N CUTAREA FERICIRII

Eu sunt minunea lumii, spunea ieri trandafirul.

Cine-ar aea !ura"ul s#-mi fa!# re$ durere%
C&nta prii'(et$area )i repeta *efirul+
, *i de feri!ire un an de la!rimi !ere. -
.,mar /(a001m2
3 Astfel de !uinte r$stea a!um mai 4ine de 5666 de ani, fil$s$ful, matemati!ianul )i
p$etul ,mar /(a001m. 7i aea dreptate3 8au p$ate nu3 Cine p$ate )ti% Ani de-a r&ndul,
feri!irea a repre*entat $ pr$4lem# de studiu a fil$*$fiei. 7i la !e !$n!lu*ie s-a a"uns dup# at&ta
amar de timp% Ce este feri!irea%
E9ist# mai multe !re*uri despre feri!ire. Une$ri ea este !$n!eput# !a $ idee f$arte
:nalt#, un ideal :ndep#rtat, deasupra puteril$r n$astre de a $ d$4&ndi; ade#rata feri!ire nu ar fi
p$si4il# :n timpul a!estei ie<i. Unul din marii :n<elep<i ai Anti!(it#<ii, 8$l$n, !$nsidera !#
nimeni nu este feri!it !&t timp tr#ie)te, !#!i $ri!&nd se p$t a4ate asupra lui nen$r$!irile. 7i
este ade#rat !# feri!irile sunt at&t de apr$ape de nen$r$!iri )i t$t at&t de ade#rat este )i
faptul !# pentru a-)i pleda !au*a, feri!irea tre4uie s# :n!(id# :n spatele unei !$rtine :ntune!ate
suferin<ele !are ne fa! ia<a 'rea; dar da!# nu am suferi, nu am putea fi feri!i<i, pentru !#
ne!un$s!&nd durerea, !um am putea afirma !# )tim !e este 4u!uria%3 =a!# ne eli4er#m de
t$ate !$ndi<iile durerii suflete)ti, pentru a nu mai suferi, !e 4ine ne-am f#!ut% Un de)ert f#r#
f&nt&ni este mai 4l&nd pentru !ei !e s-au r#t#!it )i m$r de sete% Nu. Ilu*ia Fetei >$r'ana :i
arde )i pe ei la fel !a pe $ri!e alt !#l#t$r !e pri4e'e)te prin a!ele l$!uri at&t de neprimit$are.
/ant !$nsidera feri!irea !a fiind un ideal. =ar prin a!easta nu :n<ele'ea !# era de
neatins, !i, mai de'ra4# !# n$i nu suntem :n m#sur# s# "ude!#m !e ar tre4ui s# fa!# $ri!are $m
!a s# fie feri!it. Re<eta feri!irii este alta la fie!are. 8unt pers$ane feri!ite de aerea pe !are au
a!umulat-$ :n timp; altele !$nsider# !# a fi feri!it :nseamn# a aea prieteni, a fi s#n#t$s, a fi
apre!iat )i stimat; altele sunt feri!ite )tiindu-se iu4ite de !inea sau numai )tiind !# pers$ana
iu4it# e9ist# a!$l$ undea )i respir# a!ela)i aer. E9ist# $ameni !are :)i fa4ri!# un paradis
numai al l$r :n !are s# se simt# feri!i<i. =ar !e s-ar :nt&mpla da!# a!est paradis ar e9ista
undea pe ?#m&nt%
@a :n!eputurile lumii a e9istat. 7i !e s-a :nt&mplat%A @-am pierdut. =e !e% ?entru !#
$mul nu este f#!ut s# l$!uias!# :n paradis. Cum pune pi!i$rul a!$l$ distru'e. ,mul nu p$ate
de!&t s# tind# !#tre a4s$lut, !#tre perfe!<iune, purt&ndu-)i p$ara de a )ti !#, :n a!east# ia<#,
nu a a"un'e ni!i$dat# a!$l$.
B$n$rC de Dal*a! spunea !# Feri!irea are nen$r$!irea s# par# !ea a4s$lut. 7i eu
!red !# feri!irea se p$ate atin'e !u m&na. ?entru !# e9ist# !$n!ep<ii despre feri!ire !are $
!$nsider# $ stare sufleteas!# de 4u!urie nem#r'init#, de e9altare, de :mp#!are, de 4eatitudine.
7i atun!i putem !$nsidera !# ea se afl# la pi!i$arele n$astre !a $ fl$are de !&mp; nu tre4uie
de!&t s# ne aple!#m !a s# $ !ule'em. =ar !um ea este :n!$n"urat# de multe alte fl$ri, ne
:n)el#m asupra parfumului, asupra !ul$rii )i :ntindem prea departe m&inile.
8unt multe m$mente de feri!ire :n ia<a $mului. Am putea asem#na feri!irea !u ni)te
'in'a)e 4al$na)e de s#pun; )i fie!are 4al$n este un m$ment de feri!ire. Unele sunt mai mari,
altele mai mi!i, unele sunt mai dura4ile, altele sunt mai firae )i se spar' :n!# :nainte de a-)i fi
luat *4$rul. Eia<a n$astr# este :ns# plin# de astfel de 4al$na)e. Nu tre4uie de!&t s# le p#str#m
!u 'ri"#, :n !uf#rul taini! al su4!$n)tientului )i s# ne '&ndim !# )i dup# $ mare durere, ine $
mare 4u!urie. E9ist# un permanent e!(ili4ru :ntre !ele d$u#. Unii spun !# nen$r$!irile sunt
mari )i 'ratuite, numai feri!irile sunt s!urte )i !$stisit$are.
A fi feri!it :nseamn# dup# unii, a iu4i. 7i :ntr-ade#r, a iu4i este prima dintre t$ate
feri!irile, a fi iu4it ine a4ia dup# a!eea.
?utem as$!ia iu4irea !u feri!irea% =a. At&ta timp !&t !el !are iu4e)te nu !$nfund#
dra'$stea !u delirul deastat$r al p$sesiei, !are, :n ultim# instan<# adu!e suferin<ele !ele mai
!umplite. C#!i, :mp$tria $piniei !$mune at&t$r $ameni, nu dra'$stea te fa!e s# suferi, !i
instin!tul de pr$prietate !are este !$ntrarul dra'$stei. E9ist# pers$ane !are spun !# feri!irea
este $ fl$are rar#. 7i a)a este. =ar nu pentru !# ea ar fi uni!# :n lume, !i pentru !# depinde de
fie!are din n$i !um )tie s-$ !ulea'#. Fl$rile !ele mai s!umpe nu sunt a!elea !ump#rate de la
ma'a*in, !i a!elea pentru !are tre4uie s# te aple!i !a s# le !ule'i.
C$n!ep<ii despre feri!ire ne spun !# a $4<ine !eea !e ne d$rim :nseamn# s# fim feri!i<i.
7i s# presupunem !# !inea reu)e)te s# $4<in# !eea !e !u 'reu a :n!er!at. 7i a!um este feri!it%
8e prea p$ate. =ar se p$ate )i s# nu fie. 7i atun!i unde e feri!irea% Ea a !$nstat :n str#dania de
a $4<ine.
C$n!ep<iile despre feri!ire se de$se4es! prin r$stul pe !are :l atri4uim !el$rlal<i :n
d$4&ndirea pr$priei feri!iri. ntr-una din piesele sale de teatru, Fean ?aul 8artre f$l$sea $
e9presie )$!ant#+ infernul sunt !eilal<i, )i, desi'ur, fie!are din n$i p$ate fi la r&ndu-i
!el#lalt. Cum putem s# '#sim feri!irea :ntr-$ lume :n !are reali*area pr$priil$r d$rin<e
depinde de !eea !e d$res! )i fa! semenii n$)tri% =e multe $ri, d$rin<ele a d$i $ameni intr# :n
!$nfli!t )i !a urmare, fie!are :n!ear!# s# :mpiedi!e reali*area d$rin<ei !eluilalt. Nimeni nu
renun<# f#r# s# lupte la feri!ire. C$n!lu*ia fil$*$fiei a f$st !# nu e9ist# feri!ire s$lidar#.
=ar nu tre4uie i'n$rat faptul !# ai ne$ie de !eilal<i pentru a fi feri!it. Un $r'anism
!are este desprins de pre*ent m$are; la fel )i un $m desprins de s$!ietate, de semeni, se p$ate
pierde pe sine, a)a !um a p#<it )i I$na, pers$na"ul lui >arin 8$res!u, !are de at&ta sin'ur#tate,
)i-a pierdut p&n# )i e!$ul.
7i p&n# la urm#, unde putem '#si feri!irea% N$i presupunem !# a!east# !#utare are
sens )i nu este &nare de &nt. 8i'mund Freud pr$!lam# intan'i4ilitatea feri!irii+ :ntrea'a
n$astr# ia<#, ar'umentea*# el, st# su4 semnul prin!ipiului pl#!erii. 8atisfa!erea ne$il$r
n$astre nu ne pr$!ur# de!&t pl#!ere de s!urt# durat#; de a!eea, feri!irea G !a stare permanent#
$ri !a idea, atins G nu este p$si4il#.
=ar Epi!tet ine s# !$ntra*i!# a!est lu!ru. El spune !# $mul feri!it este a!ela !are
tr#ie)te :n arm$nie !u lu!rurile sau :)i a!!ept# :n :ntre'ime destinul.
Nu putem afirma !ea !u !ertitudine despre feri!ire, !i d$ar !# ea este !eea !e per!epe
)i !e simte fie!are. Ea este una din marile :ntre4#ri ale umanit#<ii )i a mai r#m&ne :n!# unul
din misterele e9isten<ei n$astre+
8unt !lipe !&nd :mi pare !# t$t !e-a tre4uit
8# aflu despre lume, de mult am deslu)it.
=ar stelele m# mustr# t#!ut din patru *#ri+
N-ai de*le'at ni!i una din marile G ntre4#ri. -