Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caractere generale
Toate cele 25 000 de specii de pesti cunoscute traiesc in apa. In vreme ce
mamiferele, pasarile, reptilele si amfibienii sunt incadrate in cate o singura
clasa in increngatura vertebratelor din regnul animal, pestii pot fi incadrati in
trei clasece pot fi differentiate usor una fata de cealalta: ciclostomi, pesti
cartilaginosi si pesti ososi.
Pestii sunt vertebrate exclusiv acvatice si se caracterizeaza prin corp cu
forma hidrodinamica acoperit cu solzi. cheletul lor este cartilaginos sau
osos. e deplaseaza cu a!utorul inotatoarelor perechi si neperechi.
Inotatoarele perechi "patru#sunt doua pectorale si doua ventrale, iar cele
neperechi "in numar variabil# pot fi $ % & dorsale, $ % 2 anale si inotatoarea
codala. 'irculatia sangelui este inchisa, simpla, inima este alcatuita din doua
camere: un atriu si un ventricul. Temperatura corpului este variabila
"poichiloterme#. (espiratia este branhiala. (eproducerea este sexuata. )re
loc in mediul acvatic, iar fecundatia este, la ma!oritatea speciilor, externa.
*lasmobranhienii actuali cuprind pe+ti din ordinul rechini"circa
250specii#+i ordinul batoidei"circa &50specii#. Pe+tii oso+i "au scheletul
osos#cuprind subclasele de pe+ti sarcopterigieni +i actinopterigieni.
arcopterigienii la r,ndul lor se ,mpart ,n pe+ti dipnoi +i pe+ti crosopterigieni.
Pestii - animale vertebrale acvatice
Pe+tii cartilagino+i "au scheletul cartilaginos# au ap-rut cu peste .00mln.de
ani ,n urm- . /a!oritatea depun ou-"acoperite cu o coa!- chitenoas-
rezistent-#, care con0in o cantetate mare de galbenu+. e cunosc circa 1&0de
specii grupate ,n subclasele holocefali +i elasmobranhieni.
2olocefalii actuali s,nt reprezenta0i de circa &0 specii de chimeriforme.
'el mai cunoscut este pe+tele chimere3europian-,,nt,lnit ,n marea
baren0"partea de sud3est#.)re corpul gola+,p,n- la $,5m lungime,cu o coad-
filiform-,datorit- c-reia acest pe+te e numit +i +obolan3de3mare.4+i depune
ou-le ,n ni+te capsule fusiforme de p,n- la $5cm lungime.'himera3europian-
este apreciat- pentru gr-simia din ficat,care se folose+te ca substan0-
medicamentoas-.
Pe+tii dipnoi se cunosc din devonian6ma!oritatea lor au desp-rut de
acum.4n prezent exist- doar 1 specii reprezentan0i ai genurilor neoceratod,
lepidosiren +i protopter.ingura specie din primul gen3 neoceratodul se
,nt,lne+te ,n Australia de nord3est6.specii de protopter3 ,n Africa6pe+tele
lenidosiren ,n bazinul )mazonului. Protopterii +i lenidosirenii se pescuesc.
7eoceratodul este ocrotit de lege.
'rosopterigienii se cunosc din devonian +i au disp-rut aproape ,n
,ntregime ,n cretacicul superior.*i s,nt considera0i str-mo+ii ai vertebratelor
terestre.8nicul reprezentant actual al crosopteri3 gienelor este latimeria ,care
are corpul p,n- la $50cm lungime,masa de p,n- la 95:g +i o colora0ie
albastr-3metalic-.*a este un animal ovovipar.Tr-e+te ,n regiunea insulelor
;omore.Primul exemplar de latimerie a fost prins ,n anul $9&5 l,ng- )frica
de sud"unde a a!uns ,nt,pl-tor#.
<intre actinopterigieni cei mai r-sp,ndi0i +i mai cunoscu0i s,nt teleostenii
sau pe+tii oso+i propriuzi+i,care num-r- peste 20000 de specii atuale.*i au
ap-rut circa 200mln.ani ,n urm-.8nii tr-esc ,n apele
marine"scrumbiile,anciou+ii,pe+tii3zbur-tori,scombridele +.a.#, iar al0ii
populeaz- apele dulci "salmoniformele, cipriniformele, unele specii de
perciforme +i siluriforme#.=i printre pe+tii oso+i axist- pe+ti electrici,de
exemplu6anghila3electric-,somnul3electric +.a.*i de3a semenea au organe
electrice care produc desc-rc-ri electrice la tensiuni de &503150 vol0i.'u
a!utorul lor pe+tii ,+i ame0esc victima sau speie du+manii.
Pe+tii oso+i au corpul de forme variate:de fus"scrumbia,somnul#,de
s-geat-"z-rganul,+tiuca#, de +arpe"anghila#,de ac"acul3de3mare#,
turtit"pl-tica,caracuda#,de disc"cambula#,de sfer-"pe+tele3lu3n-#+.a. Pe+tii
difer- mult +i dup- culoare care totdeauna are un rol protector. peciile care
populeaz- p-turile superioare ale apei au un luciu
argintiu"ocheana,sabi0a,scrumbia#,cele care tr-esc la fundul apelor nu au
acest luciu,pe+tii abisali"de mare ad,ncime#au o culoare ro+ietic-,cafenie +i
neagr-3violet-,iar cambula poate sa3+i schimbe culoarea dup- culoarea
nisipului sau a scoicilor.
8nii pe+ti"cleanul,p-str-vul,somnul#sunt capabili s- axecute mi+c-ri foarte
iu0i +i pot ,nvinge cu u+urin0- curen0ii puternici de ap-,fapt care le permite s-
tr-iasc- ,n r,urile de munte,s- urce pe cursul lor superioer pentru a depune
icre,str-b-t,nd ,n acest scop praguri +i mici cascade de ap-.'el mai mare
rapid pe+te este considerat tonul,care dezvolt- o vitez- de p,n- la 90:m pe
or-.
Sturion
>rdin de pesti r-pitori marini de talie mare, cu scheletul cartilaginos 3 osos,
cu corpul f-r- solzi, acoperit cu cinci iruri longitudinale de discuri osoase,
pescui0i pentru carnea, icrele negre i cleiul lor.
'?teva specii de pe+ti din /area 7eagr- risc- s- dispar- ,n cur?nd, potrivit
datelor Institutului 7a0ional de 'ercetare /arin- @Arigore )ntipa@. )stfel,
cel mai amenin0at este sturionul, ,mpreun- cu pe+tii care au habitat ,n zona
costier-, ,n apele de mic- ad?ncime. *ste vorba despre calcan, rechin,
p-l-mid- sau lufar. @Turcia a interzis pescuitul sturionilor din B90, pe r?uri,
8craina ,n B91, pe fluviu,
Culgaria ,n B95, pe mare, iar
(om?nia ,n 2005, pe mare,
<elt- +i <un-re. /-surile au
fost foarte bune, cu toate astea
tot nu s3a ,mbun-t-0it
situa0ia@. <e vin- sunt
bracona!ul +i poluarea, care
le3au stricat habitatul. )stfel,
ca s-3+i depun- icrele,
sturionilor le trebuie neap-rat
straturi de pietri+ foarte bine
oxigenate, iar acestea nu se
g-sesc dec?t ,n apele curate.
're+terea sturionilor ,n
(om?nia, poate fi privit- de
acum ,nainte ca o afacere cu
poten0ial deosebit.
're+terea sturionilor se practic- pentru producerea de icre "caviar#, pentru
produc0ia de carne, dar +i ,n scop ornamental.
Principalele specii de sturioni care fac obiectul sturioniculturii ,n vederea
produc0iei de caviar sunt prezenta0i ,n ordinea cresc-toare a v?rstei minime
la care a!ung la maturitatea sexual-:
Cega % Acipenser ruthenus; (2,5 3 ani)
Sturionul siberian % Acipenser baeri; (5 7 ani)
Pstruga % Acipenser stellatus; (5 8 ani)
Sturionul alb % Acipenser transmontanus; (5 8 ani)
Nisetrul % Acipenser gueldenstaedti; (9 13 ani)
Sturionul e Ariatica % Acipenser naccari; (9 13 ani)
!orunul % uso huso (1! 18 ani)
<e+i nu este sturion adev-rat, amintim +i specia Polyodon spathula, care
,+i are originea ,n )merica de 7ord, ,n apele fluviilor /ississippi +i
/issouri. *ste o specie dulcicol-, planctonofag- +i detritivor-. 'a m-rime
poate atinge 2,5 metri +i $00 :g. )ceast- specie se preteaz- foarte bine la
condi0iile climatice ale 0-rii noastre, fapt pentru care a +i fost introdus- ,n
cultur-, mai ales ,n policultur- cu ciprinidele. 7u este concurent crapului +i
are un ritm bun de cre+tere.
!orunul
*ste cel mai mare peste din /area 7eagra, masurand pana la 13D metri, cu
o greutate de aproape 500 :g. 8n morun obisnuit masoara insa 23& metri si
50 :g. )re culoarea brun3 cenusie, bot ascutit , cap mic cu o gura
transversala foarte larga si doua perechi de mustati lungi. /orunul este un
peste pradator, se hraneste cu pesti "crap, platica, cega#, creveti si pasari de
apa. *ste un peste longeviv, adultii putand avea intre &0 si 10 de ani,iar
exemplarele maibatrane pot depasi $00 de ani. Perioada de reproducere este
din martie pana in mai, cu o intensitate maxima in luna aprilie. Icrele sale
negre si carnea sunt foarte apreciate de gurmanzi.