Introducere

Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) este o specie de plante lemnoase,

perene, apar innd familiei Lamiaceae, cu frunze totdeauna verzi, n form de
ace i cu flori albastre, albe sau ro ii. Se ntrebuin eaz n medicin i n
industria parfumurilor.
Este originar din regiunile mediteraneene i din Urugua. E!ist specii de
rozmarin care cresc pe vertical, atingnd ",# metri nl ime i specii trtoare.
Lungimea frunzelor este de $%& cm, iar l imea de $%# mm, avnd culoarea verde
n partea superioar i culoarea alb n partea inferioar, cu peri ori scur i, de i
i lno i. 'lorile au culori variabile( alb, roz, ro u nc)is sau albastru.
*umele rozmarin nu are legtur cu cuvntul roz sau cu numele +aria,
ci deriv din latinescul rosmarinus, care literal nseamn roua mrii'.
,escriere
-ozmarinul este o planta cu tulpina de dimensiuni medii, acesta putand
creste pana la ".# %$ metri. E!ista insa si specii de rozmarin care sunt
taratoare.'runzele sunt vesnic verzi, asemanatoare acelor de brad. .cestea au $%
& cm lungime si apro!imativ $%# mm latime. /artea superioara este verde inc)is
iar partea inferioara este aproape alba.
-ozmarinul infloreste vara si are flori de dimensiuni mici de diferite culori( albe,
roz, purpurii sau albastre. 0inut in casa, rozmarinul poate inflori si iarna.
Cultivare
-ozmarinul este o planta ornamentala , rezistenta la seceta, motiv pentru
care este intens folosit in decorarea sptiilor verzi, in special in zonele cu climat
mediteranean. Este usor de crescut si de intretinut, acesta fiind e!celent pentru
amatorii in gradinarit. ,e asemenea, rozmarinul este crescut si ca planta de
apartament , in g)iveci, acesta adaptandu%se foarte bine la conditiile din interior.
-ozmarinul are nevoie de un sol bine drenat, format dintr%un amestec de
nisip, pamant de frunze si pamant de gradina. .cesta se dezvolta foarte bine intr%
un sol alcalin cu un p1 de 2%2.3 si o fertilizare adecvata. -ozmariunul trebuie
plasat intr%o zona insorita. ,aca este plantat in zone umbroase sau semi%
umbroase, nu se va dezvolta corespunzator. +ulte sepcii de rozmarin nu vor
rezista ing)etului.
-ozmarinul este usor de tuns, atfel incat sa i se ofere forma dorita, motiv
pentru care este folosit ca element de decor. -ozmarinul se poate inmulti prin
butasire, taind o ramura mica a plantei si plantand%o in pamant in perioada
primaverii. /entru a prinde radacini, aceasta are insa nevoie de o umiditate
crescuta. ,e asemenea, rozmarinul se mai poate inmulti si prin seminte.
Utilizarea in gastronomie
'runzele proaspete dar si cele uscate sunt folosite frecvent in
bucataria traditionala +editeraneana, dar si in alte colturi ale lumii. -ozmarinul
are un gust astringent, putin amarui si este foarte aromat. .cesta poate fi folosit
la multe preparate culinare, insa este apreciat cel mai mult la garnisirea
fripturilor.
-ozmarinul este bogat in fier, calciu si 4itamina 56.S%a descoperit ca
e!tractele de rozmarin au rolul de a imbunatati functionarea sistemului
imunitar si contin acizi grasi 7mega%8.
+ituri si simboluri
9nca din vremuri stravec)i se spune ca rozmarinul are proprietatea de
a imbunatati memoria.-ozmarinul era folosit in trecut ca simbol al aducerii
aminte la evenimentele importante precum nunti, comemorari si inmormantari ,
in unele zone ale Europei si in .ustralia.
,e asemenea, in Evul +ediu rozmarinul era asociat cu ceremonia de
nunta. +ireasa purta pe cap o coronita din rozmarin. +irele si invitatii purtau in
piept o ramurica de rozmarin. .stfel, rozmarinul a devenit in unele parti ale
lumii un simbol al iubirii.:rengute de rozmarin erau puse sub perna pentru
a indeparta cosmarurile.
+edicina
Studii recente au demonstrat ca acidul carnosic, care se gaseste in
rozmarin, are rolul de a apara creierul de radicalii liberi micsorand riscul unui
atac cerebral si al bolilor neurovegetative precum .lzeimer si Lou
;e)rig.-ozmarinul contine un numar de compusi bioactivi, inclusiv antio!idanti
precum acidul carnosic si acidul rosmarinic. ,e asemenea, in rozmarin mai pot
fi gasiti si alti acizi bioactivi precum acidul camfor, acid cafeic, acid ursolic,
rozmaridifenol si rosmanol.
Efecte secundare
,aca rozmarinul este cules in mod adecvat si utilizat cu masura, efectele
secundare sunt minime. 9n sc)imb utilizat in cantitati mari, rozmarinul poate
provoca alergii ale pielii.
:ercetarile recente facute in Europa au aratat ca rozmarinul interfereaza
cu absorbtia de fier. .sadar rozmarinul nu este recomandat persoanelor care au
deficiente de fier sau anemie.
Studii de to!icologie efectuate pe soareci de laborator au aratat ca planta
este )epatoprotectiva si are proprietati antimutagece. :u toate acestea,
persoanele alergice trebuie sa utilizeze rozmarinul cu precautie.
Uleiul esential de rozmarin este to!ic. ,e asemenea, o cantitate mare de
frunze de rozmarin poate cauza reactii adverse precum voma, spasm, edem
pulmonar.Este indicat sa se evite consumarea unor cantitati mari de rozmarin, in
special in cazul femeilor insarcinate.
:unoscut mai ales datorit faptului c d un gust bun mncrurilor,
rozmarinul fortific organismele slbite de boli. ,e asemenea, planta ac<ioneaz
n combaterea proceselor de mbtrnire.
Intensific circulaia periferic
-ozmarinul este originar din <rile din =urul +editeranei, fiind plantat pe scar
larg n prea=ma litoralului. >n -omnia se cultiv ca plant ornamental n
grdini, sere ?i apartamente, fiind mult apreciat pentru parfumul foarte plcut de
tmie ?i camfor. >n scopuri terapeutice ?i condimentare se folosesc frunzele sau
vrfurile nflorite, recoltate ncepnd din anul 999 de cultur, prin tiere la
ma!imum cinci centimetri sub ultima ramifica<ie.
/reparatele pe baz de rozmarin se folosesc n gastrite ?i infec<ii
gastrointestinale, calmarea tulburrilor de stomac ?i de intestine (colite), n cazul
indigestiilor provocate de stres. ,e asemenea, tranzitul intestinal lene? este
accelerat. 5alonrile, aerofagia, rgielile sunt ?i ele combtute cu succes,
gazele fiind eliminate cu rapiditate.
-ozmarinul stimuleaz activitatea inimii slbite ?i dureroase, trateaz tensiunea
sczut ?i regleaz ritmul cardiac. ,atorit con<inutului ridicat n flavonoide,
rozmarinul intensific circula<ia sngelui la nivel periferic ?i la creier ?i a=ut la
evitarea arteritelor, trombozelor, sclerozei cerebrale, edemelor cardiace cu
umflarea gleznelor, precum ?i senza<ia de sufocare sau cea de rcire a minilor ?i
picioarelor, c)iar n anotimpurile calde.
,e asemenea, stimuleaz memoria ?i capacitatea de concentare. >n tratamentele
e!terne, rozmarinul combate alopecia ?i seboreea.
Stopeaz steatoza hepatic
,ecoct. 'ierbe<i cinci minute #@ g vrfuri nflorite ntr%un litru de ap. 9nfuza<i
acoperit "#%$@ de minute, apoi strecura<i. 'olosi<i sub form de comprese, contra
reumatismului. 9nfuzie. 7pri<i $@ g vrfuri nflorite ntr%un litru de ap
clocotit. 9nfuza<i "@%"# minute acoperit ?i, dup ce strecura<i, be<i dou cni pe
zi dup mese. 0rata<i n acest fel afec<iunile de stomac ?i intestine, steatoza
)epatic, bolile respiratorii (grip, pneumonie), slbirea memoriei, astenia,
surmena=ul, debilitatea ?i ameliora<i strile negative create de menopauz
(clima!)A +acerat. /une<i "# g frunze ?i flori ntr%un litru de ap rece ?i lsa<i de
seara pn diminea<a. 5e<i dou%trei cni pe ziA 0inctur. .mesteca<i un pa)ar cu
ap ?i unul cu alcool de 2@ de grade ?i pune<i la macerat n acest amestec "# g
frunze uscate de rozmarin vreme de dou sptmni. 0rage<i apoi n sticlu<e
mici, pe care trebuie s le <ine<i bine astupate. /entru a lupta contra colicilor,
aterosclerozei coronariene, sclerozei cerebrale, asteniei, oboselii, lua<i cte o
linguri< din aceast tinctur de trei%patru ori pe zi (nainte de mas). :ura
dureaz "@%"$ sptmni.
-ozmarinul (-osmarinus officinalis) este o plant folosit de peste $.@@@ de ani,
care are ntrebuin<ri medicale diverse. Este bogat n vitaminele ., 58, 56 ?i :,
n ulei volatil, fier, potasiu ?i calciu ?i are propriet<i coleretice, diuretice,
colagoge ?i antiseptice. -ozmarinul proaspt ?i tocat mrunt se folose?te ?i n
buctrie, n special n gastronomia francez ?i italian, la condimentarea
mncrurilor din carne ?i legume, crora le d un gust deosebit, aromat, u?or
amrui.
mbuntete memoria
:eaiul de rozmarin este un e!celent tonic al sistemului nervos, intensific
circula<ia sngelui la nivelul creierului, a=ut la cre?terea capacit<ii de
concentrare ?i la mbunt<irea memoriei, n strile de convalescen<, astenie,
migrene, anemie. 9nfuzia se prepar dintr%o linguri< cu frunze uscate ?i
mrun<ite ?i o can cu ap fierbinte. Se las vasul acoperit zece minute ?i se beau
dou%trei cni pe zi.
Apr de infarct
-ozmarinul este recomandat ?i n bolile dislipidemice, n ateroscleroz,
afec<iuni cardiovasculare ?i )ipertensiune ?i are un rol important n preven<ia
infarctelor miocardice ?i cerebrale. Este util ?i n afec<iunile articulare,
reumatice, n artroze, gut, dureri ?i crampe musculare.
Scut mpotriva bronitelor i a rinitelor
7 dat cu sosirea sezonului rece, v pute<i face din ceaiul de rozmarin un
partener de nde=de n combaterea rcelilor, bron?itelor, rinitelor, pneumoniilor
?i n calmarea crizelor de astm.
,atorit propriet<ilor diuretice, rozmarinul combate obezitatea, stimuleaz
arderea grsimilor ?i scade colesterolul ru.
Este indicat ?i n bolile de stomac, biliare sau )epatice.
ntrete firele de pr
-ozmarinul este o comoar la casa omului ?i dac este folosit e!tern.
/repara<i o infuzie mai concentrat, din #@ g de plant la un litru de ap
clocotit. Strecura<i, rci<i ?i clti<i%v dup ce v spla<i. 4e<i avea astfel fire de
pr mai puternice, dar ?i o piele regenerat, mai frumoas. /ute<i aplica ?i
cataplasme mbibate cu acest ceai, pentru a grbi vindecarea eventualelor
dermatoze, plgi desc)ise, rni purulente sau n<epturi de insecte.
- Ceaiul de rozmarin amelioreaz considerabil circulaia periferic la
persoanele care au minile i picioarele reci.
- Administrat intern n cantiti mai mari de 1 ! "peste lin!urie cu vrf#$
rozmarinul produce !astroenterite i nefrite$ deoarece devine to%ic
Uleiul de rozmarin, un bun tratament pentru cosmetica


Ulei de rozmarin este unul dintre uleiurile esentiale cele mai populare
esentiale, datorita beneficiilor sale diferite atat pentru sanatate, cat si pentru
tratamentele cosmetice. Rozmarinul este foarte popular, deoarece in ziua de
astazi, foarte multe medicamente contin ulei de rozmarin.
.cesta este utilizat pentru ingri=irea, tonifierea si )idratarea pielii, iar in
acelasi timp, a=uta la netezirea ridurilor, curate acneea, reduce liniile fine si
elimina aspectul inestetic al varicelor.
Inri!irea parului
Uleiul de rozmarin si ceaiuri de rozmarin sunt larg utilizate pentru
ingri=irea parului, de la sampoane sau lotiuni. :onsumul regulat de ulei de
rozmarin a=uta la stimularea foliculilor, prin urmare, parul sa creasca mai lung i
mai puternic. ,e asemenea, uleiul de rozmarin incetineste pierderea prematura a
parului si albirea acestuia. /rin urmare, este un tonic e!celent pentru oamenii
care sunt predispusi la c)elie.
Ulei esential de rozmarin este, de asemenea, benefic pentru scalpul uscat
si solzos. +asa=ul regulat al scalpului cu ulei de rozmarin )raneste scalpul
si indeparteaza matreata. 9n plus, este adesea amestecat cu ulei de arbore de
ceai si ulei de busuioc pentru a trata problemele de scalp.
Inri!irea pielii
Uleiul esential de rozmarin nu este utilizat in ingri=irea pielii la fel de mult
ca si in ingri=irea parului. +asa=ul regulat cu ulei a=uta la tonifierea pielii si
eliminarea aspectului uscat. ,e asemenea, este considerat ca fiind un a=utor de
frumusete pentru fata.
4itaminele si antio!idantii pe care ii contine uleiul de rozmarin a=uta la
diminuarea aspectului capilarelor de la suprafata pielii si ofera tenului un aspect
mai ferm si mai natural. 9ar prin faptul ca rozmarinul stimuleaza circulatia
sanelui, acest lucru se reflecta si asupra tenului si acesta va arata mult mai
bine, atat pe interior, cat si pe e!terior.
"usuiocul (ocimum basilicum) a fost intotdeauna considerat o planta
sacra. 0ocmai de aceea, doar basileul avea dreptul sa o culeaga, asociind acestui
gest, un ritual plin de mister. 9n 9ndia, de unde este originar, busuiocul a fost
ridicat la rangul de Bplanta sacraB (tulsi), fiind cultivat numai in locuri special
amena=ate din =urul sanctuarelor. Secole la rand, busuiocul a ,,calatoritC in toata
lumea, purtat fie de negustori, fie de emigranti.
.cum mai bine de &@@@ de ani, a ,,plecatC din 9ndia si s%a raspandit in
intreaga .sie, apoi in Egipt. /entru vec)ii greci, busuiocul era Bregele plantelorB.
/e taramul .ngliei a a=uns abia in secolul D49, in timp ce americanii s%au putut
bucura de mireasma acestei plante mult mai tarziu.
,e la Biarba sacraB la Bcea magicaB nu a fost drum lung. 7amenii au
inventat tot felul de obiceiuri legate de puterea pe care o da consumul sau simpla
atingere a busuiocului. ,incolo de ritualuri si superstitii, busuiocul este utilizat
si in ritualurile ortodo!e.
Superstitii si solutii
La inceputul primaverii, multi dintre bunicii nostri atarnau o crenguta de
busuioc in tinda ca sa alunge BmolesealaB, astenia specifica acestui anotimp.Se
spune ca atunci cand preotul vine cu 5otezul este asteptat indeosebi de fetele
nemaritate, care cer o crenguta de busuioc preotului, pentru a o pune sub perna
spre a%si visa ursitul.
4ec)ii greci credeau ca omul manios se va linisti daca va atinge aceasta
planta. +ai mult, e!ista credinta ca cel care poarta aceasta planta va fi mereu
indragostit.5usuiocul este o planta originara din 9ndia, cunoscuta si folosita inca
din urma cu trei milenii si care s%a bucurat de o raspandire rapida in toata lumea.
La indieni, despre busuioc se spune ca este planta lui Eris)na si a lui 4is)nu, iar
bunii )indusi nu se duc la culcare fara o ramurica de busuioc pusa pe piept,
menita sa ii duca in timpul somnului pe taramurile paradisiace. La romani si mai
tarziu la italieni, busuiocul era considerat iarba dragostei si a fertilitatii,
inflorirea lui fiind celebrata prin serbari si prin adevarate ritualuri. La greci si in
aproape toate tarile crestin%ortodo!e, busuiocul are aproape aceleasi semnificatii
ca si in 9ndia, fiind considerat planta sacra. .g)easma se face cu a=utorul
busuiocului, si tot cu un buc)et de busuioc se imprastie apa sfanta, pentru
alungarea *ecuratului ori pentru sfintirea locurilor.
,e asemenea, busuiocul se pune la icoane, pentru a atrage protectia divina
asupra casei si a ocupantilor sai. 9nsa dincolo de dimensiunea sa spirituala si
magica, busuiocul mai are o calitate foarte importanta % aceea vindecatoare, de
care ne ocupam in continuare.
Raspandire si recoltare
La noi in tara busuiocul este e!clusiv planta de cultura. Semintele se pun
in pamant la ,ragobete ($& februarie), apoi se tin in casa, in g)ivece puse la
fereastra, pana la Sfantul ;)eorg)e ($8 aprilie), cand se planteaza in gradina.
-ecoltarea sa incepe la sfarsitul lui iunie si continua pana toamna tarziu, cand
cade prima bruma. Se taie doar varfurile inflorite de busuioc (fara partea
lemnoasa), de mai multe ori pe timpul verii, dupa fiecare taiere, planta dand si
mai multi lu=eri, care la randul lor vor inflori.
,upa culegere, varfurile de busuioc se usuca intr%un strat cu o grosime de
ma!imum un deget (apro!imativ $ cm), pana cand tulpinile si frunzele devin
usor casante. ,epozitarea se face in pungi de )artie sau in saculeti de panza, in
locuri intunecoase, uscate si racoroase.
#reparate din busuioc
/ulberea
Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a inflorescentelor de
busuioc uscate, urmata, eventual, de o cernere prin sita pentru faina alba. 7
lingurita rasa de pulbere (apro!imativ ",# grame) se tine vreme de cateva minute
sub limba, dupa care se ing)ite cu apa. Se ia pe stomacul gol, de 8%& ori pe zi.
9nfuzia fierbinte
'lori de busuioc
Se foloseste in terapia naturala (desi nu are bogatia de principii active a
infuziei combinate) pentru efectele antispastice, element foarte important in
tratarea unor tulburari digestive si a unor afectiuni respiratorii (bronsita, tuse
convulsiva, viroze respiratorii).
Se prepara simplu, prin oparirea unei lingurite de tulpini inflorite si maruntite cu
o cana de apa clocotita, dupa care se lasa un sfert de ora sa se infuzeze si se
filtreaza. Se bea cat mai fierbinte, asa incat efectul antispastic, )ipertermiant si
rela!ant sa fie ma!im.
9nfuzia combinata
:um arata si numele, combina e!tractia la rece cu infuzia fierbinte, a=utand la
conservarea principiilor active. Se prepara astfel( $%8 lingurite de flori si frunze
de busuioc maruntite se lasa la inmuiat intr%o =umatate de cana de apa, de seara
pana dimineata, cand se filtreazaA maceratul se pune deoparte, iar pulberea
ramasa se opareste cu inca o =umatate de cana de apa fierbinte $@ de minute,
dupa care se lasa la racit si se filtreazaA se combina cele doua e!tracteA se bea
inainte de masa cu un sfert de ora. ,oza % 8 cani pe zi.
0inctura
Se umple pe =umatate un borcan cu pulbere de iarba de busuioc,
completandu%se restul cu alcool de #@ de grade. Se inc)ide ermetic si se lasa la
macerat vreme de opt zile, dupa care tinctura se filtreaza prin tifon, si se
pastreaza in sticlute mici, inc)ise la culoare.
Uleiul volatil
0ermeni sinonimi pentru uleiul volatil sunt si ulei eteric, ulei aromatic sau
ulei esential. Este un preparat ce se obtine doar prin procedee industriale (prin
antrenare cu vapori), si se gaseste in magazinele si in farmaciile naturiste. Se va
folosi doar uleiul de busuioc pe care este specificat ca poate fi folosit pentru uz
intern. Se administreaza, de regula, cate 8 picaturi dizolvate intr%o lingurita de
miere sau puse intr%o lingura de apa, de $%& ori pe zi, in cure de #%"& zile. La
copiii intre 3 si "$ ani, doza se in=umatateste, iar la cei intre # si 3 ani, se
administreaza o singura picatura, de doua ori pe zi.
5aile terapeutice
,oua maini de busuioc se lasa la inmuiat intr%o oala cu 8%# litri de apa calduta,
vreme de "$ ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. +aceratul
obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se mai opareste cu un litru de apa, se
lasa la infuzat vreme de "# minute, apoi se filtreaza. Se toarna ambele preparate
obtinute in cada de baie, peste apa fierbinte. ,e regula, baile cu busuioc dureaza
$@%8@ de minute, avand efecte tonice fizice si psi)ice, a=utand organismul sa
lupte impotriva infectiilor si ferindu%ne in mod special de bolile asociate cu
frigul sau cu umezeala.
"oli prevenite cu a!utorul busuiocului
F 0o!iinfectia alimentara % un studiu facut in $@@& arata ca punerea unei singure
picaturi de ulei volatil de busuioc intr%un litru de apa de baut, care se consuma
pe parcursul unei zile, ne pune la adapost de multe din infectiile cu bacterii luate
din alimente. +ai ales in timpul sezonului cald, acestea produc to!infectii
alimentare, traduse prin simptome cum ar fi voma, diaree puternica, febra. Si
condimentarea cu busuioc a mancarurilor este recomandata, mai ales in timpul
verii, deoarece substantele volatile din busuioc pastreaza alimentele nealterate
mai mult timp si ne feresc de infectiile tubului digestiv.

F .teroscleroza % unul din secretele efectelor benefice ale bucatariei
mediteraneene asupra aparatului cardiovascular este c)iar busuiocul. .laturi de
oregano, el este principalul condiment folosit in aromatizarea sosurilor pentru
paste, a salatelor, a multor tipuri de pizza. Substantele antio!idante continute de
catre busuioc previn formarea placilor de aterom pe artere si mentin elasticitatea
vaselor sanguine.
F 9nfarct % studii de medicina e!perimentala arata ca administrarea zilnica de
busuioc, ca planta medicinala sau ca si condiment introdus in mancare, previne
infarctul. *u doar ca busuiocul prote=eaza arterele coronare de depunerile de
colesterol, dar a=uta si la tinerea sub control a tensiunii arteriale si are o foarte
comple!a actiune la nivelul sistemului nervos central, prote=and intregul sistem
cardiovascular de efectele nefaste ale stresului.
F .stm bronsic % consumat ca aliment, in salate, in sosuri ori in supe, busuiocul
prote=eaza aparatul respirator de aparitia reactiilor alergice, impiedica in buna
masura recidiva infectiilor bron)o%pulmonare, prote=eaza caile respiratorii de
procesele inflamatorii ce conduc la aparitia astmului.
F 9radiere % doua principii active din busuioc, orientina si vicenina (ambele sunt
flavonoide )idrosolubile), prote=eaza celulele organismului in fata actiunii
mutagene a radiatiilor ultraviolete, a radiatiilor beta si gamma. :a atare, pe
timpul verii, cand suntem mai vulnerabili la radiatiile solare, dar si atunci cand
suntem e!pusi la radiatii din alte surse, administrarea zilnica a busuiocului este
foarte utila pentru prevenirea mutatiilor celulelor, a proceselor de malignizare.
Se ia pulberea de busuioc, cate &%3 grame pe zi, in cure de 8@ de zile.
F 9nfectia cu papilomavirusuri cancerigene % un studiu facut de un colectiv
condus de dr. 0. ,asgupta, publicat in $@@& in BGournal of /)tomedicineB, arata
ca animalele de e!perienta infectate cu tulpini de papilomavirusuri cu potential
cancerigen ridicat si tratate cu frunze de busuioc au avut o rata mult mai mica de
aparitie a formatiunilor tumorale fata de lotul martor.
$ratamente interne
F Stres psi)ic intens, tulburari neurovegetative % se tin cure de cate $@ de zile,
timp in care se administreaza cate o =umatate de litru % un litru de infuzie de
busuioc combinata pe zi. +ai multe observatii facute de medicii care au
administrat busuioc pacientilor cu acest gen de tulburari conduc la concluzia ca
aceasta planta produce Bimunizare la stresB. +ecanismele prin care busuiocul ne
prote=eaza organismul si psi)icul de efectele nefaste ale tensiunilor emotionale
intense inca nu sunt cunoscute. Unii cercetatori sustin ca principiile active din
busuioc a=uta la o mai buna o!igenare celulara, ceea ce permite organismului si
in special sistemului nervos central sa se adapteze la conditiile de stres.
7bservatiile clinice ale multor specialisti arata insa ca la multi pacienti,
busuiocul induce o stare de optimism si de incredere care nu poate fi e!plicata
doar prin simpla o!igenare.
F Sindromul oboselii cronice % se amesteca & linguri de pulbere fin macinata de
busuioc cu "$ linguri de miere si & linguri de polen proaspat. Se administreaza
zilnic cate &%6 lingurite de amestec, in cure de zece zile, urmate de alte cinci zile
de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Este un remediu cu efecte
comple!e, care tonifica sistemul nervos, are actiune antidepresiva si care a=uta la
rela!area si la refacerea rapida din punct de vedere psi)omental.
F Eforturi mentale prelungite % se bea o o cana de infuzie combinata de busuioc,
in doza unica. ,upa administrare, se face o pauza de #%"@ minute, dupa care
munca intelectuala poate fi reluata. 9nfuzia combinata de busuioc este un
remediu care imbunatateste rapid circulatia cerebrala, favorizeaza mentinerea
treaza a atentiei pe perioade indelungate de timp si alunga oboseala. Un alt
remediu cu efecte foarte bune in acest sens este infuzia combinata din busuioc si
menta (+ent)a piperita), menta din acest amestec adaugand si o imbunatatire a
claritatii mentale.
La fereastra, ca spiritul bun al casei

F .d=uvant in depresie si depresie an!ioasa, nevroze % se recomanda amestecul,
in proportii egale, de pulberi de busuioc si de sunatoare, din care se ia cate o
lingurita, de &%6 ori pe zi. 0ratamentul se face vreme de opt saptamani, urmate
de alte doua saptamani de pauza, dupa care se poate relua. 0erapeutii care au
aplicat tratamentul cu busuioc sustin ca administrarea acestei plante
indeparteaza an!ietatea si pesimismul, stabilizeaza emotiile, faciliteaza o mult
mai buna e!primare a sentimentelor si a individualitatii in general. :ombinatia
busuioc H sunatoare este foarte utila contra starilor de depresie, de astenie si de
melancolie.
F ,ureri de cap % se administreaza o lingurita de pulbere de busuioc, in care se
pune o picatura de ulei esential din aceeasi planta. Este un remediu recomandat
in durerile de cap care apar datorita oboselii, a )ipotensiunii, precum si in
migrenele biliare (cu colecist )ipoton) sau asociate cu constipatia. 5usuiocul
elimina durerile de cap prin efectul de imbunatatire a circulatiei cerebrale, prin
deblocarea colecistului si a tranzitului intestinal.
F 4iroze respiratorii, gripa % se administreaza infuzie fierbinte de busuioc, cate
8%& cani pe zi, in fiecare cana de preparat adaugandu%se si $ picaturi de ulei
volatil de busuioc. Un studiu facut in $@@# de departamentul de microbiologie al
BUniversitatii Eos)iungB din 0aiIan arata ca mai multi compusi din busuioc au
efecte antivirale puternice (mai ales asupra adenovirusurilor). +ai mult,
tratamentul cu busuioc previne complicatiile gripei, reduce starile de disconfort
(verti=, dureri de cap, tuse) din timpul bolii.
F 5ronsita cronica si acuta, accese de tuse % se recomanda combinatia de ulei
volatil de busuioc si de menta, in proportia de "(". ,in acest amestec se
administreaza cate 8 picaturi, de &%6 ori pe zi, in cure de 2%$" de zile. Uleiul
volatil de busuioc are efecte antispastice asupra cailor respiratorii, ani)ileaza
foarte multe dintre bacteriile si virusurile care produc bronsita, grabeste
procesele de vindecare si reduce simptomele neplacute ale bolii. ,e asemenea,
administrarea acestui amestec previne crizele de sufocare si instalarea astmului.
F -inita cronica, sinuzita % se recomanda cate o lingurita de pulbere de busuioc,
in care se pune o picatura de ulei esential din aceeasi planta, administrata de 8%&
ori pe zi. Se face o cura de "& zile, timp in care principiile active ale plantei vor
a=uta la decongestionarea cailor respiratorii superioare, vor a=uta la eliminarea
infectiilor bacteriene si la... recapatarea simtului olfactiv. 7bservatiile clinice
arata ca dupa curele cu busuioc multi pacienti si%au recapatat mirosul pierdut din
cauza bolii.
F .rtrita reumatoida % se face o cura cu infuzie combinata de busuioc, din care
se administreaza cate un litru pe zi, in cure de &# de zile. Studiile arata ca
flavonoidele si anumiti compusi volatili (cum ar fi eugenolul) din busuioc au
efecte antiinflamatoare articulare puternice, reducand durerea si rigiditatea
articulara.
F 4oma, stari de greata % se ia cate un sfert % o =umatate de lingurita de pulbere
de busuioc, de &%6 ori pe zi. Este un tratament simplu, care de cele mai multe ori
elimina starile de greata. Uleiul volatil din aceasta planta actioneaza la nivelul
papilelor gustative si al sistemului nervos central, favorizand si secretia de saliva
si de sucuri gastrice, eliminand inapetenta, dispepsia si flatulenta. :a atare, este
un tratament foarte util si contra indigestiei, a balonarii si a colicilor abdominale.
9n cazul colicilor, se recomanda mai ales infuzia fierbinte de busuioc, care are un
foarte bun efect antispastic digestiv.
F 9nfectia cu giardia % se administreaza uleiul volatil de busuioc, din care se iau
cate trei picaturi puse pe o bucatica de paine, de trei ori pe zi, inainte de mesele
principale. :ura dureaza vreme de $" de zile, dupa care se fac teste coprologice
si, daca mai este cazul, tratamentul se poate relua dupa o pauza de "@ zile.
Usor adaptabil, busuiocul creste in orice loc

F 0o!iinfectie alimentara, diaree % se administreaza cate o lingurita de pulbere de
busuioc, in care se pun "%8 picaturi de ulei esential din aceeasi planta, de 8%& ori
pe zi, pana la vindecare. .cest tratament distruge multe din bacteriile care
produc aceste afectiuni, intre care mentionam Listeria monoctogenes,
Stap)lococcus aureus, Esc)eric)ia coli, Jersinia enterocolitica.
F .d=uvant in dizenterie % intr%o cana de infuzie combinata de busuioc se pun &%
# picaturi de ulei volatil. Se administreaza patru asemenea doze pe zi, in cure de
"@ zile. 5usuiocul are un puternic efect antibiotic, distrugand un spectru foarte
larg de bacterii nocive pentru tubul digestiv.
F :istita % se beau cate trei cani pe zi de infuzie combinata de busuioc dimineata,
la pranz si seara, in care se pun cate 8 picaturi din uleiul volatil de busuioc.
0ratamentul se face vreme de 2%"& zile si are efecte antibiotice, antimicotice si
antivirale puternice. ,e asemenea, busuiocul stimuleaza diureza, reduce
inflamatia la nivelul cailor urinare, previne complicatiile infectiilor reno%urinare.
F 9nfectii cu bacterii rezistente la antibiotice % uleiul volatil obtinut din busuioc
este una din substantele cu cel mai larg efect antibiotic, fiind eficient atat contra
bacteriilor gram%pozitive, cat si gram%negative. +ai mult, tratamentul cu ulei
volatil de busuioc, spre deosebire de cel cu antibiotice clasice, nu favorizeaza
aparitia micozelor (din contra, are efect antifungic) si nu slabeste sistemul
imunitar. :a atare, in cazul in care tratamentul cu antibiotice de semisinteza nu
da rezultate, se recomanda ca ad=uvant o cura cu ulei volatil de busuioc, din care
se iau $%& picaturi, de patru ori pe zi, pe o perioada de "@%"& zile.
$ratamente e%terne
F Eczeme infectioase % se pun comprese cu tinctura de busuioc pe zonele
afectate, vreme de "%$ ore zilnic. 5usuiocul are efecte antibiotice si antifungice
foarte puternice, care elimina infectiile si suprainfectiile.
F :osmaruri, tulburari de somn % daca la romani este traditia de a dormi cu
busuioc sub perna pentru a afla ursitul, la triburile din nordul .fricii ramurile de
busuioc se pun sub perna si la capul patului pentru a aduce vise frumoase si
pentru a face somnul odi)nitor. Etnologii care au cules date despre aceasta
procedura terapeutica traditionala spun ca metoda functioneaza fara gres.
F :rampe menstruale % se umezeste o bucata de tifon cu infuzie combinata de
busuioc. :ompresa se aplica pe zona abdominala inferioara, deasupra punandu%
se o sticla cu apa cat de calda puteti suporta. .plicatia se face vreme de un sfert
de ora % o ora (sc)imband eventual sticla cu apa calda pentru a mentine
temperatura ridicata). Efectele antispastice si calmante ale durerii sunt foarte
prompte.
F :istite recidivante, bronsita cronica % se fac bai complete adaugandu%se in apa
din cada doi litri de infuzie combinata si zece picaturi de ulei volatil de busuioc.
0ratamentul are efecte )ipertermiante (creste temperatura corpului, ceea ce
permite combaterea eficienta a infectiilor bacteriene), antibiotice si tonice
generale.
"USUI&'U( SI )RU*US+$+A
F 0en seboreic % se sterge seara tenul cu infuzie combinata de busuioc, iar apoi
se pune o compresa cu aceeasi infuzie, pe obra=i si frunte. 0ratamentul impiedica
infectarea porilor, ani)ileaza bacteriile care contribuie la agravarea acneei,
curata eficient tenul.
F .d=uvant contra caderii parului % intr%un sfert de cana de infuzie de busuioc se
pun "%$ picaturi de ulei volatil din aceeasi planta. :u preparatul obtinut se
maseaza scalpul zilnic. Este un tratament care activeaza puternic circulatia la
nivelul foliculilor pilosi, si care elimina si micozele la nivelul pielii capului.
#R+'AU$II SI '&,$RAI,-I'A$II (A $RA$A*+,$U( 'U
"USUI&'

F .lergia la administrarea interna a busuiocului este foarte rar intalnita, insa la
unele persoane, aceasta planta, mai ales uleiul volatil e!tras din ea, poate da
simptome cum ar fi catarul respirator, senzatia de sufocare ori deran=amente
gastro%intestinale. ,e aceea, inainte de a incepe un tratament intern cu busuioc,
vom lua o cantitate foarte mica de planta sau de ulei volatil, si doar daca in & ore
nu apare nici un simptom de alergie, vom continua administrarea normala.
F -eactiile alergice la folosirea e!terna a busuioculuisunt ceva mai frecvente si
constau in aparitia de inflamatii la nivelul pielii, a catarului respirator si a
senzatiei de dificultate in respiratie. :a atare, inainte de a face bai generale sau
de a aplica comprese cu busuioc, vom testa mai intai preparatul pe o portiune
mica de piele si doar daca nu apar reactii adverse de tipul celor descrise mai sus,
vom continua tratamentul.
:a si alte plante aromatice, busuiocul contine un compus numit estragol,
depistat ca si cancerigen, in testele de medicina e!perimentala. 0rebuie stiut insa
ca folosita in cantitati normale, aceasta substanta are o concentratie de "@@ pana
la "@@@ de ori mai redusa decat doza de la care apare efectul to!ic. +ai mult, in
busuioc mai e!ista multi alti compusi cu efecte anticancerigene certe, care fac
din aceasta planta un inamic al bolii canceroase si nu un inductor al ei.
"USUI&'U( 'A A(I*+,$
9n bucataria mediteraneana, busuiocul este un condiment foarte apreciat.
/roaspat sau uscat, se pune in sosurile de tomate si in sosurile albe, cu care se
consuma pastele, pizza si unele salate. ,e asemenea, busuiocul este foarte
apreciat, mai ales in bucataria asiatica, ca aromatizant in salatele de fructe, in
compoturi si c)iar in dulceturi.
.daugat in salate, busuiocul se combina cu frunze de patrun=el, de menta,
cu tomate taiate marunt si cu frunze de salata verde. 9n *ordul .fricii si in
7rientul +i=lociu se prepara o bautura energizanta, punand intr%o sticla un litru
de apa, patru linguri de miere si "%$ ramurele uscate de busuioc. Se lasa totul sa
macereze vreme de "$ ore, dupa care preparatul obtinut se filtreaza si se bea in
mai multe reprize.
5ibliografie
". )ttp(KKIII.centruldesanatate.roKuleiul%de%rozmarin%un%bun%tratament%
pentru%cosmeticaK
$. )ttp(KK=urnalul.roKviata%sanatoasaKterapii%complementareKrozmarinul%
medicament%pentru%oc)i%si%creier%68L8"8.)tml
8. )ttp(KKIII.sfatulmedicului.roK-emedii%naturisteKbeneficiile%
busuioculuiML#3#