Sunteți pe pagina 1din 5

Contractele de intermediere in turism

1. Contractul intre hotelier si intermediarii din turism


2. Contractul de hotelarie
3. Contractul de reprezentare
1. Contractul intre hotelier si intermediarii din turism
Cel mai frecvent si mai pragmatic criteriu de clasificare a contractelor intre operatorii si
intermediarii din turism este preluarea sau nu de catre intermediar a riscului vanzarii produsului
turistic contractat cu prestatorul, catre consumatorul final. Conform acestui criteriu, contractele
sunt:
Contracte de comision (intermediere);
Contractul cu garantie sau charter.
Aceste doua categorii se suprapun in mare parte si in functie de clasificarea lor, dupa cum agentia
de turism actioneaza in numele si pe seama hotelierului sau turistului sau in nume si pe cont
propriu. Ultima varianta este mai larga ca sfera de cuprindere, incluzand, alaturi de situatiile de
garantare a contingentului de camere, si pe cele in care agentia de turism presteaza serviciile in
baza materiala proprie.
n continuare prezentam principalele capitole ale contractului dintre hotelier si agentia de turism.
!esi acestea sunt in mare parte aceleasi pentru ambele grupe de contracte, vom evidentia, atunci
cand este cazul, prevederi specifice celor doua situatii.
Obiectul contractului
"biectul contractului trebuie sa mentioneze serviciile oferite spre comercializare agentiei de
turism de catre prestator. #ot aici este bine sa fie precizate, in cazul in care acestea nu constituie
subiecte ale unor capitole separate, natura relatiei intre parti in legatura cu comercializarea
produsului, piata si modul de comercializare a produsului de catre agentia de turism contractata.
Durata contractului
!erularea contractelor in turism incepe, de obicei, la data semnarii lor de catre reprezentantii
abilitati ai partilor.
!urata contractului de turism poate fi precizata sau nu. Ultima situatie se intalneste in cazul unor
contracte pentru actiuni izolate, sau pentru care aceasta rezulta din precizarea obiectului
contractului, a prestatiilor si a datelor la care vor fi asigurate. Atunci cand este precizata, durata
contractului poate fi e$primata:
Apro$imativ (de e$. contract pentru sezonul de vara %&&')
($act (contractul este valabil pana la data de )).
!urata contractului se stabileste in functie de intervalele de timp la care apar sau pot aparea
schimbari ale produsului comercializat, ale tarifelor acestuia sau ale altor conditii legate de
anga*amentele contractuale.
Contingentul de spatii de cazare
Contingentul poate fi e$primat in:
+umar de locuri (sau paturi), de obicei in contractele charter sau pentru hotelurile care din
constructie au numai sau preponderent camere cu doua paturi;
+umar de camere si, eventual, pe tipuri de capacitate, pentru unitatile de cazare cu o structura
diversa sau atunci cand agentia de turism doreste sa promoveze si sa ofere o astfel de structura
clientelei sale;
+umar de camere si numar de locuri, indicandu,se astfel echivalenta intre cele doua marimi.
Contingentele mari de locuri, cuprinzand cateodata intreaga capacitate de cazare a hotelului, sunt
caracteristicile pentru contractele charter, mai ales in statiunile de vacanta cu un turism de masa.
Perioada de contingent
-erioada de utilizare a contingentului este impartita in subperioade sau sezoane, dupa diferite
criterii, cel mai utilizat fiind cel al variatiei cererii si corespunzand unei variatii a tarifelor.
.arimea contingentului poate fi aceeasi pentru intreaga perioada de utilizare sau diferita pe
sezoane, sau date de sosire.
Graficul de sosiri
/raficul de sosiri cuprinde in ordine cronologica datele de sosire a turistilor, in cazul
comercializarii pe 0serii1. Aceasta este specifica inceputului turismului de masa, a turismului ca
fenomen social.
2eria este o durata predeterminata e$primata in zile a se*urului propus spre vanzare la agentia de
turism. (a este de obicei conceputa astfel incat ziua de incepere a unei serii sa coincida cu ziua
terminarii celei precedente.
Preturi/tarife
Caracteristica preturilor din turism este diferentierea acestora, respectiv practicarea unor preturi
diferite pentru acelasi produs, functie de criterii care sunt in mare masura e$terioare prestatiei
propriu,zise sau costurilor. Astfel, acelasi produs va fi comercializat la preturi diferite, in functie
de:
2ezoanele turistice: e$trasezon, sezon intermediar, varf de sezon;
Cel care comanda si achita serviciile: un intermediar, consumatorul final, o societate pentru
salariatii sau invitatii sai;
Criteriile socio,profesionale legate de consumatorul final; turist,om de afaceri; copil,adult,
student,pensionar;
3olumul consumului: se*ur lung,se*ur scurt, grup individual;
.omentul inscrierii si al platii.
Uzual, in contracte, tarifele sunt diferentiate:
-e sezoane, de obicei % sau 4 la numar;
-entru turisti individuali si pentru grupuri, cu precizarea numarului minim de persoane care
constituie un grup.
Contractele de comision se incheie la tarife brute cu mentionarea comisionului e$primat de obicei
ca procent din tariful brut.
n contractele charter sau cu garantie, tarifele contractuale servesc in principal si sunt e$primate
pentru a sta la baza calculului garantiei, ele fiind mai greu de reconstituit din preturile de vanzare
ale intermediarului.
Clauze de acces la contingent
-rincipalul reper temporal in clauzele de acces la contingent este cel pana la care intermediarul
dispune de contingentul contractual si deci pana la care poate fie sa transmita rezervarile,
vanzarile, fie sa decomande spatiile nevalorificate fara penalizari. #ermenul fi$at fata de ziua
sosirii clientilor. 5ilele de sosire pot fi prestabilite prin contract, constituind asa,numitele grafice
de sosire corelate, de obicei, cu datele de operare ale mi*loacelor de transport sau fi$ate in functie
de preferintele de plecare in vacanta ale turistilor pentru anumite zile sau date.
Clauza de plata
Clauza de plata stabileste cine, cand, cum si in baza caror documente plateste serviciile ce fac
obiectul contractului.
-entru contractele charter, in care dependenta prestatorului de realizarea contractului este practic
totala, acesta nu va putea accepta decat plata in avans, chiar prin mai multe rate sau transe.
Atat in cazul contractelor charter, cat si a celor cu contingente mari, partile convin asupra unui
avans achitat prestatorului inaintea inceperii sezonului si care trebuie considerat ca un efort
comun pentru buna pregatire a sezonului.
Raspunderea contractuala
6aspunderea contractuala in contractele de turism intre prestatori si intermediari mentioneaza
situatiile in care aceasta este antrenata si masurile reparatorii pe care partile si le datoreaza.
-rincipalele obligatii ale intermediarului de vanzare sunt cele legate de utilizarea contingentului,
plata serviciilor, publicitatea produsului contractat.
n cazul contractelor de intermediere, raspunderea prestatorului trebuie evidentiata in mod
deosebit, paralel cu prevederi care sa limiteze raspunderea agentiei de turism pentru calitatea
serviciilor asigurate de prestator.
2. Contractul de hotelarie
n contractul de hotelarie, desi s,au facut eforturi pentru generalizarea uzantelor, nu e$ista
reglementari si prevederi unitare. -rincipalele clauze ale acestui contract sunt:
ibertatea de a primi
-ractica a consacrat principiul libertatii hotelierului de a primi sau de a refuza clientului care se
prezinta la receptie sau care solicita o rezervare.
"pusul libertatii de primire este libertatea de intrerupere a contractului.
7otelierul este liber sa accepte sau sa refuze animalele care insotesc turistii. n cazul acceptarii
acestora, el poate cere un supliment de pret.
Obligatiile partilor pri!ind utilizarea si prestarea ser!iciului de cazare
7otelierul trebuie sa asigure instalatiile si dotarile, functionarea corecta si accesul la acestea,
serviciile de baza si suplimentare corespunzatoare pretului cerut si categoria hotelului. (l trebuie
sa respecte regulile care prote*eaza domiciliul, camera ocupata de client fiind considerata un
domiciliu temporar.
Clientul este dator sa restituie camera in aceeasi stare si cu acelasi inventar ca la primire si este
raspunzator pentru lipsurile si stricaciunile care rezulta dintr,o utilizare anormala.
Durata contractului
Atunci cand nu este precizata la efectuarea rezervarii sau la inregistrarea la receptie, durata se
intelege ca fiind nedeterminata. -entru o rezervare, care indica un interval apro$imativ pentru
data plecarii, se ia in considerare prima zi a acestui interval.
Contractul se poate prelungi zilnic sau poate inceta prin anuntarea receptiei pana la pranz, cel mai
tarziu, sau pana la ora indicata de receptie pentru terminarea zilei hoteliere.
Caracterul obligatoriu al rezer!arii
-ersoana care a facut o rezervare, verbal sau in scris, cat si hotelierul care a confirmat,o sunt
obligati sa o respecte.
"ermene de anulare
#ermenele uzuale de anulare a rezervarii de catre client, fara a datora penalizari hotelierului, sunt
urmatoarele, calculate in zile fata de data anuntata a sosirii:
n orase: 4 zile;
n statiuni:
o 4& zile in varf de sezon;
o 89 zile in e$trasezon.
Plati anticipate
Acoperirea riscului de neprezentare a clientului, asumat de hotelier la confirmarea unei rezervari,
poate fi acoperit partial sau integral, prin solicitarea unei plati anticipate. Aceasta poate avea doua
forme, hotelierul avand datoria sa precizeze fara echivoc acceptiunea pe care intelege sa o dea
platii anticipate:
Un avans destinat a fi utilizat in contul serviciilor comandate sau pentru acoperirea ta$ei de
neprezentare retinute de hotelier, eventuala diferenta neutilizata restituindu,se clientului.
" garantie, suma forfetara care se restituie la terminarea se*urului sau se retine integral in cazul
neprezentarii la data rezervata sau anularii sub termenul limita prevazut.
Daune#interese
7otelierul sufera un pre*udiciu atunci cand clientul nu se prezinta, anuleaza sub termenele
convenite sau comunicate de hotel, decaleaza sau scurteaza se*urul rezervat, ceea ce *ustifica in
practica calcularea si retinerea de catre hotelier a ta$ei de neprezentare sau a garantiei.
7otelierul care nu pastreaza camera confirmata sau acorda o prestatie neconforma cu rezervarea
facuta, cauzeaza un pre*udiciu clientului sau.
Dreptul de ga$ asupra baga$elor clientului
Acest drept este presupus de ma*oritatea legislatiilor, ca garantare a creantelor hotelierului,
nascute in urma unei prestatii neachitate. (l se e$tinde asupra tuturor efectelor aduse de client in
hotel, chiar daca acestea apartin unui tert care le,a incredintat clientului. 6ealizarea ga*ului se
face prin vanzare publica in conditiile de evaluare, organizare si termen prevazut de legile
nationale.
Raspunderea hotelierului
6aspunderea civila a hotelierilor si a proprietarilor de restaurante, in e$ecutarea activitatii lor este
de doua feluri:
6aspundere delictuala sau cvasidelictuala;
6aspundere contractuala.
3. Contractul de reprezentare
n afara contractelor de comision, distributia produsului turistic se realizeaza si prin contractul de
reprezentare. 6eprezentarea se poate realiza prin:
Agent de reprezentare;
2ocietate de reprezentare;
2alariat al societatii prestatoare in baza unui contract de munca.
6eprezentantul de hotel actioneaza de obicei in numele si pe seama hotelului si numai in aceasta
calitate poate incheia contracte cu publicul sau agentiile de turism.
ndiferent de particularitatile fiecarui contract, cateva clauze se regasesc in ma*oritatea
contractelor de reprezentare in hotelarie.
Clauza de reprezentare
" problema esentiala a contractelor de reprezenatre este conflictul de interese intre societatile
servite de acelasi reprezentant, conflict in care reprezentantul poate fi atras de o societate
impotriva celeilalte.
!urata contractului
"rice clauza privind durata contractului cuprinde si o referire la termenul dinaintea terminarii
contractului, partile comunicand fie prelungirea acestuia, fie intreruperea lui. Anuntarea
intreruperii contractului de reprezentare este un moment critic pentru comercializarea produsului
pe termen lung.
6emunerarea reprezentantului
6eprezentantul este remunerat cu o suma fi$a anuala, platibila la semnarea contractului pentru
urmatorul an, si ulterior, la aceeasi data, pentru anii urmatori. Unele contracte pot stabili, pe langa
remuneratia fi$a, si o parte variabila, in functie de anumite rezultate usor comensurabile, cum ar
fi volumul comenzilor preluate si transmise hotelierului. 2uma fi$a reprezentand remunerarea
poate fi grevata de penalizari in cazul nerealizarii sarcinilor contractuale.
2arcinile reprezentantului
2arcinile generale acoperite de remuneratia fi$a a reprezentantului se refera la:
-rogramul de vizite si contracte;
.odul de preluare, transmitere, evidenta si confirmare a comenzilor obtinute din zona de actiune;
2tudii de piata cu precizarea continutului acestora si a periodicitatii lor.
2erviciile, care sunt asigurate de reprezentant in baza unor acte aditionale la contract cu plata
separata sunt:
Contractarea si urmarirea derularii unei campanii de publicitate cu societati specializate;
Actiuni de informare privind solvabilitatea unor societati de turism;
6ecuperarea unor debite de la clientii hotelului;
Cumpararea de echipamente hoteliere si pentru restaurante si e$pedierea lor;
6ecrutarea de personal hotelier sau artistic pentru actiuni organizate de hotelier.
2arcini ale hotelierului
-lata reprezentantului la nivelul si termenele stabilite;
-lata altor servicii au$iliare solicitate, conform actelor aditionale;
Asigurarea reprezentantului, gratuit cu materiale publicitare;
"norarea tuturor rezervarilor primite prin reprezentant, conform modului de lucru stabilit;
-reluarea spre solutionare a tuturor reclamatiilor privind serviciile acordate clientilor trimisi de
reprezentant, reclamatii primite de catre acesta;
-lata comisioanelor de catre agentiile de turism care au trimis clienti direct sau prin reprezentant;
-lata sumelor datorate, in baza contractelor incheiate prin reprezentant, catre diversi furnizori.