dobanda

Rata de principal

Anuitatea

1

10041,26

100

1958,74

2058,74

2

8066,20

83,68

1975,06

2058,74

3

6074,69

67,22

1991,52

2058,74

4

4066,57

50,62

2008,11

2058,74

5

2041,72

33,89

2024,85

2058,74

6

0

17,01

2041,72

2058,74

Total

 

352,42

12000

12352,42

20

Institutii de Credit

2. APLICAŢII PROPUSE

1. O persoană fizică doreşte să contracteze un împrumut de 10.000 RON pe o perioadă de 1 an.

În acest scop el se adresează băncii Beta care îi propune următoarea variantă de credit pentru

nevoi

personale: rata dobânzii 11%(variabilă), comision de acordare 3%, comision de

rambursare anticipată 1%. Rambursarea se face în rate lunare egale (anuitati constante). Să se

determine:

a) Care este suma pe care o va primi persoana fizică?

b) Calculaţi rata lunară pe care trebuie să o plătească persoana fizică.

c) Întocmiţi graficul de rambursare.

d) După 3 luni se doreşte rambusarea anticipată a creditului.Care este suma pe care o va plăti

băncii?

e)

Care este dobânda anuală efectivă(DAE) percepută de bancă?

2.

O persoanǎ fizicǎ care dispune de un venit net de 2.600 de RON doreşte sǎ contracteze un

credit ipotecar (rambursabil în anuitǎţi lunare constante) în vederea achiziţionǎrii unei locuinţe în

valoare de 100.000 de RON. Avansul solicitat de bancǎ este de 25% din valoarea locuinţei. Determinati:

a) Care este suma maximǎ pe care o poate împrumuta pe o perioadǎ de 20 de ani în condiţiile

unei dobânzi anuale efective de 11%, dacă prin norme interne banca limitează rata maximă la

35% din veniturile solicitantului? b) Care ar trebui sǎ fie venitul net al persoanei fizice pentru a împrumuta suma necesarǎ achiziţionǎrii locuinţei pe o perioadǎ de 10 ani?

3. O persoanǎ fizicǎ are contractat un credit imobiliar pentru care plǎteşte o ratǎ lunarǎ de 694.86

RON. Perioada rǎmasǎ pânǎ la scadenţa este de 8 ani, iar dobânda anualǎ efectivǎ este de 14%.

Datoritǎ costului ridicat al împrumutului, persoana fizicǎ doreşte sǎ apeleze la un credit de refinanţare. Banca Alfa îi face urmǎtoarea ofertǎ: rata dobânzii 8.5%, comision de acordare 2%, comision de administrare 0.1% lunar la sold.

a) Care este suma rǎmasǎ de rambursat?

21

Institutii de Credit

b)

Pentru ce variantǎ se va opta?

c)

Dar dacǎ creditul iniţial avea prevǎzut un comision de rambursare anticipatǎ de 2.5%?

4.

O persoanǎ fizicǎ