Sunteți pe pagina 1din 3

Structura de stat

Trasaturile generale
Caracteristicile statului unitar:
a) Existenta unei Constitutii si a unui singur sistem de drept (de regula)
b) Unicitatea cetateniei cetatenie unica
c) Un singur rand de autoritati publice
d) Un singur subiect de drept international
e) Organizarea teritoriului din punct de vedere administrativ si subordonarea autoritatilor
publice locale fata de cele centrale
Caracterul unitar se refera asupra tuturor elementelor statului (teritoriu,popor,putere).Statul unitar
cunoaste o dezvoltare in exercitarea puterii stabilind autonomie larga fie tuturor unitatilor
administrativ-teritoriale si se numeste stat descentralizat, fie numai unor unitati locale si atunci se
numeste relativ descentralizat.
Statul federal se bazeaza pe 2 principii:
a) Autonomiei - fiecare stat membru are largi prerogative in domenii de la legislativ pana la cel
economic si jurisdictional. Fiecare stat are propria structura de guvernare,cetatenie,etc
b) Participarii participarea statelor componente la procesul general de guvernare
Caracteristici:
a) Statele federative sunt subiecte de drept international, iar statele-membre doar subiecte de
drept intern.
b) Populatia detine 2 cetatenii
c) Cadru dublu de autoritati
Asociatiile de state si ierarhiile de state-sunt forme asemanatoare federatiilorinsa ele nu dau
nastere unui stat nou.Principalele forme ale asociatiilor de state sunt confederatiile de state si
uniunile de state.Principalele formeale ierarhiilor de state sunt:statul vassal, satul
protejat,dominioanele britanice,teritoriile sub mandate, statetele sub tutela internationala.

Dobindirea cetateniei RM
.Modurile de dobindire a cet.
.Moduri de dobandire a cetateniei RM:
1. Nastere
2. Recunoastere
3. Redobandire
4. Infiere
5. Naturalizare
6. In baza tratatelor internationale
Nastere in doctrina exista 2 principii:
1) Principiul de sange care prevede acordarea cetateniei copilului care este nascut din parinti
unde macar un parinte este cetatean indiferent de locul nasterii
2) Ius-solis (de teritoriu) cetatenia se va oferi copilului nascut pe teritoriul Moldovei,
indiferent de cetatenia parintilor.
Copilul gasit pe teritoriul Moldove primeste cetatenie dac nu-i dovedit contrariul pana la varsta de 18
ani.
Recunoastere sint considerati cetateni toate persoanele care au obtinute si detin cetatenia
Moldovei in baza legislatiei anterioare si precedente:
- Persoanele care au locuit pana in 1940 pe teritoriul RASSM Basarabia,Nordul Bucovinei, tinutul
Herta si urmasii lor
- Persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul RM incepand cu 28.06.1940, precum si
urmasii lor
- Persoanele care la data de 23 iunie 1990 lociuau legal si obisnuit pe teritoriul RM si care continua
sa locuiasca si in prezent
- Persoanele nascute pe teritoriul RM sau persoanele unul dintre ai caror parinti sau bunei s-a
nascut pe teritoriul numit
Infierea - notiunea de copil conform legislatiei persoana pana la 18 ani. Conform art 13 din Legea
cetateniei sunt 2 aspecte:
1) Copilul apatrid infiat de parinti unul cetatean al RM iar celalat cetatean sau apatrid atunci
automat va primi cetatenia RM
2) Copilul apatrid infiat de un cetatea RM si celalalt cetatean strain,i se va acorda cetatenia RM
la acordul comun al partilor, iar de la 14 ani copilul prezinta si el acordul in scris,
autentificat.Daca parintii nu ajung la o decizie comuna atunci hotaraste instanta de judecata
in favoarea copilului.
Copilul infiat cu cetatenia unui alt stat va putea primi cetatenia prin infiere numai daca renunta la
cetatenia straina. In cazul cand actul de infiere este anulat si declarat ilegal atunci un copil a
primit cetatenie prin infiere pot fi 2 urmari:
a) Daca copilul continua sa locuiasca pe teritoriul RM dupa nulitatea actului de infiere i se
mentine cetatenia RM
b) Daca copilul pleaca ptru a trai permanent peste hotarele tarii se considera ca nu a fost
cetatean al RM
Locul de trai legal si obisnuit locul de trai permanent legalizat pe teritoriul RM.Sectia de pasapoarte
inregistreaza legal.
Tutela este in aceleasi conditii ca la acordarea cetateniei prin infiere
Naturalizare acordarea cetateniei la cererea persoanei care locuieste legal si obisnuit pe teritoriul
RM si intruneste conditiile stabilite din art 17 Legea cetateniei.
Conditiile sunt:
a) Persoana poate inainta cererea dupa 18 ani
b) Cenzul de trai legal si obisnuit: 1. 3 ani pentru persoanele care copiii traiesc la printi cetateni
sau invers si pentru persoanele straine daca sunt casatorite cu cetateni ai RM 2. 5 ani pentru
persoanele care locuiesc pana la 18 ani; fostii cetateni carora li s-a retras cetatenia ca
pedeapsa 3. Domiciliaza legal si obisnuit aici cel putin in ultimii 10 ani 4. Daca este apatrid si
domiciliaza legal cel putin 8 ani pe teritoriul RM
c) Are surse legale de existenta si trai
d) Cunoaste si respecta prevederile Constitutiei
e) Cunoaste limba de stat in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala
Redobandire acordarea cetateniei persoanelor care anterior au detinut cetatenia dar din motive
personale au pierdut-o. Persoanele fosti cetateni ai RM pot la cerere sa redobandeasca cetatenia RM
si sa obtina cetatenia actuala cu conditia ca nu cad sub incidenta temeiurilor de refuz in acordarea
cetatenilor . Persoanele care au pierdut cetatenia ca pedeapsa prin retragerea pe motivul ca a comis
o crima deosebit de grava contra statului nu poate dobandi cetatenia, in restul cazurilor poate
redobandi prin naturalizare.

.Evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM
:Dubla cet-nie apare in cazul lipsei de concordanta intre legislatiile statelor, pe 2 cai : in situatia
dobindirii cet-niei prin nastere si in cazul naturalizarii.Din punct de vedere istoric , rezultatul cuceririi
Basarabiei de catre URSS in anul 1940, populatia de pe acest terit fiind cet-ni ai Romaniei, au devenit
fara vointa lor si cet-ni ai URSS si ulterior ai RSSM. Si in prezent toti descendentii acelor cet-ni romani
de pina la 1940 au dr la cet-nia romana. Din acest motiv, majoritatea popilatiei RM poate obtine cet-
a romana, numai ca trebuie sa dovedeasca ca stramosii lor au fost cet-ni ai Romaniei. Persoanele
care apartin statului RM au o singura cet-nie,cea a RM. Acest principiu decurge din caracterul unitar
al statului.insa din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea si o alta cet-nie .C-tia RM interzice cet-
lor RM sa aiba si cet-nia altor state, cu exceptia cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un acord
prin care este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este obligata sa prezinte odata cu
depunerea cererii de acordare a cet-niei RM un act care sa dovedeasca ca pers respectiva a renuntat
la cet-nia straina.in legea cet-niei sint prevazute unele cazuri care admit pluralitatea de cet-nii, ca de
ex: copii care au dobindit la nastere cet-nia RM si cet-nia altui stat.; cetatenii RM care detin si cet-nia
unui alt stat, daca aceasta cet-nie este obtinuta prin casatorie; daca pluralitatea rezulta din
prevederile acordurilor internationale la care RM este parte. Admiterea pluralitatii de cet-nii RM a
fost conditionata de semnarea la Strasbourg,care prevede acordarea dreptului dublei cet-ni in
cazurile casatoriilor mixte, nasterii copiilor din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni ai RM, de
catre cet-ni straini.Rm trebuie sa adopte legea cu privire la cet-nia multimpla si sa o includa in C-tie
cu prevederea ca Statul recunoaste pluralitatea de cet-nii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu
poate fi retrasa.



2.stabiliti corelatia
Existenta indatoririlor fundamentale se impune doarece este de neconceput camembrii unei
colectivitati umane sa nu aiba alaturi de drepturi si anumite indatoriri,
anumite obligatii fata de societatea in care traiesc. Indatoririle fundamentalemobilizeaza oamenii la
realizarea scopurilor societatii, constituind in acelasi timp garantia, printre alte garantii, ca drepturile
fundamentale se pot realiza efectiv.
Corelatia :
a) Este stransa deoarece se determina una pe alta
b) Drepturile nu sant nelimitate,adica sfera drepturilor unei persoane se termina acolo unde
incep drepturile altei persoane
c) Indatoririle fundamentale asigura garantarea drepturilor fundamentale (ex: obligatia de
contributii financiare,ca mai apoi statul sa sustina financiar persoanele social vulnerabile)